Spete Achizitii Publice [PDF]

Zitiervorschau

Biblioteca de spete Speta 1095 Întocmirea și asumarea caietului de sarcini se realizează de către compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice sau de către compartimentul intern beneficiar al achiziției? Data publicării: 20 iul. 2020, 12:32:14 Detalii actualizare: Adaugare tag Versiune: 2 Raspuns:

În primul rând subliniem faptul că rolul compartimentului intern specializat în achiziții publice (CISAP) nu este de a se substitui în atribuții altor compartimente din cadrul autorității contractante și nici de a dubla activitatea acestora, cum ar fi întocmirea specificațiilor tehnice din caietul de sarcini. Scopul acestui compartiment este de a realiza procesul de achiziție publică în condiții optime, având la baza și centralizând toate informațiile transmise de către celelalte compartimente interne ale autorității contractante. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 2 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, specialiștii acestui compartiment intern specializat în achiziții au atribuții din punct de vedere procedural vizavi de realizarea achizițiilor publice, respectiv responsabilitatea asigurării respectării prevederilor legislației privind achizițiile publice în derularea procesului de achiziție publică. Prin urmare, compartimentul intern specializat în achiziții va fi sprijinit de către compartimentul beneficiar al achiziției, în baza art. 2 alin. (3) lit. c) și alin. (5) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin transmiterea și asumarea, prin semnătură, a specificațiilor tehnice pe baza cărora se întocmește caietul de sarcini. Tags: 

CISA



CISAP

Versiuni anterioare

Speta 776 Operaţiunea întocmirii referatului de necesitate se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică? Data publicării: 7 apr. 2020, 11:29:04 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, atribuirea contractului de achiziţie publică este rezultatul unui proces care se derulează în 3 etape succesive, și anume: „etapa de planificare/pregătire, inclusiv consultarea pieţei”, „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru”, „etapa postatribuire contract/acord-cadru, respectiv executarea şi monitorizarea implementării contractului/acordului-cadru”. Potrivit art. 9 alin. (1) din actul normativ menționat, „Etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a

documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă”. De asemenea, aşa cum reiese şi din prevederile art. 3 alin. (1) din anexa la H.G. nr. 395/2016, referatul de necesitate se întocmeşte în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor cuprinzând necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor, informaţii necesare întocmirii strategiei anuale de achiziţie publică, a programului anual de achiziţie publică parte a acesteia, precum şi a documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, conform prevederilor aferente. Ca urmare, potrivit prevederilor sus-menţionate, întocmirea referatului de necesitate se realizează înainte de elaborarea documentaţiei de atribuire şi a strategiei de contractare, în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică, etapă premergătoare etapei de organizare a procedurii şi atribuire a contractului/acordului-cadru. De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 9 alin. (1) mai sus menţionat, dar şi a definiţiilor enunţate la art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016, întocmirea documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport se încadrează tot în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. În ceea ce priveşte „etapa de organizare a procedurii şi atribuirea contractului/acordului-cadru”, în conformitate cu prevederile art. 10 din H.G. nr. 395/2016, această etapă începe prin transmiterea documentaţiei de atribuire în SEAP şi se finalizează odată cu intrarea în vigoare a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Potrivit art. 21 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate iniţia aplicarea procedurii de atribuire numai după ce au fost elaborate şi aprobate documentaţia de atribuire şi documentele-suport, respectiv: declaraţia privind persoanele ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante/cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei şi strategia de contractare. Astfel, având în vedere că referatul de necesitate este document premergător documentaţiei de atribuire, iar procedura de atribuire nu se poate iniţia decât după elaborarea şi aprobarea documentaţiei de atribuire şi a documentelor-suport, se poate concluziona că referatul de necesitate nu se poate situa în interiorul procedurii de atribuire. În ceea ce priveşte procedurile de atribuire, acestea sunt reglementate în cadrul Capitolului III „Modalităţi de atribuire”, secţiunea 1 „Procedurile de atribuire” din Legea nr. 98/2016 şi respectiv în cadrul Capitolului III „Realizarea achiziţiei publice”, secţiunea a 5-a „Derularea procedurilor de atribuire” din H.G. nr. 395/2016, în care sunt tratate toate procedurile de atribuire cu condiţiile de aplicare şi etapele de derulare aferente. Astfel, procedurile de atribuire, aşa cum au fost expres şi limitativ enumerate în cadrul art. 68 din Legea nr. 98/2016, se iniţiază prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/anunţului de concurs/invitaţiei de participare/anunţului de participare simplificat aferent şi se finalizează prin încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru sau anularea procedurii de atribuire, după caz. Ca urmare, din analiza condiţiilor de iniţiere a procedurilor de atribuire şi a etapelor de derulare ale procedurilor se poate constata că referatul de necesitate nu reprezintă o activitate aferentă derulării procedurilor de atribuire, aparţinând, conform celor prezentate mai sus, etapei de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică. De altfel, este necesar să se facă distincţie între procesul de achiziţie publică, cu etapele şi întinderea acestora, şi procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, parte a procesului de achiziţie publică. Faţă de considerentele de mai sus şi prevederile legale aplicabile sus-menţionate, precizăm că operaţiunea întocmirii Referatului de necesitate nu se situează în interiorul procedurii de achiziţie publică, întocmirea acestui document intern realizându-se de compartimentele interne din cadrul autorităţii contractante în etapa de planificare/pregătire a procesului de achiziţie publică.

Tags: 

CISA

Speta 775 Autoritatea contractantă are obligația de a elabora/completa un alt referat de necesitate actualizat în scopul lansării/demarării unui proces de achiziție care a fost deja prevăzut în Strategia anuală și în PAAP, în condițiile în care un referat de necesitate a fost anterior elaborat în cursul ultimului trimestru al anului anterior pentru anul în curs, chiar dacă nu se impune actualizarea prețului unitar/total al necesităților identificate prin referatul inițial? Data publicării: 7 apr. 2020, 11:28:26 Versiune: 1 Raspuns:

Chiar și în situația în care nu apar circumstanțe care să impună actualizarea referatului inițial, precizăm că legislația privind achizițiile publice nu prevede obligativitatea întocmirii a două referate de necesitate diferite pentru aceeași nevoie identificată la nivelul autorității contractante. Pe de altă parte, actualizarea/modificarea referatului de necesitate inițial este posibilă în condițiile art. 2 alin. (5) lit. c) și al art. 3 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Totodată, având în vedere că referatul de necesitate reprezintă un document intern emis de fiecare compartiment din cadrul autorităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, precum și faptul că Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul autorităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, precum şi a strategiei de contractare pentru procedura respectivă, apreciem că procesul de achiziție publică se consideră inițiat la momentul întocmirii referatului de necesitate și, implicit, la momentul întocmirii PAAP, astfel încât nu se mai justifică întocmirea unui nou referat de necesitate la un moment ulterior. Tags: 

CISA

Speta 774 Cum se concretizează sprijinul acordat, conform legii, de celelalte compartimente interne din cadrul entității contractante, compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, în funcție de specificul și complexitatea obiectului achiziției? Data publicării: 7 apr. 2020, 11:27:56 Versiune: 1 Raspuns:

Sprijinul acordat în mod obligatoriu, conform legii, compartimentului intern specializat, de către celelalte compartimente interne ale entității contractante, constă în mod real, fără a se limita la acestea, în documente asumate, care conțin aspectele precizate la art. 2 alin. (5) din HG nr. 394/2016, necesare respectivului compartiment intern specializat pentru a-și îndeplini atribuțiile reglementate tot prin norme speciale cuprinse la alin. (3) al aceluiași articol citat în paragraf.

În al doilea rând, în cele ce urmează, vom detalia, vizavi de transmiterea anumitor documente esențiale din circuitul intern și/sau extern al entității contractante, aferente unui proces de achiziție sectorială, modul de aplicare a prevederilor alin. (4) și alin. (5) din HG nr. 394/2016. Referatul de necesitate care se transmite căre compartimentul intern specializat conform art. 2 alin. (5) lit. a) din HG nr. 394/2016, este un document intern emis de fiecare compartiment (compartiment de specialitate beneficiar – n.n.) din cadrul entităţii contractante în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul viitor, care cuprinde necesităţile de produse, servicii şi lucrări identificate, precum şi preţul unitar/total al necesităţilor. De asemenea, compartimentul de specialitate beneficiar care a transmis acest referat va notifica în timp util compartimentul intern specializat în achiziții, ori de câte ori referatul de necesitate va suporta modificări în mod necesar, cu privire la respectivele notificări, astfel încât compartimentul intern specializat în achiziții să poată întreprinde toate diligenţele necesare realizării achiziţiei (art. 3 alin. (3) din HG nr. 394/2016 – n.n.). Totodată, în vederea elaborării sau, după caz, în vederea coordonării elaborării caietului de sarcini/documentului descriptiv, compartimentul intern specializat în achiziții va fi sprijinit de către compartimentul beneficiar, în baza art. 2 alin. (3) lit. c) și alin. (5) lit. a) și b) din HG nr. 394/2016. În exercitatea acestui sprijin se vor utiliza date de intrare care provin din următoarele documente transmise de compartimentul beneficiar al achiziției, dar fără a se limita la:  

referatul de necesitate sau ulterior transmiterii acestuia, cu scopul planificării portofoliului de achiziții sectoriale și care pot lua inclusiv forma caietului de sarcini/documentului descriptiv; referatul de necesitate, sub formă de informații privind parametrii cerinţelor care trebuie incluşi în caietul de sarcini/documentaţia descriptivă care urmează să fie elaborată;

Este evident că una din responsabilitățile compartimentului de specialitate beneficiar este ca, ulterior semnării contractului de achiziție sectorială, care are la anexe și caietul de sarcini/documentul descriptiv, este aceea de a monitoriza execuția contractelor respective și ulterior, ca o consecință, să transmită către compartimentul intern specializat, în baza art. 2 alin. (5) lit. e) și f) din HG nr. 394/2016, informarea justificată cu privire la eventualele modificări intervenite în execuţia contractelor sectoriale/acordurilorcadru, care cuprinde cauza, motivele şi oportunitatea modificărilor propuse precum și documentul constatator privind modul de îndeplinire a clauzelor contractuale. Un alt aspect important de clarificat este cel legat de suportul acordat pentru compartimentul intern specializat în achiziții, de către compartimentul de specialitate în domeniul juridic. Astfel, în baza art. 2 alin. (3) lit. b) și c), alin. (5) lit. a) și art. 9 alin. (4) lit. c) și d) din HG 394/2016, transmiterea și, implicit, asumarea modelului de contract, către/de către compartimentul intern specializat în achiziții ar trebui să se facă de către compartimentul de specialitate în domeniul juridic, rolul primului compartiment fiind cel de elaborare sau, după caz, de coordonare a activității de elaborare a documentaţiei de atribuire, cu sprijinul de specialitate al celorlalte compartimente interne, având în vedere specificul şi complexitatea obiectului achiziţiei. Foarte important de subliniat este faptul că, potrivit art. 9 alin. (1) din HG nr. 394/2016, „(1) Etapa de planificare/pregătire a unui proces de achiziţie publică se iniţiază prin identificarea necesităţilor şi elaborarea referatelor de necesitate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante/unităţii de achiziţii centralizate a documentaţiei de atribuire, inclusiv a documentelor-suport, şi, după caz, a strategiei de contractare pentru procedura respectivă.” În ceea ce privește semnarea contractului de achiziție sectorială este evident că aceasta nu este atribuția compartimentului intern specializat în achiziții, care are alte atribuții reglementate de lege, după cum precizam anterior, și nici a membrilor comisiei de evaluare care, conform art. 133 alin. (1) din HG nr. 394/2016, au alte atribuții (ultima fiind înaintarea raportului procedurii spre aprobare – n.n.), asumarea semnării acestui act juridic fiind în sarcina ordonatorului de credite, în baza raportului procedurii de atribuire care îi este transmis, după cum precizam anterior, spre aprobare (art. 133 alin. (2) din HG nr. 394/2016 – n.n.), acesta fiind răspunzător pentru dispunerea şi aprobarea de operaţiuni, în condițiile legii.

În aceste condiții, ar trebui ca actul juridic care se va semna de către ordonatorul de credite să aibă și avizul de specialitate al compartimentului juridic, acesta fiind tot un sprijin pentru compartimentul intern specializat în achiziții, în sensul prevederilor art. 2 alin. (4) și alin. (5) din HG nr. 394/2016, în vederea constituirii şi păstrării dosarului achiziţiei sectoriale (art. 2 alin. (3) lit. g) din HG 394/2016 – n.n.), dat fiind că, potrivit art. 154 lit. p) din cadrul aceluiași act normativ - „Dosarul achiziţiei sectoriale trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de entitatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele: ... p) contractul sectorial/acordul-cadru, semnate, şi, după caz, actele adiţionale; (...)”. 2 Exceptari

Speta 795 Se poate aplica excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 în cazul achiziționării serviciilor de închiriere scenă, echipamente de scenotehnică și serviciilor de amenajare spațiu pentru public? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:52:43 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere că, potrivit prevederilor recitalului (23) al Directivei 2014/24/EU, „excluderea respectivă nu ar trebui să se aplice furnizării de echipamente tehnice necesare pentru producția, coproducția și emisia respectivelor programe”, în cazul achiziționării serviciilor de închiriere scenă și echipamente de scenotehnică și serviciilor de amenajare spațiu pentru public nu pot fi aplicabile prevederile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, autoritatea contractantă are obligația de a achiziționa serviciile în discuție prin aplicarea prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice și, în acest sens, va aplica una dintre procedurile de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 sau va achiziționa direct, în condițiile art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016 - decizie care va fi adoptată de autoritatea contractantă în urma stabilirii valorii estimate a achiziției și a modalității de atribuire, prin raportare la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016, conform dispozițiilor Capitolului 1, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016 și ale Capitolul II, Secțiunea a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



scena



spectacol

Speta 794 Certificatele de tip CO2, considerate instrumente financiare sub Directiva MiFID II (directivă intrată în vigoare la data de 3 ianuarie 2018 dar netranspusă încă în legislația românească) intră sub incidența legii achizițiilor publice și/sau legii achizițiilor sectoriale? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:52:34 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere că certificate de tip CO2 sunt considerate instrumente financiare, potrivit Directivei MiFID II, vom analiza încadrarea operațiunilor legate de acestea în excepțiile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 37 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 99/2016. Astfel, deși Directiva MiFID II nu a fost încă transpusă în legislația românească, considerăm că certificatele de tip CO2 reprezintă instrumente financiare și, prin urmare, contractele referitoare la emisiunea, cumpărarea, vânzarea sau transferul unor astfel de certificate se încadrează în cazurile prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 37 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 99/2016, acestea fiind exceptate de la aplicarea prevederilor actelor normative anterior menționate, din următoarele considerente: Potrivit art. 10 lit. e) din Directiva 2014/24/UE, aceasta nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate. Elementul de ghidare în aplicarea corectă a art. 10 lit. (e) din Directiva 2014/24/UE este adus de primul paragraf al recitalului (26) din această directivă, în care este menționat că „Este oportun să se specifice faptul că noțiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în același mod ca și în alte acte legislative din domeniul pieței interne și, având în vedere crearea recentă a Fondului european de stabilitate financiară și a Mecanismului european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operațiunile efectuate prin intermediul respectivului fond și al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.” În deplină concordanță cu această prevedere europeană este formulat și art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia „Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect: […] e) servicii financiare în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, în sensul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale băncilor centrale și operațiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiară și cu Mecanismul European de Stabilitate”. În vederea clarificării încadrării achiziției de certificate de emisii de CO2 în excepțiile prevăzute de Directiva 2014/24/UE și, implicit, de Legea nr. 98/2016 la articolele anterior menționate, în sensul clasificării acestora ca instrumente financiare, facem următoarele precizări: 







Potrivit art. 4 alin. (1) punctul 50 lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, „instrument financiar” înseamnă oricare dintre următoarele: […] (b) un instrument menționat în secțiunea C din anexa I la Directiva 2004/39/CE. Potrivit punctului 7 al secțiunii C – Instrumente financiare din Anexa I la Directiva 2004/39/CE, unul din instrumentele financiare enumerate îl reprezintă și „Contractele de opțiuni, contractele la termen, contractele swap, contractele la termen fix („forwards”) și orice alte contracte derivate referitoare la materii prime care pot fi regularizate prin livrare fizică, care nu au fost menționate în alt mod în secțiunea C punctul 6 și neavând scopuri comerciale, care prezintă caracteristicile altor instrumente financiare derivate ținând seama dacă, în special, sunt compensate și regularizate prin intermediul unor organisme de compensare recunoscute sau fac obiectul unor apeluri în marjă regulate.” Potrivit art. 2 alin. (1) pct. 17 lit. d) din Legea nr. 24/2017, instrumentele financiare reprezintă și „opțiuni, contracte futures, swap-uri, contracte forward pe rate și orice alte contracte derivate în legătură cu valori mobiliare, valute, rate ale dobânzii sau rentabilității, certificate de emisii ori alte instrumente derivate, indici financiari sau indicatori financiari, care pot fi decontate fizic ori în fonduri bănești;” Potrivit documentului Comisiei Europene COM (2015) 576 final Anexa I din 18.11.2015 - Raport privind funcționarea pieței europene a carbonului, „Cea mai mare parte a tranzacțiilor cu certificate de emisii este sub formă de instrumente financiare derivate (contracte „futures”, „forward”, pe opțiuni, de „swap-uri”), care fac deja obiectul reglementării piețelor financiare ale UE [inclusiv Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID) aplicabilă în prezent] Aceasta este înlocuită de pachetul legislativ MiFID 2, care va fi aplicabil începând cu ianuarie 2017 și care impune adoptarea mai multor măsuri de punere în aplicare. În temeiul MiFID 2, certificatele de emisii vor fi clasificate, și ele, ca instrumente financiare. Aceasta înseamnă că

normele pachetului legislativ MiFID 2 aplicabile piețelor financiare tradiționale (acelea care includ comercializarea de instrumente financiare derivate aferente emisiilor de dioxid de carbon pe platformele principale) se vor aplica, de asemenea, segmentului la vedere al pieței secundare a dioxidului de carbon (tranzacții cu certificate de emisii pentru livrări imediate pe piața secundară, nereglementate în prezent la nivelul UE), punându-l pe poziție de egalitate cu piața instrumentelor financiare derivate în ceea ce privește transparența, protecția și integritatea investitorilor.”

Directiva MiFID II confirmă faptul că certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (inclusiv emisii de CO2) reprezintă instrumente financiare, astfel cum se prevede deja prin art. 2 alin. (1) pct. 17 lit. d) din Legea nr. 24/2017, act normativ în vigoare, aplicabil încă din 29 martie 2017. În ceea ce privește serviciile oferite de entități de investiții autorizate (brokeri) în vederea achiziționării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de pe piața secundară a carbonului, opinia noastră este că acestea nu se încadrează în categoria serviciilor financiare, astfel cum sunt prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016. Precizăm, totodată, că prevederi similare celor de mai sus se regăsesc și în cuprinsul Directivei 2014/25/UE, respectiv al Legii nr. 99/2016. În ceea ce privește art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 37 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 99/2016, astfel cum se prevede în cuprinsul acestora, atribuirea contractelor de servicii care au ca obiect împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea sau transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare (printre care se numără și certificatele de emisii CO2, conform celor enunțate mai sus) este exceptată de la aplicarea prevederilor acestor legi. Tags: 

exceptari



exceptii



CO2

Speta 793 Serviciile de salvamont pot fi încadrate în categoria serviciilor de salvare incluse în codul CPV 7525200-7? Se poate încheia un contract de servicii având acest obiect în temeiul excepției prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:52:26 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, legea nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect servicii de apărare civilă, protecţie civilă şi prevenirea pericolelor, prestate de persoane fără scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 şi 85143000-3, cu excepţia serviciilor de ambulanţă pentru transportul pacienţilor. Astfel, apreciem că serviciile de salvamont pot intra sub incidența codului CPV 7525000-7, autoritatea contractantă putându-se prevala de excepția prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. h) din lege mai sus citat, dar numai cu respectarea condiției esențiale, prevăzute de acest articol, ca prestatorii serviciilor respective să fie persoane fără scop patrimonial. Tags: 

exceptari



exceptii



salvamont

Speta 792 Autoritatea contractantă poate încheia un contract de închiriere spații de birouri pe o durată mai mare (câțiva ani)? Sau posibilitatea achiziționării în leasing operațional a unui astfel de spațiu este conformă cu legislația în domeniul achizițiilor publice? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:52:18 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. l), lit. n) și lit. o) din Legea nr. 98/2016, care definesc contractele de achiziție publică și contractele de achiziție publică de produse și de servicii, apreciem că un contract care are ca obiect închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare, a unui bun imobil nu poate fi încadrat în niciuna dintre aceste categorii de contracte. Totodată, art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 precizează că sunt exceptate de la aplicarea prevederilor actelor normative menționate contractele de servicii care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aceste prevederi reprezentând transpunerea în legislația națională a dispozițiilor art. 10 lit. a) din Directiva 2014/24/UE. În concluzie, având în vedere cele de mai sus, menționăm că închirierea, leasingul cu sau fără opțiune de cumpărare, de către o autoritate contractantă a unor spații de birouri se exceptează de la aplicarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică la care face referire legislația în domeniul achizițiilor publice. Tags: 

exceptari



exceptii



inchiriere

Speta 791 În vederea încheierii unui contract de credit de investiții, există obligativitatea aplicării uneia dintre procedurile prevazute de Legea 98/2016? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:52:00 Versiune: 1 Raspuns:

Creditul bancar reprezintă orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care incorporeaza o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani. Creditul bancar reprezintă o sursă pentru asigurarea fondurilor bănești necesare diferitelor sectoare de activitate, încadrat în categoria împrumuturilor în bani.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, „Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect (...) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legatură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare”. Prin urmare, având în vedere că împrumuturile, asa cum rezultă din conținutul articolului invocat anterior, sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 98/2016, modalitatea aplicabilă în vederea accesării respectivului împrumut este cea stabilită la nivelul autorității contractante în baza normelor procedurale interne stabilite de către aceasta. Tags: 

exceptari



exceptii



imprumut

Speta 790 Prevederile legii achizițiilor publice sunt aplicabile contractelor de activitate sportivă încheiate între un club sportiv și sportivii acestuia? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:52 Versiune: 1 Raspuns:

Contractele încheiate între clubul sportiv și sportivii care își desfășoară activitatea la clubul respectiv prezintă caracteristicile unor contracte de muncă, clubul angajând practic respectivii jucători/respectivele jucătoare, pe baza unei convenții civile de desfășurare a activității sportive, așa cum prevede Ordinul nr. 631/890/2017 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de activitate sportivă al Ministerului Tineretului şi Sportului și Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Or, potrivit art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, contractele de muncă nu fac obiectul aplicării dispozițiilor Legii nr. 98/2016. Prin urmare, Legea nr. 98/2016 nu se aplică acestor convenții civile de desfășurare a activității sportive prevăzute de Ordinul nr. 631/890/2017 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de activitate sportivă al Ministerului Tineretului şi Sportului și Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Tags: 

exceptari



exceptii



sport



munca

Speta 789 Dispozițiile legislației în domeniul achizițiilor publice se aplică și în cazul achiziției de servicii de transport fluvial? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:43 Versiune: 1 Raspuns:

Încadrarea într-o situație exceptată de la aplicarea dispozițiilor imperative ale Legii nr. 98/2016 se face în funcție de prevederile legale incidente și nu în funcție de codul CPV al produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul achiziției respective. Contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect prestarea serviciilor de transport naval/fluvial nu sunt incluse în Capitolul I „Dispoziții generale”, Secțiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016, astfel că atribuirea acestora nu poate face obiectul unei situații exceptate de la aplicarea dispozițiilor imperative ale actului legislativ anterior menționat. De asemenea, având în vedere ca prin prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 98/2016 sunt exceptate de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice serviciile de transport public de călători feroviar sau cu metroul, menționăm că, în ceea ce privește presupusa similaritate între aceste servicii și cele de transport fluvial, precizăm că serviciile de transport public de călători feroviar sau cu metroul se atribuie în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, din acest motiv aceste servicii sunt exceptate de la aplicarea Legii nr. 98/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



transport



fluvial

Speta 788 Este obligatorie aplicarea, de către școli, a legislaţiei naţionale în domeniul achizițiilor publice pentru cumpărarea produselor alimentare necesare pentru aprovizionarea cantinei şcolare, în condiţiile în care achiziţia se realizează din fonduri provenite de la beneficiari şi nu din bani publici? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:33 Versiune: 1 Raspuns:

Excepţiile de la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice sunt reglementate expres în Capitolul I, sectiunea a 5-a „Exceptări” din Legea nr. 98/2016 şi sunt de strictă interpretare, situaţia de față nefiind inclusă în aceste exceptări. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 prin „achiziție publică” se înţelege achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe autorități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public. De asemenea, „contractul de achiziţie publică” reprezintă, potrivit art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una ori mai multe autorităţi contractante, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. După cum se poate constata prevederile Legii nr. 98/2016 nu fac o legătură directă între obligația autorității contractante de a aplica o procedură de atribuire și proveniența fondurilor din care se finanțează un contract de achiziție publică. Astfel, obligația de a aplica o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică derivă din calitatea de autoritate contractantă pe care o are persoana juridică respectivă.

Prin urmare, o unitate de învățământ (instituţie publică) care are calitatea de autoritate contractantă, în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, are obligația de a aplica prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice şi atunci când fondurile disponibilizate pentru achizițiile în discuție reprezintă venituri constituite din alte surse de finanțare decât bugetul de stat şi/sau local, după caz. Faţă de considerentele de mai sus, considerăm că instituţia publică (şcoala) are obligaţia de a aplica prevederile legislaţiei naţionale în domeniul achizițiilor publice în cazul achiziţionării produselor alimentare necesare pentru aprovizionarea cantinei şcolare, inclusiv în condiţiile în care achiziţia se realizează din fonduri provenite de la beneficiari. Tags: 

exceptari



exceptii



scoala



cantina

Speta 787 Pentru aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 99/2016, care este momentul în care entitățile contractante informează ANAP cu privire la categoriile de produse și activități pe are le consideră excluse în temeiul alin. (1) al respectivului articol de lege și ce criterii trebuie avute în vedere când se face această apreciere? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:25 Versiune: 1 Raspuns:

La art. 35 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 este prevăzut faptul că ,,(3) Entitățile contractante au obligația de a informa A.N.A.P. cu privire la categoriile de activități pe care le consideră excluse în temeiul alin. (1).” Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, ,,Prezenta lege nu este aplicabilă: a. contractelor pe care entitățile contractante le atribuie pentru desfășurarea altor activități decât pentru desfășurarea activităților lor relevante; b. contractelor sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa produse, servicii sau lucrări destinate efectuării unor activități relevante într-un stat terț Uniunii Europene, în condițiile în care în efectuarea respectivelor activități nu intervine utilizarea fizică a unei rețele sau a unui areal geografic din Uniunea Europeană.”

Astfel, criteriile care trebuie avute în vedere în aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din Legea nr. 99/2016 rezultă chiar din conținutul alin. (1) anterior citat, iar informarea A.N.A.P. se face, în acest sens, din momentul în care entitatea contractantă stabilește, în temeiul alin. (1) al aceluiași articol și în legătură cu prevederile acestuia, că anumite activități sunt excluse de la aplicarea prevederilor Legii nr. 99/2016. Tags: 

exceptari



exceptii

Speta 786

O entitatea contractantă, ce realizează activități relevante în domeniul gazelor și energiei termice, are obligația de a aplica legislația în domeniul achizițiilor sectoriale atunci când dorește să achiziționeze centrale termice de apartament și accesorii conexe de la diverși furnizori, cu scopul de a le revinde terțelor persoane și, totodată, de a efectua lucrări de montaj pentru respectivele centrale? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:17 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 „sunt considerate activități relevante în domeniul gazelor și energiei termice: a. punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaze sau energie termică; b. livrarea, în regim reglementat, a gazelor sau energiei termice prin rețele de natura celor prevăzute la lit. a).”

