Expert Achizitii Publice-Suport de Curs [PDF]

Zitiervorschau

Centrul DOCTUS

Stimate cursant(a) , Pentru a folosi cat mai util timpul Dvs. şi pentru a acoperi cat mai eficient orele programate in acumularea informatiilor necesare obtinerii acreditarii ca EXPERT ACHIZITII PUBLICE, va transmitem un material pe care va rugam sa-l parcurgeti in cadrul activitatii de studiu individual. Prezentul material prezinta instrumente necesare stabilirii obiectivelor şi activităţilor unei achizitii publice şi fac parte din programa obligatorie de pregatire.

Va multumim, Manuela Hozan Director de Programe

Centrul DOCTUS Sibiu, str. Marasti nr. 1 A Tel/ Fax: 0269-211222 Mobil: 0748-120963 e-mail: [email protected] www.doctus.ro

Documentaţia de atribuire Cuprins Secţiunea 1.1 - Caietul de sarcini Subsecţiunea 1.1.1 - Specificaţii tehnice Subsecţiunea 1.1.2 - Etichetare ecologică Subsecţiunea 1.1.3 - Cantitătile care fac obiectul contractului Subsecţiunea 1.1.4 - Informaţii în legătură cu termenele de îndeplinire a contractului Subsecţiunea 1.1.5 - Alte informaţii care pot fi cuprinse în caietul de sarcini Subsecţiunea 1.1.6 - Documentaţia descriptivă Secţiunea 1.2 - Stabilirea clauzelor contractuale Secţiunea 1.3 - Stabilirea criteriilor de calificare şi de selecţie Secţiunea 1.4 - Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic Secţiunea 1.5 - Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale Secţiunea 1.6 - Cerinţe privind situaţia economică şi financiară Secţiunea 1.7 - Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională Secţiunea 1.8 - Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calităţii Subsecţiunea 1.8.1. Structura identificării unui standard Secţiunea 1.9 - Cerinţe privind prezentarea de standarde de protecţie a mediului Secţiunea 1.10 - Stabilirea criteriului de atribuire Secţiunea 1.11 - Completarea fişei de date a achiziţiei Secţiunea 1.12 - Garanţia de participare Secţiunea 1.13 - Stabilirea formularelor

Documentaţia de atribuire Documentaţia de atribuire reprezintă un ansamblu de documente care conţine informaţii generale şi specifice referitoare la desfăşurarea unei proceduri al cărei scop este atribuirea contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru. Prin documentaţia de atribuire autoritatea contractantă stabileşte regulile privind participarea, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta, formalităţile care trebuie urmate pentru depunerea acesteia, cât şi termenii derulării contractului ce urmează a fi atribuit. Documentaţia va fi guvernată de principiile nediscriminării, transparenţei, tratamentului egal, recunoaşterii reciproce, proporţionalităţii şi eficienţei utilizării fondurilor publice. Prin modul în care este elaborată documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă îşi asumă răspunderea cu privire la derularea întregului proces de atribuire, a rezultatului acestuia precum şi a îndeplinirii obiectivului stabilit.

Cine elaborează documentaţia de atribuire/concurs ? Compartimentul intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţie publică, din cadrul autorităţii contractante este responsabil cu elaborarea şi/sau, după caz, coordonarea activităţii de elaborare a documentaţiei de atribuire / documentaţiei de concurs. Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona servicii de consultanţă, cu respectarea prevederilor ordonanţei, în scopul: - elaborării documentaţiei de atribuire sau de concurs, - aplicării procedurii de atribuire Ofertantului câştigător nu i se poate impune să suporte taxe, comisioane sau onorarii de orice fel, pentru plata consultantului care prestează serviciile de consultanţă. Consultanţa reprezintă categoria de servicii profesionale prin intermediul căreia se asigură furnizarea de date, informaţii, sfaturi şi soluţii de rezolvare sau abordare a problemelor, dintr-un domeniu de activitate al unei organizaţii.

Cum motivăm achiziţia serviciilor de consultanţă ? De regulă, prin: - lipsa personalului de specialitate din domeniul obiectului achiziţiei respective; - complexitatea contractului ce urmează a fi atribuit; - nevoia de a identifica noi soluţii tehnice/financiare care să conducă la optimizarea costurilor aferente achiziţiei.

Legislaţia în materia achiziţiilor publice stabileşte scopul pentru care autoritatea contractantă poate achiziţiona servicii de consultanţă, în acest fel restrângând limitele de competenţă ale consultantului. Din prevederile legale, rezultă că atribuiţiile unui consultant în domeniul achiziţiilor publice se rezumă la întocmirea documentaţiei de atribuire şi/sau la aplicarea unei proceduri, sub rezerva faptului că autoritatea contractantă nu poate delega consultantului şi responsabilităţile proprii evidenţiate distinct în dispoziţiile legale (ex.: întocmirea programului de achiziţii, iniţierea procedurilor, derularea şi finalizarea lor). Dacă toate activităţile şi etapele ce decurg din procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică ar fi realizate numai de către consultant, fară aportul, implicarea şi aprobarea autorităţii contractante, asumarea răspunderii de către aceasta nu s-ar justifica.

Care este structura documentaţiei ? Documentaţia de atribuire/concurs se structurează de regulă, în funcţie de procedura propusă pentru realizarea achiziţiei cât şi de specificul şi complexitateta obiectului contractului de achiziţie ce urmează a fi atribuit. Toate informaţiile furnizate potenţialilor ofertanţi trebuie să fie clare, fară ambiguităţi, astfel încât să asigure descrierea completă a: - obiectului şi scopului contractului ce urmează a fi atribuit; - regulilor formale de prezentare şi depunere a ofertelor/candidaturilor; - condiţiilor de participare, eligibilitate şi calificare/selecţie a ofertanţilor/ candidaţilor; - criteriului de atribuire a contractului şi după caz, a ponderilor relative a factorilor de evaluare sau a algoritmului de calcul; - termenilor comerciali în care se va încheia contractul. Documentaţia de atribuire cuprinde: - cerinţele formale, - cerinţele tehnice, - cerinţele financiare care permit descrierea obiectivă a ceea ce urmează a fi furnizat, prestat, executat şi, pe baza cărora operatorul economic îşi va elabora oferta. Pentru facilitarea parcurgerii informaţiilor de către operatorii economici interesaţi în a participa la o procedură, se recomandă ca documentaţia de atribuire să se structureze pe secţiuni, astfel: - secţiunea I - fişa de date a achiziţiei; - secţiunea II - caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă; - secţiunea III - propunerea de contract; - secţiunea IV - formulare şi modele. Structura documentaţiei de atribuire/concurs se adaptează în funcţie de procedura care urmează a fî aplicată, autoritatea contractantă urmând să includă în anunţul /invitaţia de participare informaţiile referitoare la: - regulile formale de prezentare şi depunere a ofertelor/candidaturilor, condiţiile de participare, eligibilitate şi calificare/selecţie a ofertanţilor/ candidaţilor, - criteriului de atribuire a contractului şi după caz, a ponderilor relative a factorilor de evaluare sau a algoritmului de calcul.

Documentaţia de concurs se elaborează ori de câte ori autoritatea contractantă organizează un concurs de soluţii, ca o procedură independentă finalizată cu premii şi/sau prime de participare sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii1 . Documentaţia de concurs poate cuprinde, fară a se limita la acestea, următoarele : - informaţii generale privind autoritatea contractantă; - instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la concurs; - cerinţele minime de calificare pe care autoritatea contractantă a hotărât să le solicite, precum şi documentele care urmează să fie prezentate de concurenţi pentru dovedirea îndeplinirii cerinţelor respective; - ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii unnează să elaboreze si să prezinte proiectul; - mijloacele prin care se va prezenta proiectul (după caz, mostră, model, machetă, desene color sau alb negru, grafice); - după caz, scara la care va fi realizat desenul; - numărul diagramelor ilustrative; - standardul de format al desenului; - după caz, informaţii referitoare la utilizarea unor materiale specifice, echipamente şi/sau vizitarea amplasamentului; - cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în cazul în care concursul este organizat ca o procedură independentă; - după caz, angajamentul autorităţii contractante de a încheia contractul de servicii cu câştigătorul sau cu unul dintre câştigătorii concursului respectiv, în cazul în care concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a contractului de servicii; - valoarea estimată pentru realizarea soluţiei; - termenul limită de execuţie a soluţiei propuse; - informaţii detaliate şi complete privind criteriul aplicat pentru stabilirea proiectului/proiectelor câştigător/câştigătoare; În situaţia în care autoritatea contractantă decide atribuirea contractului concurentului câştigător, atunci aceasta poate solicita prin documentaţie dovezi ale capacităţii tehnice de execuţie inclusiv detalii cu privire la locul de execuţie a serviciului/lucrării. Se recomandă ca după finalizarea procedurii, soluţiile declarate necâştigătoare să fie retumate concurenţilor. În situaţia în care concursul de soluţii este o procedura independentă finalizată cu premii şi/sau prime de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în documentaţia de atribuire, informaţii cu privire la cesionarea către aceasta a drepturilor patrimoniale asupra soluţiei/soluţiile propuse. Documentaţia de atribuire/concurs nu trebuie să conţină informaţii contradictorii şi nici informaţii care contravin precizărilor din anunţul de participare. - în documentaţia de atribuire/concurs, autoritatea contractantă va indica instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii privind reglementările 1

Contract atribuit potrivit art.122 lit.h) şi art.252 lit.i) din ordonanţă.

12

referitoare la impozitare, condiţiile de muncă şi protecţia muncii, precum şi cele referitoare la protecţia mediului. - în cazul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv şi negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, documentaţia aferentă primei etape va cuprinde informaţii complete cu privire la condiţiile de participare, precum şi prezentarea detaliată a modalităţii de acordare a punctajului pe baza căruia se vor selecta, respectiv preselecta candidaţii. - Documentaţia de atribuire/concurs se finalizează înainte de transmiterea spre publicare a anuntului/invitatiei de participare sau după caz, înainte de transmiterea invitaţiei direct2 către operatorii economici. Înainte de punerea la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire/concurs, verificaţi dacă informaţiile cuprinse sunt clare, complete şi fară echivoc. Obţinerea de către operatorii economici a documentaţiei de atribuire sau de concurs se face prin asigurarea accesului direct, nerestricţionat şi deplin, prin mijloace electronice. De regulă, documentaţia de atribuire se ataşează anunţului /invitaţiei de participare, transmis spre publicare în SE AP. - în cazul în care, din motive tehnice documentaţia nu poate fi asigurată în întregime prin mijloace electronice, autoritatea contractantă va pune gratuit documentaţia la dispoziţia operatorului economic. - în cazul în care se solicită transmiterea documentaţiei prin poştă, autoritatea va percepe numai contravaloarea taxelor poştale de expediere a acesteia. Motivele tehnice sunt legate exclusiv de capacitatea SEAP de a permite stocarea documentelor în format electronic cum ar fi, piesele desenate din caietele de sarcini aferente contractelor de servicii de proiectare sau execuţie de lucrări.

