Fauna Acvatica in Romania Si Punerea Sa in Valoare [PDF]

Zitiervorschau

Fauna acvatica in Romania si punerea sa in valoare

Profesor : Soare Ionica Student :Cretanu Adelina Disciplina:

Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:

• Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiţilor şi caracterizată prin prezenţa salmonidelor. • Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezenţa păstrăvului, a ochianei şi a boişteanului. • Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată şi foarte variată, formată din animale de apă dulce, marine şi relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci şi cele uşor salmastre trăiesc scoici, raci, melcişori. • Complexul luncilor şi al deltei are o faună bogată şi variată, alcătuită în primul rând din specii al căror mod de viaţă este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre şi nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistreţul şi iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca ţestoasă de baltă, şarpele de apă şi batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă. Păsările de baltă sunt numeroase şi variate în special în Lunca şi Delta Dunării: pelicanul comun, pelicanul creţ, călifarul alb, călifarul roşu, lebăda mută, lebăda cântătoare, lişiţa, raţa sălbatică mare, gârliţa, stârcul, lopătarul, stârcul alb, ţigănuşul, găinuşa, piţigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc. Dintre păsările răpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de baltă. • Râuri. În funcţie de particularităţile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting următoarele etaje de faună: a) în porţiunile de munte fauna păstrăvului, a lipanului şi a moioagei ; b) în cursul mijlociu al râurilor fauna scobarului şi a cleanului ; c) în cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, şi fauna bibanului, care cuprinde: babuşca, obletele, crapul, ştiuca; d) în şenalul Dunării şi în porţiunea inferioară a râurilor de şes fauna crapului, care cuprinde un foarte mare număr de specii, printre care peşti marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre), cega, peşti care se retrag periodic în bălţi (văduviţa, somnul, crapul, şalăul, plătica, ştiuca) şi peşti care trăiesc de obicei în bălţile Dunării (zvârluga, bibanul-soare, carasul, roşioara). • Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de nevertebrate, peşti şi mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se întâlnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluşte, protozoare, ş.a. Dintre peşti se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, câini-de-mare, sturioni şi pălămide.

Fauna acvatica din Delta Dunarii

Pesti: in Delta traiesc peste 110 specii de pesti, dintre care 75 de specii de apa dulce. Un loc aparte printre pestii Deltei Dunarii il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin icrele negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori, cel mai important este scrumbia. Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg. La salau recordul este de 21 kg. Alti pesti foarte apreciati de pescari sunt: stiuca, crapul, salaul, carasul, caracuda, avatul, bibanul, rosioara, platica, linul. In lacurile Deltei se poate pescui la stiuca si biban, la crap, somn, salau, caras, etc. Pe cursul canalelor se pescuieste, in general, la somn, crap, salau, biban, platica, caras, etc. Bratele de varsare ale Dunarii sunt preferate de cega, obletul mare, morun, nisetru, pastruga, scrumbie, crap, somn, salau, stiuca, mreana, avat; apele mai calme sunt populate de caracuda, biban, platica, iar apele salmastre de biban, stiuca, chefal si cambula. Sectorul marin adaposteste majoritar morun si nisetru, precum si scrumbia de Dunare.

Protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice Art. 58 Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii: a) să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrării faunei acvatice şi de ameliorare a calităţii apei, prevăzute cu termen în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi în autorizaţia de mediu, şi să monitorizeze zona de impact; b) să se doteze, în cazul deţinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalaţii de stocare sau de tratare a deşeurilor, instalaţii de epurare a apelor uzate şi racorduri de descărcare a acestora în instalaţii de mal sau plutitoare; c) să amenajeze porturile cu instalaţii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deşeurilor petroliere, menajere sau de altă natură, stocate pe navele fluviale şi maritime, şi să constituie echipe de intervenţie în caz de poluare accidentală a apelor şi a zonelor de coastă; d) să nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale şi să nu arunce de pe acestea nici un fel de deşeuri; e) să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţa;

f) să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere, substanţe prioritare/prioritar periculoase; g) să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede şi de coastă deşeuri de orice fel şi să nu introducă în ape substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe prioritare/prioritar periculoase.

Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic Desemnarea zonelor pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic a avut in vedere identificarea cursurilor de apa care permit dezvoltarea faunei acvatice cu potential economic si interesul comercial pentru aceste specii. Precizam faptul ca zonele protejate pentru speciile importante din punct de vedere economic nu fac obiectul unor masuri de protectie speciale privind calitatea apei, acestea regasindu-se in cadrul prevazut de H.G. 202/2002 si H.G. nr. 201/2002 insa beneficiaza de anumite masuri de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii. Protejarea speciilor importante din punct de vedere economic a avut in vedere: - Masurile de protectie pentru protejarea resurselor acvatice vii - Normele tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si ce privind calitatea apelor pentru moluste;

Desemnarea zonelor de protectie pentru protectia speciilor importante din punct de vedereeconomic are la baza urmatoarele acte normative: ¾ Hotararea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata piscicola ¾ Hotararea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste amendata de Directiva 2006/113; ¾ Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea si catalogarea zonelor marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor;

¾ Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura ¾ Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare ¾ ORDIN nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului ¾ Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic. ¾ Ordinul 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in bazinele piscicole naturale ¾ O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare. ¾ Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acv ¾ Ordinul nr. 1231/812/2007 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007. Desemnarea zonelor protejate pentru specii importante din punct de vedere economic are in vedere identificarea: A. Zonelor cu specii care au potential economic in vederea practicarii pescuitului comercial; B. Speciilor importante din punct de vedere economic (conform raportarilor ANPA catre Comisia Europeana) si a zonelor de protectie a resurselor acvatice vii; C. Corpurilor de apa din care au fost realizate capturi semnificative.aculturii de sturioni din Romania;

A. Conform Directivei 78/659/CEE sunt stabilite: - ape salmonicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de salmonide, precum pastravul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus). Precizam faptul ca aceste specii nu au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. - Ape ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau

altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). Aceste specii au fost identificate ca specii importante din punct de vedere economic. B. Conform raportatilor, facute la EUROSTAT de catre ANPA, pentru perioada 19982007 capturile semnificative au fost pentru speciile: platica, batca, crap, caras, lin, oblete, mreana, scobar, rosioara, babusca, cosas, sanger, novac, morunas, avat, stiuca, somn, biban, salau si sturioni. Aceste specii sunt considerate de catre autoritatile responsabile in domeniul pescuitului comercial ca fiind specii importante din punct de vedere economic si se regasesc in zona ciprinicola. Protejarea resurselor acvatice vii este definita conform legii nr. 317 / 2009 pentru aprobarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, astfel incat anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al autoritatilor responsabile in domeniul pescuitului si in domeniul protectiei mediului se stabilesc perioadele si zonele de protectie a acestora. In 2009, aceste zone au fost stabilite prin OM nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului si prevad: - zone de protectie pentru resursele acvatice vii, periadele de protectie si activitatile interzise; - speciile si perioadele de prohibitie. In zonele de protectie, in perioadele stabilite, cu exceptia pescuitului stiintific si de cercetare sau pentru prevenirea inundatiilor, sunt interzise: a) pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si al altor vietuitoare acvatice; b) lucrari care impiedica migrarea, reproducerea sau pun in pericol existenta populatiilor piscicole, cum ar fi ingustarea / bararea cursului apei, taierea si recoltarea plantelor, extragerea de namol, nisip si pietris, colectarea ghetii; c) lucrari in zona malurilor, precum si taierea arborilor si arbustilor de pe mal; d) admiterea in zona a ratelor si gastelor domestice. Prin acelasi act normativ sunt stabilite pentru resursele acvatice vii masuri de protejare, de crutare, precum si masuri preventive. In Romania pescuitul speciilor de lostrita, pastrav de mare, mihalt, sturioni si delfini este interzis tot timpul anului, in timp ce pentru speciile de stiuca, pastravul indigen, pastravul fantanel, coregonul, scrumbie si calcan sunt stabilite zone si perioade de prohibitie anual. C. .Conform informatiilor furnizate de catre ANPA in 2008 capturi semnificative au fost inregisrtate in: Dunare inclusiv zona Administrratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, lacurile de acumulare din aval de Rm-Valcea pe raul Olt,lacurile de acumulare Sascut-Beresti judetul Bacau, Calimanesti - judetul Vrancea si StancaCostesti - judetul Botosani Totodata numeroase cursuri de apa, lacuri si o parte din zona costiera romaneasca sunt parte componenta a unor arii naturale protejate ceea ce asigura un grad de protectie impus de prevederile legislatiei din domeniul ariilor naturale protejate, in special de masurile de management.

Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. 5, se vor face in conditii compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila, luându-se, dupa caz, urmatoarele masuri: a) reglementarea accesului in anumite zone si/sau anumite perioade; b) interdictia temporara si/sau locala a recoltarii si capturarii anumitor specii; c) reglementarea perioadelor, a modurilor si a mijloacelor de recoltare/capturare; d) instituirea unui sistem de autorizare a recoltarii/capturarii, transportului si comercializarii, inclusiv stabilirea de cote; e) incurajarea cultivarii si cresterii in captivitate, in vederea reducerii presiunii asupra populatiilor naturale; f) evaluarea masurilor adoptate.

Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de Fauna si flora salbatica (CITES) a fost ratificata de România prin Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul cu specii ameninate cu disparitia, inscrise pe o lista agreata (Anexa I), si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii, care ar putea deveni amenintate cu disparitia (listate in Anexa II). La propunerea Germaniei in 1997, 25 de specii de sturioni si pesti cu padela au fost trecute in Anexa II a Conventiei, acest moment a marcat o cotitura istorica in conservarea si comertul cu aceste specii. Tarile care pescuiesc sturioni au fost solicitate sa intreprinda anual actiuni de coordonare inter-guvernamentala la nivel de bazin hidrografic, pentru a conveni impreuna asupra cotelor de captura si de export de sturioni Speciile de acipenseride fac obiectul masurilor de management atat pentru prelevare din natura cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava. In Romania doar fluviul Dunarea si raul Prut ofera, in prezent, conditii propice de migratie a sturionilor, cu mentiunea ca datorita modificarilor hidromorfologice speciile de sturioni ajung doar pana la Portile de Fier II respectiv acumularea Stanca Costesti. Grigore Antipa, in 1909, mentioneaza in „Fauna Ichtiologica a Romaniei” Bucuresti Academia Romana publicatiunile Fondului Vasile Adamachi, ca cega urca pe raurile Jiu, Olt, Arges, Siret si Prut (pag 247) si nisetru urca uneori pe raurile Prut, Siret. Jiu si Olt (pag 256). Conform informatiilor primite de la Institutul de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii anual in campaniile de monitorizare de pe Dunare si principalele brate ale acesteia au fost capturate si identificate exemplare de Acipenser ruthenus (cega), Acipenser stellatus (pastruga), Acipenser guldenstaedti (nisetru) si Huso huso (morun) insa de in ultimii 10 ani din ce in ce mai putine exemplare. Conform adresei nr.

2566/17.06.2008 primita de la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru ecologie acvatica , pescuit si acvaculura Galati s-au semnalat: o Specii de sturioni marini migratori: ƒ Specia Huso huso (Linnaeus, 1758) – Morun - s-au semnalat exemplare izolate incursul inferior al afluentilor (Siret si Prut); ƒ Specia Acipenser gueldenstaedti (Brandt & Ratzeburg, 1833 – Nisetru – s-a identificat in capturi de exemplare izolate si in zona inferioara a raurilor Prut si Siret; ƒ Specia Acipenser stellatus (Linnaeus, 1758) – Pastruga – a fost semnalata in capturi si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. o Specii de sturioni endemici: ƒ Specia Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) – Cega – a fost semnalata sporadic si in raurile Prut si Siret. ƒ Specia Acipenser nudiventris (Lovetzskz, 1828) – Viza – a fost semnalata in trecut si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. In ultimele decenii nu au mai fost semnalate capturi de viza. Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni prin repopulare a Dunarii. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii. Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual (20052009) numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la 4864 in 2005 pana la peste 100 000 exemplare in 2009. La nivelul bazinului hidrografic Olt prin suprapunerea zonelor salmonicole ciprinicole si cu acipenseride identificate in registrul anterior cu zonele in care se practica pescuit comercial conform raportarilor Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) au fost identificate zone de protectie pentru resursele acvatice vii, doar pentru fluviul Dunarea. Aceste zone de protectie sunt cartografiate intr-o singura figura la nivelul fluviului. La nivelul bazinului hidrografic Olt au fost identificate zonele salmonicole definite de Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA, prin Institutul de Cecetari si Amenajari Silvice, care au o lungime totala de 2331 km ceea ce reprezinta 23,6% din lungimea totala a intregii retele hidrografice si o suprafata de 1458,16 ha pentru lacuri. Din lungimea totala de 2331 km zone salmonicole, aproximativ 75,8 % se afla in arii naturale protejate, ca de exemplu: parcul natural Cindrel pe cursul de apa Sadu, rezervatia naturala Golul Alpin al Muntilor Fagaras pe cursurile de apa Laita, Porumbacu, Avrig, aria de protectie speciala avifaunistica Cozia-Buila-Vanturarita pe cursurile de apa Calinesti, Lotru, Olanesti, Bistrita. Lungimea zonelor ciprinicole la nivelul bazinului hidrografic este de 3967 km.