Având în vedere activitatea pe care entitatea contractantă dorește să o realizeze, și anume achiziționarea de centrale termice de apartament și accesorii conexe de la furnizori cu scopul de a le revinde terțelor persoane, considerăm că această activitate nu reprezintă o activitate relevantă în domeniul gazelor și a energiei termice, în sensul articolului de lege menționat anterior. Mai mult, art. 34 alin. (1) din Legea nr. 99/2016 dispune că nu este aplicabilă Legea nr. 99/2016 pentru contractele sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa produse care urmează să fie revândute sau închiriate unor terțe părți, în condițiile în care entitatea contractantă nu beneficiază de un drept special sau exclusiv în acest sens, iar alte persoane au și ele dreptul de a vinde sau de a închiria produse similare în aceleași condiții ca și entitatea contractantă. Astfel, în condițiile art. 34 din Legea nr. 99/2016 menționat mai-sus și având în vedere activitatea pe care entitatea contractantă intenționează să o desfășoare, considerăm că entitatea contractantă nu poate aplica Legea nr. 99/2016 pentru achiziționarea centralelor termice de apartament și a accesoriilor conexe ale acestora. Însă, în aceste condiții, entitatea în cauză este obligată să verifice, referitor strict la acest tip de achiziție, calitatea de autoritate contractantă pe care o poate avea în raport cu Legea nr. 98/2016, situație în care, pentru a achiziționa centrale termice de apartament, poate fi obligată, în funcție de circumstanțele legale, la aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 pentru efectuarea acestei achiziții, chiar dacă acest tip de achiziție este exceptat de la aplicarea Legii nr. 99/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



centrale

Speta 785 Veniturile unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) provenind din alte surse decât fonduri publice pot fi gestionate și cheltuite în mod liber, fără a fi incidente dispozițiile Legii nr. 98/2016? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:51:08 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziţie publică” reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între una ori mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, care are ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. De asemenea, prin „achiziţie publică”, potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, se înţelege „achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract de achiziţie publică de către una ori mai multe autorităţi contractante de la operatori economici desemnaţi de către acestea, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării unui interes public”. Astfel, obligația unei entități de a aplica prevederile Legii nr. 98/2016 în realizarea achizițiilor publice este determinată de calitatea sa de autoritate contractantă (calitate pe care ADI o are), nefiind relevant dacă sursa de finanțare a achizițiilor provine de la bugetul de stat sau din alte surse, așa cum nu este relevant, în acest sens, nici modul în care cheltuielile aferente achizițiilor sunt evidențiate în contabilitatea entității sau dacă lucrările, produsele sau serviciile achiziţionate sunt destinate ori nu realizării unui interes public. Tags: 

exceptari



exceptii



ADI

Speta 784 O întreprindere publică, în sensul art. 3 alin. (1) lit. bb) din Legea nr. 99/2016, având calitatea de entitate contractantă, în sensul art. 4 alin. (1) lit. b) din același act legislativ, desfășoară ca activitate relevantă „producerea de energie electrică” (cod CAEN 3511). Având în vedere că în procesul tehnologic de producere a energiei electrice entitatea contractantă utilizează gaze naturale și păcură drept combustibil pentru obținerea energiei electrice și termice, în speța dată sunt incidente prevederile art. 39 din Legea nr. 99/2016? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:59 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 39 din Legea nr. 99/2016, „Prezenta lege nu este aplicabilă: a. contractelor care au ca obiect cumpărarea de apă, dacă acestea sunt atribuite de o entitate contractantă care desfășoară una sau ambele activități legate de apa potabilă prevăzute la art. 7 alin. (1); b. contractelor atribuite de entități contractante care desfășoară activități de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11, în vederea furnizării de energie sau furnizării de combustibili pentru producerea energiei”.

În fapt, art. 39 din Legea nr. 99/2016 transpune prevederile articolului 23 din Directiva 2014/25/UE (articol cu denumirea marginală „Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei”). De altfel, așa cum se poate observa din structura Legii nr. 99/2016, art. 39 face parte din Cap. II „Exceptări”, Secțiunea 1 „Exceptări aplicabile tuturor entităților contractante și excluderi specifice”, Paragraful 6 „Exceptări aplicabile contractelor atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau furnizarea de combustibili pentru producerea energiei”.

Ținând cont de cele arătate mai sus, apreciem că excepția instituită prin art. 39 din Legea nr. 99/2016 se aplică exclusiv în legătură cu achizițiile efectuate de către entitățile contractante care desfășoară activități de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11 din legea indicată anterior, în vederea atribuirii contractelor având ca obiect prestarea serviciilor de furnizare de energie sau a serviciilor de furnizare de combustibili pentru producerea energiei. Astfel, raportându-ne la prevederile legale mai sus menționate, apreciem că entitatea contractantă va respecta dispozițiile art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016 atunci când realizează achiziția de combustibil necesar pentru obținerea energiei electrice. Tags: 

exceptari



exceptii



energie



combustibil

Speta 783 În cadrul unui proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), al cărui beneficiar este o autoritatea contractantă, a fost prevăzută realizarea a două studii criminologice și două cercetări sociologice pe parcursul a 2 ani (2018 și 2019) prin implicarea a 2 și, respectiv, 4 experți. În bugetul proiectului au fost alocate, pentru realizarea studiilor și cercetărilor menționate, suma de 310.000 lei, fără TVA, respectiv de 150.000 lei, fără TVA, pentru studiile criminologice și 180.000 lei, fără TVA, pentru cercetările sociologice, fiind precizat faptul că fiecare studiu/cercetare va fi contractat/ă individual. Având în vedere că, potrivit interpretării date prevederilor Ghidului solicitantului – Secțiunea „Cheltuieli salariale”, ar rezulta că o modalitate de contractare a experților poate fi încheierea unui contract de antrepriză reglementat de art. 1851 și următoarele din Codul Civil, se solicită un punct de vedere cu privire la aplicabilitatea în speță a legislației generale (Codul Civil) și a celei speciale (Legea nr. 98/2016). Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:50 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 1851 alin. (1) din Noul Cod Civil „Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț”. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor sus-menționate care reglementează noțiunea de contract de antrepriză, acest tip de contract are ca obiect inclusiv executarea unei lucrări intelectuale sau prestarea unui serviciu în schimbul unui preț, dar caracteristic acestui tip de contract este faptul că antreprenorul realizează lucrarea pe riscul său și este independent în ceea ce privește organizarea și executarea lucrării de beneficiar, relația dintre părțile contractante excluzând raporturile de subordonare, apreciem că acest tip de contract nu reglementează raporturi de muncă sau asimilate acestora și, ca urmare, nu poate fi încadrat în excepția de la aplicarea legislației în domeniul achizițiilor publice prevăzută la art. 29 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, conform definiției sus-menționate și a art. 1854 alin. (1) - (3) din Noul Cod Civil, contraprestația lucrării intelectuale executate sau a serviciului prestat nu este reprezentată de o remunerație de natură salarială ci de prețul, respectiv contravaloarea, executării lucrării/serviciului contractat (munca depusă și cheltuieli de executare) care poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații.

Pe de altă parte, în cadrul bugetului proiectului aprobat au fost prevăzute sume pentru realizarea celor două studii criminologice și două cercetări sociologice, cu precizarea că fiecare studiu/cercetare va fi contractat individual, și nu „cheltuieli salariale” pentru remunerarea experților care vor fi cooptați pentru realizarea acestor studii/cercetări. În situația în care, conform celor descrise, în cadrul proiectului este prevăzută realizarea studiilor criminologice și cercetărilor sociologice pentru care este necesară contractarea serviciilor unor experți, este necesar să se analizeze încadrarea contractelor în cauză în categoria contractelor de achiziții publice. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, „contractul de achiziție publică” reprezintă contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una ori mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. În ceea ce privește noțiunea de „operator economic”, potrivit art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, acesta reprezintă orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități. Ca urmare, dacă pentru realizarea studiilor criminologice și a cercetărilor sociologice este necesară contractarea serviciilor unor experți, care au calitatea de operatori economici, respectiv sunt persoane fizice/juridice care oferă în mod licit pe piață prestarea acestor tipuri de servicii, atunci contractele de servicii care au ca obiect realizarea celor două studii criminologice și a celor două cercetări sociologice, încheiate de o autoritate contractantă, reprezintă în fapt contracte de achiziție publică în sensul art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016. Astfel, având în vedere că, în acest caz, contractul de antrepriză - contract special prevăzut în Codul Civil este încheiat de beneficiarul proiectului, care are calitatea de autoritate contractantă, fiind finanțat din fonduri publice (fonduri europene nerambursabile), acest contract este supus legislației speciale în domeniul achizițiilor publice. Referitor la aplicabilitatea în speță a legislației generale (Codul Civil) și a celei speciale (Legea nr. 98/2016), facem precizarea că, așa cum este prevăzut expres și în cadrul art. 231 din Legea nr. 98/2016, în situațiile în care legea specială nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun. În concluzie, față de considerentele și prevederile legale mai sus menționate, beneficiarul proiectului care are calitatea de autoritate contractantă poate achiziționa serviciile necesare pentru realizarea studiilor criminologice și a cercetărilor sociologice prevăzute în proiect cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, dispozițiile dreptului comun fiind aplicabile numai în situațiile care nu sunt reglementate de legea specială, respectiv de Legea nr. 98/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



antrepriza

Speta 782

O autoritate contractantă a încheiat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, prin care și-a asumat obligația ca pe întreaga perioadă a derulării acestuia să fie evaluată periodic de o agenție de rating de credit, definită în contractul de finanțare ca „oricare din (a) Standard and Poor's Financial Services LLC, (b) Fitch Ratings Inc. and (c) Moody's Investors Service Inc. sau succesorii acestora”. În acest context, serviciile de rating de credit pot fi încadrate în categoria serviciilor financiare prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:43 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, care transpune dispozițiile art. 10 lit. f) din Directiva 2014/24/UE, „prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect (...) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu în legătură cu emisiunea, vânzarea, cumpărarea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare”. Elementul de ghidare în aplicarea corectă a art. 10 lit. f) din Directiva 2014/24/UE este adus de teza finală din recitalul 26 din Preambul, în care este menționat că „în cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operațiuni legate de acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive”. În speța de față, autoritatea contractantă a încheiat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, prin care și-a asumat obligația ca pe întreaga perioadă a derulării acestuia să fie evaluată periodic de o agenție de rating de credit, definită în contractul de finanțare ca „oricare din (a) Standard and Poor's Financial Services LLC, (b) Fitch Ratings Inc. and (c) Moody's Investors Service Inc. sau succesorii acestora”. Astfel, având în vedere că această condiție este prevăzută ca una intrinsecă a contractului de împrumut cu Banca Europeană de Investiții, îndeplinirea acesteia ține de derularea contractului de împrumut, contract încheiat în temeiul art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, luând în considerare cele de mai sus, apreciem că serviciile de rating achiziționate în considerarea clauzei obligatorii a contractului de împrumut cu Banca Europeană de Investiții vor urma regimul juridic al respectivului contract, autoritatea contractantă aplicând, în acest sens, prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



rating



credit

Speta 781

O entitate contractantă, în temeiul art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, care desfăşoară activităţi relevante în domeniul transportului de energie electrică, conform art. 6 alin. (1) lit. a) din lege, achiziţionează energie electrică pentru acoperirea Consumului Propriu Tehnologic (CPT) al reţelelor de transport, pe baza unor prognoze pe diferite orizonturi de timp, de pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB), Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) sau Piaţa Intrazilnică (PI). Diferenţa dintre energia electrică efectiv consumată şi energia achiziţionată de pe aceste pieţe reprezintă dezechilibre care sunt acoperite automat de Piaţa de Echilibrare printr-o Parte Responsabilă cu Echilibrarea (PRE). Participanţii la piaţa angro de energie electrică îşi asumă responsabilitatea financiară faţă de operatorul pieţei de echilibrare pentru dezechilibrele produse fie direct, cum este cazul entitătii contractante în discuție, pentru PRE CPT, fie prin delegare către o terţă parte care îşi asumă rolul de PRE, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 97/2013. Prin delegarea responsabilităţii echilibrării către o altă PRE se realizează economii ale preţului energiei de echilibrare, deoarece în cadrul unei PRE cu mai mulţi participanţi dezechilibrele negative ale unei societăţi se pot compensa cu dezechilibrele pozitive ale altei societăţi la preţuri situate între preţurile de deficit şi de excedent al Pieţei de Echilibrare. Contractul care ar urma să fie încheiat cu PRE are ca obiect: cumpărarea de la PRE a energiei electrice aferente dezechilibrelor negative, vanzarea către PRE a energiei electrice aferente dezechilibrelor pozitive şi prestarea serviciului de delegare a responsabilităţii cu echilibrarea. Având în vedere că preţurile energiei de echilibrare aferente dezechilibrelor negative sunt mai mari decât preţurile energiei de echilibrare aferente dezechilibrelor pozitive, şi se estimează că ponderea costului cu energie cumpărată de la PRE va fi mai mare decât ponderea costului energiei vândute, se solicită un punct de vedere cu privire la încadrarea achiziţiei în excepţia prevăzută la art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016. Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:26 Versiune: 1 Raspuns:

Precizăm că art. 39 din Legea nr. 99/2016 transpune dispoziţiile art. 23 din Directiva 2014/25/UE cu denumirea „Contracte atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau de combustibili pentru producerea energiei”. De altfel, art. 39 din Legea nr. 99/2016 face parte din Cap. II „Exceptări”, Secțiunea 1 „Exceptări aplicabile tuturor entităților contractante și excluderi specifice”, Paragraful 6 „Exceptări aplicabile contractelor atribuite de anumite entități contractante pentru achiziționarea de apă și pentru furnizarea de energie sau furnizarea de combustibili pentru producerea energiei”. Astfel, în concordanţă cu dispoziţiile art. 23 din Directiva 2014/25/UE, art. 39 din Legea nr. 99/2016 stipulează că legea privind achizițiile sectoriale nu se aplică: a. „contractelor care au ca obiect cumpărarea de apă, dacă acestea sunt atribuite de o entitate contractantă care desfășoară una sau ambele activități legate de apa potabilă prevăzute la art. 7 alin. (1); b. contractelor atribuite de entități contractante care desfășoară activități de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) sau art. 11, în vederea furnizării de energie sau furnizării de combustibili pentru producerea energiei.”

Din analiza textului de lege reiese că excepția instituită prin art. 39 din Legea nr. 99/2016 se aplică contractelor care au ca obiect cumpărarea de apă/furnizarea de energie/furnizarea de combustibili pentru producerea energiei, contracte atribuite de entităţile contractante care desfăşoară activităţi relevante în domeniul apei/gazelor şi energiei termice/energiei electrice/extracţiei de petrol şi gaze naturale sau prospectarea şi extracţia de cărbune sau alţi combustibili solizi.

Ca urmare, contractele atribuite de o entitate contractantă care desfăşoară activităţi relevante în domeniul energiei electrice care au ca obiect furnizarea de energie, indiferent de destinaţia acesteia, sunt exceptate de la aplicarea legii privind achizițiile sectoriale potrivit art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016. Facem menţiunea că interpretarea textului excepţiei enunţate la lit. b), în sensul că obiectul contractelor exceptate este furnizarea de energie/furnizarea de combustibili pentru producerea energiei, trebuie să fie similară cu interpretarea textului excepţiei enunţate la lit. a) din cadrul aceluiaşi articol, care se referă la contractele care au ca obiect cumpărarea de apă, precum şi cu denumirea dată contractelor exceptate în cadrul Directivei 2014/25/UE şi în Legea nr. 99/2016. În caz contrar, o interpretare în sensul că sunt exceptate de la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor sectoriale toate contractele, indiferent de obiectul acestora, care sunt atribuite de entităţile contractante în scopul furnizării de către acestea de energie/combustibili pentru producerea energiei, ar conduce (în mod eronat) la exceptarea tuturor achiziţiilor realizate de respectivele entităţi contractante (destinate efectuării activităţilor lor relevante) de la aplicarea Legii nr. 99/2016. Din informaţiile în speță reiese că entitatea contractantă în discuție achiziţionează energia electrică pentru consumul propriu tehnologic de pe pieţele PCCB, PZU şi PI, dar acţionează şi pe Piaţa de Echilibrare în mod direct, în calitate de PRE CPT, pentru acoperirea diferenţelor dintre energia efectiv consumată şi cea achiziţionată (dezechilibre negative/pozitive). Astfel, apreciem că entitatea contractantă în discuție care desfășoară activități relevante de natura celor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, se poate prevala de dispozițiile art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016 atunci când achiziţionează, de pe pieţele sus-menţionate, energia electrică necesară pentru acoperirea consumului propriu tehnologic. În ceea ce priveşte contractul care se va încheia cu partea responsabilă cu echilibrarea (PRE), potrivit dreptului de transferare a responsabilităţii echilibrării oricărei alte PRE instituit prin Ordinul ANRE nr. 97/2013, se constată că obiectul acestuia vizează mai multe activităţi, respectiv cumpărarea dar şi vânzarea de la/către PRE a energiei electrice pentru acoperirea dezechilibrelor negative/pozitive precum şi delegarea responsabilităţii cu echilibrarea. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 99/2016, în cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, entităţile contractante pot alege să atribuie contracte distincte pe fiecare activitate în parte, regimul juridic şi actul normativ aplicabil fiecărui contract fiind determinate de caracteristicile activităţii avute în vedere de respectivul contract. În cazul în care entităţile contractante aleg să atribuie un singur contract, potrivit art. 33 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, în cazul contractelor care acoperă mai multe activităţi, regimul juridic şi actul normativ aplicabil se stabilesc în funcţie de activitatea principală. Conform alin. (6) lit. c) al aceluiaşi articol, în cazul în care este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală, dacă una dintre activităţi face obiectul dispoziţiilor legii privind achizițiile sectoriale, iar cealaltă activitate nu intră sub incidenţa acestei legi şi nici a legii privind achiziţiile publice sau a legii privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, contractul se atribuie conform dispoziţiilor Legii nr. 99/2016. În concluzie, raportat la prevederile legale sus-menţionate, entitatea contractantă în discuție care desfășoară activități relevante în domeniul transportului de energie electrică, se poate prevala de dispozițiile art. 39 lit. b) din Legea nr. 99/2016 în situaţia în care atribuie un contract distinct care are ca obiect cumpărarea de energie electrică şi în cazul în care contractul care se va încheia cu partea responsabilă cu echilibrarea vizează în principal activitatea de cumpărare a energiei electrice sau în cazul în care este în mod obiectiv imposibil să se stabilească activitatea principală a acestuia. Tags: 

exceptari



exceptii



energie

Speta 780 Un muzeu, care deține colecții de artă românească medievală și modernă, artă europeană, arte decorative și artă orientală din țară, respectiv care administrează și conservă bunuri culturale de o valoare excepțională pentru umanitate, bunuri ce fac parte din categoria Tezaur, intenționează să achiziționeze servicii de mentenanță pentru sistemele de securitate. În acest caz, se poate prevala de excepția de la art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016, și anume de a nu aplica prevederile Legii nr. 98/2016 la atribuirea respectivului contract? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:18 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016, „prezenta lege nu se aplică contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau concursurilor de soluţii în legătură cu care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii: […] b) atribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică/acorduluicadru sau a concursului de soluţii necesită impunerea, potrivit dispoziţiilor legale, a unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esenţiale de securitate ale statului, cu condiţia ca acestea să nu poată fi garantate prin măsuri mai puţin invazive, cum ar fi cerinţele prevăzute la alin. (2).” În legătură cu sintagma „interese esențiale de securitate ale statului”, care se regăsește în cuprinsul articolului de lege mai sus citat, facem precizarea că, deși aceasta nu este definită în cuprinsul Legii nr. 98/2016, conceptul se regăsește definit și explicitat în cadrul legislației de specialitate. Astfel, în cuprinsul capitolului 1 din Strategia naţională de apărare a României, în definirea intereselor naţionale de securitate, aceasta se raportează prioritar la prevederile Constituţiei, potrivit cărora România este stat naţional, suveran, independent şi indivizibil. De aici decurg firesc și interesele naţionale de securitate, care vizează promovarea şi apărarea, prin mijloace legitime, a valorilor prin care statul român îşi garantează existenţa, identitatea, dezvoltarea şi stabilitatea, în baza cărora îşi construieşte viitorul şi în temeiul cărora participă la realizarea securităţii internaţionale. Interesele naţionale de securitate sunt:         

garantarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi indivizibilităţii statului; apărarea integrităţii și inalienabilității teritoriale a țării; apărarea şi consolidarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept; protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetățenilor și garantarea siguranţei lor; garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităţii etnice, culturale lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale; valorificarea resurselor şi a poziţionării geo‐strategice ale ţării noastre în vederea atingerii nivelului de bunăstare la care cetăţenii sunt îndreptăţiţi; reducerea decalajelor de dezvoltare şi reconstrucţia marilor sisteme publice; asigurarea ireversibilităţii apartenenţei la sistemul de apărare colectivă transatlantic; consolidarea Uniunii Europene şi participarea activă la procesele de integrare în interiorul acesteia.

Totodată, dispozițiile art. 2 lit. (a) din Ordonanța de urgență nr. 51/2015 prevăd că interesul esențial de securitate reprezintă acel interes național care asigură protejarea și apărarea elementelor constitutive ale statului - teritoriu, populație și formă de guvernare democratică, precum și a infrastructurii critice. Față de cele menționate mai sus, având în vedere faptul că muzeul deține colecții de artă românească medievală și modernă, artă europeană, arte decorative și artă orientală din țară, respectiv administrează și conservă bunuri culturale de o valoare excepțională pentru umanitate, bunuri ce fac parte din categoria Tezaur, precum și necesitatea identificată de autoritatea contractantă - respectiv aceea de a asigura servicii de mentenanță pentru sistemele de securitate aferente domeniului său de activitate - apreciem că niciunul din

aceste elemente nu poate fi încadrat ca fiind un interes esențial de securitate al statului, așa cum este definit de actul normativ invocat mai sus precum și de Strategia Naţională de Apărare a Țării. Pe cale de consecință, în speța dată, apreciem că muzeul nu poate invoca excepția de la aplicarea Legii nr. 98/2016, cuprinsă în prevederile art. 37 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în vederea achiziționării serviciilor de mentenanță pentru sistemele de securitate ale muzeului, ci va avea obligația de a aplica prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 sau achiziționarea directă a serviciilor de mentenanță, în condițiile art. 43-46 din H.G. nr. 395/2016 - decizie care va fi adoptată de autoritatea contractantă în urma stabilirii valorii estimate a achiziției și a modalității de atribuire, prin raportare la pragurile valorice prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016, conform dispozițiilor Paragrafului 3 al Secțiunii a 4-a a Capitolului 1 din Legea nr. 98/2016 și ale Secțiunii a 2-a a Capitolului II din H.G. nr. 395/2016. Tags: 

exceptari



exceptii



mentenanta



cultura



muzeu

Speta 779 O autoritate contractantă are litigii în derulare și/sau în intenție, motiv pentru care intenționează să contracteze avocați litiganți. În speță este vorba despre situații juridice ce pot fi grupate, din perspectiva necesității, în 4 mari categorii, fiecare supusă aprobării în temeiul O.U.G. nr. 26/2012. Se primesc astfel 4 aprobări distincte, la diverse intervale de timp; fiecare categorie privește între 1 și 10 litigii distincte, prima categorie fiind încredințată unui avocat A, iar celelalte 3, fiind în legătură, urmând a fi încredințate unui avocat B. Având în vedere prevederile art. 29 din Legea nr. 98/2016, ce exceptează serviciile avocațiale de reprezentare în litigii de la aplicabilitatea legislației în materia achizițiilor publice, sunt pragurile de la achiziția directă aplicabile într-o astfel de situație? Dacă răspunsul este afirmativ, cum anume se efectuează calculul pragurilor, per necesitate (categorie aprobată), per avocat sau în mod cumulat, toate necesitățile și toți avocații? Dacă răspunsul este negativ, ce procedură de lucru ar trebui să urmeze autoritatea contractantă pentru a fi în legalitate, în acest caz? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:50:10 Versiune: 1 Raspuns:

Conform prevederilor art. 29 alin. (3) lit. a), b) și c) din Legea nr. 98/2016, dispozițiile acestui act normativ ce reglementează procedurile de achiziții publice nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect oricare dintre serviciile juridice prevăzute la alin. (3), cum ar fi: 



asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei forme de soluţionare alternativă a disputelor desfăşurate în faţa unei instanţe sau altui organism naţional de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă din România ori din alt stat sau în faţa unei instanţe internaţionale de arbitraj ori de mediere sau de soluţionare alternativă a disputelor în altă formă; asistenţa şi reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor



publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor internaţionale; asistenţă şi consultanţă juridică acordată de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) şi b) ori în cazul în care există indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care sunt acordate asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri.

Astfel, după cum reiese din interpretarea normei indicate, serviciile juridice care pot fi achiziționate fără aplicarea Legii nr. 98/2016 sunt: 



serviciile de asistenţă şi reprezentare a unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în cadrul unor proceduri judiciare în faţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor publice naţionale din România ori din alt stat sau în faţa instanţelor de judecată ori a instituţiilor internaţionale; serviciile de asistenţă şi consultanţă juridică acordate de un avocat, anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia dintre procedurile prevăzute la lit. a) şi b) ori în cazul în care există indicii concrete şi o probabilitate ridicată ca speţa în legătură cu care sunt acordate asistenţa şi consultanţa juridică să facă obiectul unor astfel de proceduri.

Cu alte cuvinte, numai serviciile juridice care vizează strict pregătirea reprezentării și reprezentarea în instanțele de judecată de către un avocat sunt exceptate de la aplicarea Legii nr. 98/2016 în temeiul articolului sus-arătat, restul serviciilor juridice fiind prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016. Pe de altă parte, dacă în cauză este vorba despre servicii juridice sociale sau specifice, altele decât cele prăvăzute la art. 29 alin. (3), cum sunt cele prevăzute la Anexa nr. 2 (poziția a opta din tabel) din Legea nr. 98/2016, vor fi avute în vedere, în funcție de valoarea estimată, două situații, astfel cum sunt reglementate la art. 68 alin. (2) din Legea 98/2016, în sensul în care procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice menţionată la alin. (1) lit. h) din Lege este:  

 una din procedurile prevăzute de Lege la art. 68 alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d);  procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).

Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere situația în care serviciile juridice pe care autoritatea contractantă intenționează să le achiziționeze presupun și alte tipuri de servicii juridice, pe lângă cele vizate de excepția prevăzută la art. 29 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, situație în care acestea vor fi achiziționate cu aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016. În acest sens, în cazul în care obiectul contractului este reprezentat de servicii juridice exceptate total de la aplicarea Legii nr. 98/2016, conform art. 29 alin. (3), dar include și alte tipuri de servicii juridice pe lângă cele vizate de excepția în discuție sau include servicii juridice dintre cele prevăzute de Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, vor fi aplicabile dispozițiile Legii nr. 98/2016, conform prevederilor art. 35 alin. (2) din respectivul act normativ. Tags: 

exceptari



exceptii



servicii-juridice

Speta 778

O autoritate contractantă este unic acționar la operatorul economic X - societate înființată de către autoritatea contractantă respectivă. În acest context, poate autoritatea contractantă atribui contracte de achiziție publică societății la care este unic acționar, ca o excepție de la aplicarea legislației în materia achizițiilor publice? Data publicării: 9 apr. 2020, 13:49:32 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, o autoritate contractantă poate atribui, fără aplicarea legislației în materia achizițiilor publice, un contract de achiziție publică/acord-cadru unei persoane juridice de drept privat sau de drept public, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: a. „autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii; b. mai mult de 80% din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă; c. nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare a capitalului privat care nu oferă controlul sau dreptul de veto, dar a căror existență este necesară potrivit dispozițiilor legale, în conformitate cu Tratatele, și care nu exercită o influență determinantă asupra persoanei juridice controlate”.