2

În cazul etapei a II-a a licitaţiei restrânse, dialogul competitiv, negocierii cu sau fără publicarea unui anunţ de participare

Secţiunea 1.1 - Caietul de sarcini Caietul de sarcini face parte integrantă din documentaţia de atribuire şi constituie ansamblul cerinţelor pe baza cărora se elaborează de către ofertant propunerea tehnică şi care influenţează elementele principale ale propunerii financiare. Caietul de sarcini reprezintă punctul de pornire în elaborarea documentaţiei de atribuire, întrucât acesta evidenţiază obiectul viitorului contract de achiziţie publică, precum şi cantitatea necesară de produse/servicii/lucrări. Caietul de sarcini se întocmeşte ori de câte ori autoritatea contractantă aplică procedurile de : o licitaţie deschisă, o licitaţie restrânsă, o cerere de ofertă De regulă, elaborarea caietului de sarcini, are la bază solicitările formulate în referatele de necesitate de către compartimentele autorităţii contractante. În cazul serviciilor cuprinse în anexa 2 B a căror valoare estimată, fară TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro, respectiv 400.000 euro, autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta prevederile legale referitoare la întocmirea caietului de sarcini. Referatul de necesitate cuprinde de regulă, şi fară a se limita la acestea, următoarele informaţii: - justificarea necesităţii achiziţionării produselor, serviciilor sau lucrărilor, - caracteristicile tehnice şi de performanţă ale produselor, serviciilor sau lucrărilor, - estimarea costurilor de achiziţie ale produselor, serviciilor sau lucrărilor. La întocmirea caietului de sarcini îşi aduc contribuţia specialiştii proprii ai autorităţii sau după caz, consultanţi angajaţi în acest scop, cu respectarea prevederilor legale referitoare la concurenţă şi conflictul de interese.

Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice. De asemenea, acesta poate să conţină şi informaţii cu privire la cantităţile de produse/servicii/lucrări care fac obiectul contractului de achiziţie publică, termenele şi locul de fumizare/prestare/execuţie precum şi alte informaţii relevante pe care autoritatatea contractantă le consideră necesare.

Subsecţiunea 1.1.1 - Specificaţii tehnice Specificaţiile tehnice sunt în general, acele: - cerinţe, - prescripţii, - caracteristici tehnice, cu ajutorul cărora sunt descrise produsele, serviciile sau lucrările fac obiectul contractului de achiziţie publică.

Totodată, specificaţiile tehnice cuprind şi detaliază: - cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească oferta tehnică pentru a fi considerată conformă; - condiţiile de calitate - conformitate pe care trebuie să le îndeplinească produsul/serviciul/lucrarea. Specificaţiile tehnice pot fi clasificate în trei tipuri: - specificaţii funcţionale; - specificaţii referitoare la performanţe; - specificaţii privind descrierea tehnică propriu-zisă. La elaborarea specificaţiilor tehnice, trebuie evitate următoarele: - solicitarea unor condiţii de calitate definite utilizând numai termeni cum ar fi „cea mai înaltă calitate", deoarece acestea nu sunt cuantificabile şi cresc costurile în mod excesiv; - utilizarea unei terminologii inadecvate, vagi (care nu este de specialitate) şi care ulterior pot constitui potenţiale surse de dispută, atât între membrii comisiei de evaluare cât şi între contractantă şi operatorii economici/contractanţi; - autoritatea solicitarea unor caracteristici care nu servesc necesităţilor utilizatorilor şi care nu sunt solicitate de către aceştia; - solicitarea unor condiţii tehnice care diminuează competiţia sau care conduc la discriminarea sau favorizarea anumitor operatori economici; - apariţia unor discrepanţe între specificaţiile tehnice din caietul de sarcini şi alte secţiuni ale documentaţiei de atribuire, inclusiv cele referitoare la clauzele contractuale obligatorii; - indicarea unei anumite origini, surse, producţie, procedeu special, marcă de fabrică sau de comerţ, brevet de invenţie, licenţă de fabricaţie. În situaţia în care autoritatea contractantă nu poate să descrie suficient de precis şi inteligibil ceea ce urmează a fi achiziţionat, se poate admite indicarea unei anumite origini, surse, producţie, procedeu special, marcă de fabrică sau de comerţ, brevet de invenţie, licenţă de fabricaţie, numai însoţită de menţiunea „sau echivalent". Specificaţiile tehnice solicitate la echipamente informatice (PC, laptop, server) utilizând sintagma „microprocesor Intel sau echivalent' sunt discriminatorii întrucât procesorul este o componentă a sistemului ale cărui caracteristici şi performanţe pot fi descrise într-o manieră inteligibilă (magistrala de date, vitezele de lucru, frecvenţa, ş.a.). Intel, reprezintă numele producătorului Intel Corporation. Utilizarea acestei denumiri conduce la indicarea unei mărci de fabrică, ceea ce contravine prevederilor legale cu privire la întocmirea specificaţiilor tehnice. Specificaţiile tehnice trebuie să permită accesul liber şi egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să conţină elemente care să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrângă concurenţa. Pe cât posibil, specificaţiile tehnice se definesc în aşa fel încât să corespundă necesităţilor sau exigenţelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilităţi. Specificaţiile tehnice definesc, după caz: - caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă; - cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător; - siguranţa în exploatare; - dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi metode de producţie;

- sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii produsului/serviciului cu standarde relevante sau altele asemenea.

Specificaţiile tehnice bazate pe performanţă permit de regulă, o mai mare creativitate a pieţei, în unele cazuri putând chiar provoca dezvoltarea de soluţii tehnice inovatoare. În cazul contractelor de lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire şi la: - prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor; - verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor, sau - verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi metodelor de execuţie; - orice alte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcţie şi de diverse acte normative şi reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate şi cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări. Specificaţiile tehnice se definesc prin referire, de regulă, în următoarea ordine, fie prin: - standarde naţionale care adoptă standarde europene; - omologări tehnice europene; - standarde internaţionale; - alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare europene; - alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor. fie: - prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, care pot include şi caracteristici de mediu; - prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, susţinute prin referire la standarde, omologări tehnice, specificaţii tehnice comune, ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de performanţă şi/sau cu cerinţele funcţionale solicitate; - combinat, respectiv pentru anumite caracteristici, prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale şi pentru alte caracteristici, prin referire la standarde sau omologări tehnice.

De ce este util să se facă referire la standarde pentru definirea specificaţiilor tehnice? Utilizarea standardelor la definirea specificaţiilor tehnice asigură un plus de transparenţă şi o abordare nediscriminatorie a operatorilor economici, prin faptul că produsele/serviciile/lucrările ce constituie obiectul contractelor de achiziţie publică, se înscriu din punct de vedere al calităţii lor în parametri acceptaţi şi recunoscuţi. În caz contrar, există riscul ca specificaţiile tehnice să fie concepute în mod personalizat, fapt ce poate determina, după caz : - incompatibilităţi tehnice de operare şi întreţinere; - efecte nefavorabile asupra parametrilor de calitate şi siguranţă; - utilizarea ineficientă a fondurilor publice. În general, utilizarea standardelor conferă următoarele avantaje:

- specificaţiile tehnice sunt clare, nediscriminatorii şi dezvoltate pe bază de consens; - unele standarde includ clauze care acoperă caracteristicile de mediu ale produselor şi serviciilor; - promovează competiţia între ofertanţi şi previne favorizarea unui anumit furnizor; - garantează compatibilitatea cu infrastructura existentă; - contribuie la realizarea, producerea şi furnizarea de produse şi servicii mai eficiente, mai sigure şi mai prietenoase cu mediul; - protejează consumatorii şi utilizatorii produselor şi serviciilor; - crează un anume nivel pentru toţi competitorii; - conformitatea produselor şi serviciilor cu standardele conferă încredere asupra calităţii, securităţii şi fiabilităţii acestora (standardele stabilesc minimum de cerinţe referitoare la performanţă, calitate şi securitate); - contribuie în general la creşterea calităţii vieţii şi la conservarea mediului; - contribuie la realizarea de economii pe scară largă. Operatorii economici trebuie să furnizeze dovezi prin care să ateste conformitatea cu standardele specificate sau, dacă nu urmează aceleaşi metode din standarde, trebuie să dovedească faptul că îndeplinesc nivelurile de performanţă stabilite de standarde. Dacă specificaţiile tehnice se definesc prin referire la performanţe şi/sau cerinţe funcţionale, atunci acestea trebuie să fie suficient de precis descrise, astfel încât să permită operatorilor economici identificarea corectă a obiectului contractului, în caz contrar, autoritatea contractantă poate fi pusă în imposibilitatea atribuirii contractului. Dacă specificaţiile tehnice se definesc prin referire la standarde sau omologări tehnice, atunci nicio ofertă nu poate fi respinsă pe motiv că propunerea tehnică nu este conformă cu specificaţiile precizate, dacă ofertantul demonstrează prin orice mijloc adecvat, că propunerea sa tehnică satisface într-o manieră echivalentă cerinţele autorităţii contractante. Dacă specificaţiile tehnice sunt definite prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, atunci nicio ofertă nu poate fi respinsă, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea sa tehnică asigură îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor funcţionale solicitate, deoarece sunt conforme cu: a. b. c. d. e.

un standard naţional care adoptă un standard european; o omologare tehnică europeană; o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană; un standard internaţional; alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene.

Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificaţiile tehnice solicitate poate fi considerat: - dosarul tehnic al producătorului; sau - un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi: - un laborator neutru de încercări şi calibrare; sau - un organism de certificare şi inspecţie care asigură respectarea standardelor europene aplicabile. Autoritatea contractantă are obligaţia de a accepta certificate emise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Caietul de sarcini, după caz, poate conţine precizarea că produsele sau serviciile oferite care deţin o anumită „etichetă ecologică" sunt considerate că îndeplinesc implicit specificaţiile tehnice solicitate. O propunere tehnică nu poate fi considerată ca fiind neconformă, pentru singurul motiv că produsele sau serviciile ofertate nu deţin „eticheta ecologică", dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat că acestea corespund specificaţiilor tehnice solicitate. Dacă specificaţiile tehnice sunt greşite, inadecvate sau prea restrictive, în procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică pot să apară următoarele riscuri: - o parte dintre operatorii economici, potenţiali ofertanţi pot fi descurajaţi să participe la procedură sau oferta acestora poate fi considerată neconformă sau irelevantă; - ofertele depuse pot fi inacceptabile din punct de vedere al propunerii financiare; - dificultăţi în evaluarea ofertelor din cauza faptului că acestea nu pot fi comparate ca urmare a modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice; - în cadrul contractului nu va putea fi obţinută eficienţa utilizării fondurilor publice (value for money); - costuri suplimentare şi/sau pierderi pe parcursul derulării contractului; - întârzieri şi/sau contractul nu poate fi finalizat/ implementat; - publicitatea negativă care poate afecta atât imaginea autorităţii contractante cât şi a contractantului. Concluzii Specificaţiile tehnice : - descriu obiectul contractului (achiziţia) astfel încât să permită operatorilor economici luarea deciziei cu privire la oportunitatea participării cu ofertă la procedura de atribuire; - stabilesc nivelul concurenţei; - oferă cerinţe măsurabile pe baza cărora ofertele depuse pot fi evaluate.

Subsecţiunea 1.1.2 - Etichetare ecologică "Floarea europeană" este simbolul etichetei ecologice comunitare. A fost creată de Comisia Europeană în 1993, fiind o schemă unică de certificare ce ajută consumatorii să distingă produsele şi serviciile verzi de cele care afectează mediul. Etichetarea este obligatorie în cazul vânzării de produse în Europa, precum şi în cazul exportului de produse către Europa. Etichetarea ecologică: - reprezintă o acţiune voluntară, care contribuie la identificarea uşoară a produselor/serviciilor „verzi" respectiv cu un impact redus asupra mediului înconjurător; - vizează toate produsele şi serviciile cu excepţia produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice şi aparaturii medicale. Asiguraţi-vă că maniera de formulare a cerinţelor ecologice este în consens cu reglementările privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă, pentru ca acestea să nu fíe considerate ca "bariere" în spaţiul concurenţial. Pentru a achiziţiona „produse verzi" este necesar ca specificaţiile tehnice să precizeze performanţele /caracterisiticile ecologice ale produsului/serviciului sau lucrării.