Festivaluri si sarbatori Ziua Marinei Romane – Sarbatoare acvatica nationala Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti. Concepută dintru început ca serbare naţională, sărbătoarea marinarilor atrăgea atenţia, prin programul său deosebit de atractiv şi deopotrivă pitoresc. Ziua Marinei a oferit întotdeauna asistenţei un adevărat regal scenic, alcătuit atât din momente sobre precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz, în acordurile Imnului naţional şi pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare etc. cât şi din momente pitoreşti, specifice vieţii şi tradiţiilor noastre marinăreşti. Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă, pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este deopotrivă a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.

1.Festivalului National al Pestelui din Iasi — Pescia Cuprinde activitati precum: 

Vanzarea de produse din peste autohton de mare si de apa dulce, precum si peste de import, dar si mancaruri obtinute din acesta. Vor fi expuse spre vanzare si accesorii necesare prepararii pestelui. Astfel, in cadrul evenimentului, vor fi prezenti: producatori si procesatori de peste si produse din peste, magazine de desfacere, restaurante si firme de catering care vor oferi produse preparate pe baza de peste;



Expunerea de echipamente dedicate pasionatilor de pescuit;



Demonstratii, degustari si conferinte sustinute in fata publicului de catre bucatari profesionisti care vor invata publicul despre: evaluarea prospetimii pestelui, transarea acestuia, modalitati de condimentare si de gatit;



Conferinte sustinute de nutritionisti si profesori de biologie despre beneficiile consumului de peste si respectiv speciile de peste existente in apele din Romania.

In cele trei zile ale festivalului, vizitatorii au avea parte de:



    

Degustari de mancaruri traditionale, dar care, in loc de ingredientele clasice, au la baza pestele: zacusca cu peste, varza calita cu peste, mici din peste, salata de icre de crap si stiuca, diferite borsuri din peste etc; Degustari de peste marinat si peste afumat, preparate din burta de crap; Preparate de peste la gratar: pastrav, crap, scrumbie, limba de mare (sole), barbun, cod, pisica de mare; Preparate la friteuza: hamsii, midii pane, cod pane, calamar pane, muslitos, calamar ŕ la romana, creveti pane; Preparate la ceaun: bors de peste Victorita, midii intregi cu sos mediteraneean, storceag (regina ciorbelor pescaresti); Preparate la plita: tentacule de caracatita, calamar Loligo, rapane de Marea Neagra, midii cu usturoi si vin, carnati din peste.

De ce un Festival National al Pestelui ? 

PESCIA are drept obiectiv principal cresterea consumului de peste in Romania si constientizarea de catre publicul larg a beneficiilor pe care le are acest consum, precum si popularizarea unor specii mai putin cunoscute in Romania si a prepararii lor. Acest obiectiv al evenimentului se pliaza si pe fondul datelor difuzate in 2013 opiniei publice de catre Asociatia Piscicultorilor din Romania. Potrivit acestor date, tara noastra se afla printre ultimele din Europa, in ceea ce priveste consumul de peste, un roman mancand anual, in medie, mai putin de 5 kilograme, in timp ce consumul mediu in Uniunea Europeana este de 20 de kilograme anual. De asemenea, Festivalul National al Pestelui isi propune cresterea increderii populatiei in marcile comerciale operate de jucatorii din industria piscicola nationala (ferme piscicole, procesatori de peste, magazine de desfacere si comercializare, etc.). Un alt obiectiv al festivalului este cresterea numarului de activitati in ramurile conexe industriei de resort si anume, pescuitul sportiv si turismul piscicol.

2. Festivalul „Pescarului” Primăria oraşului Eforie a pregătit organizarea unui nou festival în localitate. Evenimentul le este dedicat, nici mai mult nici mai puţin... pescarilor. Administraţia publică locală a oraşului Eforia a obţinut banii cu sprijinul Uniunii Europene. Noul proiect aflat în atenţia Primăriei este intitulat „Festivalul pescarilor - Eforie“ şi este un proiect finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Festivalul are ca obiective îmbunătăţirea percepţiei în rândurile comunităţii cu privire la importanţa economică şi culturală a pescuitului, promovarea pescuitului şi a artei