Totodată, în conformitate cu art. 31 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „(2) În sensul alin (1) lit. a), se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor departamente sau servicii atunci când exercită o influență determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; un astfel de control poate fi exercitat și de o altă persoană juridică, ea însăși controlată în același mod de către autoritatea contractantă”. Prin urmare, în măsura în care societatea îndeplinește, față de autoritatea contractantă care a înființat-o și care o controlează, toate condițiile prevăzute de art. 31 alin. (1) mai sus citat, acestei societăți îi sunt aplicabile prevederile referitoare la atribuirea directă a contractelor de achiziție publică de către autoritatea contractantă, potrivit acestui text de lege. Dar, într-o asemenea situație, se impune să subliniem că societatea respectivă are calitatea de organism de drept public în sensul art. 4 alin. (1) lit. b) din lege, nevoile de interes general pentru care a fost înființată neputând fi considerate a avea caracter comercial sau industrial, fiind aplicabile, astfel, prevederile art. 13 alin. (1) și (2) din Instrucțiunea președintelui ANAP nr. 1/2018, potrivit cărora: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul să îi atribuie contracte direct, fără organizarea unei proceduri de atribuire, în temeiul art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, persoanei juridice de drept public sau de drept privat care îndeplineşte toate cele trei condiţii prevăzute la art. 4, caz în care nu reprezintă altceva decât un instrument de lucru, care diferă de celelalte departamente/compartimente interne ale autorităţii contractante numai prin faptul că are personalitate juridică distinctă. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), persoana juridică are caracteristicile unui organism de drept public, în sensul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în consecinţă, are obligaţia de a aplica prevederile legislaţiei privind achiziţiile publice pentru orice achiziţie efectuată în scopul îndeplinirii activităţilor delegate de către autoritatea contractantă care o controlează.” 3. Anexa 2

Speta 800

O grădiniță cu program prelungit, în calitate de autoritate contractantă, dorește să achiziționeze servicii de catering. La momentul la care s-ar încheia contractul în cauză, autoritatea contractantă nu ar dispune de fondurile necesare plății contractului (potrivit Legii nr. 500/2002), aceastea urmând a fi puse la dispoziția autorității lunar de către părinții preșcolarilor cărora li se asigură respectivele serivicii. Care este modalitatea de atribuire a unui astfel de contract? Data publicării: 13 apr. 2020, 11:17:31 Versiune: 1 Raspuns:

În primul rând subliniem că, în temeiul prevederilor legale în materie de achiziție publică, inițierea și derularea unei proceduri de atribuire nu este legată de asigurarea fondurilor. Corelativ acestui drept, autoritatea contractantă va avea în vedere însă, indiferent de momentul inițierii procedurii de atribuire, ca, înainte de încheierea contractului, să se asigure de respectarea dispozițiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidența legislației privind finanțele publice, respectiv Legea nr. 500/2002 și Ordinul nr.1.792 din 24 decembrie 2002. De asemenea, pentru a veni în sprijinul autorității contractante în vederea identificării unei soluții optime de achiziționare a serviciilor de catering, recomandăm autorității să aibă în vederea aplicarea unuia dintre instrumentele specifice de atribuire a contractelor de achiziție publică prevăzute în cadrul Capitolului III Secțiunea a 2-a din Legea nr. 98/2016, respectiv utilizarea acordului-cadru . Principalele caracteristici ale acordului-cadru sunt conturate în cadrul art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, art. 14 și art. 115 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, astfel:  

 

acordul-cadru se încheie în formă scrisă; acordul-cadru trebuie să stabilească termenii și condițiile care guvernează contractele de achiziție publică (contractele subsecvente) ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă (cum ar fi: obligațiile principale pe care operatorul economic și le-a asumat prin ofertă, prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior, etc.); valoarea estimată se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru pe întreaga sa durată. ca regulă, durata unui acord-cadru nu poate depăși 4 ani (cu excepția cazurilor excepționale pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv);

În acest sens este important de menționat că raportul juridic creat între autoritatea contractantă și unul sau mai mulți operatori economici, prin încheierea acordului-cadru, nu obligă autoritatea contractantă să achiziționeze efectiv serviciile ce fac obiectul acestuia, ci îi conferă doar dreptul de a încheia în viitor unul sau mai multe contracte subsecvente fără a mai organiza altă procedură de atribuire (sau modalitate de achiziție). Așadar, ținând cont de toate aspectele enunțate mai sus, precizăm că acordul-cadru nu reprezintă un „angajament legal” în înțelesul Legii nr. 500/2002, astfel că încheierea acestuia nu este condiționată de existența certă a fondurilor. Prin urmare, în cazul atribuirii unui acord-cadru, angajarea cheltuielilor se realizează progresiv, respectiv la semnarea fiecărui contract subsecvent. Tags: 

anexa 2



acord-cadru

Speta 799 O autoritate contractantă trebuie să achiziționeze serviciile unui psiholog. Poate achiziționa aceste servicii, prin achiziție directă, de la psihologul care este angajat al său cu norma întreagă, pe perioadă nedeterminată, în condițiile în care respectivul psiholog are alte atribuții ca angajat al autorității contractante decât cele pentru care se intenționează contractarea? Data publicării: 13 apr. 2020, 11:17:23 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit Regulamentului (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV, serviciile de psihologie sunt codificate CPV 85121270-6 Servicii de psihiatrie sau psihologie. Aceste servicii reprezintă servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe, prevăzute de Anexa 2 la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, anexă care face referire la serviciile sociale şi la alte servicii specifice. Conform art. 68 alin. (2) din actul normativ mai sus menționat, „procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice (…) este: a. una din procedurile prevăzute la (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d); b. procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).”

Art. 58 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede că „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.” Prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire, așa cum stipulează art. 59 din același act normativ. Față de aspectele de mai sus, în cazul în care autoritatea contractantă aplică o procedură de achiziție publică în vederea atribuirii contractului, aceasta are obligația de a analiza dacă angajatul la care face referire este implicat în desfășurarea procedurii de atribuire sau poate influența rezultatul acesteia. Tags: 

anexa 2

Speta 798

Care este modalitatea de achiziționare a serviciilor de catering, cu o valoare estimată de 7000 lei fără TVA, aferente unui proiect care se va desfășura, ca locație, în Republica Moldova? Data publicării: 13 apr. 2020, 11:17:15 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere că serviciile de catering se regăsesc în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016 precizăm că, potrivit prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea nr.98/2016, „Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice, menționată la art. 68 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 este: a. una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d); b. procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d)."

Prin urmare, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează obligația pentru autoritățile contractante de a aplica o procedură proprie atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-cadru sau organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016. În elaborarea respectivei proceduri, autoritatea contractantă are posibilitatea de a stabili reguli și cerințe care să permită și participarea ulterioară a unor operatori economici din state terțe membre ale Uniunii Europene. Totodată, facem precizarea că, potrivit art. 33 din Legea nr. 98/2016: „(1) Prezenta lege nu se aplică pentru atribuirea contractelor de achiziție publică pentru structurile autorităților contractante care funcționează pe teritoriul altor state atunci când valoarea contractului este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7. (2) Pentru atribuirea contractelor de achiziție publică care intră sub incidența prevederilor alin. (1) și a căror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută la art. 7 alin. (5), autoritatea contractantă elaborează norme proprii care să asigure aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege.” Prin urmare, în măsura în care autoritatea contractantă se regăsește în circumstanțele speciale prevăzute de art. 33 din Legea nr. 98/2016 mai sus citat, aceasta se poate prevala de dispozițiile respectivului articol pentru achiziționarea serviciilor în discuție. Tags: 

anexa 2

Speta 797 Care este modalitatea de atribuire a contractelor de achiziție publică privind furnizarea de servicii sociale și altor servicii specifice prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016, a căror valoare estimată este mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d) din lege, în condițiile în care atribuirea se va face în temeiul art. 31 alin. (3) din acest act normativ? Data publicării: 13 apr. 2020, 11:17:08 Versiune: 1 Raspuns:

Excepția prevăzută la art. 31 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 nu este condiționată de obiectul sau de valoarea contractului de achiziție publică care urmează să fie atribuit de către o persoană juridică controlată care are calitatea de autoritate contractantă autorităţii contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeaşi autoritate contractantă, ci doar de îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute la alin. (3) în discuție, atribuirea făcându-se direct prin aplicarea unei proceduri interne, in-house, fără a presupune competiție. Astfel cum este prevăzut și în cuprinsul Instrucțiunii A.N.A.P. nr. 1/2018, îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 31 alin. (3) din lege, care ar permite atribuirea directă a contractelor de achiziție publică între entitățile prevăzute la acest alineat, nu conduce la o obligație a acestor autorități contractante de a se prevala de aplicarea acestor prevederi ale art. 31 din Legea nr. 98/2016; dimpotrivă, aceasta este doar o facilitate prevăzută de lege. Prin urmare, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică privind furnizarea de servicii sociale și a altor servicii specifice prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, indiferent de valoarea estimată a acestora, autoritatea contractantă are posibilitatea aplicării art. 31 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, în circumstanțele reglementate de respectivul alineat, având posibilitatea de a stabili în acest scop norme proprii de aplicare raportate la prevederea legală în discuție. În ceea ce privește procedurile prevăzute la art. 68 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, acestea vizează atribuirea, pe baze competitive, a serviciilor sociale şi a altor servicii specifice, în alte situații decât cele reglementate la art. 31 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, în funcție de pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, după cum urmează: a. „una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d); b. procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d)”.

Subliniem că procedura proprie menționată la art. 68 alin. (2) lit. b) reprezintă o normă internă, alta decât cea in-house reglementată la art. 31 din Legea nr. 98/2016, care presupune pregătirea și derularea unei competiții între operatorii economici interesați, în vederea atribuirii de contracte de prestări de servicii sociale și a altor servicii specifice, a căror valoare estimată, potrivit prevederilor legale, este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d). Tags: 

anexa 2

Speta 796 În cazul serviciilor cuprinse în Anexa nr. 2, cu o valoare estimată mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, poate fi aplicată achiziția directă? Data publicării: 13 apr. 2020, 11:17:00 Versiune: 1 Raspuns:

În cazul achiziționării serviciilor care se încadrează în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de prevederile art. 68 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv „(2) Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: a. una din procedurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) în cazul în care valoarea estimată este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut la 7 alin. (1) lit. d);

b. procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).”

Așadar, în situația în care valoarea estimată (estimare efectuată potrivit dispozițiilor privind modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei din Legea nr. 98/2016 și raportată la întreg anul – n.n.) a serviciilor care se regăsesc în Anexa nr. 2 este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă va efectua obligatoriu o procedură proprie. Menționăm că modul de elaborare și aplicare a acestei proceduri proprii este lăsat de legiuitor la latitudinea autorității contractante, cu mențiunea că această procedură nu are legătură cu achiziția directă reglementată de art. 7 alin. (5) din Legera nr. 98/2016 (inaplicabilă în cazul serviciilor sociale și a altor servicii specifice, potrivit legii, după cum se poate observa mai sus – n.n.). Pe cale de consecință, în elaborarea acestei proceduri proprii, autoritatea contractantă nu este constrânsă nici măcar de regulile de la art. 43 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. 5 Obiectul contractului Achizitii mixte

Speta 811 Care este modalitatea de încadrare în codul/codurile CPV a produselor/serviciilor/lucrărilor pe care autoritatea contractantă intenționează să le achiziționeze? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:08:17 Versiune: 1 Raspuns:

Legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice asigură transpunerea directivelor europene în materie, respectiv Directiva 2014/23/UE, Directiva 2014/24/UE și Directiva 2014/25/UE. Totodată, Regulamentul (CE) nr. 213/2008 privind Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV) este obligatoriu, din punct de vedere juridic, şi direct aplicabil în toate statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Produsele, serviciile şi lucrările ce fac obiectul contractelor de achiziţie publică se pun în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV), utilizând, în acest sens, codul cel mai specific posibil (cu cât mai puţine zerouri la final). Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit sunt accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. Trebuie precizat că deşi utilizarea codurilor CPV asigură descrierea cât mai exactă a obiectului contractului, acestea nu au legătură directă cu estimarea valorii achiziţiei publice şi nu sunt determinante pentru definirea produselor, serviciilor şi lucrărilor similare. Astfel, autorităţile contractante vor încadra produsul/serviciul/lucrarea ce urmează a se achiziționa în codul CPV ce descrie cu cea mai mare acurateţe achiziţia în speță. Având în vedere că fiecare dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul fiecărei categorii, iar în cazul în care nivelul de precizie al CPV este insuficient, autoritatea contractantă ar trebui să se raporteze la diviziunea, grupul, clasa sau categoria care descriu cel mai bine achiziţia avută în vedere, având posibilitatea de a utiliza un cod mai general care să poată fi recunoscut prin faptul că are mai multe cifre „zero”, cu oportunitatea de a face precizări suplimentare privind obiectul contractului în caietul de sarcini. Tags:



CPV



lucrari



servicii



produse

Speta 810 Este corectă încadrarea serviciilor de întreținere și reparații aparate de aer condiționat în codul CPV 50800000-3? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:08:09 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu art. 16 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.  În urma analizei nomenclatorului CPV, nu identificăm un alt cod CPV care să descrie mai în detaliu serviciile în speță și, prin urmare, în situația în care scopul principal al contractului ce urmează a fi atribuit este întreținerea și repararea aparatelor de aer condiționat, apreciem că alegerea codului CPV 50800000-3 – „Diverse servicii de întreținere și de reparare” este potrivită. Tags: 

CPV



intretinere



reparare



prestare



servicii

Speta 809 În cazul în care o autoritate contractantă intenționează să atribuie un contract de furnizare, având ca obiect principal furnizarea unui echipament, care va include, cu titlu accesoriu, lucrări de construcție, cum se solicită criteriile de calificare ale operatorului economic în ceea ce privește execuția lucrărilor de construcții? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:08:01 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Criteriile de calificare privind capacitatea au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul/acordul-cadru și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare.” În același timp, art. 172 din Legea nr. 98/2016 stabilește la alin. (5) faptul că „Toate cerințele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la obiectul acestuia”.

Având în vedere prevederile legale sus-citate şi ţinând cont că speţa se referă la un contract mixt, tipul acestuia fiind stabilit prin raportare la prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, atât timp cât obiectul contractului include atât furnizare de produse cât și execuție de lucrări, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita cerințe privind capacitatea inclusiv în legătură cu componenta de execuție de lucrări necesară în contractul în cauză, dar proporțional, prin raportare la complexitatea lucrărilor ce trebuie executate. În acest sens, atragem atenția asupra dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor criteriile minime de calificare, care nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit și care sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează a fi atribuit. În încheiere, precizăm că în situația în care autoritatea contractantă alege să solicite criterii de calificare în legătură cu componenta de execuție de lucrări din contract, în conformitate cu prevederile art. 30 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, acestea vor fi stabilite în cadrul documentației de atribuire și vor fi incluse în anunțul de participare/simplificat/de concurs. Tags: 

obiect



mixt



furnizare



executie



calificare

Speta 808 Poate autoritatea contractantă încadra ca fiind contract de achiziție publică de lucrări contractul de achiziție publică având ca obiect execuția unui număr de foraje geotehnice pe amplasamentul unor secțiuni de drum, în vederea completării Studiului Geotehnic existent, prin realizarea de lucrări specifice de investigare a terenului: lucrări de foraje, activități de prospectare geofizică și inginerie geotehnică? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:07:54 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 „Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză.” De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 98/2016, contractul de achiziţie publică de lucrări este „contractul de achiziţie publică care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei”. Astfel, în cazul în care autoritatea contractantă a identificat codul CPV „45120000-40 Lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere”, ca fiind cel care descrie cel mai fidel activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului, precizăm că acest cod CPV menționat anterior se regăsește în Anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2016, diviziunea 45, grupa 45.1, clasa 45.12 „Lucrări de foraj și sondaj”.

Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, apreciem că respectivul contract va fi încadrat ca și contract de lucrări, în măsura în care scopul contractului îl reprezintă execuția de lucrări de sondaj și de foraj de recunoaștere, chiar dacă va include, totodată, și componente de servicii de prospectare geologică și geofizică, precum și de servicii de inginerie geotehnică. Tags: 

obiect



foraj



geotehnic



lucrari



prospectare

Speta 807 Videoproiectoarele și ecranele pentru proiecție fac parte din categoria echipamentelor IT? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:07:46 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere Regulamentul (CE) nr. 213/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) și a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește procedurile de achiziții publice, în ceea ce privește revizuirea CPV, vocabularul principal se bazează pe o structură ramificată de coduri de până la nouă cifre, cărora le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile care reprezintă obiectul contractelor de achiziție. Conform Regulamentului mai sus menționat „codul numeric cuprinde 8 cifre, subdivizate după cum urmează:    

diviziuni, identificate prin primele două cifre ale codului (XX000000-Y); grupe, identificate prin primele trei cifre ale codului (XXX00000-Y); clase, identificate prin primele patru cifre ale codului (XXXX0000-Y); categorii, identificate prin primele cinci cifre ale codului (XXXXX000-Y).

Fiecare dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul fiecărei categorii.” Astfel, codul CPV pentru videoproiector este „38652120-7 Videoproiectoare”, iar pentru ecran de proiecție „38653400-1 Ecrane pentru proiecții”, coduri care sunt în diviziunea „38000000-5 Echipamente de laborator, optice și de precizie (cu excepția ochelarilor)”, grupa „38600000-1 Instrumente optice” și nu intră în diviziunea „30000000-9 Echipament informatic și accesorii de birou, cu excepția mobilierului și a pachetelor software”, grupa „30200000-1 Echipament și accesorii pentru computer”. Față de cele de mai sus apreciem că nici din punct de vedere al utilizării în consum, nici din punct de vedere al clasificării CPV, videoproiectorul și ecranul pentru proiecție nu fac parte din categoria echipamentelor IT. Tags: 

obiect



CPV



echipamente



IT



videoproiector

Speta 806 O autoritate contractantă intenționează să organizeze o procedură simplificată pentru achiziția de „servicii realizare și inscripționare de obiecte promoționale” (agendă, calendar, memory stick, pix, set pixstilou, plase de pânză, mouse, rucsac, umbrelă) CPV 79823000-9 Servicii de tipărire și de livrare, CPV 39294100-0 Produse informative și de publicitate, cu o valoare estimată de 188.000 lei fără TVA, achiziția fiind decontată din bugetul unui contract finanțat din fonduri europene. Este corectă alegerea tipului de contract „servicii de realizare și inscripționare de obiecte promoționale” pentru achiziția sus-menționată? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:07:37 Versiune: 1 Raspuns:

Tipul unui contract de achiziție publică se stabilește în funcție de obiectul acestuia, așa cum reiese din definițiile contractului de achiziție publică de lucrări/produse/servicii reglementate la art. 3 alin. (1) lit. m), n) și o) din Legea nr. 98/2016. Referitor la obiectul contractului precizăm că, din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă trebuie să stabilească obiectul achiziției prin raportare la activitatea care caracterizează scopul principal al contractului, respectiv la necesitatea identificată la nivelul autorității contractante care va fi acoperită prin realizarea achiziției. În ceea ce privește contractele care au ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție publică, respectiv lucrări, servicii sau produse, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, acestea vor fi atribuite conform dispozițiilor aplicabile tipului de achiziție care constituie obiectul principal al contractului în cauză. În cazul în care obiectul contractului vizează atât servicii cât și produse (contract mixt), conform alin. (2) al aceluiași articol, „obiectul principal se determină în funcție de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective”. Se va avea în vedere că, în cazul achiziționării de produse individualizate/personalizate, operațiunile de adaptare a produselor în funcție de cerințele individuale ale autorității contractante trebuie asimilate produselor ca atare și nu trebuie privite ca servicii separate de produsele în cauză. În acest caz, operațiunile de adaptare menționate fac parte din procesul de realizare/fabricare a produselor care urmează a fi achiziționate și nu sunt de natură a schimba tipul contractului de achiziție, care rămâne contract de achiziție publică de produse indiferent de valoarea operațiunilor necesare pentru individualizarea/personalizarea produselor conform cerințelor autorității contractante. Astfel, în situația în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de „realizare și inscripționare de obiecte promoționale”, în condițiile în care nu se pun la dispoziția prestatorului materialele/obiectele care urmează a fi inscripționate, în fapt, autoritatea contractantă urmărește să achiziționeze produse - respectiv obiectele promoționale realizate/inscripționate conform cerințelor autorității contractante, operațiunile de inscripționare fiind incluse în procesul de realizare a obiectelor promoționale de care va beneficia ca urmare a încheierii contractului. Ca urmare, în situația prezentată, suntem de opinie că scopul contractului nu este achiziția unor servicii de realizare/inscripționare de materiale/obiecte pentru promovarea programului, ci achiziția de obiecte promoționale realizate/inscripționate conform regulilor de identitate vizuală a programului operațional promovat, contractul în discuție fiind un contract de achiziție publică de produse. Tags:



obiect



CPV



tiparire



publicitate



promotional



mixt

Speta 805 Autoritatea contractantă intenționează să încheie un acord-cadru pentru servicii de cazare, restaurant și transport aerian, pe o perioadă de un an, prin procedură simplificată, întrucât valoarea estimată este de 750.000 lei fara TVA. Cum poate proceda autoritatea contractantă în acest caz? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:07:30 Versiune: 1 Raspuns:

Serviciile de cazare și restaurant sunt servicii ce se regăsesc pe Anexa 2 din Legea nr. 98/2016. Astfel, conform prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, pentru achiziția serviciilor în discuție a căror valoare este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la respectiva literă, autoritatea contractantă are obligația de a aplica procedurile reglementate de prezenta lege. În cazul în care valoarea achiziției este sub pragul de la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, potrivit art. 68 alin. (2) lit. b) din același act normativ, serviciile respective se pot achiziționa prin proceduri proprii, cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege. În ceea ce privește serviciile de transport aerian, conform art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, atunci când valoarea achiziției este egală sau mai mare decat pragul prevăzut la respectiva literă se aplică procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege. Pentru achiziția serviciilor în cauză a căror valoare este sub pragul de la art. 7 alin. (1) lit. b), autoritatea atribuie contractele în cauză, potrivit art. 7 alin. (2) din Lege, prin procedură simplificată în condițiile prevazute la art. 113. Mentionăm că potrivit art. 35 din Legea nr. 98/2016, contractele care au ca obiect cel putin două tipuri de achiziție publică, în speță contractele mixte care au ca obiect atât servicii specifice prevazute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, cât și alte servicii, se atribuie prin raportare la tipul achiziției care constituie obiectul principal (determinat în funcție de cea mai mare valoare dintre valorile estimate a respectivelor servicii). Tags: 

transport



anexa 2



acord-cadru



obiect

Speta 804

O autoritate contractantă implementează un proiect de modernizare a transportului public local. În cadrul acestui proiect se intenționează a se achiziționa produse, servicii și lucrări în urma derulării unei singure proceduri de atribuire și încheierea unui singur contract. Astfel, autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze atât servicii de elaborare proiect tehnic, asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuție a lucrărilor, execuție lucrări, organizare de șantier, precum și furnizare utilaje, echipamente tehnologice și dotări, furnizare autobuze electrice și stații de alimentare pentru autobuzele electrice. În acest context, poate autoritatea contractantă derula o singură procedură de achiziție publică și încheia un singur contract care să aibă ca obiect toate cele menționate? Data publicării: 22 apr. 2020, 12:07:20 Versiune: 1 Raspuns:

Precizăm că principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică şi a organizării concursurilor de soluții sunt, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016:  a. b. c. d. e. f.

nediscriminarea;  tratamentul egal;  recunoaşterea reciprocă;  transparenţa;  proporţionalitatea;  asumarea răspunderii.  

Totodată, art. 49 din lege stipulează faptul că „Autoritățile contractante au obligaţia să respecte toate principiile conform art. 2 alin. (2), în mod special un tratament egal şi nediscriminatoriu, şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţională”.  În același timp, astfel cum reiese din cuprinsul art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016, autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achiziţiile publice ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sau de a favoriza sau dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici, restrângând astfel în mod artificial concurenţa.  În ceea ce privește modul de stabilire a obiectului unui contract de achiziție, legislația achizițiilor publice nu prevede în mod explicit interdicția reunirii în cadrul unui singur contract a mai multor servicii, lucrări și produse, diferite în mod fundamental unele de altele și a căror prestare/execuție/furnizare poate presupune deținerea/obținerea unor autorizații, certificări, calificări sau competențe în domenii diferite.  Totodată, potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă având obligaţia de a lua, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, toate măsurile necesare pentru a evita apariţia unor situaţii de natură să determine existenţa unui conflict de interese şi/sau împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenţei. Astfel, ar exista o situație discriminatorie față de operatorii economici care ar putea realiza doar o parte dintre contractul de achiziție publică pe care autoritatea contractantă dorește să îl atribuie în favoarea unui număr mai mic de operatori economici care ar avea capacitatea de a presta/executa/furniza toate serviciile/lucrările/produsele în cauză. Prin urmare, apreciem că în situația grupării, în cadrul unui singur contract de achiziție publică, unor servicii/lucrări/produse, unele dintre ele diferite în mod fundamental față de altele, și a căror prestare/execuție/furnizare presupune deținerea/obținerea unor autorizații, certificări, calificări sau competențe în domenii diferite, servicii/lucrări/produse care nu sunt indisolubil interdependente, putând fi

prestate/executate/furnizate în mod separat de operatori economici diferiți, se poate considera că există premisele împiedicării, restrângerii sau denaturării concurenței, dat fiind faptul că probabilitatea ca toate aceste cerințe să fie îndeplinite de mai mulți operatori economici este foarte mică. 6. Calculul valorii estimate

Speta 830 La ce se referă scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 raportat la calculul valorii estimate și alegerea modalității de achiziție în cadrul unui proiect: la scopul întregului proiect sau la scopul unei activități din cadrul proiectului? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:37 Versiune: 1 Raspuns:

Scopul la care se face referire în cadrul art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 este scopul principal al contractului din cadrul proiectului pentru care s-a realizat estimarea, și nu scopul întregului proiect. Tags: 

estimare



proiect



scop

Speta 829 Pe ce se bazează decizia cumulării sau nu a valorilor estimate în cazul achizițiilor de produse? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:29 Versiune: 1 Raspuns:

Din interpretarea art. 2 din Legea nr. 98/2016, reiese că atunci când aplică prevederile respectivului act normativ, autoritățile contractante trebuie să urmărească achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială, cu respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, transparenței, proporționalității și asumării răspunderii. Având în vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în aplicarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care obligă autoritatea contractantă de a nu diviza contractul de achiziției publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de legea în discuție, autoritatea are obligația ca la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor similare. În acest sens, aducem în discuție prevederile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care definește produsele similare ca fiind „acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a. sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b. fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”.