Pentru a elabora specificaţii tehnice pentru produse/servicii/lucrări care să aibă în vedere protejarea mediului puteţi utiliza instrumentele operaţionale puse la dispoziţie de către Comisia Europeană la adresa http://ec.europa.eu/environment/gpp/toolkit_en.htm

Exemplu de formulare a cerinţelor ecologice Cerinţă formulată corect Corpurile utilizate pentru iluminat trebuie să îndeplinească criteriile ecologice ale etichetei europene „ecolabel"

Cerinţă formulată greşit Corpurile utilizate pentru iluminat trebuie să deţină etichetă ecologică europeană „ecolabel".

Dacă se solicită îndeplinirea anumitor caracteristici de mediu, atunci se pot utiliza, integral sau parţial, specificaţii definite prin : - „etichete ecologice" europene ; - „etichete ecologice" (multi-)naţionale; - „orice alte „etichete ecologice"; şi numai dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: -

specificaţiile sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor produselor sau serviciilor a căror furnizare/prestare reprezintă obiectul contractului de achiziţie publică; S cerinţele pentru „eticheta ecologică" au fost elaborate pe baze ştiinţifice;

-

„eticheta ecologică" a fost adoptată printr-o procedură specifică ce a permis implicarea tuturor părţilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori, producători, distribuitori, organizaţii de mediu; S „eticheta ecologică" este accesibilă sau disponibilă oricărei persoane interesate.

Nu este necesar ca autoritatea contractantă să stipuleze în detaliu toate caracteristicile "verzi" pe care produsul/serviciul/lucrarea ar trebui să le îndeplinească, ci cel puţin efectul pozitiv pe care fiecare dintre acestea trebuie să-1 producă.

Subsecţiunea 1.1.3 - Cantitătile care fac obiectul contractului În caietul de sarcini pe lângă specificaţiile tehnice, autoritatea contractantă urmează să precizeze informaţii cu privire la cantităţile de produse, servicii sau lucrări care fac obiectul contractului. În tabelele de mai jos, sunt evidenţiate diferenţiat în funcţie de particularităţile achiziţiei, respectiv dacă autoritatea contractantă atribuie un contract sau încheie un acord cadru, modalităţile prin care pot fi cuprinse cantităţile de produse/servicii/lucrări în caietul de sarcini. Tabel nr. 1

Contract de achiziţie

Cantităţi solicitate

Furnizare

ferme

Opţiuni privind achiziţia de cantităţiCircumstanţe legale de aplicare suplimentare/similare •

min / max (ex.cantitate minimă................ până la 31.12.20_______ cantitate maximă...............până la 30.04 )6 Min / max

art.6 alin.(3) din HG nr.925/2006;

art.6 alin.(3) din HG

Suplimentarea se poate face prin încheierea unui act adiţional la contractul iniţial.

Servicii

Lucrări

(ex.cantitate minimă.............. până la 31.12.20___________ cantitate maximă...........până la 30.04_____)

nr.925/2006;

ferme

Cantitatea de servicii din contractul iniţial reprezintă cantitatea minimă, cantitatea maximă fiind suma contractelor similare încheiate în intervalul de timp stabilit prin ordonanţă

art. 122, lit.j sau art.252 lit.k) din OUG nr.34/2006

ferme

Cantitatea din contractul iniţial reprezintă cantitatea minimă, cantitatea maximă fiind suma contractelor similare încheiate în intervalul de timp stabilit prin ordonanţă

art. 122, lit.j sau art.252 lit.k) din OUG nr.34/2006

Tabel nr.2 Acord - cadru

Furnizare Servicii Lucrări

Cantităţi solicitate Detalii privind cantităţile estimate Circumstanţe legale de aplicare prin caietul de sarcini Estimate cantitate art.66 lit.e din HG nr.925/2006 minimă şi maximă care ar putea fi solicitată pe durata întregului acord-cadru cantitatea minimă şi maximă care ar putea art.66 lit.fdin HG nr.925/2006 face obiectul unui singur contract subsecvent

Lipsa menţionării cantităţilor în documentaţia de atribuire crează premisele încălcării transparenţei şi a tratamentului egal şi suplimentar, face imposibilă aplicarea prevederilor legale menţionate în tabelele de mai sus.

Subsecţiunea 1.1.4 - Informaţii în legătură cu termenele de îndeplinire a contractului Ori de câte ori autoritatea contractantă stabileşte termenul/termenele de îndeplinire a contractului este necesar să ia în considerare: - natura şi complexitatea obiectului acestuia, astfel încât termenele precizate să fie fezabile; - respectarea principiilor; - satisfacerea necesităţilor Informaţiile privind termenele de îndeplinire a contractului, se transpun după caz, în grafice fizice şi valorice de livrare/prestare/execuţie, care vor constitui instrumente manageriale pentru urmărirea derulării contractului.

Subsecţiunea 1.1.5 - Alte informaţii care pot fi cuprinse în caietul de sarcini În cazul în care criteriul de atribuire este „preţul cel mai scăzut" caietul de sarcini va preciza faptul că cerinţele tehnice solicitate vor fi considerate ca fiind minimale. Propunerile tehnice care oferă un nivel calitativ superior cerinţelor minime din caietul de sarcini vor fi considerate conforme. În situaţia în care criteriul de atribuire este „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" şi autoritatea contractantă nu permite depunerea de oferte alternative, atunci cerinţele tehnice solicitate prin caietul de sarcini, vor fi considerate ca fiind minimale. În cazul în care criteriul de atribuire este „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" şi autoritatea contractantă nu a interzis depunerea de oferte alternative, caietul de sarcini trebuie să precizeze cerinţele tehnice minime obligatorii pe care ofertele alternative trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi luate în considerare. Caietul de sarcini va preciza, după caz, instituţiile competente de la care furnizorii, prestatorii sau executanţii pot obţine informaţii privind reglementările obligatorii cu privire la protecţia muncii, la prevenirea incendiilor şi la protecţia mediului care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului în cauză. În cazul atribuirii contractelor de proiectare a lucrărilor de construcţii, caietul de sarcini va avea la bază, de regulă, studiul de fezabilitate aprobat conform prevederilor legale. Caietul de sarcini se va concretiza într-o temă de proiectare care cuprinde elementele caracteristice ale lucrării ce urmează să fie executată. Tema va fi susţinută şi de următoarele: - date privind încadrarea în planul urbanistic sau de amenajare a teritoriului, în baza certificatului de urbanism; - date privitoare la amplasament, zona seismică, zona climatică, elemente geotehnice; - date hidrogeologice, topometrice şi de nivelment (însoţite de planuri de situaţii explicite); - servituţi şi date tehnologice strict necesare pentru dimensionarea obiectelor lucrării; - informaţii privind posibilităţile de asigurare a utilităţilor. Proiectarea lucrărilor de construcţii se elaborează în următoarele faze: - studiu de prefezabilitate; - studiu de fezabilitate; - proiect tehnic şi caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor; - detalii de execuţie. Pentru reparaţiile capitale, consolidările şi demolările la construcţiile şi reparaţiile aferente nu se elaborează studiu de prefezabilitate. Studiul de prefezabilitate reprezintă documentaţia care cuprinde datele tehnice şi economice prin care autoritatea contractantă fundamentează necesitatea şi oportunitatea realizării unei investiţii.

Subsecţiunea 1.1.6 - Documentaţia descriptivă Documentaţia descriptivă se elaborează în cazul aplicării procedurilor de dialog competitiv şi negociere cu publicarea unui anunţ de participare. În cadrul procedurii de dialog competitiv, termenul "documentaţie descriptivă" ca parte a documentaţiei de atribuire, indică faptul că autoritatea contractantă nu poate în mod obiectiv să definească: - specificaţiile tehnice care să-i satisfacă necesităţile şi exigenţele, şi/sau - să stabilească montajul financiar şi cadrul juridic al viitorului contract. Din aceste considerente, această documentaţie poate cuprinde:

- o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor autorităţii contractante, cum ar fi: - indicaţii privind performanţele tehnice care se doresc a fi obţinute; - condiţiile legale, administrative, contractuale, economico- fmanciare care vor constitui baza pentru derularea dialogului şi pregătirea ofertelor. - informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluţiilor viabile; - dacă s-a hotărât astfel, primele care vor fi acordate participanţilor la dialog; - informaţii cu privire la posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluţii discutate; - informaţii cu privire la modul concret de aplicare a factorilor de evaluare pentru reducerea numărului de soluţii, respectiv a numărului de participanţi. În cadrul procedurii de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, termenul "documentaţie descriptivă" ca parte a documentaţiei de atribuire, indică faptul că autoritatea contractantă nu poate în mod obiectiv: - să estimeze valoarea totală a viitorului contract de achiziţie; - să elaboreze caietul de sarcini cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziţie publică de servicii prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau restrânsă; - să descrie lucrările ce urmează a fi executate în mod exclusiv pentru cercetare ştiinţifică, experimentare sau dezvoltare tehnologică. Din aceste considerente, această documentaţie poate cuprinde : - paşii, metoda şi agenda negocierilor; - elementele cuprinse în documentaţie care fac sau nu obiectul negocierilor; - proiectul de contract, conţinând condiţiile generale şi specifice ale contractului; - după caz, formulare; - specificaţiile tehnice; - informaţii cu privire la posibilitatea de a realiza negocierea în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de oferte preliminare; - informaţii cu privire la modul concret de aplicare a factorilor de evaluare pentru reducerea numărului de propuneri, respectiv a numărului de participanţi. În cazul procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare structura documentaţiei de atribuire se va adapta în funcţie de încadrarea în circumstanţele prevăzute de lege, precum şi a specificului şi complexităţii obiectului contractului.

Secţiunea 1.2 - Stabilirea clauzelor contractuale Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către autoritatea contractantă. Contractul de achiziţie publică este structurat astfel: a - preambul; b - clauze contractuale obligatorii; c - clauze contractuale specifice. a - Preambulul reprezintă partea introductivă a contractului şi conţine informaţii despre: - temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de achiziţie publică; - denumirea părţilor contractante; - definiţii aplicabile; - interpretare.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină şi se referă la: - obiectul principal al contractului; - preţul contractului şi modalităţile de plată; - durata contractului; - sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor; - documentele contractului; - obligaţiile principale ale părţilor. Clauzele contractului trebuie să fie clare, complete şi în concordanţă cu specificaţiile tehnice din caietul de sarcini. Atunci când stabileşte clauzele contractuale autoritatea contractantă trebuie să specifice care dintre acestea sunt obligatorii şi care pot fi ajustate în funcţie de specificul contractului respectiv şi de oferta declarată câştigătoare. c. Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de achiziţie publică, care se stabilesc de regulă, prin acordul părţilor în funcţie de necesităţile obiective ale autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei declarate câştigătoare. Clauzele contractuale specifice pot face referire la: - subcontractori; - garanţia de bună execuţie; - garanţia de calitate; - ajustarea preţului; - termene de executare a obligaţiilor părţilor; - recepţie, inspecţii, teste; - ambalare, marcare, transport; - asigurări; - alte condiţii de executare a contractului; - condiţii privind protecţia mediului ş.a. Lipsa, modificarea sau completarea respectivelor informaţii/clauze determină inaplicabilitatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică. Clauzele contractuale specifice pot face referire şi la regulile obligatorii privind condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrări ori de servicii. Clauzele contractuale specifice pot fi propuse atât de autoritatea contractantă, cât şi de către operatorul economic. Clauzele specifice nu trebuie să anihileze clauzele obligatorii. Clauzele specifice care afectează clauzele obligatorii nu produc niciun efect. La încheierea unui acord - cadru autoritatea contractantă va acoperi prin clauze, situaţiile care determină rezilierea acestuia, cum ar fi: - refuzul de a semna contractul subsecvent; - refuzul de a constitui garanţia de bună execuţie a contractului subsecvent şi după caz, - sancţiunile aplicabile operatorilor semnatari care nu-şi îndeplinesc obligaţiile asumate prin acord.