culinare tradiţionale la nivel naţional, prin organizarea şi derularea a două ediţii ale Festivalului Pescarilor, precum şi informarea şi educarea comunităţii şi a turiştilor cu privire la particularităţile pescuitului în zonă. În ceea ce priveşte festivalul pescarilor, acesta se va derula pe parcursul a trei zile, timp în care vor avea loc o serie de activităţi menite să aducă în prim-plan importanţa pescuitului la nivel local. „Se vor organiza concursuri de pescuit sportiv, seminarii cu specialişti în domeniul pescuitului, protecţiei şi conservării resurselor naturale, o expoziţie, degustări şi concursuri gastronomice şi diverse activităţi educative. Nu vor lipsi nici concertele şi spectacole de dansuri tradiţionale din zona Dobrogei. Cum guvidul este preferatul pescarilor amatori de pe litoral, acţiunea se organizeaza după perioada de prohibiţie, adică undeva în luna iunie. Concret, proiectul are in vedere o campanie de informare la nivel naţional şi realizarea unui studiu privind importanţa pescuitului pentru comunitate.

3. Festivalul „Fir intins ” Festivalul „Fir Întins” este al doilea proiect finanţat prin Fondul European de Pescuit (FEP) 2007-2013 în cadrul „Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti PrutDunăre din Judeţul Galaţi” Promovarea produselor şi serviciilor locale legate de pescuit şi acvacultură, pe care Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Galaţi îl implementează. Valoarea totală a proiectului este de 409.200 lei (cu TVA), din care 330.000 lei reprezintă asistenţa financiară nerambursabilă. Perioada de implementare este de 10 luni de la data semnării contractului de finanţare. Obiectivul proiectului îl constituie dezvoltarea integrată durabilă a Zonei Pescăreşti din municipiul Galaţi, cu respectarea şi valorificarea resurselor de mediu, economice şi sociale. 3. Festivalul Scrumbiei, care are loc începând din anul 2000, în duminica Floriilor

4. Festivalul Borşului Pescăresc Localnicii, invitaţii şi turiştii se vor aduna în jurul ceaunelor cu borş de peşte, lângă malul apei, pentru a participa la toate acţiunile de pregătire a acestei delicatese specifice zonei. Programul artistic susţinut de ansambluri tradiţionale şi artişti locali, vizite ghidate la Cetatea Argamum şi trasee către punctele de interes turistic local vor asigura "garnitura" borşului de peşte de la Jurilovca.

Restaurante cu specific pescaresc din Romania 1.Restaurantul „Blue Acqua” – Galati „Esti innebunit dupa peste si vrei sa retraiesti o experienta din Delta Dunarii

petrecuta cu mult timp in urma? Vrei sa mananci ceva gustos si sa petreci cateva clipe alaturi de cei dragi intr-o atmosfera intima si placuta? Ei bine, poti sa ai parte de toate acestea la restaurantul Blue Acqua (fostul restaurant „Pescarul”), situat pe Faleza Superioara a Dunarii.”

2. Restaurantul „Blue Acqua” –Iasi „Preparatele, facute pe loc in bucataria proprie, te vor incanta si vor fi principalul atu pentru a reveni aici oricand cu mare drag, alaturi de prieteni. In meniu vei gasi si supe, fructe de mare, tocanite de peste, placinta cu peste, dar si dulciuri facute exact ca la mama acasa.”

3. Restaurant „La pescaria Dorobantilor”- Bucuresti

„Unde mancam cel mai bun peste din Bucuresti? La Pescaria Dorobantilor este locul perfect unde poti sa ai parte de o masa copioasa de peste in tihna – un loc unde iti poti odihni sufletul.

4. Restaurant „Vatra Pescareasca”-Constanta Bucataria de vara, borsul de peste lipovenesc, pestele proaspat si fructele de mare facute pe plita, sau gratar, marinat in casa sau in saramura, asezonate cu sosuri delicate, scoicile la ceaun si multe alte specialitati de la Marea Neagra, insotite de vinuri din podgoriile romanesti renumite, sunt cateva din bunataturile cu care va asteptam sa ne treceti pragul.

5. Restaurant „ Mamma Leone”-Brasov

Mamma Leone, restaurant cu specific pescaresc, cam spune totul, dar mai bine hai sa mancam ceva decat sa povestim.

Bibliografie http://legeaz.net/oug-195-2005-protectia-mediului/art-58-protectia-apelorsi-a-ecosistemelor-acvatice http://www.blueacqua.ro/index.html http://te-ajut.ro/2015/03/15/la-pescaria-dorobantilor/ http://www.mammaleone.ro/ http://www.vatrapescareasca.ro/