În continuare, atragem atenția asupra prevederile art. 16 din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora, în vederea estimării valorii unei achiziții, trebuie luat în considerare scopul urmărit prin realizarea respectivei achiziții. Revenind la eficiența economică și socială, subliniem că aceasta se obține în cazul realizării unei achiziții, atunci când se creează condițiile necesare obținerii unui număr cât mai mare de candidaturi/oferte, astfel încât operatorii economici, datorită concurenței mari, să fie motivați să ofere o calitate crescută la un preț mai avantajos. Astfel, în cadrul unei proceduri, se poate obține un număr mare de candidaturi/oferte atât prin aplicarea principiilor transparenței, tratamentului egal, nediscriminării, recunoașterii reciproce și proporționalității, cât și prin modul de configurare a cererii pe care autoritatea contractantă o lansează pe piață, care se traduce inclusiv prin cumularea sau nu a anumitor achiziții. Prin urmare, atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții de produse în vederea alegerii procedurii de atribuire, corelarea dintre scopul achiziției și similaritate va fi realizată astfel încât să atragă un număr cât mai mare de ofertanți/candidați, în vederea generării unei concurențe crescute, cu luarea în considerare a beneficiilor generate de economia de scară. Menționăm că odată determinat tipul de procedură aplicabilă, dacă este oportun, se poate opta pentru realizarea achiziției pe loturi, fiind posibil fie să se atribuie toate loturile odată, prin lansarea unei singure proceduri, fie să se atribuie separat unul sau mai multe loturi, prin lansarea mai multor proceduri dar de același tip cu cea determinată conform valorii estimate globale a tuturor loturilor. Tags: 

produse



estimare

Speta 828 În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să depună două proiecte pentru obținerea finanțării nerambursabile cum se calculează valoarea estimată a contractului de servicii de consultanță pentru întocmirea și pregătirea dosarului cererii de finanțare și depunerea on-line a cererii de finanțare? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:21 Versiune: 1 Raspuns:

Alegerea modalității de achiziție a serviciilor de consultanță pentru întocmirea și pregătirea unui dosar de cerere de finanțare pentru un proiect se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prin raportare la valoarea estimată cumulată a serviciilor considerate similare, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar, indiferent dacă celelalte servicii similare vizează proiecte distincte. Tags: 

servicii



estimare



fonduri



proiect

Speta 827

Cum se determină valoarea estimată în vederea alegerii modalității de atribuire în cazul realizării unor achiziții care vizează atât activități premergătoare obținerii finanțării unui proiect din fonduri nerambursabilă, cât și activități necesare derulării și implementării propriu-zise a proiectului? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:13 Versiune: 1 Raspuns:

În ceea ce privește achizițiile aferente activităților care au loc până la momentul depunerii cererii de finanțare, precizăm că autoritatea contractantă are obligația de a aplica o modalitate de achiziție determinată în funcție de valoarea estimată a achizițiilor realizată în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, prin raportare la anul bugetar, și nu la durata proiectului (chiar dacă valoarea acestora se va rambursa, ulterior, din bugetul proiectului). Spre exemplu, în situația serviciilor de consultanță în scrierea și depunerea aplicației de finanțare, autoritatea contractantă trebuie să aplice o modalitate de achiziție (procedură sau achiziție directă) stabilită prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe parcursul întregului an bugetar. În cazul serviciilor de întocmire a documentației tehnice necesare depunerii acestora în vederea obținerii finanțării (ex. serviciile de întocmire a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI)/studiu de fezabilitate), apreciem că estimarea valorii acestora la nivelul întregului an bugetar se face separat de cea a serviciilor de consultanță în scrierea și depunerea aplicației de finanțare, aceste tipuri de servicii nefiind similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, întrucât diferă activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Precizăm că în această etapă premergătoare obținerii finanțării nerambursabile a proiectului, în vederea estimării valorii achizițiilor necesar a fi realizate și a alegerii modalității de atribuire cu respectarea prevederilor legale sus-menționate, nu se ia în calcul nici valoarea proiectării și asistenței tehnice din partea proiectantului și nici cea a execuției, întrucât acestea se cumulează pentru calcularea valorii estimate a achiziţiei în cazul contractelor de lucrări, astfel cum reiese atât din cuprinsul art. 16 din Legea nr. 98/2016, cât și din cel al art. 17 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În această ordine de idei, pentru achizițiile aferente activităților care au loc ulterior aprobării cererii de finanțare, estimarea valorii se face conform art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având obligația aplicării prevederilor art. 17 alin. (1) din același act normativ prin raportare la întreaga durată a proiectului respectiv. Ca atare, în această etapă, aferentă implementării proiectului, modalitatea de atribuire a lucrărilor de execuție precum și a serviciilor de proiectare și asistența tehnică din partea proiectantului se stabilește în funcție de valorile lor estimate cumulate la nivelul proiectului, indiferent dacă acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie contracte diferite (așa cum reiese din interpetarea art. 23 lit. h) din Legea nr. 10/1995, respectiv art. 3 alin. (1) lit. m) și o) din Legea nr. 98/2016). De asemenea, în ceea ce privește achiziția serviciilor de consultanță în vederea organizării procedurilor de atribuire pentru realizarea achiziților din cadrul proiectului, autoritatea contractantă trebuie să aplice o modalitate de atribuire (procedură sau achiziție directă) stabilită prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, pe care autoritatea contractantă le atribuie la nivelul proiectului. Tags: 

lucrari



servicii



estimare



proiect

Speta 826 Cum se realizează estimarea contractelor la momentul întocmirii Programului Anual al Achizițiilor Publice, având în vedere că la momentul includerii achizițiilor în PAAP acestea nu depășesc pragul de achiziție directă, dar pe parcursul anului se poate întâmpla ca acest prag să fie depășit? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:33:05 Versiune: 1 Raspuns:

Precizăm că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse/servicii/lucrări numai dacă valoarea estimată a acestora, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din același act normativ. În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege. În acest sens, subliniem că, în conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Prin urmare, dacă autoritatea contractantă preconizează că ar putea exista posibilitatea depășirii pragului prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 la nivelul anului bugetar, pentru contractele pe care dorește să le atribuie, va aplica de la început una din procedurile de achiziție publică prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016. De asemenea, precizăm că, potrivit art. 12 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligaţia de a-şi actualiza programul anual al achizițiilor publice în funcţie de fondurile aprobate”. Tags: 

estimare



PAAP

Speta 825 Cum se determină valoarea estimată și cum se stabilește procedura de achiziție publică aplicată pentru restul rămas de executat în cazul rezilierii unui contract de lucrări, în vederea finalizării obiectivului de investiție? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:32:56 Versiune: 1 Raspuns:

Contractul de achiziție publică este un acord de voință realizat între autoritatea contractantă şi contractant, un contract sinalagmatic în care părțile stabilesc care este întinderea drepturilor şi obligațiilor pe care şi le

asumă, cu respectarea atât a limitelor impuse de legislație, cât şi a cerințelor prevăzute în documentația de atribuire. În conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, consensul părților se manifestă atât la momentul încheierii contractului, cât şi în momentul modificării sau desfacerii acestuia. Având în vedere faptul că un contract de achiziție publică (în speță de lucrări) se derulează în conformitate cu clauzele sale, apreciem că și rezilierea acestuia se circumscrie clauzelor exprese privind incidența unei astfel de situații, prevăzute de respectivul contract. Referitor la modalitatea de continuare a lucrărilor rămase de executat în cazul rezilierii unui contract, precizăm că, în vederea stabilirii valorii estimate aferente lucrărilor și a alegerii modalității de atribuire, se impune, în primă fază, efectuarea de studii, cercetări, încercări și evaluări ale situației existente, realizarea de calcule si verificări concrete, respectiv este necesară o expertiză tehnică amănunțită conform legislației de specialitate pentru identificarea/evaluarea clară atât a lucrărilor care au fost executate în temeiul prevederilor contractuale, cât și a celor ramase de executat pentru care este necesară luarea unor măsuri de finalizare. Astfel, în urma expertizei tehnice realizate se poate stabili cu exactitate volumul, cât și valoarea lucrărilor care au rămas de executat, iar valoarea rezultată va fi și valoarea estimată a viitorului contract ce urmează a se atribui cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Autoritatea contractantă va aplica, în acest sens, regulile de estimare prevăzute la Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, precum și cele din normele de aplicare ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În ceea ce privește stabilirea procedurii de atribuire aplicate pentru atribuirea lucrărilor rămase de executat, apreciem că autoritatea contractantă va lua în considerare atât valoarea estimată inițial pentru întreaga lucrare, cât și valoarea estimată a celui de-al doilea contract, rezultată în urma realizării expertizei de specialitate. Așadar, valoarea estimată astfel calculată va fi raportată la pragurile valorice de la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Tags: 

lucrari



estimare

Speta 824 Autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare/identice cu cele care fac obiectul unui contract de achiziție publică existent? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:32:47 Versiune: 1 Raspuns:

Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produsele respective doar în cazul în care valoarea estimată, calculată conform regulilor de estimare, este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În caz contrar, vor fi încălcate obligațiile stipulate prin prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege.

(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. În acest caz, este necesar să precizăm că încălcarea de către autoritatea contractantă a prevederilor art. 11 mai sus citat va atrage incidența prevederilor art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, iar nu un prejudiciu adus operatorului economic semnatar al contractului de achiziție publică preexistent, în cazul contractelor de achiziție publică în derulare neexistând obligația din partea autorității contractante de a nu încheia cu alt operator economic un contract având ca obiect achiziţionarea acelorași produse, astfel cum este stipulată de art. 108 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în cazul acordurilor-cadru aflate în derulare. În acest sens, conform prevederilor art. 226 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 45/2018, „(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează ex post de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi a României”. Totodată, în măsura în care operatorul economic (contractantul) se consideră prejudiciat prin actele autorității contractante, precizăm că, în vederea identificării și recuperării acestui eventual prejudiciu, acesta are posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată competente. Tags: 

produse



estimare

Speta 823 Serviciile de consultanță în managementul de proiect (etapa de implementare, după semnarea contractului de finanțare) și serviciile de consultanță în achiziții publice (auxiliare achiziției) sunt servicii similare/identice? Data publicării: 22 apr. 2020, 16:32:37 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 16 alin. (1) şi (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziţii publice se realizează având în vedere obiectul achiziţiei care se stabileşte plecând de la scopul atribuirii contractului, respectiv de la necesităţile identificate la nivelul autorităţii contractante care vor fi acoperite prin realizarea achiziţiei. Conform situaţiei prezentate, serviciile de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice şi serviciile de consultanţă în domeniul managementului de proiect răspund unor necesităţi distincte ale autorităţii contractante. În acest context, în cazul în care serviciile răspund unor necesităţi diferite şi pot constitui obiectul unor contracte distincte, estimarea valorii contractelor se va realiza separat, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor servicii, în funcție de valoarea estimată. În concluzie, suntem de opinie că serviciile de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice (necesare pentru implementarea proiectului) pot fi achiziţionate distinct de serviciile de consultanţă în domeniul managementului de proiect (implementare după semnarea contractului de finanţare), autoritatea contractantă având obligația ca la alegerea procedurilor de atribuire să aplice regulile specifice de estimare şi alegere a procedurii prevăzute la art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016.

Astfel, în vederea achiziționării serviciilor de consultanţă pentru managementul proiectului finanţat din fonduri nerambursabile - consultanţă pentru implementarea proiectului - şi servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice (servicii auxiliare) în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, situaţia trebuie raportată la regulile de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2 - a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În ceea ce priveşte achiziţia serviciilor de consultanţă pentru managementul de proiect, în cazul acestora se aplică regulile specifice de estimare şi alegere a procedurii prevăzute la art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, acestea fiind achiziţionate după semnarea contractului de finanţare. Ca urmare, la alegerea procedurii de atribuire a contractului de servicii de consultanţă privind implementarea proiectului finanţat din fonduri nerambursabile, autoritatea contractantă are obligația să se raporteze la valoarea estimată a serviciilor de consultanţă privind implementarea proiectului pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenţionează să le atribuie pe durata contractului de finanţare. În ceea ce priveşte achiziţia serviciilor de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice prevăzute în cadrul proiectului finanțat din fonduri nerambursabile, în acest caz se aplică regulile specifice de estimare şi alegere a procedurii de atribuire prevăzute la art. 17 alin. (3) din anexa la H.G. nr. 395/2016, în condiţiile în care acestea sunt achiziţionate după semnarea contractului de finanţare. Prin urmare, la alegerea procedurii de atribuire a contractului de servicii de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice prevăzute în cadrul proiectului finanţat din fonduri nerambursabile, achiziţionate după semnarea contractului de finanţare, autoritatea contractantă are obligația să se raporteze la valoarea estimată a serviciilor de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenţionează să le atribuie pe durata contractului de finanţare, fără a cumula şi valoarea serviciilor auxiliare achiziţiei pe care autoritatea contractantă le achiziţionează pentru derularea activităţii curente a compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor publice. Tags: 

servicii



estimare



consultanta



proiect

Speta 822 Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de asigurare obligatorie RCA și servicii de asigurare facultativă tip CASCO. Valoarea serviciilor de asigurare obligatorie RCA se cumulează cu cea a serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO în vederea alegerii modalității de atribuire? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:59 Versiune: 1 Raspuns:

În cazul în care este necesară achiziționarea mai multor servicii care răspund aceleiaşi necesităţi a autorității contractante, valoarea estimată se calculează prin însumarea valorilor tuturor serviciilor în cauză, iar în situaţia în care serviciile ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea achiziţiei se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri în funcție de valoarea estimată. În cazul de față, apreciem că serviciile de asigurare obligatorie RCA și serviciile de asigurare facultativă tip CASCO se atribuie pentru a acoperi aceleaşi necesitate ale autorității contractante, respectiv asigurarea autovehiculelor din parcul auto al autorității contractante și sunt, în opinia noastră, similare.

Ca atare, calcularea valorii estimate a achiziţiei, în funcţie de care autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziţie, se realizează prin cumularea valorii serviciilor de asigurare obligatorie RCA, a serviciilor de asigurare facultativă tip CASCO şi a celorlalte achiziții considerate similare (dacă este cazul) pe care autoritatea contractantă le-a atribuit și a celor pe care intenţionează să le atribuie în cursul anului bugetar, urmând ca, în vederea stabilirii modalității de atribuire, valoarea astfel obținută să fie raportată la pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Tags: 

servicii



estimare



asigurare

Speta 821 Cum se calculează valoarea estimată în cazul achiziției de energie electrică în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, în vederea stabilirii modalității de atribuire? Se ia în calcul valoarea de contract (care include valorile reglementate) cumulată cu valoarea de furnizare (care este variabilă) sau valoarea estimată se determină doar pe baza valorii de furnizare, aceasta fiind cea care face diferențierea și asigură competitivitatea pe piața energetică? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:51 Versiune: 1 Raspuns:

La determinarea valorii estimate a achiziției de energie electrică în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, se vor lua în calcul toate elementele atât cele fixe (impuse/reglementate), cât și cele variabile] care compun prețul total de plată al contractului. În ceea ce privește alegerea modalității de achiziție, se vor avea în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și, după caz, ale art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, urmând ca valoarea estimată conform celor de mai sus să se raporteze la pragurile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 98/2016. Tags: 

energie



estimare



pret

Speta 820

În cadrul unei autorități, la nivelul structurii beneficiare de resort auto, în vederea asigurării mentenanței autovehiculelor din dotarea unității, s-a identificat un set de necesități. Autoritatea contractantă a procedat la gruparea componentelor auto în funcție de categoria acestora, astfel: sistem de propulsie (bujii, bobină, inducție etc.); sistem de frânare (plăcuțe frână, tambur, etc.); sistem de transmisie (kit ambreiaj, cardan, etc.); sistem de evacuare (tobă de evacuare, catalizator, etc.); sistem electric (bloc de lumini, siguranțe auto, etc.); sistem de ungere (uleiuri de motor, uleiuri de transmisie, etc.); sistem de climatizare (refrigerant auto, compresor, etc.); sistem de rulare (rulmenți roată, anvelope, etc.); sistem de direcție (capete de bară, casete direcție etc.). Cum se grupează corect aceste componente auto pentru a stabili valoarea estimată în vederea alegerii modalității de achiziție, dat fiind faptul că reperele menționate sunt diferențiate substanțial atât din punct de vedere al destinației și scopului lor, cât și din punct de vedere al caracteristicilor acestora? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:42 Versiune: 1 Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra ca și similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și, deci, sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Subliniem că prin teza a 2-a a Recitalului (19) din Directiva 2014/24/UE se stabilește că noțiunea de „produse similare” trebuie înțeleasă „ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte din gama sa normală de produse.” Astfel, în acest context, apreciem că produsele din speța de față sunt similare, în sensul că acestea deservesc aceluiași scop, în speță repararea și implicit asigurarea funcționalității, din punct de vedere tehnic, al autovehiculelor din dotarea autorității contractante, adresându-se, totodată, operatorilor economici care desfășoară activități pe aceeași piață relevantă. Totodată, având în vedere categoriile de produse necesar a fi achiziționate, autoritatea contractantă va avea în vedere și prevederile art. 18 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 98/2016, care fac trimitere la regulile de estimare si aplicare a modalității de achiziție în cazul în care aceasta intenționează să achiziționeze produse similare ce pot fi defalcate/grupate pe loturi. Tags: 

produse



estimare



auto

Speta 819

În cadrul unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile, în care parteneriatul are calitatea de autoritate contractantă, pentru a achiziționa 2 autovehicule prin leasing operațional (din care unul folosit în proiect pentru transportul experților angajați pe proiect, iar al doilea folosit pentru transportul grupului țintă la școală), fiecare autovehicul având o valoare de 120.000 lei, pentru stabilirea tipului de procedură aplicabilă valorile pot fi estimate separat, având în vedere utilizarea/scopurile diferite, sau dimpotrivă, se calculează valoarea estimată totală la nivel de proiect? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:34 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 98/2016 prin contract de achiziție publică de produse se înțelege „contractul de achiziție publică care are ca obiect achiziția de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare ori prin orice alte modalități contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândește sau nu proprietatea asupra acestora (...)”. Ca urmare, în situația prezentată, achiziționarea celor 2 autovehicule prin leasing operațional se va realiza prin atribuirea unui contract de achiziție publică de produse, și nu a unui contract de achiziție publică de servicii, iar pentru analiza similarității produselor se vor avea în vedere dispozițiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește alegerea modalității de atribuire, având în vedere că achizițiile sunt realizate după semnarea contractului de finanțare, respectiv în implementarea proiectului, în speță sunt aplicabile regulile de estimare prevăzute la art. 17 alin. (3), coroborat cu alin. (1) al aceluiași articol din anexa la H.G. nr. 395/2016. Referitor la obiectul contractului, precizăm că, din interpretarea prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) din anexa la HG nr. 395/2016, reiese că pentru calcularea valorii estimate, autoritatea contractantă trebuie să stabilească obiectul achiziției plecând de la scopul atribuirii contractului și necesitățile identificate la nivelul autorității contractante, care vor fi acoperite prin realizarea achiziției. Ca urmare, pentru situația prezentată, trebuie să se analizeze dacă cele două autovehicule care se vor achiziționa în cadrul proiectului răspund aceleiași necesități a autorității contractante, fiind achiziționate în același scop. Având în vedere că, potrivit informațiilor prezentate, un autovehicul este utilizat pentru transportul experților angajați pe proiect și cel de-al doilea pentru transportul grupului țintă la școală, se poate interpreta că autovehiculele au fost prevăzute pentru asigurarea transportului de persoane în cadrul proiectului și răspund, în fapt, aceleiași necesități a autorității contractante, contribuind la îndeplinirea unui scop comun. În această situație, pentru a determina modalitatea corectă de alegere a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va calcula valoarea estimată a achiziției prin cumularea valorilor estimate ale celor două autovehicule și a celorlalte produse similare prevăzute pentru același scop (dacă este cazul), care vor fi achiziționate pe întreaga durată de implementare a proiectului. Tags: 

produse



estimare



fonduri



leasing

Speta 818

Care este modalitatea de estimare a valorii tichetelor de vacanță, respectiv pentru estimarea valorii se va lua în calcul atât valoarea serviciilor de editare, tipărire, livrare și gestionare a tichetelor, cât și valoarea nominală înscrisă pe acestea? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:27 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit legislației speciale ce stabilește regimul juridic al tichetelor de masă, tichete cadou, tichete de creșă, tichete de vacanță sau tichete sociale, aceste tichete sunt bilete de valoare/bonuri de valoare și nu constituie produse în sensul Legii nr. 98/2016. În acest caz, achiziția realizată de o autoritate contractantă vizează, practic, obținerea serviciilor ce constau în emiterea tichetelor și asigurarea transportului acestora în condiții de siguranță. Prin urmare, în vederea stabilirii valorii estimate a unui astfel de contract de servicii se vor lua în considerare numai costurile necesare desfășurării acestor activități, fără a fi luată în calcul și valoarea nominală a acestor tichete. De asemenea, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) și art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, valoarea estimată a unei achiziții publice se calculează de către autoritatea contractantă având în vedere obiectul achiziției și valoarea totală de plată în scopul îndeplinirii acestui obiect, pentru întregul an bugetar, fără TVA. Tags: 

servicii



estimare



tichete

Speta 817 O autoritate contractantă dorește achiziționarea de banderole pentru bani, cartoane protecție cupiuri și cartoane saci bani. Aceste produse sunt considerate similare cu alte produse imprimate la comandă (cum ar fi registre, fișe, etc.) folosite în derularea mai multor tipuri de activități? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:19 Versiune: 1 Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra ca și similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și, deci, sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. Totodată, prin dispozițiile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se instituie regula conform căreia, în vederea determinării procedurii aplicabile pentru achiziția de produse ce îndeplinesc cumulativ condițiile de similaritate descrise anterior, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, autoritatea contractantă este obligată să cumuleze valoarea estimată a tuturor loturilor.

Relevante în acest caz sunt prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Tags: 

produse



estimare



similare

Speta 816 Se poate diminua cantitatea de servicii de internet până la pragul de achiziție directă în vederea asigurării necesarului doar până la sfârșitul anului curent, cu riscul de a rămâne fără servicii de internet la începutul anului următor, până la aprobarea bugetului? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:11 Versiune: 1 Raspuns:

Realizarea estimării valorii contractului de achiziție publică având ca obiect prestarea serviciilor de internet în limitele anului bugetar nu conduce la încălcarea vreunei prevederi legale în domeniul achizițiilor publice. Cu toate acestea, având în vedere că autoritatea contractantă are cunoștință, pe de-o parte, despre necesitatea asigurării continuității serviciilor de internet datorită specificului activității instituției și, pe de altă parte, de probabilitatea crescută de a rămâne fără sursă de finanțare la începutul anului următor (din cauza modului de aprobare a bugetului anual al instituțiilor publice), eventualitatea imposibilității asigurării serviciilor de internet până la momentul obținerii finanțării în anul următor va fi exclusiv culpa autorității contractante, din pricina neincluderii în valoarea estimată a costului aferent prelungirii contractului în condițiile art. 165 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Tags: 

servicii



estimare



buget

Speta 815 Autoritatea contractantă, în vederea achiziționării alimentelor destinate preparării hranei pentru bolnavii internați, a defalcat, în cadrul programului anual al achizițiilor publice, Titlul 02 art. 03 alin. 01 „Hrană”, alimentele necesare în grupe, clase și categorii, procedând la achiziționarea produselor de la pozițiile 90-106 prin achiziție directă, considerând că produsele lactate nu sunt similare cu produsele de panificație, legumele, carnea de pasăre, etc., întrucât au coduri CPV diferite. Este corectă o astfel de abordare? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:58:04 Versiune: 1 Raspuns:

În situația în care produsele/serviciile/lucrările având același cod CPV sau cod CPV diferit ce urmează a fi achiziționate răspund unor scopuri diferite, estimarea contractelor se va face separat, în funcție de necesități, autoritatea contractantă având dreptul de a stabili mai multe tipuri de proceduri pentru achiziționarea acestor produse/servicii/lucrări, în funcție de valoarea estimată. În conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 98/2016 anterior menționată: „(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (...) (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”. Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, similaritatea produselor se stabilește prin raportare la necesitățile obiective ale autorității contractante/scopul achiziției, așa cum am arătat mai sus, cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 sus-citat. Prin urmare, o autoritate contractantă va încadra ca și similare produsele pe care necesită a le achiziționa pentru a-i servi unui scop comun și deci sunt destinate utilizării identice sau similare, dar, totodată, se adresează aceleiași piețe de profil, făcând parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv. În aceste condiții, remarcăm faptul că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produse similare, în sensul dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, sau produse care se adresează aceleiași piețe de profil – numai dacă valoarea estimată a respectivelor produse, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din același act normativ. În caz contrar, atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru cu o valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se realizează, în mod obligatoriu, prin aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire reglementate de art. 68 din aceeași lege. Relevante, în acest caz, sunt dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Din informațiile prezentate de AC înțelegem că aceasta dorește să achiziționeze produse alimentare. În cele ce urmează vom analiza cu titlu exemplificativ produsele alimentare, în vederea determinării valorii estimate precum și a procedurii de atribuire aplicabile ca urmare a grupării pe criteriu de similaritate ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă. Astfel, în ceea ce privește achiziționarea de alimente necesare pentru asigurarea hranei pacienților, acestea pot fi grupate pe următoarele categorii de produse: carne; produse din carne; lactate; legume; fructe și conserve din legume; produse de băcănie; pâine și produse de panificație. Prin urmare, având în vedere că în speța în cauză achiziția de produse alimentare răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului, respectiv asigurarea hranei pentru pacienți, apreciem că încadrarea categoriilor de produse în grupe de produse similare este posibilă.

În subsidiar, dorim să precizăm că, în cazul contractelor de furnizare ce conțin produse similare, de regulă, acestea se pot defalca pe loturi a căror achiziționare se realizează prin atribuirea mai multor contracte distincte (de exemplu: lot 1 – carne, lot 2 - produse din carne, lot 3 - lactate, lot 4 - legume și fructe, lot 5 conserve din legume și fructe, lot 6 - produse de băcănie, lot 7 - pâine și produse de panificație), a căror valoare estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor. Tags: 

produse



estimare



alimente



hrana

Speta 814 Cum se estimează și cum se achiziționează serviciile de audit statutar de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă care are obligația de a respecta prevederile art. 48 din O.U.G. nr. 109/2011, respectiv de a contracta serviciile auditorului statutar în conformitate cu prevederile legislației în materia achizițiilor publice? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:57:56 Versiune: 1 Raspuns:

Pentru achiziționarea serviciilor de audit statutar, procedura de atribuire a contractului va fi determinată în funcție de valoarea estimată calculată în conformitate cu prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016. Astfel, din punctul de vedere al legislației achizițiilor publice, valoarea estimată a achiziției serviciilor de audit statutar, calculată conform prevederilor legale sus-menționate, se raportează la pragurile valorice instituite prin prevederile art. 7 din Legea nr. 98/2016, în vederea stabilirii modalității de realizare a achiziției publice. În acest context, atragem atenția asupra dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care prevăd că divizarea contractului de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică, pentru a evita aplicarea procedurilor de atribuire legiferate în cuprinsul art. 68 din aceeași lege, este strict interzisă. Prin urmare, în cazul în care valoarea estimată a respectivelor servicii, calculată la nivelul unui an bugetar, este situată sub pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa direct serviciile de audit statutar, cu respectarea prevederilor art. 43-46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În situația în care valoarea estimată la nivelul unui an bugetar a respectivelor servicii este egală sau mai mare decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, dar mai mică decât pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din același act normativ, entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa prin procedură simplificată serviciile de audit statutar (conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016), cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din aceeași lege. În împrejurările în care valoarea estimată a respectivelor servicii, fără TVA, calculată la nivelul unui an bugetar, este egală sau situată peste pragul valoric stabilit prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, entitatea juridică fără calitate de autoritate contractantă are obligația de a achiziționa serviciile de audit statutar prin procedurile prevăzute în cadrul art. 68 lit. a)-h) din Legea nr 98/2016. În același timp, ținând cont de faptul că achiziționarea acestor servicii are caracter de regularitate, pentru cumpărarea acestora recomandăm utilizarea acordului-cadru, care este o modalitate specială de atribuire a

contractului de achiziție publică și care are un grad sporit de flexibilitate, derulându-se pe o perioadă de maximum 4 ani (astfel încât va exista un interes crescut al prestatorilor de a participa la procedură), cu respectarea prevederilor Cap. III, Secțiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016. Tags: 

servicii



estimare



audit



regularitate

Speta 813 Cum se alege modalitatea de achiziție a serviciilor de cadastru necesare în cursului anului 2018, în condițiile în care în anul precedent, respectiv 2017, autoritatea contractantă a atribuit direct două contracte de achiziție publică având același obiect (prestarea serviciilor de cadastru), cu o valoare de aproximativ 131.000 lei, fără TVA, a căror durată se întinde până la 30.12.2018? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:57:48 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 98/2016, „în cazul contractelor de achiziție publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziției se calculează pe baza următoarelor: a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative și valorice care pot surveni întrun interval de 12 luni de la data contractului inițial; b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la prima livrare”. Or, art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 prevede că „autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele aspecte: a) valoarea estimată a achiziției; b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit; c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor proceduri de atribuire”. Constatăm, așadar, că art. 20 din Legea nr. 98/2016 reglementează modul de calcul a valorii estimate a contractelor de achiziție publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se intenționează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, în vreme ce art. 17 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 stabilește aspectele în funcție de care autoritatea contractantă alege procedura de atribuire, astfel încât dispozițiile celor două articole de lege nu se exclud reciproc. De aceea, în situația în care, în raport cu activitatea curentă a autorității contractante, serviciile de cadastru au caracter de regularitate (aspect despre care nu avem cunoștință), ori în cazul în care contractele având acest obiect urmează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, estimarea valorii serviciilor în discuție se realizează cu respectarea art. 20 din Legea nr. 98/2016. În schimb, alegerea procedurii de atribuire, operațiune distinctă față de estimarea valorii achiziției, se realizează în funcție de valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În acest punct dorim să menționăm că dispozițiile art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 se vor interpreta sistematic, respectiv prin coroborarea lor cu principiile și regulile bugetare stabilite prin Legea nr. 500/2002 (a se vedea principiul anualității reglementat la art. 11 din Legea nr. 500/2002, precum și dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, potrivit căruia „în vederea realizării acțiunilor anuale și

multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”). Prin urmare, întrucât în cazul de față este vorba despre servicii de cadastru aferente unor ani bugetari distincți, modalitatea de achiziție se stabilește prin raportare la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor considerate similare, pe care autoritatea contractantă le-a atribuit sau intenționează să le atribuie pe întregul an bugetar 2018, fără cumularea valorii contractelor cu același obiect atribuite în anul precedent. Totuși, în ipoteza în care serviciile despre care se face vorbire (servicii de cadastru) fac parte dintr-un proiect finanțat din fonduri nerambursabile implementat de autoritatea contractantă (aspect despre care nu avem cunoștință), procedura de atribuire se stabilește în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Tags: 

servicii



estimare



cadastru

Speta 812 Entitatea contractantă a demarat în luna iunie 2012 procedura de licitație deschisă în vederea atribuirii contractului de execuție lucrări având ca obiect reabilitare stație de tratare a apei, aferent unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile. Pe parcursul execuției lucrărilor a intervenit o situație de forță majoră (așa cum reiese din Certificatul eliberat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură) dat fiind faptul că a crescut concentrația de fier în apa brută, peste media multianuală avută în vedere ca valoare de proiectare. În urma testelor de funcționalitate a reieșit ca imperios necesară modificarea coagulantului clorură ferică cu unul bazat pe sulfat de aluminiu. În acest sens, entitatea contractantă a inițiat procedura de atribuire negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ce urma să se finalizeze cu încheierea unui act adițional la contractul de lucrări care să permită finalizarea obiectivului de investiții folosind instalația deja executată cu noul coagulant. Însă pe parcursul execuției lucrărilor doi dintre cei trei membrii ai asocierii câștigătoare a contractului de execuție lucrări mai sus menționat, au intrat în insolvență și nu au putut prezenta garanția de bună execuție în condițiile impuse, astfel că entitatea contractantă a fost nevoită să rezilieze contractul de lucrări în iulie 2017.  În acest context, cum poate proceda entitatea contractantă pentru alegerea procedurii de atribuire a lucrărilor rămase de executat cu o valoare estimată de 137.000 lei? Data publicării: 22 apr. 2020, 15:57:39 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, „(1) Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții sectoriale având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și orice eventuale prelungiri ale contractului, menționate în mod explicit în documentele achiziției sectoriale.” Estimarea valorii unei achiziții sectoriale se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I Secțiunea a 5-a Paragraful 3 din Legea nr. 99/2016, iar obiectul achiziției sectoriale se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului sectorial/acordului-cadru (art. 17 din H.G. nr. 394/2016). Astfel, estimarea se analizează și se realizează, în funcție de scopul atribuirii unui contract, respectiv în funcție de necesitățile autorității contractante pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții.