În scopul respectării principiului transparenţei, autoritatea contractantă va preciza posibilitatea de ajustare a preţului atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza totodată şi modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. Acordul - cadru trebuie să prevadă pentru contractele subsecvente care urmează să fie atribuite, elementele/condiţiile esenţiale, cum ar fi: - obligaţiile pe care operatorul/operatorii şi le-au asumat prin propunerea tehnică, în special în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice funcţionale şi de performanţă ale produselor/serviciilor/lucrărilor, inclusiv nivelul calitativ al acestora, durate, termene de livrare, prestare, execuţie, garanţiile acordate ş.a; - preţul/tariful unitar, alte angajamente financiare sau comerciale pe care ofertanţii leau prevăzut în propunerea financiară; - condiţii specifice şi formule de ajustare a preţurilor, după caz; elementele/condiţiile care rămân neschimbate pe întreaga durată a acordului-cadru; - elementele/condiţiile care vor face obiectul reluării competiţiei pentru atribuirea contractelor subsecvente. În anexele de la nr.l la nr.9 sunt prezentate modele de contracte/acorduri-cadru/ contracte subsecvente utile atât autorităţilor contractante, cât şi operatorilor economici implicaţi în procesul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Aceste modele sunt orientative, autoritatea având dreptul de a le modifica, completa, actualiza şi adapta la condiţiile de realizare a fiecărui contract / acord-cadru / contract subsecvent în parte.

Secţiunea 1.3 - Stabilirea criteriilor de calificare şi de selecţie Criteriile de calificare reprezintă cerinţele minime impuse de autoritatea contractantă care trebuie să fie îndeplinite de către un operator economic pentru a putea fi considerat calificat. Criteriile de selecţie/preselecţie reprezintă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorul economic calificat în vederea selectării/preselectării. În cadrul procedurilor cu etapă de selecţie/preselecţie, un operator economic calificat nu devine în mod obligatoriu şi operator economic selectat. Cerinţele de calificare şi selecţie au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie sa reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini corespunzător contractul de achiziţie publică. Pot face obiectul reofertării: preţul, termenele de livrare/prestare/execuţie, caracterisiticile tehnice, nivelul calitativ şi de performanţă, ş.a. Cerinţele de calificare şi selecţie solicitate de autoritatea contractantă sunt precizate atât în anunţul / invitaţia de participare, cât şi în documentaţia de atribuire. Documentaţia de atribuire trebuie să conţină acelaşi set de cerinţe ca şi cele precizate în anunţul/invitaţia de participare. Criteriile sunt acele condiţii şi/sau cerinţe minime impuse, ce trebuie îndeplinite de către operatorul economic care doreşte să devină parte într-un contract de achiziţie publică. Criteriile de calificare şi selecţie se referă numai la: - situaţia personală a candidatului sau ofertantului; - capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; - situaţia economică şi financiară;

- capacitatea tehnică şi/sau profesională; - standarde de asigurare a calităţii; - standarde de protecţia mediului. Ori de câte ori autoritatea contractantă solicită îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară sau la capacitatea tehnică şi/sau profesională, atunci aceasta elaborează o notă justificativă prin care motivează cerinţele respective. Nota justificativă se ataşează la dosarul achiziţiei. Criteriile de calificare şi selecţie se stabilesc în funcţie de exigenţele specifice ale contractului şi întotdeauna cu respectarea principiului proporţionalităţii. Pentru a demonstra îndeplinirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie, operatorii economici vor prezenta: - fie certificate emise de către: - o autoritate publică competentă; sau - un organism de drept public/privat care respectă standarde europene de certificare; - fie orice alte documente echivalente cu certificarea solicitată care să probeze îndeplinirea cerinţelor. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor sau ofertanţilor prezentarea unei anumite certificări specifice. Se vor lua în considerare şi alte documente echivalente. Este interzis a se solicita operatorilor economici îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la: - situaţia economică şi financiară, - capacitatea tehnică şi/sau profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire. Este interzis a se restricţiona participarea la procedura de atribuire prin stabilirea unor cerinţe minime de calificare care: - nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică; - sunt disproportionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică. Stabilirea unor cerinţe de calificare/selecţie permisive sau din contră, prea restrictive în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, prestat sau executat, poate crea probleme în următoarele etape ale derulării procedurii. În cazul acordului-cadru, cerinţele minime de calificare se raportează cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează că va fi atribuit pe durata acestuia.

a) Situaţia personală a candidatului sau ofertantului Situaţia personală face parte din categoria cerinţelor care pot conduce la excluderea din competiţie a candidatului /ofertantului. Utilizarea acestei cerinţe se consideră a fi necesară în toate cazurile, întrucât protejează autoritatea contractantă de atribuirea contractelor acelor operatori economici care se fac vinovaţi de grave abateri profesionale şi/sau de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Utilizarea unor cerinţe de eligibilitate din categoria celor care vizează situaţia personală, poate fi opţională şi nu obligatorie. Cerinţele de eligibilitate crează premisele protejării autorităţii contractante de a intra într-o relaţie contractuală cu un operator economic care a înregistrat probleme în activitatea economică şi care este posibil să nu aibă capabilitatea de a realiza viitorul contract. În principiu, utilizarea acestor cerinţe contribuie la menţinerea unei concurenţe sănătoase.

b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale Cerinţele referitoare la capacitatea de exercitare a activităţii profesionale se solicită în scopul verificării următoarelor : - înregistrarea în Registrul Comerţului a persoanelor fizice/juridice; - autorizarea funcţionării pentru activităţile declarate încadrate în clasele CAEN. în acest scop autoritatea contractantă va urmări dacă printre activităţile pe care operatorul economic este autorizat potrivit legii să le desfăşoare, se regăseşte activitatea care corespunde obiectului contractului ce urmează a fi atribuit. Cerinţele referitoare la atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional, se solicită de regulă, în situaţiile în care acestea pot constitui dovezi suplimentare în ceea ce priveşte demonstrarea abilităţilor tehnico-profesionale ale operatorului economic, la atribuirea contractelor de achiziţie publică de lucrări sau servicii.

c) Situaţia economică şi financiară Utilizarea cerinţelor referitoare la capacitatea economică şi financiară poate fi opţională şi are ca scop principal protejarea autorităţii contractante în sensul evitării atribuirii contractelor unor operatori economici al căror volum de activitate nu corespunde cu dimensiunile obiectului contractului supus ofertării şi/sau indicatorii economici din activitatea acestora nu garantează buna execuţie a contractului.

d) Capacitatea tehnică şi/sau profesională Utilizarea cerinţelor referitoare la capacitatea tehnică şi profesională poate fi opţională şi are ca scop principal protejarea autorităţii contractante în sensul evitării atribuirii contractelor unor operatori economici care nu posedă experienţa, mijloacele tehnice şi infrastructura corespunzătoare pentru îndeplinirea cu succes a contractului supus ofertării. In cazul atribuirii de contracte de furnizare (produse comune, simple, de uz general cu grad redus de complexitate) şi contracte de prestări servicii ce implică un buget redus, solicitarea anumitor cerinţe privind situaţia economico-fmanciară şi capacitatea tehnică şi/sau profesională, nu este întotdeauna adecvată.

Standarde de asigurare a calităţii; Standarde de protecţie a mediului. Standardele internaţionale din familia ISO 9000 privind sistemele de management al calităţii se referă la modul în care o organizaţie funcţionează şi nu direct la rezultatele acestei funcţionări. Acestea se referă la PROCESE şi NU direct la PRODUSE/SERVICII (ca rezultate ale acestor procese). În cazul contractelor care implică numai livrare şi instalare, cerinţa de a prezenta un certificat care atestă implementarea de către furnizor a standardului de management al calităţii

potrivit referenţialului ISO 9001 este irelevantă şi nu constituie un avantaj în raport cu produsul livrat. De regulă, acest ceritificat se solicită în cazul în care obiectul contractului include o componentă de servicii.

Câte tipuri de certificare a conformităţii există ? - certificarea conformităţii sistemelor de management, în special sistemul de management al calităţii în raport cu standardul SR EN ISO 9001:2001, respectiv SR EN ISO 14001: 2005 în domeniul managementului de mediu, sau în raport cu alte standarde de management aplicabile altor domenii de activitate (HACCP, OHSAS, SR EN ISO 17799 etc.); - certificarea conformităţii produselor şi serviciilor faţă de un standard sau un normativ menţionat în documentaţia de atribuire sau după caz, convenit de cele două părţi achizitor - furnizor; - certificarea de personal (ex. auditori).

Secţiunea 1.4 - Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic Autoritatea are obligaţia de a exclude operatorul economic dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică dacă acesta a fost condamnat . în ultimii 5 ani printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru: - participare la activităţi ale unei organizaţii criminale; - corupţie; - fraudă; - spălare de bani. Autoritatea are dreptul de a exclude operatorul economic dintr-o procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică în următoarele situaţii: - nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat; - se află într-una sau mai multe din situaţiile de mai jos, respectiv, că: - este în stare de faliment ori lichidare, - afacerile îi sunt administrate de un administrator judiciar, - activităţile sale comerciale sunt suspendate sau fac obiectul unui aranjament cu creditorii, - este într-o situaţie similară cu cele anterioare, reglementată prin lege. - face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una dintre situaţiile de mai sus; - în ultimii 2 ani, nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile contractuale, din motive imputabile ofertantului în cauză, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia; - a fost condamnat, în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie profesională; - prezintă informaţii false sau nu prezintă informaţiile solicitate de către autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă are dreptul de a exclude operatorii care se află în una din situaţiile prevăzute la art. 181 din ordonanţă, în condiţiile în care a precizat în mod expres acest lucru în documentaţia de atribuire.

Modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale se poate demonstra pe baza informaţiilor cuprinse în documentele constatoare eliberate de autorităţile contractante sau prin alte documente edificatoare. Impozitele şi taxele pentru care s-au acordat înlesniri la plată (amânări, eşalonări etc.) de către organele competente, nu se consideră obligaţii exigibile de plată, în măsura în care sau respectat condiţiile impuse la acordarea înlesnirilor. In cazul în care operatorii economici prezintă certificate care nu se mai află în termenul de valabilitate, dar atestă că la data solicitată prin documentaţie nu existau obligaţii de plată neonorate, ofertanţii/candidaţii nu vor fi excluşi din procedură. În sensul celor precizate anterior, pot fi considerate documente edificatoare: - certificatele; - cazierele judiciare; - alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă, în cazul în care în ţara de origine sau în ţara în care este stabilit operatorul economic, nu se emit astfel de documente sau acestea nu vizează toate situaţiile, atunci trebuie acceptată: - fie o declaraţie pe proprie răspundere; - fie o declaraţie autentică dată în faţa unui notar, a unei autorităţi administrative sau judiciare sau a unei asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens. Dacă există incertitudini referitoare la situaţia personală a unui operator economic, autoritatea contractantă poate solicita informaţii direct de la autorităţile competente. Dacă există incertitudini cu privire la neîncadrarea în situaţiile prevăzute de art.1803 din ordonanţă, autoritatea contractantă poate solicita informaţii referitoare la persoane fizice/juridice, inclusiv după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere de reprezentare, decizie ori de control. Accesând: www.ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/2004_18/index _en.htm se pot obţine informaţii generale cu privire la modelele certificatelor emise de institutiile din statele membre.