Având în vedere cele sus-menționate, în vederea alegerii procedurii pentru atribuirea lucrărilor rămase de executat din cadrul proiectului în discuție, entitatea contractantă va lua în considerare atât valoarea contractului inițial cât și valoarea estimată a contractului ce urmează a se atribui. 7 Lotizare

Speta 838 Împărțirea pe loturi este obligatorie? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:44 Versiune: 1 Raspuns:

Din analiza prevederilor legale incidente rezultă că deși legislația achizițiilor publice nu obligă în mod explicit autoritatea contractantă la împărțirea unei achiziții pe loturi, o obligă, în schimb, să asigure un cadru concurențial cât mai larg și să nu limiteze în mod artificial concurența în cadrul achizițiilor publice, aceasta având responsabilitatea, în acest sens, de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor/acordurilor-cadru pe loturi, în funcție de necesități obiective, adaptând achizițiile publice astfel încât să permită participarea la procedură a unui număr cât mai mare de operatori economici. Tags: 

loturi



lotizare



lot

Speta 837 În cadrul unui proiect derulat în asociere se poate face lotizarea unei achiziții publice câte un lot pe partener? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:37 Versiune: 1 Raspuns:

Autoritatea contractantă are posibilitatea de a lotiza achiziția și poate atribui toate loturile în același timp (printr-o singură procedură) sau separat (prin mai multe proceduri, dar de același tip cu cea identificată conform valorii globale a tuturor loturilor). Astfel, având în vedere posibilitatea de a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate prin divizarea acestuia pe loturi, încât să corespundă mai bine necesității asocierii în speță sau fazelor ulterioare ale proiectului, lotizarea se poate realiza pentru fiecare partener (câte un lot pe partener). Tags: 

proiect



loturi



lotizare



lot



asociere

Speta 836 Criteriul de atribuire în cazul organizării procedurii de atribuire pe loturi se stabilește raportat la valoarea estimată a fiecărui lot sau la valoarea estimată a întregii proceduri? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:29 Versiune: 1 Raspuns:

După cum se prevede și în cuprinsul Notificării ANAP cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire în cazul procedurilor de atribuire pe loturi și în cazul procedurilor de atribuire ce presupun încheierea unor acorduri-cadru, „având în vedere faptul că în cazul organizării unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea contractantă urmărește încheierea de contracte individuale de achiziție publică pentru fiecare lot în parte, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot și nu la valoarea întregii proceduri de atribuire”, astfel încât fiecare lot poate avea un criteriu de atribuire diferit față de alt lot. Tags: 

loturi



lotizare



lot



criterii



valoare



estimata



atribuire

Speta 835 Cum se face împărțirea pe loturi a unui contract de execuție de lucrări? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:21 Versiune: 1 Raspuns:

Prevederile art. 17 din Legea nr.98/2016, coroborate cu prevederile art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, stabilesc reperele ce trebuie avute în vedere de o autoritate contractantă atunci când ia decizia atribuirii pe loturi a unui contract de lucrări. Astfel, se observă că autoritatea contractantă poate acționa din două sensuri, odată ce a identificat care îi sunt necesitățile în raport cu realizarea/intervenția asupra unor obiective de investiții, respectiv: 1. Stabilind dimensiunea obiectului fiecărui lot în așa fel încât să faciliteze accesul IMM-urilor în loc să se atribuie un singur contract, utilizându-se în acest sens criterii cum ar fi: amplasamentul în care se află localizate (regiunea/sectorul/zona dintr-o localitate) – de exemplu, în cazul construcțiilor/reabilitărilor de drumuri/clădiri civile/rețele de canalizare/rețele de apă, etc.; funcționalitatea/complexitatea obiectului fiecărui lot – de exemplu un lot pentru reabilitarea unei școli, alt lot pentru reabilitarea unei clădiri administrative cu 5 etaje, etc. 2. Stabilind obiectul fiecărui lot în funcție de specializările/meseriile implicate în realizarea unei clădiri pentru care alimentarea cu energie electrică are la bază utilizarea unor metode de producere a energiilor neconvenționale, cum ar fi, de exemplu, un lot pentru lucrările de structură, arhitectură și finisaje interioare, iar alt lot pentru instalațiile electrice și soluția de producere a energiilor neconvenționale.

Tags: 

lucrari



loturi



lotizare



lot

Speta 834 Care sunt criteriile obiective și nediscriminatorii ce se vor aplica pentru stabilirea loturilor ce vor fi atribuite aceluiași ofertant? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:13 Versiune: 1 Raspuns:

Un exemplu, în acest sens, este cel legat de abordarea autorității/entității contractante orientată spre a găsi un echilibru între motivul pentru care a utilizat opțiunea de a limita numărul de loturi atribuite unui ofertant (spre exemplu motive strategice legate de contextul în care se încadrează obiectele tuturor loturilor, respectiv necesitatea de a diminua riscul de a depinde de capacitatea unui singur contractor pentru a implementa întreg proiectul în discuție) și criteriile de eficiență legate de atingerea rezultatelor la un preț sustenabil. În acest sens, următorul exemplu este orientat pe selectarea loturilor care sunt atribuite în funcție de costul cel mai redus pe care îl incumbă aplicarea acestei opțiuni pentru AC: „Pentru prezenta procedură de atribuire, împărțită pe 10 loturi, ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, însă numărul maxim de loturi pe care le poate câștiga un ofertant este de 3. În ceea ce privește criteriile care vor sta la baza deciziei cu privire la numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant clasat pe primul loc (în clasamentul intermediar al ofertelor admisibile rezultat pe fiecare lot după aplicarea criteriului de atribuire), acestea sunt: 1. În funcție de diferența cea mai mare dintre prețul ofertei clasate pe locul al 2-lea si prețul ofertei clasate pe locul întâi, se vor alege cele 3 loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant (respectiv loturile în cazul cărora acesta va fi clasat pe primul loc); 2. Dacă pe un lot oferta depusă este singura admisibilă, acesta va fi unul din loturile care îi vor fi atribuite ofertantului în cauză, urmând a fi aplicată regula de la pct.1 pentru următoarele loturi la care este clasat pe primul loc, dar pentru care nu este singur ofertant; 3. Pentru loturile la care este depusă o singura oferta admisibilă, numărul de 3 loturi care îi pot fi atribuite ofertantului se va stabili prin raportare la valoarea estimată, respectiv cele pentru care diferența dintre valoarea estimată și prețul ofertei admisibile este cea mai mare.” Tags: 

loturi



lotizare



lot



criterii



ofertant

Speta 833

Autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de administrare imobil constând în servicii de curățenie și colectare selectivă a deșeurilor, asigurarea serviciilor de deszăpezire a căilor de acces auto și pietonale, servicii de întreținere instalații electrice, servicii de întreținere instalație și centrală termică, servicii de întreținere instalații sanitare, servicii pentru exploatarea centralei telefonice și servicii de dezinsecție și deratizare prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 de luni. Având în vedere că, în opinia autorității contractante, serviciile necesar a fi achiziționate au caracter unitar, este aceasta obligată sau nu să împartă achizițiile în cauză pe loturi? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:04:05 Versiune: 1 Raspuns:

În primul rând precizăm că, în temeiul prevederilor legale referitoare la regulile de estimare, specificul/natura serviciilor enumerate în speța în discuție, cum ar fi:       

serviciile de curățenie și colectare selectivă a deșeurilor, serviciile de deszăpezire a căilor de acces auto și pietonale, serviciile de întreținere instalații electrice, serviciile de întreținere instalație și centrală termică, serviciile de întreținere instalații sanitare, serviciile pentru exploatarea centralei telefonice, serviciile de dezinsecție și deratizare

conduc la concluzia că serviciile în cauză nu prezintă un caracter unitar, astfel încât aceste servicii să poată face obiectul unui singur contract/acord-cadru. Cu atât mai mult, întrucât intenția autorității contractante este de a atribui serviciile în cauză prin încheierea unui acord-cadru pe o perioadă de 48 luni precizăm că acest demers ar fi de natură a aduce atingere dispozițiilor art. 107 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza abuziv sau impropriu acordurile-cadru astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența”, precum și dispozițiilor alin. (2) lit. c) ale aceluiași articol din actul normativ ante-menționat, care reglementează interdicția autorității contractante de a atribui contracte subsecvente aferente unui acord-cadru, de tipuri sau natură diferite unele față de altele. Prin urmare, având în vedere tipurile de servicii necesar a fi achiziționate, precum și specificațiile tehnice diferite ale acestora, autoritatea contractantă trebuie să analizeze oportunitatea organizării uneia sau a mai multor proceduri de atribuire împărțite pe loturi (prin raportare la prevederile legale amintite anterior), iar în cazul în care achizițiile nu pot fi realizate prin împărțirea pe loturi, autoritatea contractantă va achiziționa serviciile respective în baza aplicării unor modalități distincte de atribuire (procedură sau achiziție directă, după caz) stabilite în funcție de valoarea estimată a fiecărui tip de serviciu determinată conform regulilor prevăzute de legislația în materie. Tags: 

servicii



loturi



lotizare



lot



administrare

Speta 832 Autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare (PT + DTAD) a construcţiilor

existente pe amplasamentul unui obiectiv de investiţii finanţat din bugetul instituţiei. Fondurile necesare lucrărilor de desfiinţare (demolare) sunt cuprinse în devizul general al investiţiei pentru care a fost deja eliberată autorizaţia de construire. În acest context este posibilă derularea unei singure proceduri simplificate pe loturi respectiv: lot 1 - servicii de proiectare (PT + DTAD) şi lot 2 - lucrări de execuţie obiectiv investiţie. Achiziţia serviciilor de proiectare (PT + DTAD) se poate realiza prin achiziţie directă, conform art. 19 din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:03:56 Versiune: 1 Raspuns:

În ceea ce priveşte atribuirea contractelor de lucrări pe loturi facem precizarea că, în cazul în care un contract de lucrări are ca obiect atât proiectare cât și execuție lucrări, nu puteţi forma loturi pe tipuri diferite de contracte (un lot/loturi pentru un contract/contracte de servicii de proiectare şi un lot/loturi pentru contracte de execuţie lucrări), în acest caz lotizarea putându-se realiza doar prin divizarea obiectului în mai multe contracte care includ atât proiectare cât și execuție. Astfel, în cazul atribuirii contractelor prin organizarea unei singure proceduri de atribuire, exista posibilitatea de lotizare în două sau mai multe contracte care cuprind atât servicii de proiectare cât şi lucrări (spre exemplu Lot 1: PT + DTAD + lucrări demolare şi Lot 2: PT + DTAC + AT proiectant + lucrări de intervenţie la construcţiile existente). Or, din informaţiile prezentate pentru lucrările de intervenţii la construcţiile existente a fost eliberată autorizaţia de construire şi, ca urmare, nu mai este necesară achiziţionarea serviciilor de proiectare tehnică şi elaborare a documentaţiei tehnice de autorizare a executării lucrărilor de intervenţii (PT+ DTAC), aceste servicii fiind deja prestate. Ca urmare, în acest caz, dacă se optează pentru organizarea unei singure proceduri de atribuire aceasta nu mai poate fi lotizată. În această situaţie menţionăm că autoritatea contractantă are posibilitatea de a atribui contractele prin organizarea a două sau mai multe proceduri de atribuire - spre exemplu o procedură pentru atribuirea contractului de servicii de proiectare pentru lucrările de demolare (PT + DTAD) şi una sau mai multe proceduri de atribuire a contractului/contractelor de execuţie lucrări în funcţie de obiectele definite de proiectant pentru obiectivul de investiţii (demolări/lucrări de intervenţii). Subliniem că aceste contracte atribuite separat nu constituie loturi în accepțiunea art. 3 alin (1) lit. dd) și art. 17 din Legea nr. 98/2016, ci o etapizare a investiției şi la atribuirea acestor contracte se vor respecta dispoziţiile art. 17 alin. (4) lit. b) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Având în vedere că, potrivit menţiunilor anterioare, serviciile de proiectare pentru lucrările de demolare nu pot constitui un lot individual, suntem de opinie că în acest caz nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 98/2016. Tags: 

servicii



loturi



lotizare



lot



proiectare

Speta 831

O autoritate contractantă a publicat în S.E.A.P. un anunț de participare privind achiziția unor anumite dotări, reprezentând 49 de produse, toate conținute într-un singur lot. În contextul în care autoritatea contractantă nu a împărțit această achiziție pe loturi, se poate considera că acest aspect este de natură a îngrădi accesul la procedura de atribuire sau de diminuare a concurenței? Data publicării: 23 apr. 2020, 17:03:47 Versiune: 1 Raspuns:

În ceea ce privește faptul că autoritatea contractantă nu a împărțit pe loturi achiziția precizăm că împărțirea pe loturi reprezintă un drept al autorității contractante, și nu o obligație, așa cum reiese din conținutul art. 141 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Mai mult, potrivit dispozițiilor alin. (3) al aceluiași articol, obligația autorității contractante, în situaţia în care nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, constă în justificarea deciziei de a nu atribui contractul pe loturi. Chiar dacă legislația încurajează lotizarea prin introducerea obligației autorității contractante de a justifica alegerea de a nu lotiza, menționăm că oportunitatea de a lotiza depinde în mod direct de posibilitatea împărțirii contractului pe segmente ce pot fi realizate independent, de operatori economici diferiți. Astfel, în cazul în care autoritatea contractantă hotărăște că nu ar fi oportun să împartă contractul în loturi, în motivarea acestui fapt se vor avea în vedere inclusiv prevederile recitalului 78, paragraful al doilea, teza finală din Directiva 2014/24/UE, potrivit cărora „raportul individual sau documentele achiziției ar trebui să conțină o prezentare a principalelor motive care să susțină alegerea autorității contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărțire ar putea restrânge concurența sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiții contractanți pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului”. Așadar, având în vedere cele prezentate mai sus, se poate concluziona că decizia împărțirii pe loturi a unei achiziții revine autorității contractante, fiind reglementată ca un drept al acesteia, și nu ca o obligație, iar neutilizarea acestui drept fiind obligatorie de justificat de către autoritatea contractantă. 8 Alegerea procedurii de achizitie. Regula/exceptie

Speta 867 O autoritate contractantă a organizat o procedură de licitație deschisă în vederea atribuirii unui acordcadru având ca obiect furnizarea de piese de schimb pentru anumite echipamente. La respectiva procedură a fost depusă o singură ofertă care, ulterior, a fost declarată inacceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, deoarece ofertantul nu a răspuns la solicitarea de clarificări a autorității contractante, solicitare ce viza clarificarea îndeplinirii cerinței privind termenul de livrare. Astfel, această situație a condus la anularea procedurii, în baza prevederilor art. 212 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În acest context, autoritatea contractantă poate relua achiziția respectivă prin aplicarea procedurii de negociere competitivă, conform prevederilor art. 70 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016, cu invitarea la negociere a singurului ofertant participant la procedura anulată? Data publicării: 28 apr. 2020, 15:46:40 Detalii actualizare: Modificare Tags Versiune: 2

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 69 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru, cu valoare estimată mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege, se atribuie - de regulă - prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, autoritatea contractantă având dreptul să aplice procedurile de negociere competitivă şi dialog competitiv, doar prin excepție, exclusiv în cazurile şi în condiţiile expres reglementate la art. 70 din lege. Astfel, în cadrul art. 70 regăsim situaţiile (cazurile) în care autoritatea contractantă are dreptul (dar nu şi obligaţia) de a aplica procedura de negociere competitivă sau procedura de dialog competitiv respectiv:  

în cazul achiziţionării de lucrări, produse sau servicii care îndeplinesc cel puţin unul din criteriile (condiţiile) expres prevăzute la alin. (1) sau în cazul în care, în urma aplicării unei proceduri de licitaţie deschisă sau de licitaţie restrânsă, au fost depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile, astfel cum este prevăzut la alin. (2) din cadrul aceluiaşi articol.

Cu privire la situaţia de aplicare a acestor proceduri prevăzută la alin. (2), condiţiile de aplicare au fost reglementate în cadrul alin. (3) al aceluiaşi articol în care este stipulat că autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica un anunţ de participare dacă invită la procedura de atribuire exclusiv acei ofertanţi care, în cadrul procedurii anterioare de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă, au îndeplinit criteriile de calificare şi au depus oferte în conformitate cu cerinţele formale ale procedurii de atribuire. Conform acestui alineat, prin excepţie de la regula de iniţiere a procedurilor competitive de atribuire prin publicarea unui anunţ de participare, în acest caz, autoritatea contractantă are dreptul de a nu publica anunţul de participare (reglementat expres la art. 81 din Legea nr. 98/2016 pentru negocierea competitivă şi la art. 87 din lege pentru dialogul competitiv) dacă invită la procedură doar ofertanţii care au îndeplinit criteriile de calificare şi cerinţele formale ale procedurii anterioare. În conformitate cu prevederile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, o ofertă este considerată inacceptabilă „dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată”. Potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, o ofertă este considerată neconformă „dacă nu respectă cerinţele prezentate în documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobişnuit de scăzută”. Raportat la prezenta speță subliniem că:  

autoritatea contractantă a derulat o procedură de licitaţie deschisă în cadrul căreia a fost depusă o singură ofertă care a fost respinsă în procesul de evaluare; pentru respectiva ofertă comisia de evaluare a decis declararea acesteia ca inacceptabilă, în baza prevederilor art. 134 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, deoarece ofertantul nu a răspuns la solicitarea de clarificări a autorității contractante.

Totodată, conform prevederilor art. 82 din Legea nr. 98/2016 „(1) Procedura de negociere competitivă se desfăşoară, de regulă, în două etape obligatorii: a. etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor, prin aplicarea criteriilor de calificare şi selecţie; b. etapa depunerii ofertelor iniţiale de către candidaţii selectaţi în cadrul primei etape şi a evaluării conformităţii acestora cu cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă potrivit 83 alin. (2) şi negocierile în vederea îmbunătăţirii ofertelor iniţiale, a depunerii ofertelor finale şi a evaluării acestora, prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare.

(...)

(4) Numărul minim de candidaţi indicat în anunţul de participare conform dispoziţiilor alin. (3) trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală cu condiţia să fie asigurat un număr de minimum 3 candidaţi (...)”. În concluzie, suntem de opinie că, în prezenta speță, organizarea unei proceduri de negociere competitivă, în conformitate cu prevederile art. 69 alin. (3) coroborat cu art. 70 alin (2) din Legea nr. 98/2016, cu un singur operator economic nu se justifică, întrucât nu se atinge scopul unei astfel de proceduri, respectiv atribuirea contractului în condiții de competitivitate, cu atât mai mult cu cât prevederile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 invocate anterior prevăd că pentru a asigura o concurenţă reală trebuie să fie asigurat un număr de minimum 3 candidaţi. Tags: 

alegerea procedurii



negociere competitiva



furnizare produse

Versiuni anterioare

Speta 866 În cadrul unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile derulat în parteneriat, din care fac parte atât beneficiari privați cât și instituții publice, ce tip de procedură aplică partenerii beneficiari privați și ce tip de procedură aplică partenerii instituții publice? Data publicării: 28 apr. 2020, 15:46:30 Versiune: 1 Raspuns:

Conform Legii nr. 98/2016, obligația aplicării reglementărilor în domeniul achizițiilor publice revine oricărei entități sau asocieri care are calitatea de autoritate contractantă. Astfel, dacă parteneriatul are în componența sa cel puțin o autoritate contractantă, acesta are și el calitatea de autoritate contractantă în temeiul art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și, în concordanță inclusiv cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 6712/890/2017, trebuie să achiziționeze produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor respectivei legi. Atunci când evaluează dacă este necesar sau nu să cumuleze valorile mai multor achiziții din cadrul unui proiect finanțat din fonduri nerambursabile în vederea alegerii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă va analiza, pe de-o parte, care sunt acele achiziții care servesc îndeplinirii unui scop comun în cadrul proiectului, respectiv care conduc împreună la satisfacerea unei singure necesități din cadrul proiectului, și, pe de altă parte, care dintre variantele de cumulare prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a) din anexa la H.G. nr. 395/2016 determină realizarea celei mai eficiente achiziții din punct de vedere economic și social. Subliniem că analiza realizată în vederea determinării modalităților de achiziție, va lua în considerare întregul proiect, indiferent de modul de împărțire a activităților între parteneri și, odată aleasă modalitatea de atribuire a unui anumit tip de achiziție, oricare dintre parteneri ar realiza achiziția va fi obligat să utilizeze respectiva modalitate de achiziție. Astfel, ulterior alegerii modalităților de atribuire, potrivit art. 3 din Ordinul nr. 6712/890/2017, se va opta pentru una dintre următoarele modalități de organizare a procesului/proceselor de achiziție: 1. fiecare dintre membrii parteneriatului va derula achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul proiectului/contractului de finanțare; sau

2. liderul de parteneriat sau unul dintre membrii parteneriatului, autoritate contractantă sau entitate juridică fără calitatea de autoritate contractantă, va derula toate achizițiile publice din cadrul proiectului/contractului de finanțare. Tags: 

alegerea procedurii



fonduri nerambursabile



parteneriat



calcul valoare estimata

Speta 865 Se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, când perioada de aplicare a procedurii simplificate nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante?  Data publicării: 28 apr. 2020, 15:39:55 Versiune: 1 Raspuns:

Conform prevederilor art. 1 pct. 12 din O.U.G. nr. 107/2017, art. 104 din Legea nr. 98/2006, alin. (1), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins: „ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedură simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante”. Astfel, așa cum rezultă din modificările aduse Legii nr. 98/2016 prin prevederile O.U.G. nr. 107/2017 menționate anterior, autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) și în cazul procedurii simplificate. Tags: 

alegerea procedurii



negociere fara publicare



procedura simplificata

Speta 864 În urma derulării unei proceduri de licitație deschisă nu a fost depusă nicio ofertă până la data și ora limită de depunere a ofertelor, drept pentru care procedura de atribuire a fost anulată. Ulterior, autoritatea contractantă a inițiat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, însă nici la această procedură nu a fost depusă nicio ofertă de către operatorii economici invitați la negociere. În acest context, se poate iniția a doua procedură de negociere fără publicare prealabilă, conform art. 104 alin. (1) lit. a) menționat anterior, referitoare la aceeași procedură de licitație deschisă? Data publicării: 28 apr. 2020, 15:26:27 Versiune: 1 Raspuns:

Autoritatea contractantă are obligația de a verifica, înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și de a justifica încadrarea în situația respectivă, în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016. De asemenea, trebuie avut în vedere un alt aspect important, și anume acela că și în situația în care o autoritate contractantă poate demonstra că sunt întrunite circumstanțele excepționale de aplicare a acestei proceduri de negociere fără publicare, autoritatea contractanta are dreptul, și nu obligația, să aplice respectiva procedură, astfel cum este menționat la art. 104 din Legea nr. 98/2016. Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea condițiilor indicate la articolul anterior, atunci aceasta are dreptul de a organiza o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, în caz contrar autoritatea contractantă va aplica regula de la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cauză. Având în vedere că legislația în domeniul achizițiilor publice nu interzice în mod expres posibilitatea de reluare a procedurii de negociere fără publicare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 în situația în care aceasta se anulează, considerăm că autoritatea contractantă poate iniția o nouă procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu condiția de a nu se modifica substanțial condițiile inițiale ale achiziției, referindu-ne, în acest caz, la licitația deschisă derulată inițial și pentru care nu a fost depusă nicio ofertă. În subsidiar, precizăm că, pentru evitarea situațiilor în care, datorită lipsei interesului operatorilor economici față de procedurile de atribuire inițiate de autoritățile contractante, nu se reușește încheierea contractului, și în scopul evitării unei noi decizii de anulare, recomandăm verificarea documentației de atribuire, respectiv dacă:    



obiectul și scopul contractului au fost suficient de clar descrise; a fost aplicat corespunzător principiul proporționalității la stabilirea criteriilor de calificare/selecție; termenul stabilit între momentul transmiterii anunțului de participare și data limită de depunere a ofertelor a fost adecvat și suficient pentru depunerea și elaborarea ofertelor de către operatorii economici; specificațiile tehnice au fost suficient de clar definite în scopul satisfacerii necesității autorității sau au fost ambigue, restrictive ori excesiv de detaliate, astfel încât acestea au condus la descurajarea operatorilor economici în a furniza/presta/executa soluții inovative, oferind un mai bun raport calitate/preț; autoritatea contractantă a calculat în mod rezonabil valoarea estimată a contractului, astfel încât prețurile ofertelor financiare ale operatorilor economici ofertanți să poată fi comparate cu valoarea estimată. Tags:



alegerea procedurii



negociere fara publicare

Speta 863 În ce condiții o entitate contractantă poate aplica prevederile art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016 în vederea achiziționării de produse de la un operator economic aflat în faliment? Data publicării: 28 apr. 2020, 15:26:17 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, această lege reglementează modul de realizare de către entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale.

Totodată, scopul legii în discuție îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială (art. 2 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). În conformitate cu art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016, entitatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de la un operator economic care încetează definitiv activităţile comerciale sau care se află într-o procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară. Prin urmare, în cazul în care entitatea contractantă dorește să achiziționeze produse în condițiile articolului de lege sus-menționat, acest lucru se poate realiza doar prin inițierea de către aceasta a unei proceduri de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, entitatea contractantă având obligația de a justifica încadrarea în situația prevăzută la art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016 (art. 98 din H.G. nr. 394/2016). Regulile și pașii de urmat în cazul derulării unei proceduri de negociere fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare se pot stabili de comun acord între entitatea contractantă și lichidatorul judiciar, având în vedere natura bunurilor achiziționate și situația în care se încadrează. În consecință, apreciem că entitatea contractantă se poate prevala de dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016 în vederea achiziționării de bunuri de la un operator economic aflat în faliment. Tags: 

faliment



alegerea procedurii



furnizare produse



negociere fara invitatie

Speta 862 Pentru a asigura continuitatea furnizării produselor/prestării serviciilor, poate autoritatea contractantă aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza art. 104 alin (1) lit. c), până la finalizarea procedurii propriu-zise aflată în derulare? Data publicării: 28 apr. 2020, 12:28:47 Versiune: 1 Raspuns:

Strict din punct de vedere al legislației în materia achizițiilor publice apreciem că până la finalizarea procedurii aflată în derulare și intrarea în vigoare a respectivului contract poate fi încheiat un contract de achiziție publică, desigur numai în urma organizării unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr. 98/2016, cu scopul de a asigura continuitatea furnizării/prestării. Astfel, menționăm că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. Prin excepție, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă sau negociere competitivă nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate

de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Prin urmare, pentru a putea iniția o procedură de negociere fără publicare prealabilă, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze următoarele: 1. extrema urgență; 2. că motivele de extremă urgență sunt determinate de evenimente imprevizibile; 3. că apariția situației de extremă urgență nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante.