Secţiunea 1.5 - Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale În documentaţia de atribuire se precizează documentele prin care operatorul economic îşi poate demonstra capacitatea de exercitare a activităţii profesionale. În acest sens, operatorul economic va prezenta documente edificatoare care dovedesc: - forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică şi, dacă este cazul, - atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din ţara în care ofertantul/candidatul este stabilit. Atunci când solicită anumite atestate, licenţe sau alte documente prin care operatorul trebuie să facă dovada apartenenţei la o anumită profesiune, autoritatea contractantă va avea în vedere respectarea principiului recunoaşterii reciproce precum şi a libertăţii de stabilire şi prestare a serviciilor, care guvernează funcţionarea Pieţei Unice.

Secţiunea 1.6 - Cerinţe privind situaţia economică şi financiară

3

Situaţiile sunt cele care vizează participarea la activităţi ale unei organizaţii criminale, corupţie, fraudă, spălare de bani.

Situaţia economică şi financiară4 reprezintă un set de informaţii prin care operatorul economic poate demonstra că are capacitatea necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. Documentaţia de atribuire cuprinde de regulă, cerinţele minime privind capacitatea economică şi financiară pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat şi după caz, selectat. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire. Cerinţele minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară, se stabilesc în funcţie de obiectul, complexitatea şi scopul contractului. În cazul în care se solicită îndeplinirea unor niveluri minime ale indicatorilor economico-financiari, autoritatea contractantă trebuie să motiveze aceaste cerinţe elaborând în acest sens, o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei. În tabelul de mai jos, prezentăm o parte din cele mai frecvente cerinţe referitoare la indicatorii economico-financiari care pot fi solicitaţi în documentaţia de atribuire. Tabel nr.3 Indicator economic Cifra de afaceri (CA)

Lichiditate Generală (Lg)

Circumstanţe privind oportunitatea solicitării

Cerinţă adecvată

Atribuirea contractelor de achiziţie CA < 2 x Val. estimată a complexe şi care implică un grad ridicat contractului de risc. Lg< 100% În cazul contractelor cu durată de îndeplinire mai mare de 3 luni, cu condiţia ca plăţile prestaţiilor să se efectueze la intervale mai mari de 60 de zile

Pentru indicatorul financiar „solvabilitate" nu poate fi impus un nivel minim în cazul în care operatorul economic prezintă documente prin care face dovada că nu se încadrează în situaţiile prevăzute la art.181 lit.a) sau b) din ordonanţă. La procedurile cu etapă de selecţie/preselecţie, indicatorul „solvabilitate" nu poate constitui un factor de selecţie/preselecţie. În vederea demonstrării capacităţii financiare, autoritatea contractantă poate solicita operatorului economic dovezi ale accesului sau disponibilitate la resurse reale negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci sau orice alte mijloace financiare suficiente a realiza cashflow de execuţie a lucrării pentru perioada impusă. Cifra de afaceri a operatorilor economici încadraţi conform legii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii va fi admisă în cuantum de 50% din valoarea impusă. Asocierea formată exclusiv din operatori economici încadraţi în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, persoane fizice sau juridice române şi/sau străine, care depun ofertă comună, beneficiază de aceeaşi reducere a cifrei de afaceri. Pentru a-şi demonstra situaţia economică şi financiară operatorul economic poate prezenta documente edificatoare, de tipul: 4

Modelul privind informaţiile generale despre ofertant este prevăzut în anexa nr. 11, "Informaţii generale ".

- declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind asigurarea riscului profesional; - bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în cazul în care publicarea acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit ofertantul/candidatul; - declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului într-o perioadă anterioară care vizează activitatea din cel mult ultimii trei ani, în măsura în care informaţiile respective sunt disponibile; - auditul financiar emis de persoane autorizate. Dacă, din motive obiective, justificate corespunzător, operatorul economic nu are posibilitatea de a prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-şi demonstra situaţia economică şi financiară şi prin prezentarea altor documente care să prezinte o imagine fidelă a situaţiei economice şi financiare. Capacitatea economică şi financiară a operatorului economic poate fi susţinută şi de o altă persoană, indiferent de natura relaţiilor juridice existente între operatorul economic şi persoana respectivă. Operatorul economic care beneficiază de susţinerea situaţiei economice şi financiare trebuie să dovedească aceasta, prin prezentarea unui angajament ferm încheiat în formă autentică semnat de către persoana care îl susţine. Autentificarea reprezintă acea activitate de constatare, făcută de notarul public, care presupune exercitarea a două acţiuni: conformitatea şi legalitatea. În sistemul nostru de drept, actul juridic încheiat în formă autentică are cea mai mare forţă probantă. Astfel, notarul este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, sens în care emite acte de autoritate publică care au forţă probantă prevăzută de lege, superioară oricărui alt act, având astfel aceeaşi putere ca o hotărâre judecătorească. Deoarece înscrisurile autentificate poartă semnătura şi sigiliul agentului instrumentator, ele se bucură de o prezumţie de legalitate şi validitate şi, drept urmare, au deplină forţă probantă atât între părţi, cât şi faţă de terţi, până la înscrierea lui în fals. Angajamentul ferm de susţinere financiară5 reprezintă instrumentul juridic care asigură dreptul autorităţii contractante, de a solicita în mod legitim, îndeplinirea anumitor obligaţii de către persoana susţinătoare. Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-una din situaţiile care determină obligaţia excluderii din procedura de atribuire. In cazul în care susţinerea terţului vizează fonduri financiare care pot fi puse efectiv la dispoziţia ofertantului, atunci angajamentul ferm trebuie să prevadă care sunt resursele respective şi să evidenţieze că disponibilizarea acestora se va face necondiţionat în vederea finalizării contractului. În cazul în care susţinerea terţului vizează îndeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent contractului de achiziţie, angajamentul ferm trebuie să garanteze faptul că în cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi, susţinătorul urmează să se implice direct pentru finalizarea contractului. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita terţului susţinător, documentele prin care acesta face dovada existenţei resurselor pe care le va pune la dispoziţie conform angajamentului ferm. Dacă un grup de operatori economici depune o ofertă sau o candidatură comună, atunci situaţia economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. 5

Modele de angajament ferm de susţinere sunt cuprinse în anexa nr. 19

Situaţia economică şi financiară poate fi demonstrată prin cumul doar în măsura în care autoritatea contractantă, solicită demonstrarea existenţei anumitor resurse financiare. Indicatorii financiari precum lichiditatea generală şi solvabilitatea patrimonială reflectă o situaţie de fapt existentă la un anumit moment şi nu fac parte din categoria resurselor care pot fi transferate, respectiv utilizate în comun în scopul executării contractului de achiziţie publică (cum ar fi fondurile necesare pentru îndeplinirea contractului). O eventuală cumulare a valorilor acestor indicatori ar conduce la situaţii ce nu ar reflecta capacitatea economico-financiară reală a asociaţilor. Prin urmare, valorile acestor indicatori nu pot fi cumulate şi va trebui demonstrate de către fiecare asociat în parte. Dacă grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea financiară a unei sau unor terţe persoane, atunci angajamentul ferm al persoanei sau persoanelor respective trebuie să prevadă care sunt resursele respective şi să evidenţieze ca disponibilizarea acestora se va face necondiţionat în vederea finalizării contractului. Angajamentul ferm prezentat de ofertantul câştigător va face parte integrantă din contractul de achiziţie publică. Susţinătorul răspunde în mod direct pentru prejudiciile cauzate autorităţii contractante, ca urmare a nerespectării obligaţiilor asumate prin angajament.

Secţiunea 1.7 - Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională Capacitatea tehnică şi/sau profesională reprezintă elementele prin care operatorul economic demonstrează că are capacitatea necesară pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv. Documentaţia de atribuire cuprinde, de regulă, cerinţele minime privind capacitatea tehnică şi/sau profesională pe care operatorul economic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerat calificat. Totodată, autoritatea contractantă va indica în documentaţia de atribuire şi documentele/informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte pentru a-şi demonstra capacitatea tehnică şi/sau profesională. Capacitatea tehnică şi/sau profesională se apreciază în funcţie de: - experienţă; - aptitudini; - eficienţa şi eficacitatea ofertantului/candidatului. Este interzisă solicitarea îndeplinirii unor cerinţe minime referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire. Dacă se impun cerinţe minime de calificare referitoare la capacitatea tehnică şi profesională, atunci autoritatea contractantă trebuie să justifice această cerinţă printr-o notă justificativă ataşată la dosarul achiziţiei. În cazul în care susţinerea terţului vizează resurse ca: utilaje, echipamente, personal, care pot fi puse efectiv la dispoziţia ofertantului, atunci angajamentul ferm trebuie să prevadă care sunt resursele respective şi să evidenţieze că disponibilizarea acestora se va face necondiţionat în vederea finalizării contractului. În cazul în care susţinerea terţului vizează îndeplinirea unor cerinţe privind experienţa similară, reflectată prin prezentarea unei liste de produse/servicii/lucrări, atunci angajamentul ferm trebuie să garanteze faptul că în cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi, susţinătorul urmează să se implice direct pentru finalizarea contractului.

Cazurile în care susţinerea terţului vizează îndeplinirea unor cerinţe minime de calificare ce presupun resurse care nu au caracter transferabil, cum ar fi experienţa similară, indicatorii financiari şi altele asemenea trebuie tratat cu prudenţă. În acest caz, instanţa europeană a precizat că nu se poate prezuma că un ofertant are la dispoziţia sa resursele necesare pentru realizarea contractului, indiferent de natura raporturilor juridice cu susţinătorul, fapt pentru care disponibilitatea acelor resurse trebuie să facă obiectul unei analize atente din partea autorităţii contractante, în baza documentelor justificative pe care ofertantul le depune. În situaţia în care resursele vizate nu au caracter transmisibil, un simplu angajament prin care se afirmă punerea la dispoziţia ofertantului a unor astfel de resurse nu poate fi suficient. În acest caz, angajamentul ferm prezentat de ofertant trebuie să garanteze autorităţii contractante faptul că în cazul în care contractantul întâmpină dificultăţi, persoana susţinătoare se obligă să se implice direct în îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor contractuale. Temeiul afirmaţiilor de mai sus, constă în faptul că spre deosebire de resursele transferabile care în baza unui angajament ferm pot fi puse la dispoziţia unui operator economic de către o terţă persoană, resursele netransferabile pot fi angajate, în caz de neîndeplinire a contractului de către operatorul economic respectiv, doar de terţa persoană, întrucât aceste resurse reprezintă indicatori specifici terţei persoane care i-a realizat. Dacă un grup de operatori economici depune ofertă sau candidatură comună, atunci capacitatea tehnică şi/sau profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Dacă grupul de operatori economici beneficiază de susţinerea tehnică şi profesională a unei/unor terţe persoane, capacitatea tehnică şi profesională se demonstrează prin prezentarea unui angajament ferm al susţinătorului/susţinătorilor încheiat în formă autentică şi trebuie să prevadă care sunt resursele respective şi să evidenţieze că disponibilizarea acestora se va face necondiţionat în vederea finalizării contractului. Persoana/persoanele ce asigură susţinerea tehnică trebuie să facă dovada că nu se află într-o situaţie care determină obligaţia excluderii din procedura de atribuire. Angajamentul ferm prezentat de ofertantul câştigător va face parte integrantă din contractul de achiziţie publică. Susţinătorul răspunde în mod direct pentru prejudiciile cauzate autorităţii contractante, ca urmare a nerespectării obligaţiilor asumate prin angajament. În tabelul de mai jos, sunt evidenţiate documentele care pot fi solicitate pentru evaluarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor. Tabel nr.4 Tip contract Informaţii solicitate Documente de confirmare Furnizare - 0 listă a principalelor livrări de produse efectuate 1. Certificate/documente emise sau contrasemnate de o în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de autoritate sau de clientul beneficiar; livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din 2. Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului dacă beneficiarul urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţieste client privat şi din motive obiective nu se poate obţine o 6 ; confirmare din partea acestuia.