Este important de reținut că, în acest caz (respectiv cel prevăzut la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016), autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Tags: 

alegerea procedurii



negociere fara publicare



furnizare produse



prestare servicii

Speta 861 Având în vedere prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, produsele care fac obiectul achiziției, dăcă sunt utilizate (nu doar fabricate) în scop de cercetare, pot fi achiziționate prin negociere fără publicare? Data publicării: 28 apr. 2020, 12:28:25 Versiune: 1 Raspuns:

În cazul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare legea prevede expres și limitativ situațiile în care aceasta poate fi inițiată, circumstanțele ce permit aplicarea acesteia fiind de strictă interpretare. Astfel, potrivit art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, inițierea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare poate fi făcută în condițiile în care produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scop de cercetare stiințiifică, experimental, de studiu sau de dezvoltare, iar contractul de achiziție publică nu prevede producția în serie a unor cantități ale produsului în vederea stabilirii viabilitatii comerciale a acestuia sau recuperarea costurilor de cercetare și dezvoltare, autoritatea contractantă neputând achiziționa respectivele produse printr-o procedură competitivă, acestea nefiind, prin urmare, manufacturate în ideea comercializărilor obișnuite. Aceasta prevedere acoperă o situație aparte, generată de fabricarea exclusivă a unor produse în baza unei matrice, a unui șablon, a unei comenzi impuse de cercetarea, experimentul specific respectiv. Prin urmare, achizitionarea de produse care să fie utilizate în scop de cercetare, dar a căror fabricare nu a avut ca scop domeniul de cercetare stiințifică/experiment/studiu sau dezvoltare nu poate fi realizată prin aplicarea prevederile art. 104 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016. Tags: 

alegerea procedurii



negociere fara publicare



furnizare produse



cercetare

Speta 860 Care ar fi exemple de produse/servicii/lucrări ce se pot achizitona în cadrul procedurii parteneriatului pentru inovare? Care sunt diferențele de concept între negociere competitiva, dialog competitiv, parteneriat pentru inovare? Data publicării: 28 apr. 2020, 12:25:45 Versiune: 1 Raspuns:

Diferențele între negocierea competitiva și dialogul competitiv sunt legate de numărul de etape în care se va derula procedura. Negocierea competitiva presupune 2 etape, față de dialogul competitiv și parteneriatul pentru inovare care presupun 3 etape. Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs inovator, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor rezultate, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritatea contractantă și participanți. A se vedea exemplul achiziției pentru construcția infrastructurii de cercetare ELI-NP – infrastructură avansată de cercetare care se va axa pe studiul fizicii fotonucleare și aplicații ale acesteia, fiind alcătuită dintr-un laser de foarte mare intensitate constând din doi laseri cu pulsuri ultrascurte de 10PW și cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama. Autoritate contractantă: Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. Tags: 

alegerea procedurii



negociere competitiva



dialog competitiv



parteneriat pentru inovare

Speta 859 Referitor la achizițiile care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, ale căror valori estimate sunt mai mici decât cele prevăzute la art 12 alin. (1) lit. c) din Legea 99/2016, entită țile contractante încadrate la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea 99/2016 aplică procedura simplificată conform acestei legi sau pot aplica norme procedurale interne? Data publicării: 28 apr. 2020, 12:25:36 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere că achizițiile au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată se încadrează sub pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016, precizăm că, în baza dispozițiilor art. 82 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, toate categoriile de entități contractante prevăzute la art. 4 din Legea nr. 99/2016 (deci inclusiv entitățile contractante prevăzute la lit. b) a acestui

articol) realizează achiziția prin aplicarea unei proceduri proprii, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. În ceea ce privește modalitatea de organizare și derulare a procedurii proprii, legislația în materie nu impune alte obligații în afara aceleia de a respecta principiile care guvernează achizițiile sectoriale, aplicarea unei astfel de proceduri realizându-se ca atare în baza unor norme procedurale interne stabilite de entitatea contractantă. Tags: 

anexa 2



procedura proprie



alegerea procedurii

Speta 858 Referitor la achizițiile care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, ale căror valori estimate sunt mai mici decât cele prevăzute la art 12 alin. (1) lit. c) din Legea 99/2016, în cazul în care se pot aplica norme procedurale interne, prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 sunt aplicabile, în sensul în care se includ în normele procedurale interne? Data publicării: 28 apr. 2020, 12:25:25 Versiune: 1 Raspuns:

Prevederile art. 124 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 se referă la achizițiile care au ca obiect serviciile sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, nefiind incidente procedurii proprii. Prin urmare, pentru achiziționarea acestora se vor aplica regulile/criteriile de atribuire stabilite de entitatea contractantă, cu respectarea principiilor în materie, prin normele procedurale interne. Tags: 

anexa 2



procedura proprie



alegerea procedurii

Speta 857 Se pot aplica prevederile art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv, art. 117 alin. (1) lit. h) și lit. i) din Legea nr. 99/2016, în condițiile în care durata de funcţionare a unei societăţi cu răspundere limitată încetează potrivit actului constitutiv şi intenționează să își lichideze stocurile la prețuri foarte avantajoase? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:28:54 Versiune: 1 Raspuns:

Pentru a putea aplica negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, respectiv negocierea fără invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că, în temeiul art. 93 din Anexa la H.G.

nr. 395/2016, respectiv al art. 98 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, autoritatea contractantă/entitatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea condiţiilor prevăzute la art. 104 din Legea nr. 98/2016, respectiv la art. 117 din Legea nr. 99/2016, și de a justifica încadrarea într-una dintre situațiile respective. Având în vedere prevederile legislative invocate, apreciem că în situația în care operatorul economic își va înceta definitiv activitățile comerciale, sunt incidente dispozițiile art. 104 alin. (5) lit. d) din Legea nr. 98/2016, respectiv ale art. 117 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 99/2016. Pe cale de consecință, având în vedere cele mai sus precizate, precum și prevederile art. 94 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv art. 99 din Anexa la H.G. nr. 394/2016, documentul în baza căruia autoritatea contractantă/entitatea contractantă va transmite invitația la negocieri este nota justificativă din care să rezulte starea de încetare a activităților comerciale în care se află operatorul economic. Tags: 

alege



procedura



negociere



fara



publicare



invitatie



faliment



lichidare

Speta 856 Cum interpretează Comisia Europeană modul de aplicare a art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC în cazul achiziționării de motorină, benzină, păcură și gaze naturale? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:29:11 Versiune: 1 Raspuns:

Redăm, în cele ce urmează, interpretarea Comisiei Europene transmisă prin Scrisoarea Ref. Ares(2015)6020087 – 23/12/2015, cu privire la modul de aplicare a art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC în cazul achiziționării de motorină, benzină, păcură și gaze naturale: „Conform art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și conform art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU, este posibilă folosirea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în cazul în care produsele sunt cotate și achiziționate pe o „piață de mărfuri” („commodities market” în engleză, „bourse des matières premèires” în franceză). Având în vedere că reprezintă o derogare de la principiul general al transparenței consacrat de directivele din domeniul achizițiilor publice, această prevedere este de strictă interpretare, excluzând orice extindere a sferei de aplicare a acesteia la alte categorii de bunuri care nu se încadrează, în mod tradițional, în categoria bunurilor cotate și achiziționate pe o piață de materii prime. Pentru a permite achizițiile pe o piață de materii prime, conform directivelor în vigoare în materia achizițiilor publice, trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:  

bunurile sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de materii prime; prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor;



prețurile se formează independent de necesitățile în materie de achiziții ale guvernelor naționale sau ale autorităților contractante, întrucât, în general, piețele au un caracter internațional și nu există riscul discriminării.

Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU, deși nu are un echivalent în Directiva 2004/18/EU, poate servi ca argument în cazul de față, având în vedere că prevederile privind posibilitatea achiziționării de produse cotate și achiziționate pe o piață de materii prime, sunt similare în cadrul ambelor directive. În plus, în cazul situațiilor menționate de dumneavoastră și supuse analizei Comisiei, vor fi incidente prevederile noilor directive. Considerentul (50) din Directiva 2014/24/EU oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate în mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. În aceste cazuri, structura multilaterală de tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței. Materii prime de bază precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe aceste piețe. în cazul în care există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină sau păcură care garantează formarea prețurilor în condiții de concurență deplină, considerăm că autoritățile contractante ar putea folosi aceste structuri pentru a-și procura necesarul de resurse, în conformitate cu directivele europene în materia achizițiilor publice. Cu toate acestea, posibilitatea oferită de art. 31(2)c) din Directiva 2004/18/EC și de art. 32(3)c) din Directiva 2014/24/EU nu trebuie extinsă în mod artificial la alte categorii de bunuri în cazul cărora prețurile nu sunt o rezultantă a dinamicii concurențiale a pieței, în ansamblul său (de exemplu, produsele farmaceutice).” Tags: 

alege



procedura



bursa



motorina



benzina



pacura



gaze



naturale

Speta 855 Se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, pentru achiziționarea de energie electrică? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:29:22 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care transpun întocmai dispozițiile art. 32 alin (3) lit. c) din Directiva 2014/24/UE, „autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse pentru produsele cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri”. De asemenea, Recitalul 50, ultimul paragraf, din Directiva 2014/24/UE detaliază scopul reglementării de la art. 32 alin. (3) lit. c) din directivă, astfel: „În cele din urmă, o procedură de achiziții nu este utilă în cazul în care produsele sunt achiziționate direct de pe o piață de mărfuri, inclusiv de pe platforme de

tranzacționare pentru mărfuri, cum ar fi produsele agricole, materiile prime și bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței.” Prin urmare, o autoritate contractantă are dreptul de a achiziționa energie prin aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare de la orice bursă de energie, în temeiul art. 104 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016 (al cărui scop este explicitat în ultimul paragraf al Recitalului 50 din Directiva 2014/24/UE) și cu respectarea condițiilor cumulative enumerate în scrisoarea Comisiei Europene Ares(2015)60200087 din 23.12.2015: 1. Bunurile trebuie să fie sunt cotate și tranzacționate în mod tradițional pe o piață de materii prime. Considerentul 50 al Directivei 2014/24/UE oferă indicii cu privire la bunurile care pot fi achiziționate în mod direct de pe o piață de materii prime, referindu-se la bursele de energie și alte platforme unde se tranzacționează produse agricole și diverse materii prime. Astfel, potrivit Comisiei Europene, materii prime de bază precum porumbul, grâul, petrolul, gazele naturale, electricitatea, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe aceste piețe. 2. Prețurile bunurilor achiziționate sunt rezultatul concurenței și al dinamicii deschise a piețelor. Pe plan național, această condiție poate fi considerată îndeplinită numai în măsura în care se poate demonstra că există platforme de tranzacționare consacrate pentru motorină, benzină, păcură etc, care să garanteze formarea prețurilor în condiții de concurență deplină, 3. Prețurile se formează independent de necesitățile în materie de achiziții ale guvernelor naționale sau ale autorităților contractante, întrucât, în general piețele au un caracter internațional și nu există riscul dicriminării. În cazul atribuirii unui contract de achiziție publică printr-o procedură competitivă prevăzută de legislația în domeniu, prețul/prețurile ofertat/ofertate se formează condiționat de necesitatea de la acel moment a autorității contractante și nu independent de această necesitate. Tags: 

energie



alege



procedura



negociere



fara



publicare



bursa



marfuri

Speta 854 În vederea evitării unor pagube majore, există posibilitatea aplicării unor proceduri mai simple pentru atribuirea unor contracte de execuție de lucrări în regim de urgență? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:28:43 Versiune: 1 Raspuns:

În situaţii temeinic motivate, autoritatea contractantă poate proceda la reducerea unor termene aferente procedurilor de atribuire. Spre exemplu, conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în cadrul procedurii de licitație deschisă, perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor este de cel puţin 35 de zile.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, respectiv art. 74 alin. (2), alin. (3) şi alin. (4) din actul normativ menţionat mai sus, este permisă accelerarea procedurilor de licitație deschisă. Astfel, o reducere a termenelor este prevăzută și în cazul când o situaţie de urgenţă, care poate fi demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioada prevăzută art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili o perioadă redusă pentru depunerea ofertelor, care nu poate fi mai mică de 15 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare. Finalizarea unei proceduri de atribuire într-un timp mai scurt, prin reducerea termenelor de aşteptare cuprinse între data transmiterii spre publicare a anunţului de participare şi data limită de depunere a ofertelor, conform art. 74 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 este posibilă doar din motive de urgenţă ce nu se datorează unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante, precum nici unei erori administrative. Precizăm că autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să demonstreze o astfel de justificare în vederea accelerării procedurii. Dacă procedura/procedurile de atribuire stabilită/stabilite pentru atribuirea contractului/contractelor, conform Secțiunii a 2-a Capitolul II din H.G. nr. 395/2016, va fi una simplificată conform Paragrafului 10 din Secțiunea 1 Capitolul III „Modalități de atribuire” din Legea nr. 98/2016, menționăm: În ceea ce privește termenele reglementate care privesc procedura simplificată, aceste termene vor fi stabilite de către autoritatea contractantă cu respectarea prevederilor art. 113 alin. (5), alin. (7), alin. (9) și alin. (10) din Legea nr. 98/2016, astfel încât să permită operatorilor economici o perioada suficientă de timp necesară analizei documentației de atribuire în vederea solicitarii de clarificări. Chiar şi în cazul procedurii simplificate dacă o situaţie de urgenţă, demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, face imposibil de respectat perioadele prevăzute la alin. (5) sau alin. (9) de la articolul menționat, autoritatea contractantă poate stabili o perioadă redusă pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, care nu poate fi mai mică de 6 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de participare, respectiv transmiterii invitaţiei de participare, în cazul atribuirii unui contract de achiziţie publică de servicii sau produse, respectiv de 9 zile, în cazul unui contract de achiziţie publică de lucrări. Dorim să subliniem că introducerea procedurii simplificate în legislație are ca scop tocmai diminuarea exigențelor atribuirii contractelor de achiziție publică cu o valoare estimată sub pragurile valorice de la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și, totodată, apreciem că aceste decizii legislative au fundamente care iau în considerație toate aspectele pieței economice, pe de o parte, și necesitățile care determină achiziția publică, pe de altă parte. Tags: 

alege



procedura



urgenta



termen

Speta 853 Poate autoritatea contractantă aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, prevăzută la art. 104 din Legea nr. 98/2016, în cazul în care se intenționează achiziționarea unor bunuri cu privire la care un ofertant persoană juridică privată este titularul unui brevet de invenție? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:28:34 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 69 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 98/2016, procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare se poate aplica doar ca excepție de la aplicarea procedurilor prevăzute ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de achiziție publică (licitația deschisă și licitația restrânsă), exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute la art. 104 din acelați act normativ. Conform prevederilor art. 104 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) ale aceluiași articol din Legea nr. 98/2016, în cazul incidenței unei situații de natura lipsei concurenței care se datorează unor motive tehnice sau care este legată de protecția unor drepturi exclusive, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii întrucât lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic. Astfel, putem afirma că rezultă existența condiției corelative ca absența concurenței sau protecția drepturilor exclusive să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Menționăm că din cuprinsul art. 104 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 se desprind trei ipoteze distincte de aplicare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare vizând cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) și, respectiv, pentru cel puțin unul dintre motivele de la alin. (2) lit. b) - c) ale aceluiași articol. Mai mult, art. 93 din H.G. nr. 395/2016 prevede că înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 din Lege şi să justifice încadrarea într-una dintre situațiile respective. În concluzie, dacă se confirmă ipoteza în care ofertantul, persoană juridică, titular al unui brevet de invenție, nu și-a înstrăinat dreptul exclusiv de utilizare, putem aprecia că autoritatea contractantă poate aplica dispozițiile prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu justificarea încadrării în situația respectivă și cu respectarea principiului asumării răspunderii din același act normativ. Tags: 

produse



alege



procedura



negociere



fara



publicare



brevet



proprietate



intelectuala

Speta 852 Procedura de licitație deschisă poate fi aplicată pentru realizarea achizițiilor cu valoare estimată mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:28:25 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 instituie regula potrivit căreia procedurile de atribuire reglementate de această lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare

estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la lit. a) - c) ale acestui alineat. Prin excepție de la regula menționată mai sus, la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 se prevede că autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2). Totodată, la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se stabilește regula potrivit căreia autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restrânsă. Din coroborarea prevederilor legale redate mai sus reiese faptul că sub pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se aplică procedura simplificată, licitația deschisă fiind aplicabilă doar peste acest prag. Tags: 

alege



procedura



simplificata



licitatie



deschisa

Speta 851 La care dintre pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se raportează primăriile atunci când achiziționează produse și/sau servicii? Data publicării: 27 apr. 2020, 16:28:16 Versiune: 1 Raspuns:

Din cuprinsul prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, care reprezintă transpunerea prevederilor art. 4 lit. c) din Directiva 2014/24/UE, reiese că „autorități contractante regionale sau locale”, în sensul art. 2 alin. (1) punctul 3 din Directiva 2014/24/UE, înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale. Prin urmare, o autoritate contractantă locală, respectiv o primărie, se va raporta la pragul valoric de la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, stabilit exclusiv pentru autorități contractante regionale sau locale, în vederea alegerii procedurii de atribuire. Tags: 

servicii



produse



alege



procedura



prag



local

Speta 850 În scopul implementării Programului pentru școli al României pentru anul școlar 2018-2019, ca urmare a intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 533/12.07.2018, prin care a fost aprobat bugetul de implementare a Programului în cauză, autoritatea contractantă a întocmit documentația de atribuire aferentă procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare de fructe și legume, de banane și de lapte. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă se află în imposibilitatea finalizării procedurii de atribuire în vederea furnizării produselor începând cu data de 10.09.2018 (data începerii anului școlar) este posibilă aplicarea procedurii de negociere fără publicare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, până la atribuirea contractelor prin licitație deschisă? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:22:43 Versiune: 1 Raspuns:

În situaţia prezentată, autoritatea contractantă se află în al doilea an școlar de implementare a Programului pentru școli în perioada 2017-2023 aprobat prin H.G. nr. 640/2017, act normativ care reglementează, în anexa nr. 1, la modul general, categoriile de produse alimentare care pot fi distribuite în școli, în limita bugetului aferent fiecărui an școlar stabilit, prin hotărâre de guvern. De asemenea, în speţă se achiziţionează produse alimentare a căror furnizare are caracter repetitiv și care pot avea un grad sporit de flexibilitate în ceea ce privește distribuția lor în funcție de necesități și bugetul alocat, prin urmare apreciem că într-o astfel de situație, pentru achiziționarea produselor respective, se pretează utilizarea acordului-cadru. În acest sens, pentru a veni în sprijinul autorităților contractante în vederea implementării Programului pentru școli al României, a fost emis Ordinul comun MADR – ANAP nr. 19/37 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 119 în data de 7 februarie 2018, prin care a fost aprobat un model de documentație standardizată privind atribuirea acordurilor-cadru (conform Anexa nr.1 a ordinului) care vizează achiziționarea categoriilor de produse alimentare prevăzute în cadrul Programului respectiv. Precizăm că prin aplicarea acestui instrument specific de atribuire și implicit semnarea acordului-cadru, nu este garantat operatorului/operatorilor economic(i) semnatar(i) cererea de produse ce fac obiectul acestuia sub aspect cantitativ, ci doar faptul că aceștia reprezintă furnizori ce vor fi părți ale viitoarelor contracte subsecvente încheiate cu autoritatea contractantă pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord. Așadar, cantitățile minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentele achiziției și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Totodată, încheierea acordului-cadru nu este condiționată de existența fondurilor disponibilizate pentru execuția acordului-cadru, acestea fiind asigurate doar la încheierea contractelor subsecvente care se atribuie în funcție de necesitățile reale ale autorității contractante. Valoarea estimată a unui astfel de acord-cadru poate fi stabilită în baza istoricului achizițiilor necesar a fi realizate (pe care, în cazul de față, considerăm că autoritatea contractantă îl are la dispoziție), sau, dacă acesta nu mai corespunde realităților din piață, în baza unei cercetări de piață. Pe de altă parte, conform prevederilor art. 3 alin. (1) – (5) din H.G. nr. 640/2017 pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 – 2018, este stabilit doar pentru anul școlar 2017-2018 limita valorică zilnică/preșcolar/elev, produsele care se pot distribui preșcolarilor și elevilor și gramajele porțiilor.

În data de 20 iulie 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al României H.G. nr. 533/2018 care precizează, la art. II pct. 2, faptul că prevederile alin. (1) - (5) din H.G. nr. 640/2017 se aplică și pentru perioada 2018 2023. Așadar, având în vedere cele de mai sus, se poate trage concluzia că autoritatea contractantă nu dispunea de toate informațiile necesare până la data de 20 iulie 2018 în vederea inițierii procedurii de atribuire a acordului-cadru de furnizare de fructe și legume, de banane și de lapte. Plecând de la aceste informații, și luând în considerare faptul că anul școlar începe la data de 10 septembrie 2018, autoritatea contractantă a întreprins etapele necesare demarării procedurii de atribuire a acorduluicadru de furnizare de fructe și legume, de banane și de lapte, procedură care se află în faza de validare a documentației de atribuire. Revenind la obiectul solicitării, precizăm că pentru a uza de dreptul de a organiza o procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea achiziționării produselor alimentare necesare distribuirii în școli începând cu data de 10.09.2018, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze, pe de-o parte, extrema urgență și imprevizibilitatea necesității, iar pe de altă parte că imposibilitatea aplicării unei proceduri competitive nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Pe cale de consecință, în speţa prezentată, înțelegem situația de extremă urgență cu care se confruntă autoritatea contractantă, având în vedere considerentele de mai sus (cu privire la posibilitatea organizării din timp a unei proceduri competitive în vederea atribuirii unui acord-cadru), iar adoptarea H.G. nr. 533/2018 cu întârziere poate constitui un caracter imprevizibil și care nu rezultă din acțiunea sau inacțiunea autorității contractante, apreciem că sunt întrunite condițiile de aplicare a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, pentru perioada necesară până la atribuirea acordului-cadru. Tags: 

acord-cadru



furnizare



produse



alimente



alege



procedura



negociere



fara



publicare



scoli



licitatie



deschisa

Speta 849

O autoritate contractantă a atribuit, în anul 2017, prin procedură simplificată, un contract de lucrări având ca obiect „Execuție lucrări de drumuri pentru strada X”. În cadrul respectivei proceduri, valoarea estimată s-a determinat prin luarea în considerare de noi lucrări ce pot fi achiziționate ulterior, iar în documentele achiziției a fost prevăzută posibilitatea de a achiziționa ulterior noi lucrări de la ofertantul declarat câștigător. În prezent, autoritatea contractantă dorește să atribuie un contract de lucrări privind „Execuție lucrări de drumuri pentru strada Y”, a cărui valoare estimată adunată cu valoarea estimată a contractului inițial se încadrează în valoarea estimată precizată în anunțul de participare aferent procedurii simplificate prin care s-a atribuit contractul inițial. În acest context, este posibilă aplicarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare în temeiul art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de lucrări avand ca obiect „Execuție lucrări de drumuri pentru strada Y”? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:22:34 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare atunci când, ulterior atribuirii unui contract de achiziţie publică de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări sau servicii noi şi numai dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii: a. atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei elaborate cu ocazia atribuirii contractului iniţial; b. valoarea estimată a contractului iniţial de lucrări sau servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor sau serviciilor noi care pot fi achiziţionate ulterior; c. în anunţul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări, respectiv noi servicii, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare în cadrul procedurii respective; d. procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare este aplicată într-un interval care nu poate depăşi 3 ani de la încheierea contractului iniţial”.

În speța dată, înțelegem că în cadrul procedurii simplificate organizate de autoritatea contractantă în anul 2017, având ca obiect „Execuție lucrări de drumuri pentru strada X”, a fost prevăzută posibilitatea de achiziționare ulterioară de noi lucrări de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câştigătoare, astfel încât condiția de la lit. c) a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. De asemenea, așa cum se precizează, în cadrul procedurii simplificate de atribuire a contractului în discuție, autoritatea contractantă a stabilit valoarea estimată prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor noi care pot fi achiziționate ulterior, prin urmare și condiția de la lit. b) a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. Având în vedere că respectivul contract a fost atribuit în anul 2017 reiese că autoritatea contractantă s-ar încadra în intervalul de până la 3 ani de la încheierea contractului iniţial în vederea achiziționării noilor lucrări, astfel încât și condiția de la lit. d) a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016 este îndeplinită. În ceea ce privește îndeplinirea condiției de la lit. a) a art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, este important ca „aceleași tipuri de lucrări” pe care autoritatea intenționează să le achiziționeze/execute să fie conforme cu cerinţele prevăzute în documentele achiziţiei elaborate cu ocazia atribuirii contractului inițial. Prin urmare, în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de la lit. a) – d) ale art. 104 alin. (8) din Legea nr. 98/2016, aceasta se poate prevala de excepția instituită prin respectivul articol în vederea atribuirii, prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a unor lucrări noi, care nu au fost incluse în contractul inițial, având în vedere,

totodată, ca valoarea noilor lucrări să nu depășească valoarea stabilită pentru acestea în documentația de atribuire a contractului inițial. Tags: 

lucrari



executie



alege



procedura



negociere



fara



publicare

Speta 848 O autoritate contractantă intenționează să achiziționeze servicii necesare organizării a cinci evenimente în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, servicii în valoare totală de aprox. 170.000 lei, fără TVA, din care 45.000 lei, fără TVA, reprezintă valoarea materialelor promoționale. Totodată, în cadrul evenimentului de lansare, valoarea materialelor promoționale este de 12.000 lei, nefiind necesară și achiziția serviciilor de organizare evenimente. În programul achizițiilor din proiect, pentru achiziționarea serviciilor aferente evenimentelor menționate precum şi a materialelor promoționale necesare, a fost stabilită organizarea unei proceduri simplificate. În acest context, este obligatorie aplicarea procedurii simplificate reglementate de Legea nr. 98/2016 la art. 68 alin. (1) lit. i) sau se poate aplica o procedură simplificată proprie în baza art. 68 alin. (2) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:22:25 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) şi alin. (2) din Legea 98/2016: „(1) Contractele care au ca obiect cel puţin două tipuri de achiziţie publică, constând în lucrări, servicii sau produse, pentru a căror atribuire se aplică dispoziţiile prezentei legi se atribuie în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi aplicabile pentru tipul de achiziţie care constituie obiectul principal al contractului în cauză. (2) În cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cât şi alte servicii, precum şi în cazul contractelor mixte care au ca obiect atât servicii, cât şi produse, obiectul principal se determină în funcţie de cea mai mare dintre valorile estimate ale serviciilor sau produselor respective.” Totodată, potrivit art. 68 alin. (2) lit. b) din Legea 98/2016, „Procedura de atribuire aplicată în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice menţionată la alin. (1) lit. h) este: b) procedura proprie, în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. d).” Astfel, având în vedere că valoarea serviciilor de organizare de evenimente la nivelul proiectului este mai mică decât pragul de la art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016, obligația autorității contractante este de a aplica o procedură proprie, așa cum reiese din interpretarea prevederilor art. 68 alin. (2) lit. b) citat anterior.