6

Modelul de declaraţie privind lista principalelor livrări de produse este prezentat în anexa nr. 12 „Declaraţie privind lista principalelor livrări produse".

Tip contract

Informaţii solicitate

Documente de confirmare

asigurarea controlului calităţii;

Furnizare

Certificate sau alte documente emise de1. Documente prin care se face dovada asigurarea conformităţii organisme, care să ateste conformitateacu standardele solicitate, certificări emise de organisme abilitate produselor, identificată clar prin referire la înregistrate în orice stat membru din UE sau orice alte dovezi specificaţii sau standarde relevante; (manualul calităţii, rapoarte de audit extern privind sistemul calităţii). - Mostre, descrieri şi/sau fotografii/fişe Se pot prezenta, după caz, la solicitarea autorităţii contractante tehnice/ cataloage a căror autenticitate trebuie oricare dintre informaţiile menţionate prin care operatorul să poată fi demonstrată în cazul în care se economic confirmă că are capacitatea tehnică şi profesională de solicită acest lucru; a furniza obiectul contractului.

Servicii

- 0 listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

1. Certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate sau de clientul beneficiar; 2. Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului dacă beneficiarul este client privat şi din motive obiective nu se poate obţine o confirmare din partea acestuia.

- 0 declaraţie7 referitoare la echipamentele tehnice 1.Documente care atestă asigurarea în dotare proprie/ prin şi la măsurile aplicate în vederea asigurării contracte sau convenţii de închieriere a echipamentelor necesare calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de îndeplinirii contractului. studiu şi cercetare; - Informaţii8 referitoare la personalul/organismul1.Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului prin care tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui confirmă asigurarea cu personal de specialitate considerat strict angajament de participare a fost obţinut, în special necesar pentru îndeplinirea contractului. pentru

7

Modelul declaraţiei privind utilajele, instalaţiile, echipamantele tehnice este prezentat în anexa nr.13 "Declaraţie privind utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice ". 8

Modelul declaraţiei privind personalul angajat este prezentat în anexa nr.14 'Declaraţie privind efectivul mediu al personalului angajat şi al cadrelor de conducere ".

Tip contract

Informaţii solicitate

Documente de confirmare

- 0 declaraţie referitoare la echipamentele 1 .Documente care atestă asigurarea în dotare tehnice şi la măsurile aplicate în vederea proprie/ prin contracte sau convenţii de închieriere, asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, a echipamentelor necesare îndeplinirii contractului. la resursele de studiu şi cercetare; Informaţii referitoare la 1.Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului prin personalul/organismul tehnic de specialitate decare confirmă asigurarea cu personal de specialitate care dispune sau al cărui angajament de considerat strict necesar pentru îndeplinirea participare a fost obţinut de cătrecontractului. candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii;

Tip contract Informaţii solicitate Documente de confirmare Servicii - Informaţii referitoare la studiile, pregătirea1. Solicitarea de CV-uri ale persoanelor responsabile Servicii europene / internaţionale echivalente), alte certificări emise

profesională şi calificarea personalului de pentru îndeplinirea contractului de servicii. de organisme înregistrate în alte state membre ale UE sau, conducere, precum şi ale persoanelorDocumente suplimentare prin care se confirmă orice alte dovezi care confirmă măsuri echivalente privind responsabile pentru îndeplinirea contractului decompeteţele şi abilitările declarate în CV-urile protejarea mediului. servicii; prezentate. Solicitarea prezentării unor astfel de documente care atestă pe proprie răspundere - Declaraţii referitoare la efectivul mediumăsurile anualDeclaraţie de protecţie a mediului se va face în corelare cu al personalului angajat şi a cadrelor de reglementările legale în materie referitoare la activităţile conducere în ultimii 3 ani; care fac obiectul contractului de servicii. - Informaţii privind măsurile de protecţie a Certificate emise de organisme independente care mediului pe care operatorul economic le poate atestă asigurarea de către operatorul economic a - Informaţii referitoare la utilajele,Declaraţie pe proprie răspundere şi documente prin care se aplica în timpul îndeplinirii contractului demăsurilor specifice de protecţia mediului potrivit instalaţiile, echipamentele tehnice deface dovada disponibilităţii şi funcţionalităţii utilajelor, schemei EMAS sau, implementarea unui sistem de servicii; care poate dispune operatorulinstalaţiilor şi echipamentelor tehnice implicate în management al mediului bazat pe alte standarde economic pentru îndeplinirearealizarea obiectului contractului. relevante (standarde corespunzătoare a contractului de servicii; - Informaţii privind partea din contractDeclaraţie privind subcontractanţii, părţile din contract pe pe care operatorul economic arecare urmează să le îndeplinească şi acordul acestora. intenţia să o subcontracteze;

Lucrări

- 0 listă a lucrărilor executate în ultimii 1. Certificări de bună execuţie pentru cele mai 5 ani, care vor conţine valori, perioada importante lucrări şi/sau documente emise sau şi locul execuţiei lucrărilor, contrasemnate de o autoritate sau de clientul beneficiar beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt privind modul de îndeplinire a obligaţiilor. autorităţi contractante sau clienţi2. Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului dacă privaţi; beneficiarul este

Tip contract

Informaţii solicitate

Documente de confirmare client privat şi din motive obiective nu se poate obţine o confirmare din partea acestuia.

-

Informaţii referitoare la 1. Declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului prin personalul/organismul tehnic de specialitate care confirmă asigurarea cu personal de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de considerat strict necesar pentru îndeplinirea participare a fost obţinut, în special pentrucontractului. Documente care atestă disponibilitatea asigurarea controlului calităţii; personalului/organismului tehnic de specialitate.

Lucrări

- Informaţii referitoare la studiile, pregătireaCV-uri ale persoanelor responsabile pentru profesională şi calificarea personalului de îndeplinirea contractului de servicii. conducere, precum şi ale persoanelorDocumente suplimentare prin care se confirmă responsabile pentru execuţia lucrărilor; competeţele şi abilitările declarate în CV-urile prezentate.

- Declaraţii referitoare la efectivul mediuDeclaraţie pe proprie răspundere a ofertantului. anual al personalului angajat şi a cadrelor de conducere în ultimii 3 ani; - Informaţii privind măsurile de protecţie a Solicitarea prezentării de documente care atestă mediului pe care operatorul economic le măsurile de protecţie a mediului se va face în corelare poate aplica în timpul îndeplinirii cu reglementările legale în materie referitoare la contractului de lucrări; activităţile care fac obiectul contractului de lucrări. - Declaraţii referitoare la utilajele, Declaraţie pe proprie răspundere şi documente prin instalaţiile, echipamentele tehnice de care care se face dovada disponibilităţii şi funcţionalităţii poate dispune operatorul economic pentruutilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor tehnice îndeplinirea corespunzătoare a contractuluiimplicate în realizarea obiectului contractului. de lucrări;

Tip contract

Informaţii solicitate

Documente de confirmare

- Informaţii privind partea din contract pe Declaraţie privind subcontractanţii, părţile din care operatorul economic are intenţia să o contract pe care urmează să le îndeplinească şi subcontracteze. acordul acestora.

Dacă produsele sau serviciile au un caracter complex sau sunt destinate unui scop specific9, autoritatea contractanta are dreptul de a verifica sau controla - direct sau prin intermediul unei autorităţi competente a statului în care operatorul economic este stabilit şi cu acordul acestei autorităţi - capacităţile de producţie ale furnizorului, metodele de studiu şi cercetare utilizate, precum şi măsurile aplicate pentru controlul calităţii. Cerinţele minime din documentaţia de atribuire referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională se formulează şi se solicită în funcţie de complexitatea obiectului contractului şi numai în măsura în care sunt relevante pentru îndeplinirea acestuia. Suma valorilor/cantităţilor de produse furnizate, servicii prestate şi lucrări executate incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienţei lui similare, NU trebuie să depăşescă valoarea/cantitatea de produse, servicii sau lucrări ce vor fi furnizate, prestate, executate în baza contractului care urmează să fie atribuit. 9

Spre exemplu, secţiile de tipărire a buletinelor de vot.

Autoritatea contractantă NU are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanţi, dar resursele materiale şi umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în considerare pentru partea lor de implicare în contract, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens. Criteriile de selecţie se stabilesc de autoritatea contractantă, numai pe baza criteriilor referitoare la situaţia economico/financiară şi la capacitatea tehnică şi/sau profesională şi numai dacă acestea pot fi măsurabile şi cuantificabile. Cerinţele referitoare la calificarea/selecţia ofertanţilor/candidaţilor nu pot constitui factori de evaluare ai ofertei. În cazul contractelor de publicitate media, se vor utiliza următoarele criterii de calificare/selecţie a operatorilor economici în funcţie de natura mijlocului de comunicare: -pentru publicaţii - tirajul mediu difuzat pe ediţie al ofertantului, aria de difuzare, profilul, publicul-ţintă. în cazul tirajului mediu difuzat pe ediţie al operatorului economic, acesta trebuie să fie certificat pentru o perioada de minimum 3 luni din ultimul an calendaristic, de către instituţii autorizate, independente, de audit; -în cazul presei audio-TV - aria de acoperire şi audienţa certificate de o instituţie specializată, profilul şi publicul-ţintă; -în cazul internetului - profilul şi publicul-ţintă, numărul de accesări lunare. În cazul privatizărilor sau acolo unde într-un judeţ nu există niciun cotidian local care să fie auditat din punctul de vedere al "tirajului mediu" se poate renunţa la solicitarea privind auditarea tirajului mediu. Reprezentanţii legali ai unui astfel de cotidian vor prezenta o declaraţie pe propria răspundere privind tirajul, însoţită de documente financiar-contabile justificative privind tirajul înregistrat în ultimele 3 luni calendaristice.

Secţiunea 1.8 - Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calităţii Documentaţia de atribuire poate conţine, în funcţie de specificul achiziţiei, cerinţa de a fi prezentate certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde de asigurare a calităţii. Această solicitare trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea. Standard - Document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează - pentru utilizări comune şi repetate - anumite reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, garantând astfel un nivel optim de ordine într- un context dat (definiţie conform standard european EN 45020-2006).

Standardul naţional Standardul european

10

Tipuri de standarde Tipuri de standarde10 adoptat de un organism naţional de standardizare adoptat de către o organizaţie europeană cu activitate de standardizare

Proiect Phare 2004/016-772.03.01.02.05- întărirea capacităţii administrative şi manageriale pentru o implementare eficientă a legislaţiei în achiziţii publice"

Standardul internaţional

adoptat de către o organizaţie internaţională cu activitate de standardizare

A. Standarde care vizează în principal organizarea activităţilor (standarde de organizaţie): - sistem de management al calităţii ISO 9001:2000; - sistem de management de mediu ISO 14001:2004; - sistem de management al siguranţei alimentului ISO 22000:2005; - sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale OHSAS 18001:1999; - sistem de management al securităţii informaţiei ISO/IEC 27001:2005; - sistem de management al responsabilităţii sociale SA8000:2001; (Social Accountability 8000) - sistem de management integrat (ISO 9001 + ISO 14001+ OHSAS) B. Standarde care defínese caracteristicile unui produs - (standard de produs) care stabilesc modul corect de proiectare şi fabricaţie al acestora din punct de vedere tehnic, pragurile de performanţă ce trebuie atinse precum şi specificaţii - (standarde) pentru activităţi de servicii. C. Standarde de prescripţii fundamentale care se referă la terminologie, metrologie, convenţii, semne şi simboluri. D. Standarde pentru metode de încercare şi pentru analiza care măsoară caracteristicile. În data de 14 noiembrie 2008, Organizaţia Internaţională de Standardizare a publicat ISO 9001:2008, ultima ediţie a Standardului Internaţional utilizat de organizaţiile din 175 de ţări drept cadru pentru sistemul de management al calităţii (SMC). În termen de un an de la publicarea ISO 9001:2008, toate certificările emise (certificări noi sau re-certificări) trebuiau realizate în baza referenţialului ISO 9001:2008. În termen de doi ani de la publicarea de către Organizaţia Internaţională de Standardizare a ISO 9001:2008, orice certificare existentă emisă în baza ISO 9001:2000 nu va mai fi valabilă. În iunie 2008, cea de-a treia ediţie a SA8000-SA8000:2008, "responsabilitate socială 8000" a fost adoptată în mod oficial şi publicată de către SAI (Social Accountability International). Aceasta înlocuieşte standardul în vigoare SA8000:2001. În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea are obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene. Dacă operatorul economic nu deţine un certificat de calitate astfel cum este solicitat, atunci autoritatea are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de acesta, în măsura în care aceste probe sau dovezi, confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calităţii. Formularea cerinţelor referitoare la respectarea anumitor standarde de asigurare a calităţii de către ofertanţi trebuie să permită accesul egal al acestora la procedura de atribuire şi să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenţei.

Subsecţiunea 1.8.1. Structura identificării unui standard Indicativ

STAS (standard de stat) pentru standardele aprobate înainte de 28 august 1992 SR (standard român) pentru cele aprobate după 28 august 1992 Dacă standardul român este elaborat după un standard european, care la rândul său a fost elaborat după un standard internaţional, sigla va conţine toate siglele documentelor anterioare. Exemple: SR EN ISO 9509:2007 - Calitatea apei/ teste de toxicitate SR EN 14885: 2007 Antiseptice si dezinfectante chimice/ aplicarea standardelor europene la antiseptice si dezinfectante chimice. Numărul de ordine atribuit în momentul aprobării: STAS 6300-81 SR 13315:1996 Atunci când se adoptă standarde europene sau internaţionale numărul standardului român este acelaşi cu cel al standardului internaţional, respectiv european adoptat. Anul de ediţie (ultima ediţie în vigoare): - ultimele două cifre ale anului respectiv separate de indicativ prin cratimă; - pentru standarde adoptate înainte de 28 august 1992: STAS 6300-81; - înscrierea integrală a anului două puncte pentru standarde după 28 august 1992: SR 13315:1996. In cazul revizuirii standardelor se păstrează numărul acestuia stabilit iniţial modiflcându-se numai anul noii ediţii. Data ediţiei (luna şi anul): ex: Ianuarie 2005 Părţi ale standardului - numere de ordine înscrise după indicativ separate prin, linie oblică STAS - STAS 7122/1-86 cratimă cazul SR. - SR 3042-2:1996 Secţiuni, capitole, file, ale standardului sunt numerotate separat de indicativul părţii de standard prin cratime, linii oblice sau paranteze. SR 60695-2-20:1998 (partea 2, secţiunea 20) SR 60695-2-1/3:1998 (partea 2, secţiunea 1, fila 3) SR 60050 (440): 1997 (capitolul 441) Amendamentul unui standard român - separat prin linie oblică / litera A, cifră (numărul de ordine al amendamentului) anul modificării STAS 10845-87/Al:1996 SR 298-2:1998/Al:1999 Dacă ediţia standardului are inclus amendamentul sau amendamentele adoptate anterior, acestea se înscriu în indicativul standardului după semnul + (plus). SR 295-l+Al:1997 SR 60755+Al+A2:1995 Erată la un standard litera C, cifră (numărul de ordine al eratei) anul eratei Caracterul standardelor (pentru standarde mai vechi) R - caracter de standard de recomandare E - caracter de standard experimental SR 3832-7:1997/Cl:1998 Identitatea unui standard român cu: - un standard internaţional - un standard regional - un document normativ de referinţă

se asigură prin o siglă formată din sigla standardului român şi sigla standardului /documentului de referinţă respectiv. Exemple de sigle: - ISO - Standard internaţional adoptat de Organizaţia Internaţională de Standardizare. - CEI - Standard adoptat de Comisia Electrotehnică Internaţională; - EN - Standard european; - ENV - Prestandard european; - ETS - Standard european pentru telecomunicaţii; - I-ETS - Standard european intermediar pentru telecomunicaţii; - TR - Raport tehnic ISO publicat; - CR - Raport tehnic CEN/CENELEC publicat (Certified Reference); - HD - Document de armonizare european; - QC - Specificaţii pentru atestarea calităţii;

Secţiunea 1.9 - Cerinţe privind prezentarea de standarde de protecţie a mediului Dacă se solicită prezentarea unor certificate prin care se atestă respectarea anumitor standarde de protecţie a mediului, atunci autoritatea trebuie să se raporteze: - fie, la Sistemul Comunitar de Management şi Audit al Mediului (EMAS); - fie, la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaţionale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea (ex. ISO 14001, ISO 14031) EMAS-ul este sistemul European de management şi audit al mediului care permite participarea voluntară a organizaţiilor care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului (companie, corporaţie, firmă, întreprindere, autoritate sau instituţie, o parte sau o combinaţie a acestora, cu răspundere limitată sau cu orice alt statut juridic, publică sau privată care are propria structură funcţională sau administrativă), la schema comunitară de management de mediu şi audit în scopul îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu. EMAS conţine orientări pentru un sistem propriu de management de mediu, care include: - reducerea emisiilor de dioxid de carbon; - promovarea folosirii eficiente a energiei, a apei şi a hârtiei şi reducerea deşeurilor; - încorporarea orientărilor de mediu în procedurile de achiziţii; - asigurarea unui comportament şi a unui angajament adecvat - prin formare şi sensibilizare continuă; - adoptarea de măsuri preventive pentru combaterea poluării. EMAS este un sistem de certificare similar şi compatibil standardelor din seria ISO 14000, ISO 9000, OHSAS fiind un indicator al practicilor din domeniul managementului ecologic. EMAS pe scurt: - reglementare europeană cu cerinţe precise; - valabilă numai în Europa; - audit extern obligatoriu; - publicarea obligatorie a rezultatului după audit; - respectarea legislaţiei este o cerinţă; - îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu este o necesitate; - audit la maxim 3 ani;

- bilanţ ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite în prealabil. ISO 14001 este un standard internaţional de management de mediu, creat de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare. Standardul nu stabileşte nimic în legătură cu performanţa de mediu, ci precizează numai anumite referinţe în domeniul protecţiei mediului, respectarea legislaţiei şi principiul îmbunătăţirii continue.11 ISO 14031 este un standard din seria ISO 14000 pe baza căruia se evaluază performanţa de mediu prin indicatori de performanţă care permit urmărirea mai simplă, mai concretă şi mai vizibilă a îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu a unei organizaţii.

Secţiunea 1.10 - Stabilirea criteriului de atribuire Indicatorii ajută la introducerea şi dezvoltarea ISO 14001 sau EMAS, dar pot funcţiona şi fară acestea, ca un „panou de bord".

Câteva deosebiri între EMAS şi ISO 14001 - organizaţia certificată EMAS are obligaţia de a publica un raport anual despre performanţa de mediu cu accent atât pe activităţile trecute cât şi pentru cele prezente şi viitoare; organizaţia certificată ISO 14001 pune accent pe procesele din prezent; - EMAS cere ca politica, programul, sistemul de management de mediu şi datele cu privire la performanţa organizaţiei să fie făcute publice; - ISO 14001 cere numai ca politica în domeniul protecţiei mediului să fie făcută publică. În conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea are obligaţia de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene. Dacă operatorul economic nu deţine un certificat de mediu astfel cum este solicitat, atunci autoritatea are obligaţia de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de acesta, în măsura în care aceste probe sau dovezi, confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecţiei mediului. Formularea cerinţelor referitoare la respectarea anumitor standarde de mediu de către ofertanţi trebuie să permită accesul egal al acestora la procedura de atribuire şi să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenţei.

Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi: - oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau, în mod exclusiv, - preţul cel mai scăzut. Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se precizează în mod obligatoriu în anunţul de participare/invitaţie de participare şi în cadrul documentaţiei de atribuire. Criteriul de atribuire şi factorii de evaluare, odată stabiliţi, nu pot fi schimbaţi pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire. În cazul în care, în cadrul unei proceduri, contractul este împărţit pe loturi, criteriul de atribuire utilizat va fi acelaşi pentru toate loturile. 11

Ghid al managementului de mediu" www.epce.ro

Factorii de evaluare aferenţi criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic" se stabilesc în funcţie de natura, specificul contractului şi de avantajele pe care autoritatea contractantă doreşte să le obţină prin atribuirea acestuia. În situaţia atribuirii de contracte pe loturi, factorii de evaluare pot diferi de la un lot la altul. Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea preţurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează la valoarea fără TVA. Dacă atribuirea contractului de achiziţie publică se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, atunci criteriul de atribuire utilizat poate fi numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Dacă a fost ales criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", atunci oferta stabilită ca fiind câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare. Sistemul de factori de evaluare cuprinde factori obiectivi privitori la oferta tehnică, precum şi ponderile relative stabilite pentru flecare dintre aceştia sau un algoritm de calcul specific. Factorii de evaluare a ofertei pot fi, alături de preţ: - caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional; - caracteristici de mediu; - costuri de funcţionare (costuri de întreţinere, piese de schimb, consumabile); - raportul cost/eficienţă; - servicii post-vânzare şi asistenţă tehnică; - termen de livrare sau de execuţie; - alte elemente considerate semnificative. Cuantificarea termenului de livrare sau de execuţie poate afecta rezultatul procedurii şi ce se doreşte a fi obţinut, mai ales că în anumite cazuri acest termen este impus artificial fară a fi luată în considerare posibilitatea reală de a îndeplini contractul respectiv. Factorii de evaluare a ofertei precum şi ponderea relativă a acestora sau algoritmul de calcul, trebuie să fie definiţi clar în documentaţia de atribuire. Factorii de evaluare trebuie să aibă legătură concretă cu specificul contractului şi să fie concludenţi pentru evaluarea propunerii tehnice. NU utilizaţi factori de evaluare care: - nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; - nu reflectă un avantaj real şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. Posibili factori de evaluare, pe lângă preţul produsului: - costul serviciilor de întreţinere şi funcţionare pe întreaga durată de viaţă a produsului; - caracteristici tehnice şi de performanţă cu impact pozitiv asupra mediului: - dezasamblare pentru a asigura reutilizarea lor; - dotare cu sisteme de economisire a energiei dotare cu un filtru de ozon - să permită şi utilizarea de hârtie ecologică - nivelul zgomotului pe durata folosirii sa fie mai mic de ... db Evaluarea serviciilor se poate face în funcţie de: - calitatea materialelor folosite, a suportului logistic. - modul de realizare a operaţiunilor, a proceselor de producţie, a controlului ş.a. (ex: timp de servire, confort în utilizare) gradul de adaptare la nevoile specifice ale autorităţii

contractante (diferenţiere faţă de standard în funcţie de nevoile exprimate: servicii suplimentare, servicii conexe) Posibili factori de evaluare, alături de preţ, pentru serviciile de proiectare: - Caracteristici tehnice o soluţia tehnologică (pentru alimentare cu apă, staţii de epurare, staţii de reglare gaze, staţii electrice, încălzire etc.); - rezistenţa şi stabilitatea la sarcini statice, dinamice şi seismice; o soluţii de rezolvare din punct de vedere funcţional şi arhitectural a partiurilor; - soluţii de rezolvare arhitecturală a faţadelor; o siguranţa la foc; o siguranţa în exploatare; - izolaţii termice, hidrofuge şi pentru economia de energie; o protecţia împotriva zgomotului; - sănătatea oamenilor şi protecţia mediului; - gradul de acoperire a terenului; - asigurarea utilităţilor; - posibilităţi de transformări ulterioare; - costul estimativ al lucrării; - durata de serviciu (exploatare) estimată; - soluţii de recuperare după expirarea perioadei de exploatare; Posibili factori de evaluare pentru lucrări, alături de preţ : Costul de întreţinere a lucrării pe toată durata de viaţă; Caracteristici tehnice cu impact asupra protecţiei mediului, care poate avea o pondere de 10% şi 20%. În cazul în care se atribuie un contract de lucrări care are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, autoritatea contractantă poate stabili şi factori de evaluare referitori la caracteristicile tehnice şi funcţionale ale proiectului tehnic. Este recomandabil ca pe lângă preţ, autoritatea contractantă să ia în considerare şi costurile ce apar pe întreaga durată de viaţă (Life Cycle Costs - LCC) cum sunt costurile legate de întreţinere, mentenanţă, costurile de operare (consumul de energie/combustibil, piese de schimb, consumabile) sau costurile legate de demolare, dezmembrare sau eliminarea emisiilor/deşeurilor. Pentru fiecare factor de evaluare trebuie stabilită o pondere care să reflecte în mod corect: - importanţa caracteristicii tehnice sau funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ în raport cu cerinţele minime şi care poate fi punctată suplimentar faţă de acest minim, - cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini. Dacă autorităţii contractante, din motive obiective justificate temeinic, îi este imposibil să stabilească exact ponderile relative pentru flecare factor de evaluare, atunci are obligaţia de a indica în anunţul de participare sau în documentaţia de atribuire cel puţin ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi. Când se stabileşte criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic se elaborează o notă justificativă prin care se motivează modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare. Nota justificativă se ataşează la dosarul achiziţiei. Este interzisă utilizarea altor criterii de atribuire decât cele prevăzute de ordonanţă. Este interzisă utilizarea criteriilor referitoare la calificare şi selecţie, ca factori de evaluare a ofertelor.

În oricare situaţie, ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică şi la încălcarea principiului eficienţei utilizării fondurilor.

Secţiunea 1.11 - Completarea fişei de date a achiziţiei Fişa de date12 conţine informaţiile referitoare la regulile specifice stabilite de autoritatea contractantă pentru aplicarea şi desfăşurarea corectă a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică. Acestea sunt destinate ofertanţilor interesaţi să participe la procedura iniţiată de autoritatea contractantă. Informaţiile şi instrucţiunile cuprinse în fişa de date a achiziţiei completează şi detaliază conţinutul anunţului/invitaţiei de participare, după cum urmează: - autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa - inclusiv telefon, fax, e-mail persoane de contact, mijloace de comunicare etc.; - adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire; - activitatea autorităţii contractante; - după caz, dacă achizitorul acţionează în numele altei autorităţi contractante; - modul de obţinere a clarificărilor la documentaţie precum şi a altor informaţii; - obiectul contractului de achiziţie publică şi durata acestuia; - opţiuni privind contracte rezervate; - după caz, acordul-cadru, durata acestuia, număr de operatori semnatari ai acordului, valoarea minimă şi maximă a unui contract subsecvent; - opţiunea privind divizarea contractului pe loturi; - acceptarea/neacceptarea de oferte alternative; - punerea în corespondenţă a obiectului principal al contractului cu codurile şi descrierile CPV; - cantitatea produselor / serviciilor / lucrărilor; - cuantumul, modul de constituire şi perioada de valabilitate pentru garanţiile solicitate; - termenul minim de valabilitate a ofertei; - procedura aplicată şi după caz, opţiunea de organizare a unei etape finale de licitaţie electronică; - detalii privind desfăşurarea etapei finale de licitaţie electronică; - cerinţele minime de calificare, selecţie precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate; - data limită de depunere (oră/zi/lună/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire (condiţii de modificare şi retragere a ofertei/candidaturii); - informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi a propunerii financiare; - informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire, după caz factorii de evaluare şi algoritmul de calcul; - instituţiile competente de la care se pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii; - instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac; 12

•»

Modelul fişei de date este prezentat în anexa nr.23 „Fişa de date a achiziţiei".

Întrucât compararea preţurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanţilor se realizează de regulă, la valorile exprimate în lei, recomandăm precizarea în fişa de date a achiziţiei, a datei pentru care se determină echivalenţa leu/euro. Această informaţie este necesară pentru a putea compara în lei propunerile financiare exprimate în altă monedă. Lipsa acestei informaţii, poate conduce la anularea procedurii de atribuire sau după caz, la respingerea unei oferte care nu poate fi comparată cu celelalte. În vederea asigurării transparenţei procedurii, autoritatea contractantă va preciza şi informaţii cu privire la modul departajare a ofertelor în cazul situaţiilor de egalitate a preţului acestora sau după caz, egalitate a punctajului rezultat din aplicarea algoritmului de calcul. Perioada de valabilitate a ofertelor prevăzută în anunţul/invitaţia de participare precum şi în documentaţia de atribuire trebuie stabilită luând în considerare estimările privind perioada de timp necesară pentru analiza şi evaluarea ofertelor, perioada legală prevăzută pentru rezolvarea eventualelor contestaţii şi până la momentul încheierii contractului / acordului- cadru.

Secţiunea 1.12 - Garanţia de participare Garanţia de participare protejează autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziţie publică. Garanţia de participare se constituie numai dacă autoritatea contractantă o solicită expres prin documentaţia de atribuire. Solicitarea constituirii unei garanţii de participare este indicată în cazul atribuirii contractelor care sunt relativ complexe sau, ori de câte ori sunt semnale că este posibilă manifestarea unui comportament necorespunzător al operatorilor economici. Solicitarea constituirii garanţiei de participare poate conduce la creşterea nejustificată a costurilor respectivului contract. Garanţia de participare se stabileşte: - în sumă fixă; - într-un cuantum de cel mult 2 % din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/ acordului - cadru. În cazurile în care ofertele sunt prezentate pe loturi, cuantumul garanţiei de participare trebuie corelat cu valoarea estimată a fiecărui lot. Garanţia de participare constituită de operatorii economici încadraţi conform legii în categoria intreprinderilor mici şi mijlocii va fi admisă în cuantum de 50%, faţă de suma fixă solicitată. Grupul format exclusiv din operatori economici încadraţi în categoria intreprinderilor mici şi mijlocii, persoane fizice sau juridice române ori străine, care depun ofertă comună, beneficiază de aceeaşi reducere a garanţiei de participare. Autoritatea contractantă va stabili prin documentaţia de atribuire perioada de valabilitate a garanţiei de participare, în toate cazurile în care decide să o solicite ofertanţilor. Perioada de valabilitate a garanţiei pentru participare va fi cel puţin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată în documentaţia de atribuire. Prelungirea perioadei de valabilitate a ofertelor, precum şi a garanţiei de participare se poate solicita de către autoritatea contractantă numai în situaţii excepţionale care impun o astfel de prelungire. Garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări,

care se prezintă în original, în cuantumul şi pentru perioada prevăzută în documentaţia de atribuire. Prin excepţie, dacă aceasta este prevăzută în documentaţia de atribuire, se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii: • a unui ordin de plată sau filă cec, cu condiţia confirmării acestora de către bancă până la data deschiderii ofertelor; • a unei sume în numerar, în cazul în care valoarea garanţiei de participare este redusă. Garanţia trebuie să fie irevocabilă. Prezentarea garanţiei de participare se poate solicita la etapa a Il-a licitaţiei restrânse, a negocierii cu publicarea unui anunţ de participare şi la etapa a IlI-a dialogului competitiv. Instrumentul de garantare trebuie : - să fie prezentat în original; - să conţină în clar denumirea autorităţii contractante în favoarea căreia s-a constituit; - să facă referire expresă la procedura organizată de autoritatea contractantă; - să fie constituit în cuantumul sumei fixe precizată în documentaţia de atribuire; - să aibă înscrisă valabilitatea pentru care a fost constituit, care trebuie să corespundă cu cea înscrisă în documentaţie; - să prevadă modul de executare a plăţii garanţiei, respectiv, condiţionat sau necondiţionat; - să însoţească oferta. Forma de prezentare a garanţiei de participare nu trebuie să constituie o barieră în calea participării la procedură a ofertanţilor sau să genereze costuri suplimentare nejustificate. În orice situaţie, dovada constituirii garanţiei de participare trebuie să fie prezentată cel mai târziu la data şi ora stabilite pentru deschiderea ofertelor. Garanţia de participare se restituie: - ofertantului câştigător: în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie sau după încheierea acordului-cadru; - ofertanţilor necâştigători: după semnarea contractului de achiziţie publică sau după încheierea acordului-cadru, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei. În situaţia în care procedura de atribuire a fost anulată restituirea garanţiei de participare se face în cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a unei contestaţii la decizia de anulare. Restituirea garanţiei de participare se poate face şi la cererea expresă a ofertantului, în următoarele situaţii: a. ofertanţilor necâştigători, înainte de expirarea perioadei de valabilitate a ofertei; b.ofertanţilor participanţi într-o procedură de achiziţie finalizată prin anulare, înaintea expirării termenului de depunere a unei contestaţii la decizia de anulare. Reţinerea garanţiei de participare este o sancţiune aplicată operatorului economic care are un comportament necorespunzător faţă de autoritatea contractantă. Astfel, ofertantul pierde garanţia de participare, dacă: - îşi retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia; - oferta sa fiind stabilită câştigătoare, nu constituie garanţia de bună execuţie în perioada de valabilitate a ofertei şi, oricum, nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului (excepţie la încheierea acordului-cadru); - oferta sa fiind stabilită câştigătoare, refuză să semneze contractul de achiziţie publică sau să încheie acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

Secţiunea 1.13 - Stabilirea formularelor Rolul esenţial al utilizării formularelor/modelelor este acela de a facilita atât elaborarea şi prezentarea ofertei, cât şi procesul de evaluare a acestora, asigurând astfel ofertanţilor participanţi respectarea principiilor nediscriminării şi a tratamentului egal. Din aceste considerente, autoritatea contractantă va grupa în cadrul unei secţiuni distincte din documentaţia de atribuire, formularele ce urmează a fi utilizate. Fiecare candidat/ofertant care participă în mod individual sau asociat la procedura pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, va prezenta formularele solicitate prin documentaţia de atribuire, completate în mod corespunzător, semnate şi, după caz, ştampilate, de către persoanele autorizate.