În acest context, facem precizarea că autoritatea contractantă are liberul arbitru în ceea ce privește stabilirea regulilor și modalității de desfășurare/derulare a unei proceduri proprii pentru achiziția de servicii sociale și alte servici specifice. În ceea ce privește achiziția materialelor promoționale necesare pentru primul eveniment, respectiv lansarea proiectului, pentru care nu sunt necesare și serviciile de organizare de evenimente incluse în Anexa nr. 2 din Legea nr. 98/2016, având în vedere valoarea estimată cumulată a produselor promoționale necesare pentru toate evenimentele organizate în cadrul proiectului (conferința de lansare + celelalte reuniuni pentru care este necesară achiziția serviciilor de organizare evenimente), considerăm că achiziția acestora se poate realiza prin achiziție directă, potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Tags: 

anexa 2



directa



servicii



fonduri



proiect



alege



procedura



achizitie



simplificata



proprie



eveniment

Speta 847 Se va utiliza achiziția directă sau procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în vederea achiziționării de „servicii de verificare și întreținere a sistemelor de supraveghere, protecție și alarmare la efracție și incendiu”, în valoare de 72.000 lei fără TVA, având în vedere că, din punct de vedere tehnic, prestarea respectivelor servicii de către alt operator decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor poate genera inconveniente majore în funcționarea și exploatarea sistemelor de securitate datorită necunoașterii configurațiilor acestora? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:22:17 Versiune: 1 Raspuns:

Dorim să precizăm că achiziția directă este un drept al autorității contractante legiferat prin prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și reprezintă o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an bugetar, nu depășește un anumit prag valoric stipulat în cadrul articolului menționat anterior, și se realizează în conformitate cu prevederile art. 43-46 din H.G.nr. 395/2016. Pe de altă parte, având în vedere că, astfel cum rezultă din prezentarea situației de fapt, prestarea respectivelor servicii de către alt operator economic decât cel care a asigurat proiectarea și montarea lor poate genera inconveniente majore în funcționarea și exploatarea sistemelor de securitate, din cauza necunoașterii configurațiilor acestora, autoritatea contractantă va avea în vedere încadrarea în una dintre excepțiile de la aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire, ce sunt reglementate expres de legislația în domeniul achizițiilor publice, în speță în cuprinsul art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în situaţia în care produsele/serviciile/lucrările pot fi furnizate/prestate/executate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2). Prin urmare, având în vedere situația descrisă, precum și faptul că achiziția directă este un drept al autorității contractante, permițând astfel și aplicarea unei proceduri de atribuire, chiar dacă valoarea estimată este mai mică decât pragul prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, apreciem că autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare în baza art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, numai în măsura în care aceasta poate demonstra și justifica condițiile prevăzute pentru aplicarea unei astfel de proceduri de excepție. Tags: 

directa



servicii



alege



procedura



negociere



achizitie



fara



publicare



supraveghere



protectie



securitate

Speta 846 O autoritate contractantă locală a inițiat, prin publicarea unui anunț de participare, o procedură de licitație deschisă având ca obiect furnizare produse în cadrul proiectului „X”, finanțat prin PNDR 20142020, valoarea estimată a achiziției fiind de 920.000 lei, fără T.V.A, defalcată astfel: LOT 1 - instrumente muzicale 170.000 lei, fără TVA; LOT 2 - sisteme sonorizare si iluminat 750.000 lei, fără TVA. Având în vedere că, în urma organizării procedurii de atribuire în discuție, a fost atribuit un singur lot, respectiv lotul 1, autoritatea contractantă intenționează să inițieze o nouă procedură de atribuire pentru achiziția sistemelor de sonorizare și iluminat, produse aferente lotului 2 care a fost anulat. În acest context, care este procedura de atribuire aplicabilă pentru atribuirea produselor aferente lotului anulat (sisteme de sonorizare și iluminat), prin raportare la prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 (astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 45/2018), în condițiile în care valoarea estimată a respectivelor produse este de 750.000 lei, fără TVA? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:52 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 236 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „prezenta lege se aplică procedurilor de atribuire inițiate după data intrării sale în vigoare”, ceea ce presupune că alegerea procedurii de atribuire se realizează prin raportare la pragurile valorice în vigoare la data inițierii respectivei proceduri.” În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 2. din O.U.G. nr. 45/2018, „(1) Autoritatea contractantă are obligația publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziție

publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: […]; c) 994.942 lei, pentru contractele de achiziții publice/acordurile-cadru de produse și de servicii atribuite de consiliul județean, consiliul local, Consiliul General al Municipiului București, precum și de instituțiile publice aflate în subordinea acestora; […]”. Precizăm că dispozițiile legale citate la paragraful anterior reprezintă transpunerea prevederilor art. 4 lit. c) din Directiva 2014/24/UE, conform cărora „Prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri: […]; c) 207 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; pragul respectiv se aplică, de asemenea, contractelor de achiziții publice de produse atribuite de autoritățile guvernamentale centrale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, în cazul în care respectivele contracte se referă la produse care nu sunt menționate în anexa III; […]”. În acest punct dorim să menționăm că „autorități contractante regionale sau locale”, în sensul art. 2 alin. (1) punctul 3 din Directiva 2014/24/UE, înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale. Față de cele arătate mai sus și având în vedere valoarea estimată a achiziției, respectiv 920.000 lei, fără T.V.A, apreciem că autoritatea contractantă locală are dreptul de a se raporta la pragul valoric art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 - stabilit exclusiv pentru autorități contractante regionale sau locale – în vederea alegerii procedurii de atribuire a lotului 2 aferent achiziției în discuție, aplicând, în acest sens, procedura simplificată. Tags: 

produse



fonduri



proiect



loturi



lot



alege



procedura



simplificata

Speta 845 O autoritate contractantă intenționează să achiziționeze servicii de mentenanță și suport tehnic pentru sistemul informatic financiar-contabil utilizat pe bază de licenţă. Respectiva licență este deţinută de un operator economic care are drept de autor asupra produsului informatic, acesta fiind marcă inregistrată. Având în vedere că valoarea achiziţiei nu depăşeşte pragul valoric pentru achizie directă, prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. c) coroborat cu art. 69 alin. (4) din lege? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:44 Versiune: 1 Raspuns:

Menţionăm că aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare are efecte negative asupra concurenței, iar autoritatea contractantă ar trebui să utilizeze această procedură de atribuire doar în circumstanțe excepționale.

Aşa cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 69 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 98/2016, procedura de negociere fără publicare prealabilă se poate organiza doar ca excepţie de la aplicarea procedurilor prevăzute ca regulă pentru contractele/acordurile-cadru de achiziţie publică (licitaţia deschisă şi licitaţia restrânsă), exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute la art. 104 din lege. În ceea ce priveşte încadrarea în condiţiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 subliniem că, în conformitate cu dispozițiile art. 93 din anexa la H.G. nr. 395/2016, obligaţia de a verifica întrunirea acestor condiţii cade în sarcina autorităţii contractante care trebuie să fie în măsură să justifice încadrarea în situaţiile respective. Se va avea în vedere că aplicarea acestui tip de procedură, în cazul enunțat mai sus, este condiționată de circumstanţele specifice expres prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege respectiv: 



atunci când nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă (cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia, sau achiziția unor lucrări/produse/servicii comparabile din punct de vedere functional), atunci când protecția drepturilor exclusive nu reprezintă rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire.

Astfel, având în vedere că obiectul achiziţiei este prestarea unor servicii de mentenanţă şi suport tehnic pentru un sistem informatic financiar-contabil utilizat pe bază de licenţă, şi nu a unui sistem informatic special dezvoltat pentru a răspunde nevoilor autorităţii contractante, în acest caz se va verifica dacă serviciile de mentenanţă şi suport tehnic pot fi prestate numai de către un singur operator economic, respectiv doar de operatorul care deţine sistemul informatic. Spre exemplu, pot exista furnizori autorizaţi de către producătorul/autorul sistemului informatic să presteze servicii de mentenanţă şi/sau asistenţă tehnică pentru sistemul informatic în cauză. De asemenea, în condiţiile în care serviciile de mentenanţă şi asistenţă tehnică nu au fost achiziţionate odată cu licenţa aferentă sistemului informatic financiar-contabil, este necesar ca dreptul exclusiv al operatorului economic să nu fie rezultatul unei restrângeri artificiale a concurenţei prin prevederea acestuia în cadrul achiziţiei iniţiale. Spre exemplu, în cadrul documentaţiei de atribuire/contractului de achiziţie a fost prevăzut dreptul exclusiv al operatorului economic de a furniza serviciile de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistemul informatic pe toată durata de utilizare a licenţei. În ceea ce priveşte aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare în condiţiile în care valoarea achiziţiei nu depăşeşte pragul valoric pentru achiziție directă, atragem atenţia că, la calcularea valorii estimate a achiziţiei trebuie avute în vedere atât regulile generale de estimare din cadrul Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, cât şi noile reguli de alegere a procedurii de atribuire prevăzute în cadrul Capitolului II, Secțiunea a 2-a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. De asemenea, facem precizarea că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 instituie un drept, şi nu o obligaţie a autorităţii contractante, de a achiziţiona direct produse/servicii/lucrări dacă valoarea estimată se încadrează sub pragurile valorice expres reglementate în cadrul acestui articol. Astfel, în măsura în care valoarea estimată a fost calculată corect conform regulilor menţionate mai sus, autoritatea contractantă are posibilitatea de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare chiar dacă valoarea achiziţiei se încadrează sub pragul valoric prevăzut pentru achiziția directă. Față de cele de mai sus, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru achiziţionarea serviciilor de mentenanţă şi suport tehnic pentru sistemul informatic financiar-contabil în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) coroborat cu alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu valoare estimată sub pragul valoric prevăzut pentru servicii la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, în situaţia în care autoritatea contractantă este în măsură să demonstreze că

serviciile pot fi prestate în mod exclusiv numai de către un operator economic, în temeiul dreptului de proprietate intelectuală asupra sistemului informatic, şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 104 alin. (3) din lege. Tags: 

mentenanta



servicii



alege



procedura



negociere



fara



publicare



licenta



software



suport



tehnic

Speta 844 O entitate contractantă a iniţiat procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare în vederea încheierii unui contract care are ca obiect prestarea serviciilor de salubrizare, dar prestatorul de servicii a refuzat participarea la procedură motivat de faptul că are un drept exclusiv de prestare a acestui serviciu obținut în urma participării la procedura de atribuire a contractului de delegare a gestiunii prin concesiune a serviciilor de colectare-transport al deșeurilor municipale, nefiind astfel necesară participarea la o altă procedură de atribuire. În acest context, pentru achiziționarea serviciilor de salubrizare ce sunt prestate de un operator economic care are exclusivitate, trebuie parcursă procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare prevăzută de art. 117 din Legea nr. 99/2016 sau se poate încheia direct contractul de salubritate în baza legislației specifice? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:36 Versiune: 1 Raspuns:

Legea nr. 99/2016 reglementează modul de realizare de către entităţile contractante a achiziţiilor sectoriale, procedurile de atribuire a contractelor sectoriale şi de organizare a concursurilor de soluţii, instrumentele şi tehnicile specifice care pot fi utilizate pentru atribuirea contractelor sectoriale, precum şi anumite aspecte specifice în legătură cu executarea contractelor sectoriale (conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 99/2016). Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, calitatea și obligațiile pe care le are entitatea contractantă în conformitate cu prevederile Legii nr. 99/2016, precizăm că, în vederea achiziționării serviciilor de salubrizare entitatea contractantă are obligația de a aplica una din procedurile prevăzute de art. 82 din actul legislativ mai sus menționat, în cazul supus analizei existând premisele încadrării situației descrise în prevederile art. 117 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 99/2016 coroborate cu cele ale art. 117 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 99/2016, în măsura în care se confirmă acest drept exclusiv. Subliniem faptul că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 99/2016, drepturile exclusive sau speciale sunt acele drepturi acordate de o entitate competentă prin orice act legislativ sau act administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor entităţi de a desfăşura o astfel de activitate.

Conform art. 4 alin. (2) al aceleiași legi precizate anterior, ,,(2) Prin excepţie de la alin. (1) lit. c), nu constituie drepturi exclusive sau speciale în sensul art. 3 alin. (1) lit. t), drepturile acordate prin proceduri în care s-a asigurat o publicitate adecvată şi în care acordarea drepturilor respective s-a bazat pe criterii obiective, cum ar fi: a. proceduri de atribuire cu publicarea unui anunţ de participare/anunţ de concesionare, prevăzute de legea privind achiziţiile publice, legea privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii sau Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, sau de prezenta lege; b. proceduri prin care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă pentru acordarea de autorizaţii pe baza unor criterii obiective, prevăzute de Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 187/2013, Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi nr. 1.107/70 ale Consiliului; c. orice alte proceduri organizate pe baza unor criterii obiective prin care se asigură un nivel adecvat de transparenţă prealabilă şi pentru care s-a asigurat publicitatea corespunzătoare.” Tags: 

servicii



alege



procedura



negociere



fara



salubrizare



invitatie

Speta 843 O autoritate contractantă a inițiat o procedură de atribuire care are ca obiect achiziționarea de servicii de service și întreținere auto necesare funcționării normale a parcului auto. Autoritatea contractantă a prevăzut ca respectiva procedură să fie realizată pe loturi. Pentru unele dintre loturi nu a fost depusă nicio ofertă, motiv pentru care acestea au fost anulate. Astfel, autoritatea contractantă a organizat, în mod repetat, proceduri în vederea atribuirii loturilor neatribuite ca urmare a nedepunerii de oferte însă, de asemenea, și acestea au fost anulate ca urmare a nedepunerii de oferte. În acest context, care este posibilitatea legală de achiziționare a respectivelor servicii aferente loturilor neofertate? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:28 Versiune: 1 Raspuns:

Precizăm că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare „dacă în cadrul unei proceduri de licitație deschisă, licitație restrânsă ori procedură simplificată organizate pentru achiziția produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai oferte/solicitări de participare neadecvate, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport”.

Prin urmare, în cazul în care autoritatea contractantă justifică îndeplinirea condițiilor indicate la articolul anterior, atunci aceasta are dreptul de a organiza o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016; în caz contrar, autoritatea contractantă va aplica regula de la art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru atribuirea contractului de furnizare în cauză. Totodată, recomandăm autorității contractante, la atribuirea contractelor pe loturi individuale, în stabilirea modalității de atribuire a loturilor în cauză, a se avea în vedere prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. În completarea informațiilor, pentru evitarea situațiilor în care, datorită lipsei interesului operatorilor economici față de procedurile de atribuire inițiate de autoritățile contractante, nu se reușește încheierea contractului, și în scopul evitării unei noi decizii de anulare, recomandăm ca autoritatea contractantă să verifice în cuprinsul documentației de atribuire, dacă:    



obiectul și scopul contractului au fost suficient de clar descrise; a fost aplicat corespunzător principiul proporționalității la stabilirea criteriilor de calificare/selecție; termenul stabilit între momentul transmiterii anunțului de participare și data limită de depunere a ofertelor a fost adecvat și suficient pentru depunerea și elaborarea ofertelor de către operatorii economici; specificațiile tehnice au fost suficient de clar definite în scopul satisfacerii necesității autorității sau au fost ambigue, restrictive ori excesiv de detaliate, astfel încât acestea au condus la descurajarea operatorilor economici în a furniza/presta/executa soluții inovative, oferind un mai bun raport calitate/preț; autoritatea contractantă a calculat în mod rezonabil valoarea estimată a contractului, astfel încât, prețurile ofertelor financiare ale operatorilor economici ofertanți să poată fi comparate cu valoarea estimată. Tags:



intretinere



servicii



auto



alege



procedura



negociere



fara



publicare



service

Speta 842 O autoritate contractantă a încheiat un contract de delegare prin concesiune a activității de operare a unei stației de sortare și a unei stații de compostare. Ca urmare a solicitării operatorului de majorare a tarifului stabilit prin contract, majorare neacceptată de autoritatea contractantă, operatorul a solicitat încetarea contractului și a denunțat în instanță contractul. Încetarea contractului a operat începând cu decembrie 2017, astfel cum s-a pronunțat Curtea de Apel prin decizie definitivă și irevocabilă. La adresa transmisă operatorului de către autoritatea contractantă, având ca obiect asigurarea continuității serviciului până la desemnarea unui nou operator, autoritatea contractantă nu a primit răspuns, existând posibilitatea ca delegatarul să refuze cantitățile de deșeuri reciclabile și biodegradabile colectate și transportate la stațiile de sortare și compostare. În acest context, poate autoritatea contractantă derula o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza prevederilor art. 104  alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării prestării serviciilor și funcționalității Sistemului de Management Integrat al deșeurilor la nivelul județului?

Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:19 Versiune: 1 Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice apreciem că până la atribuirea unui nou contract care să asigure serviciile de operare a stațiilor de sortare și funcționalitatea Sistemului de Management Integrat al deșeurilor la nivelul județului, poate fi încheiat un contract de achiziție publică, desigur, numai în urma organizării unei proceduri de atribuire reglementată de Legea nr. 98/2016, cu scopul de a asigura continuitatea serviciilor de operare a stațiilor de sortare (având în vedere caracterul permanent și regimul de funcționare continuu al respectivelor servicii). Astfel, menționăm că, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile-cadru, în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă”. În continuare, precizăm că, potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2018, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de servicii ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. În situații în care se impune intervenția imediată, autoritatea contractantă are dreptul de a realiza achiziția publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Art. 93 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, prevede că „înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 din Lege și să justifice încadrarea într-una dintre situațiile respective”. Prin urmare, pentru asigurarea continuității serviciilor și funcționalității Sistemului de Management Integrat al deșeurilor la nivelul județului până la atribuirea noului contract, autoritatea contractantă poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2018. În acest sens, la nivelul strategiei de contractare, se va justifica îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de articolul menționat anterior. Totodată, atragem atenția autorității contractante că, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, aceasta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Tags: 

servicii



alege



procedura



negociere



fara



publicare



salubrizare



management



deseuri

Speta 841 Autoritatea contractantă intenționează să demareze proceduri pentru atribuirea unor contracte ce au ca scop rezolvarea unor puncte critice în domeniul său specific de activitate care, din punctul de vedere al specialiștilor, pot fi asimilate, printr-o fundamentare riguroasă, cu urgența înlăturării efectelor calamităților. Din punct de vedere al  autorității contractante rezolvarea punctelor critice prezintă o importanță chiar mai mare decât înlăturarea efectelor calamităților, deoarece astfel se poate preveni producerea unor evenimente cu caracter dezastruos. În aceste condiții, pentru rezolvarea punctelor critice, poate autoritatea contractantă utiliza procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:21:07 Versiune: 1 Raspuns:

Conform prevederilor la art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice/acordurilor-cadru de lucrări, de produse sau de servicii (...) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante. În situaţii în care se impune intervenţia imediată, autoritatea contractantă are dreptul de a realiza achiziţia publică în paralel cu aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Așadar, pentru a putea aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul articolului mai sus menționat, pe lângă extrema urgență, autoritatea contractantă trebuie să demonstreze, în mod corespunzător, imprevizibilitatea evenimentelor care au generat situația de extremă urgență, care nu pot fi, sub nicio formă, cauzate de acțiuni sau inacțiuni ale autorității contractante. Astfel, deși rezolvarea unor puncte critice în domeniul specific de activitate al autorității contractante în vederea prevenirii producerii unor evenimente cu caracter dezastruos poate constitui un motiv de extremă urgență, nu se poate considera că acesta este determinat de evenimente imprevizibile, având ca scop tocmai evitarea unor evenimente a căror producere este anticipată. Prin urmare, în lipsa factorului imprevizibil, în situația dată, considerăm că autoritatea contractantă nu poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Tags: 

alege



procedura



negociere



fara



publicare

Speta 840

Autoritatea contractantă are în derulare un contract de servicii de curățenie care, din motive obiective, va trebui reziliat în următoarea lună. Se poate realiza achiziționărea directă a serviciilor de curățenie, conform art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, pentru o perioadă provizorie de 4 luni (după rezilierea contractului aflat în derulare), până la încheierea unui nou contract cu același obiect în urma derulării unei proceduri de atribuire (procedură ce va fi inițiată după rezilierea contractului în derulare)? Data publicării: 24 apr. 2020, 13:20:58 Versiune: 1 Raspuns:

În cazul de față, autoritatea contractantă poate avea două modalități de abordare vizavi de achiziția serviciilor de curățenie pentru perioada provizorie: 1. În situația în care valoarea estimată a serviciilor de curățenie în discuție (estimare efectuată potrivit dispozițiilor privind modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei din Legea nr. 98/2016 și raportată la anul 2019 – n.n.)  este mai mică decât pragul valoric aferent prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct serviciile în cauză. Astfel, în folosirea acestei opțiuni autoritatea contractantă va respecta inclusiv prevederile art. 43 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (3) ale respectivului articol. 2. Pe de altă parte, în situația în care valoarea estimată a serviciilor de curățenie în discuție (estimare efectuată potrivit dispozițiilor privind modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei din Legea nr. 98/2016 și raportată la anul 2019 – n.n.) este egală sau mai mare decât pragul valoric aferent prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct serviciile în cauză numai în situația reglementată de prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016. Conform acestor prevederi, „Prin excepţie de la prevederile art. 17 şi 18, autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau, în condiţiile art. 7 alin. (5), achiziţia directă, pentru atribuirea contractelor pe loturi individuale, în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: a. valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 360.160 lei, în cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.502.000 lei, în cazul achiziţiei de lucrări; b. valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită lucrarea avută în vedere, achiziţia de produse similare ori serviciile avute în vedere.”

Mai exact, în cazul de față, necesitatea constă în achiziția de servicii de curățenie. În condițiile în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze, prin achiziție directă, servicii de curățenie, pentru o perioada provizorie de 4 luni (Lotul 1 – n.n.) și, ulterior, pe parcursul aceluiași an, printro procedură de atribuire, aceleași servicii de curățenie (Lotul 2 – n.n.), aceste 2 achiziții sunt, în fapt, 2 loturi care se atribuie în timp (loturi temporale – n.n.) și care corespund aceleiași necesități. Prin urmarea, în prezenta speță, estimarea se va face raportat la valoarea achiziției - servicii de curățenie aferente ambelor loturi (servicii destinate pentru uz identic/similar – n.n.), fapt care, în această ipoteză de lucru, va conduce la alegerea unei proceduri de atribuire reglementate de art. 68 alin. (1) din Legea nr. 68/2016. În această situație, în mod normal, pentru atribuirea fiecăruia dintre aceste loturi, trebuie aplicată aceeași procedură de atribuire care a rezultat în urma estimării achiziției destinate necesității, conform art. 17 din Legea nr. 98/2016. În acest moment poate interveni, în cazul de față, aplicarea excepției de la regula generală de estimare, excepție reglementată de art. 19 din Legea nr. 98/2016. Pe cale de consecință, în cazul în care, pentru serviciile de curățenie pe care autoritatea contractantă intenționează să le achiziționeze pentru o perioadă provizorie de 4 luni (Lotul 1 – n.n.), sunt îndeplinite, în

mod cumulativ, condițiile de la art. 19 din Legea nr. 98/2016 vizavi de achiziția directă, autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza această modalitate de achiziţie. Astfel, în folosirea acestei opțiuni, autoritatea contractantă va respecta inclusiv prevederile art. 43 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (3) ale respectivului articol. 10 consultarea pietei

Speta 880 Este obligatorie consultarea pieței în cadrul fiecarui proces de achiziție publică, având în vedere prevederile art. 139 din Legea 98/2016 și prevederile art. 8 din anexa la H.G. nr. 395/2016? Data publicării: 29 apr. 2020, 12:17:36 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 139 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 prevede dreptul autorității contractante de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției. Același articol, la alin. (4), face trimitere la normele de aplicare, respectiv anexa la H.G. nr. 395/2016, în ceea ce privește modalitățile, condițiile și procedura de desfășurare a consultărilor prevăzute la alin. (1). Prin urmare, autoritatea contractantă se va raporta, în ceea ce privește modalități, condiții și procedură, la prevederile anexei la H.G. nr. 395/2016 care, la art. 8, stipuleză obligația autorității contractante de a parcurge etapa de planificare/pregatire, consultarea pieței regăsindu-se numai în această etapă. În concluzie, având în vedere cele menționate anterior, consultarea pieței este un drept și nu o obligație a autorității contractante. Tags: 

initierea procedurii



consultarea pietei

Speta 879 În urma consultării de piață o autoritate contractantă a primit mai multe oferte financiare cu diferențe de preț semnificative, dar și informații cu privire la posibilitatea solicitării de clarificări respectivilor operatori economici după primirea ofertelor și/sau semnarea raportului de consultare. În acest context, cum poate autoritatea contractantă estima corect valoarea achiziției în vederea întocmirii documentației de atribuire? Data publicării: 29 apr. 2020, 12:17:25 Versiune: 1 Raspuns:

Valoarea estimată se fundamentează pornind de la cerinţele (funcţionale şi de performanţă) care vor fi prevăzute în caietul de sarcini, clauzele contractuale care vor guverna viitoarea relaţie contractuală, reglementările obligatorii în domeniul specific al contractului dar şi în domeniile mediului, social şi al relaţiilor de muncă care trebuie respectate pe parcursul executării contractului etc. De asemenea, pentru o estimare cât mai corectă şi apropiată de realitate a valorii produselor/serviciilor/lucrărilor care se vor achiziţiona de pe piaţă pentru derularea activităţilor autorității

contractante se recomandă utilizarea informaţiilor care pot fi obţinute din consultarea pieţei, precum structura şi evoluţia pieţei, preţurile de pe piaţă din sectorul de activitate relevant, elemente comerciale specifice, schimbările legislative, evoluţia elementelor/aspectelor tehnice relevante care au impact asupra procesului sau metodei de execuţie a lucrărilor, fabricaţie a produselor sau prestare a serviciilor care vor fi achiziţionate etc. Prin urmare, în vederea determinării valorii estimate necesare la întocmirea documentației pentru o achiziție publică, în situația în care, în urma consultării de piață, au fost primite mai multe oferte financiare cu diferențe de preț semnificative, autoritatea contractantă se va raporta la propunerea care răspunde în cea mai mare măsură cerințelor de ordin tehnic, financiar și/sau contractual formulate de autoritatea contractantă la nivelul anunțului de consultare a pieței. În ceea ce privește posibilitatea solicitării de clarificări respectivilor operatori economici, după primirea ofertelor și semnarea raportului de consultare, precizăm că, astfel cum rezultă din prevederile legale în materie, autoritatea contractantă are obligaţia de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieţei, rezultat ce se poate materializa printr-un raport de consultare, ce va conține o sinteză a tuturor informațiilor obținute ca urmare a derulării procesului de consultare a pieței, respectiv contextul derulării consultării pieței, rezumatul procesului de consultare a pieței (calendarul activităților și etapele majore ale procesului de consultare a pieței, abordările folosite în procesul de consultare a pieței, subiectele tratate cu participanții la consultări), rezultatul procesului de consultare a pieței, alte informații relevante pentru a demonstra aplicarea principiilor achizițiilor publice în timpul consultării pieței. Astfel, autoritatea contractantă poate solicita clarificări operatorilor economici implicați în procesul de consultare a pieței anterior semnării raportului de consultare, conform regulilor comunicate de autoritatea contractantă în vederea consultării pieței, așa cum este prevăzut la art. 18 alin. (2) lit. g) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, raport ce conține rezultatul procesului de consultare a pieței, rezultat pe care autoritatea contractantă îl obține în urma analizării tuturor informațiilor și datelor furnizate de operatorii economici. 10 Achizitia directa

Speta 981 Când și cum se realizează notificările transmise pentru achizițiile directe? Data publicării: 29 mai 2020, 13:10:57 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 46 din Anexa la H.G. 395/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite în SEAP, trimestrial, o notificare cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puţin obiectul, cantitatea achiziţionată, valoarea şi codul CPV. Considerăm că, pentru a se evita dublarea informației, fac obiectul notificării doar achizițiile directe care nu se realizează prin catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP, având în vedere că acestea din urmă sunt accesibile oricărei persoane interesate. Tags: 

achizitia directa

Speta 980

Cum se concretizează sintagma consultarea a minim trei candidați înainte de a realiza o achiziție directă? Data publicării: 29 mai 2020, 13:10:47 Versiune: 1 Raspuns:

Luând în considerare inclusiv dispozițiile art. 43 alin. (3) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, precizăm că sintagma „prin consultarea a minim trei candidați” presupune ca autoritatea contractantă să se adreseze, folosind diferite căi/mijloace stabilite la nivelul acesteia, unui număr de minimum 3 operatori economici în vederea alegerii soluției celei mai convenabile privind achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor care să-i satisfacă necesitatea. Autoritatea contractantă trebuie să păstreze, în acest sens, în cadrul documentelor achiziției, dovada faptului că achiziția s-a realizat în urma consultării a minimum 3 candidați. Tags: 

achizitia directa

Speta 979 Se poate contesta o achiziție directă? Data publicării: 29 mai 2020, 13:10:35 Versiune: 1 Raspuns:

Achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire, ci este o modalitate simplă de cumpărare ce poate fi aplicată numai în cazul în care valoarea, fără TVA, estimată la nivelul unui an calendaristic, nu depășește pragurile valorice stabilite prin art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că Legea nr. 101/2016 reglementează căile de atac ce pot fi utilizate de persoanele care se consideră vătămate „în legătură cu sau în cadrul unei proceduri de atribuire prevăzute de art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de art. 82 din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, sau de art. 50 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare” (art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016), prevederile acestui act normativ, inclusiv cele referitoare la suspendare, nu sunt aplicabile în cazul achizițiilor directe. Pentru realizarea achiziţiei directe, obligaţiile prevăzute de lege pentru autoritatea contractantă sunt cele reglementate în Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziţia directă” din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea concretă de desfăşurare a achiziţiei. În situaţia în care, pe parcursul realizării achiziției directe, sunt încălcate dispozițiile sus-menţionate, persoanele fizice sau juridice care se consideră vătămate au dreptul să conteste actele autorității contractante întocmite în acest sens, în condițiile Legii nr. 554/2004. Tags: 

achizitia directa

Speta 978

Autoritatea contractantă poate emite un document constatator dacă, în cazul unui contract atribuit prin achiziție directă, contractantul nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale? Data publicării: 29 mai 2020, 13:10:16 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 166 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 conferă un drept autorității contractante cu privire la emiterea de documente constatatoare în conformitate cu alin. (1) al aceluiași articol, în cazul contractelor atribuite prin achiziție directă, atunci când este solicitat acest lucru de către contractant/contractant asociat. Prin urmare, din prevederile legale sus-menționate, reiese că autoritatea contractantă nu are obligația emiterii unui astfel de document în cazul contractelor atribuite prin cumpărare directă. Pe de altă parte, în situația în care contractantul/contractantul asociat nu își respectă obligațiile asumate prin contract sau își îndeplinește în mod defectuos aceste obligații, iar acesta nu solicită emiterea documentului constatator pentru un contract atribuit prin achiziție directă, apreciem că, în lipsa unor prevederi legale exprese în acest sens, autoritatea contractantă poate emite un astfel de document în măsura în care în procedura internă a autorității contractante privind derularea și organizarea achiziției directe este prevăzută această posibilitate. Tags: 

achizitia directa



documente constatatoare

Speta 977 Se poate prelungi, în temeiul art. 165 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, un contract de caracter de regularitate atribuit prin achiziție directă? Data publicării: 29 mai 2020, 13:10:06 Versiune: 1 Raspuns:

Având în vedere că textul art. 165 alin. (1) din H.G. 395/2016 enumeră, printre condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ în scopul aplicării prevederii legale referitoare la posibilitatea prelungirii unui contract cu caracter de regularitate, obligația de a preciza anterior în documentația de atribuire și în contractul de achiziție publică a acestei opțiuni de prelungire, precum și a nivelului până la care aceasta se poate întinde, apreciem că această dispoziție legală nu este aplicabilă și în cazul contractelor încheiate în urma achiziției directe. Pe de altă parte, precizăm că legislația achizițiilor publice nu interzice încheierea de către autoritatea contractantă, în decursul unui an, a mai multor contracte cu același obiect prin achiziție directă, în măsura în care toate aceste achiziții directe adunate nu depășesc pragurile valorice stipulate la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În subsidiar, dorim să amintim prevederile art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016 potrivit cărora „autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”. Tags:



achizitia directa



modificare contract

Speta 976 Pot fi transmise mai multe notificări pe parcursul unui trimestru cu privire la fiecare achiziție directă atribuită? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:55 Versiune: 1 Raspuns:

Din modul de redactare a art. 46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, care prevede că „autoritatea contractantă are obligația trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziţiile directe, grupate pe necesitate (…)”, se desprinde concluzia potrivit căreia nu pot fi transmise mai multe notificări pe parcursul unui trimestru cu privire la fiecare achiziție directă atribuită. Tags: 

achizitia directa

Speta 975 Autoritățile contractante au obligația de a efectua achizițiile directe prin intermediul SEAP în cazul în care valoarea estimată este sub pragul de la art. 43 alin. (3) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:44 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „în cazul achiziției directe, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau de a publica un anunț într-o secțiune dedicată a web-site-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziționate”. Totodată, potrivit art. 43 alin. (3) lit. b) din același act normativ, „prin excepție de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de: (...) b) 70.000 de lei, autoritatea contractantă poate achiziționa direct pe baza unei singure oferte”. Prin urmare, legislația prevede următoarele reguli: 



În situația în care valoarea achiziției este mai mică decât pragurile valorice de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, dar mai mare decât pragurile valorice prevăzute de art. 43 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă va putea achiziționa direct produse/servicii/lucrări în condițiile descrise de art. 43 alin. (2) din hotărârea de Guvern, respectiv fie de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de noul SEAP (SICAP), fie de a publica un anunț pe web-site-ul propriu/ANAP/SEAP, însoțit de descrierea produselor/serviciilor/lucrărilor pe care dorește a le achiziționa. În situația în care, prin excepție de la alin. (1), valoarea achiziției este mai mică și decât pragurile prevăzute de art. 43 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, respectiv mai mică de 70.000 lei, autoritatea contractantă are posibilitatea achiziționării directe a produselor/serviciilor/lucrărilor, pe baza unei singure oferte. Tags:



achizitia directa

Speta 974 Poate fi realizată o achiziție directă de la un operator economic din afara țării? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:34 Versiune: 1 Raspuns:

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia publicării unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât pragurile valorice stipulate în cadrul alin. (1) al respectivului articol. În cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragurile valorice specificate la alin. (1) al art. 7 precizat, autoritatea contractantă, în baza art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii prin aplicarea unei proceduri simplificate. Excepția de la regula instituită mai sus este dată de prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile precizate în cadrul alin. (5) al respectivului articol. Pentru realizarea achiziției directe, obligațiile prevăzute de lege pentru autoritatea contractantă sunt cele reglementate în Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziția directă” din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Astfel, conform art. 43 alin. (2) din H.G. 395/2016 „în cazul achiziției directe, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau de a publica un anunț într-o secțiune dedicată a website-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziționate.” Pentru a evita situațiile de a nu identifica serviciul, produsul sau lucrarea care să-i satisfacă necesitatea sau, după caz, de a evita riscul de a nu fi depusă nicio ofertă ori ofertele depuse să nu reflecte prețul real din piață, în cazul în care autoritatea contractantă realizează achiziția directă prin publicarea unui anunț într-o secțiune dedicată a site-ului web propriu/ANAP sau a SEAP, ținând cont de obligația de a include în acesta o descriere a produselor, serviciilor sau lucrărilor ce se doresc a fi achiziționate, recomandăm ca respectiva descriere să fie cât mai clară, precisă și amănunțită, astfel încât operatorii economici să primească suficiente informații relevante în baza cărora să-și fundamenteze oferta și prețurile aferente. Cu toate acestea, același articol, prin alin. (3), instituie o serie de excepții de la regula menționată mai sus, în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică decât anumite praguri valorice, și anume: 

 

100.000 lei pentru produse și servicii, respectiv 280.000 lei pentru lucrări, autoritatea contractantă poate achiziționa direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidați; 70.000 de lei, autoritatea contractantă poate achiziționa direct pe baza unei singure oferte; 4.500 lei, autoritatea contractantă are dreptul de a plăti direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte.

Precizăm că sintagma „prin consultarea a minim trei candidați” presupune ca autoritatea contractantă să se adreseze, folosind diferite căi/mijloace stabilite la nivelul acesteia, unui număr de minim de 3 operatori economici, în vederea alegerii soluției celei mai convenabile privind achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor care să-i satisfacă necesitatea. Autoritatea contractantă trebuie să păstreze în acest sens, în cadrul documentelor achiziției realizate, dovada faptului că achiziția s-a realizat în urma consultării a minim trei candidați.

Alin. (5) al art. 43 din Anexa la H.G. 395/2016 clarifică forma pe care o poate lua angajamentul legal, respectiv „contract de achiziție publică sau al unei comenzi ori a altui tip de document încheiat în condițiile legii, inclusiv în cazul achizițiilor inițiate prin intermediul instrumentelor de plată ce permit posesorului să le utilizeze în relația cu comercianții în vederea efectuării de plăți, fără numerar, pentru achiziționarea de produse, servicii şi/sau lucrări prin intermediul unui terminal, cum ar fi, dar fără a se limita la, cardurile de plată şi/sau portofele electronice.” Față de cele de mai sus, apreciem că autoritatea contractantă poate achiziționa direct produsele de care are nevoie din afara țării, în condițiile prezentate. Tags: 

achizitia directa

Speta 973 În situația unei achiziții directe cu o valoare estimată mai mică decât pragul valoric prevăzut la art. 43 alin. (3) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, când autoritatea contractantă poate achiziționa direct, pe baza unei singure oferte, cum se poate obține acea ofertă? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:23 Versiune: 1 Raspuns:

În cazul în care, prin aplicarea regulilor de estimare prevăzute de legislația în materie, valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor determinată se află sub pragul de la art. 43 alin. (3) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă poate realiza,dacă dorește, achiziția în mod direct, pe baza unei singure oferte, fară a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, adresându-se unui singur operator economic, căruia să-i solicite prezentarea unei oferte avantajoase, și va păstra, ca dovadă, documentul prin care demonstrează că a primit oferta ce a stat la baza realizării achiziției. De asemenea, opțiunile legale de care dispune autoritatea contractantă în vederea realizării achizițiilor a căror valori estimate se află sub pragul de la art. 43 alin. (3) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 nu exclud dreptul autorității de a utiliza, dacă va considera oportun, catalogul electronic precizat la art. 43 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Tags: 

achizitia directa

Speta 972 Care sunt tipurile de documente încheiate în condițiile legii care pot fi considerate angajamente legale, în lumina modificarilor aduse articolului 43. alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 prin punctul 37 al art. V din H.G. nr. 419/2018? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:13 Versiune: 1 Raspuns:

Menționăm că modificarea adusă alin. (5) al art. 43 din Anexa la H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018 nu face altceva decât să extindă cadrul angajamentului legal, în comparație cu definiția inițială, care putea fi considerată limitativă.

În acest sens, prin sintagma „altui document încheiat în condițiile legii”, legiuitorul include și documentele fiscale, atâta timp cât respectă formele legale, însă subliniem faptul că doar dacă valoarea estimată este situată sub pragul de 4.500 lei autoritatea contractantă are dreptul de a realiza plata direct, pe baza angajamentului legal, fără acceptarea prealabilă a unei oferte, în conformitate cu art. 43 alin. (3) lit. c) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. În concluzie, angajamentul legal poate fi reprezentat de orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie, incluzând, fără a ne limita la, contractul de achiziție publică, comandă, documentele fiscale etc. Tags: 

achizitia directa

Speta 971 Există posibilitatea legală de a încheia un act adițional de prelungire a duratei de execuție a unui contract de lucrări încheiat în urma derulării unei achiziții directe? Data publicării: 29 mai 2020, 13:09:02 Versiune: 1 Raspuns:

Achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, în cazul achiziţiei directe obligaţiile prevăzute de lege pentru autoritatea contractantă se limitează la estimarea şi încadrarea valorii estimate a achiziţiei în pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 şi la realizarea achiziţiei cu respectarea prevederilor Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziția directă” din anexa la H.G. nr. 395/2016. Astfel, modificarea contractului de lucrări încheiat ca urmare a achiziţiei directe se va efectua în conformitate cu clauzele contractuale convenite de părţi la încheierea acestuia şi prin raportare la normele de drept comun, având în vedere totodată ca operarea oricărei modificări să nu conducă la depășirea pragului prevăzut pentru achiziţia directă la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Tags: 

executie lucrari



achizitia directa



modificare contract

Speta 970 O autoritate contractantă urmează să efectueze o achiziție în valoarea de 50.000 lei, fără TVA, iar ulterior, în același an bugetar, o altă achiziție identică sau similară în valoare de 60.000 de lei, fără TVA. În această situație, atribuirea celor două contracte se va face cu respectarea prevederilor de la art. 43 lit. a) sau lit. b)? Data publicării: 29 mai 2020, 13:08:49 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile stipulate în respectivul articol de act normativ. Precizăm că valoarea estimată a unei achiziții se calculează având în vedere valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționate în mod explicit în documentele achiziției (art. 9 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Având în vedere prevederile legale citate mai sus, precum și partea introductivă a alin. (3) al art. 43 din H.G. nr. 395/2016, potrivit căreia „(3) Prin excepție de la alin. (1), în cazul în care valoarea estimată a achiziției este mai mică de: (…)”, apreciem că pragurile valorice reglementate la articolul de lege în discuție se raportează la întreaga valoare estimată a achiziției, chiar dacă autoritatea contractantă decide să încheie mai multe contracte de achiziție publică sau să lanseze mai multe comenzi cu același obiect sau cu obiect similar, pe parcursului unui an bugetar. Întrucât nu se precizează dacă este vorba despre produse, servicii sau lucrări, având în vedere că valoarea estimată a achiziției pe an ajunge la 110.000 lei, fără TVA (50.000 lei + 60.000 lei), în situația în care autoritatea contractantă achiziționează lucrări, le poate achiziționa direct, fără a utiliza catalogul electronic sau anunțul prealabil, prin consultarea a minimum trei candidați, deci în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. În schimb, dacă obiectul achiziției este reprezentat de produse sau servicii, achiziția acestora se va efectua cu respectarea dispozițiilor art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, mai precis se va utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP sau se va publica un anunț ori, după caz, mai multe anunțuri, într-o secțiune dedicată a site-ului web propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Tags: 

alegerea procedurii



calcul valoare estimata



achizitia directa

Speta 969 O autoritate contractantă a efectuat o achiziție directă în valoare de 50.000 de lei, fără TVA, în baza uneia dintre excepțiile de la art. 43 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Ulterior, în decursul aceluiași an, necesitatea autorității, raportată la cea inițială, s-a schimbat, și a realizat că va fi nevoită să efectueze o a doua achiziție similară cu prima, în valoarea de 80.000 lei, fără TVA. În acest context, cum trebuie efectuată cea de-a doua achiziție? Data publicării: 29 mai 2020, 13:08:38 Versiune: 1 Raspuns:

În primul rând, este de subliniat că o planificare corespunzătoare a procesului de achiziție publică poate preîntâmpina această situație, motiv pentru care autoritatea contractantă trebuie să acorde o atenție sporită etapei de planificare/pregătire prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 395/2016. Cu toate acestea, pornind de la prezumția că o autoritatea contractantă, care a acționat cu diligență la momentul stabilirii necesităților aferente unui an bugetar, se regăsește, totuși, în situaţia ipotetică prezentată, considerăm că la stabilirea modalității de efectuare a achiziției ulterioare se va avea în vedere valoarea produselor/serviciilor/lucrărilor achiziționate până în acel moment, cumulată cu cea a produselor/serviciilor/lucrărilor similare care urmează a fi achiziționate pe parcursului aceluiași an bugetar.

Pe de altă parte, atunci când există indicii că necesitatea de a achiziționa anumite produse/servicii/lucrări poate să reapară în cursul aceluiași an bugetar (desigur, fără ca valoarea cumulată a acestora să depășească pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016), se recomandă evitarea aplicării excepțiilor instituite prin art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Concluzionând, ideea fundamentală care se desprinde din cele arătate mai sus este că regula în cazul achiziției directe o constituie utilizarea catalogului electronic pus la dispoziție de SEAP sau publicarea unui anunț într-o secțiune dedicată a site-ului web propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziționate (a se vedea art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016). Tags: 

alegerea procedurii



calcul valoare estimata



achizitia directa

Speta 968 O autoritate contractantă a publicat un anunț în S.E.A.P. în vederea realizării unei achiziții directe care are ca obiect servicii de verificare proiect tehnic pentru realizarea obiectivului de investiții privind un sistem de irigații spații verzi. În cadrul anunțului cu privire la achiziția în discuție, autoritatea contractantă solicită îndeplinirea unei condiții de participare conform căreia „Verificarea proiectului va fi realizată de către un verificator tehnic atestat pe lucrări de instalații de alimentări cu apă și canalizări care va întocmi un referat de verificare. Documentul de confirmare se va regăsi alături de ofertă.” Având în vedere că lucrările de irigații spații verzi fac parte din domeniul îmbunătățirilor funciare, și nu al instalațiilor de alimentare cu apă și canalizare, poate autoritatea contractantă formula o astfel cerință precum cea precizată anterior? Data publicării: 29 mai 2020, 13:08:22 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile legale în materia achizițiilor publice, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili în cadrul documentației de atribuire cerințe privind capacitatea necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele și experiența necesare pentru execuția contractului la standardele de calitate corespunzătoare. Ca regulă generală, toate cerințele trebuie să aibă legătură directă și să fie proporționale cu obiectul contractului de achiziție publică, cu respectarea tuturor prevederilor din legislația specifică incidente obiectului contractului. Totodată, cerințele nu trebuie să fie identice, ci similare cu obiectul contractului și trebuie formulate astfel încât să nu genereze o restrângere a concurenței. Însă, în situația de față, nu este vorba de o procedură de achiziție publică în sensul art. 68 din Legea nr. 98/2016, ci de o achiziție directă care nu reprezintă o procedură de atribuire, ci o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără TVA, estimată la nivelul unui an calendaristic, nu depășește un anumit prag valoric prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Prin raportare la modul de desfășurare a achiziției directe, legislația privind achizițiile publice nu impune alte obligații pentru autoritatea contractantă în afară de cele prevăzute de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și cele prevăzute în „Capitolul III Secțiunea 1 – Achiziția directă” din Anexa la H.G. nr. 395/2016.

Așadar, prevederile legale privind motivele de excludere și cele referitoare la cerințele privind capacitatea candidatului/ofertantului, reglementate în Cap. IV, Secțiunea a 6-a, Paragraf 2 și 3 din Legea nr. 98/2016 sunt aplicabile doar în cazul derulării unei proceduri de atribuire, nu și în cazul unei achiziții directe. În situația în care achiziția directă a fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor sus-menționate, persoanele fizice sau juridice care se consideră vătămate au dreptul să conteste rezultatul achiziției, în condițiile Legii nr. 554/2004. Tags: 

prestare servicii



achizitia directa

Speta 967 O autoritate contractantă a încheiat, în urmă cu 2 ani, prin achiziție directă, un acord-cadru cu o durată de 24 luni ce are ca obiect furnizarea de cartele de proximitate personalizate (legitimații) compatibile cu sistemul de control acces și pontaj existent în cadrul autorității. Această nevoie are un caracter ad-hoc, în sensul în care autoritatea contractantă nu poate anticipa cu exactitate numărul de salariați pentru care este necesară emiterea cartelelor de acces. Până la data finalizării respectivului acord-cadru se estimează că nu se va consuma întreaga cantitate de produse anticipată inițial. În prezent, autoritatea contractantă dorește să prelungească valabilitatea respectivului acord-cadru cu 1 an de zile, operatorul economic semnatar al acestuia având capacitatea de a furniza în continuare produsele, în condițiile tehnice și economice stabilite, pe o perioadă suplimentară de maximum 2 ani. În acest context, autoritatea contractantă poate opera respectiva prelungire a acordului-cadru în baza prevederilor art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016? Data publicării: 29 mai 2020, 13:08:10 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică/acordurile-cadru pot fi modificate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, în situațiile precizate la literele a) - f) ale articolului în discuție, în susținerea și completarea acestei norme venind și dispozițiile art. 222 alin. (1) din același act normativ, care stipulează că „orice modificare a unui contract de achiziție publică ori acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate altfel decât în cazurile și condițiile prevăzute la art. 221 se realizează prin organizarea unei noi proceduri de atribuire, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi” și totodată cu respectarea pragurilor valorice prevăzute la art. 7 din legea în discuție. Astfel, sintagma „fără organizarea unei noi proceduri de atribuire” vizează contracte care au fost atribuite în urma derulării unei proceduri de atribuire (procedurile de atribuire fiind reglementate la art. 68 alin. (1) lit. a) - g) și lit. i) din legea invocată) și care se pot modifica în situațiile prevăzute în art. 221 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că achiziția directă nu este o procedură de atribuire conform art. 68 din Legea nr. 98/2016, precizăm că prevederile art. 221 precum și cele ale art. 222 din aceeași lege nu sunt aplicabile pentru modificarea unui contract de achiziție publica încheiat prin achiziție directă. Precizăm că, în cazul contractului de achiziție publică încheiat în baza achiziției directe, drepturile și obligațiile părților izvorăsc din însăși clauzele contractuale obligatorii pentru părțile semnatare ale respectivului contract.

Prin urmare, orice modificare adusă unui contract încheiat ca urmare a unei achiziții directe se va opera în baza clauzelor contractuale stabilite la nivelul respectivului contract, autoritatea contractantă având în vedere, totodată, ca operarea oricărei modificări să nu conducă la depășirea pragului prevăzut la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, la care se va raporta valoarea estimată determinată conform regulilor de estimare prevăzute la Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din respectiva lege, precum și cele din normele de aplicare ale legii în discuție conform Cap. II, Secțiunea a 2 - a din Anexa la H.G. nr. 395/2016. 11 Comisia de evaluare

Speta 987 În cazul procedurilor organizate de UAT locale, este permisă numirea membrilor consiliului local în cadrul comisiilor de evaluare? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:48:23 Versiune: 1 Raspuns: Potrivit art. 126 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând compartimentelor autorităţii contractante şi, după caz, din cadrul entităţii finanţatoare a contractului de achiziţie publică, dacă autoritatea contractantă transmite o solicitare motivată în acest sens, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând atât autorităţii contractante care organizează procedura de atribuire, cât şi autorităţii contractante beneficiare. Prin urmare, având în vedere că membrii consiliului local nu fac parte din compartimentele Primăriei, aceștia nu pot fi numiți în cadrul comisiilor de evaluare constituite în vederea atribuirii unor contracte de achiziții publice. Tags: 

comisia evaluare

Speta 986 În sensul prevederilor art. 126 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, poate autoritatea contractantă să nominalizeze, printr-un act administrativ, persoanele care constituie comisia de evaluare pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, atunci când acestea sunt de complexitate redusă? De asemenea, în situația atribuirii de contracte care nu sunt de complexitate redusă, se impune, de fiecare dată, nominalizarea persoanelor care alcătuiesc fiecare comisie de evaluare în parte? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:48:13 Versiune: 1 Raspuns: Astfel, după cum rezultă din prevederile art. 126 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, legiuitorul pune în sarcina autorității contractante atât obligații, cât și unele drepturi pe care le are aceasta în raport cu componența comisiei de evaluare, respectiv:     

desemnarea membrilor comisiei de evaluare; după caz, desemnarea specialiștilor externi; numirea persoanei responsabile cu derularea procedurii; nominalizarea membrilor de rezervă; înlocuirea unui membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă, dacă situația o va impune.

Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se realizează la atribuirea fiecărui contract/acord-cadru, excepția de la această prevedere fiind aplicabilă numai în situația în care se atribuie contracte/acorduri-cadru de complexitate redusă conform alin. (4) al articolului mai sus menționat. Din contextul celor prezentate, reiese faptul că toate acțiunile de numire a comisiei, stabilire a componenței acesteia, precum și orice modificare adusă acțiunilor inițiale, se îndeplinesc prin act administrativ al conducătorului autorității contractante, toate aceste acțiuni fiind realizate în regim de putere publică de către autoritatea contractantă, conform Legii nr. 544/2004. În concluzie, față de cele arătate mai sus precizăm că: I.

în situația în care se atribuie contracte/acorduri-cadru de complexitate redusă autoritatea contractantă are dreptul de a constitui o singură comisie de evaluare pentru atribuirea tuturor acestor contracte/acorduri-cadru, numirea comisiei de evaluare realizându-se printr-un singur act administrativ al conducătorului autorității contractante, în conținutul acestuia fiind precizate expres limitele în care își derulează activitatea comisia de evaluare. În situația atribuirii de contracte care nu sunt de complexitate redusă, autoritatea contractantă va stabili componența comisiei de evaluare pentru atribuirea fiecărui contract de achiziție publică/acordcadru în parte, de asemenea prin act administrativ al conducătorului autorității contractante.

II.

Tags: 

comisia evaluare

Speta 985 Este posibil ca membrii comisiei de evaluare să fie numiți din cadrul persoanelor care oferă servicii de achiziție auxiliare? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:48:00 Versiune: 1 Raspuns: Conform art. 126 alin. (1) și (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, membrii comisiei de evaluare sunt desemnați din cadrul autorității contractante care organizează procedura și/sau din cadrul entității finanțatoare a contractului de achiziție publică și/sau, după caz, din cadrul autorității contractante care este beneficiarul final al achiziției. Situația când, în activitatea comisiei de evaluare, intervin experți cooptați din afara autorității contractante (care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii de servicii auxiliare achiziției) este expres reglementată la alin. (3) al articolului mai sus menționat, aceştia neavând drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, iar competenţele lor limitându-se în exclusivitate asupra problemelor specifice ce au impus cooptarea lor. Prin urmare, experții cooptați nu sunt membri ai comisiei de evaluare. În ceea ce privește prevederile art. 2 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „(…) servicii auxiliare achiziției, în vederea sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, (…) vizând toate etapele de la planificarea/pregătirea procesului, (…) inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare și/sau soluționarea contestațiilor”, subliniem că sintagma „activitatea comisiei de evaluare”, trebuie înțeleasă prin prisma atribuțiilor comisiei de evaluare de la art. 127 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Așadar, serviciile de consultanță, denumite servicii auxiliare achiziției, achiziționate de către autoritatea contractantă în vederea sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, pot viza inclusiv activitatea comisiei de evaluare.

Nu în ultimul rând, subliniem că formularea „administrarea procedurilor de atribuire în numele și în benficiul autorității contractante” din cuprinsul definiției activităților de achiziție auxiliare (art. 3 alin (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016) nu se referă la includerea în comisia de evaluare, ca membri cu drept de vot, a persoanelor care oferă servicii de achiziție auxiliare, ci la activitățile de achiziție auxiliară desfășurate de unitățile de achiziții centralizate. Tags: 

comisia evaluare

Speta 984 Reprezentanții societății civile pot participa, cu statut de observatori, la întrunirile comisiei de evaluare? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:47:49 Versiune: 1 Raspuns: În conformitate cu art. 129 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 „cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați, precum și persoanele împuternicite de către ANAP”. Potrivit art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, „în cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi numiţi experţi cooptaţi.” Totodată, în conformitate cu art. 128 alin. (2), (3) și (5) din același act normativ, propunerea privind cooptarea experților externi, respectiv necesitatea participării acestora la procesul de evaluare, se justifică, ei având obligația de a întocmi rapoarte de specialitate destinate să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Astfel, scopul experților cooptați este sprijinirea comisiei de evaluare în vederea analizării solicitărilor de participare/ofertelor și stabilirii ofertei/ofertelor câștigătoare, pe baza expertizei lor aprofundate în domeniul achizițiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice. Având în vedere că, din cele prezentate, reiese că participarea reprezentanților societății civile la lucrările comisiilor de evaluare s-ar realiza în scopuri de observare și nu în vederea sprijinirii comisiei de evaluare în scopul stabilirii ofertei/ofertelor câștigătoare, pe baza expertizei lor, aceștia nu sunt experți cooptați. Pe cale de consecință, având în vedere cele de mai sus, reprezentanții societății civile au dreptul de a participa, cu statut de observatori, doar la ședințele de deschidere a ofertelor, în cazul în care acestea se organizează, conform legislației (mai exact în cazul procedurilor care nu se desfășoară prin mijloace electronice), neavând dreptul de a participa la celelalte întruniri ale comisiilor de evaluare. Tags: 

comisia evaluare

Speta 983 O autoritate contractantă are în vedere demararea unor proceduri de achiziție publică în vederea atribuirii de contracte de servicii și lucrări. Sursa de finanțare a proiectelor de investiții (reabilitare, modernizare, extindere și dotare) o reprezintă fondurile structurale (Programul Operațional Regional 2014-2020), bugetul de stat și bugetul local. Conform ghidurilor solicitantului, solicitantul eligibil este

UAT județul X, care este beneficiarul contractelor de finanțare și care are calitatea de autoritate contractantă a achizițiilor publice derulate în cadrul proiectelor. Beneficiarii de folosință (de dotat) ai proiectelor sunt diverse instituții și servicii subordonate Consiliului Județean X, cu personalitate juridică (spitale, muzee ș.a.). În vederea evaluării ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție publică autoritatea contractantă are nevoie de sprijinul specialiștilor care își desfășoară activitatea în cadrul respectivelor instituții și servicii publice subordonate. În acest context, este posibilă includerea specialiștilor din cadrul instituțiilor și serviciilor publice subordonate Consiliului Județean X în procesul de evaluare a ofertelor, fie ca membri în comisia de evaluare, în baza prevederilor art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, fie ca experți cooptați, în baza prevederilor art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:47:38 Versiune: 1 Raspuns: Potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, „din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparţinând compartimentelor autorităţii contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorităţi contractante”. În ceea ce privește experții cooptați precizăm că, potrivit prevederilor art. 126 alin. (3) din H.G. nr. 395/2006, „În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achizițiilor publice, ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi numiți experți cooptați, care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furnizorii de servicii auxiliare achiziției”. În baza dispozițiilor art. 128 alin. (1) din hotărârea de Guvern sus-menționată, experții cooptați pot fi desemnați încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza acestora, scop în care, în cadrul deciziei de desemnare a experților cooptați, se precizează atribuțiile și responsabilitățile specifice deținute pe parcursul procesului de evaluare. Experții cooptați nu au drept de vot, însă, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și a mandatului primit în baza deciziei de desemnare, precum și a competențelor personale, aceștia procedează la întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora își exprimă punctul de vedere, pe baza propriei expertize pe care o dețin. Acest raport de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Având în vedere că, din informațiile furnizate, rezultă că beneficiarul contractelor de finanțare solicită sprijinul specialiștilor din cadrul instituțiilor și serviciilor publice, care sunt beneficiarii de folosință (de dotație) ai respectivelor proiecte, apreciem că, în această situație, devin incidente prevederile art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Astfel, așa cum rezultă din prevederile invocate anterior, experții externi sunt cooptați din afara autorității contractante, iar persoanele specializate din cadrul autorității contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorități contractante, pot fi numite numai în cadrul comisiei de evaluare, așa cum prevede art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016. Tags: 

prestare servicii



executie lucrari



comisia evaluare

Speta 982 În cadrul unei proceduri de atribuire, la momentul deschiderii ofertelor, din comisia de evaluare a lipsit membrul desemnat din partea Compartimentului Intern Specializat în Achiziții (CISA). Există

posibilitatea ca procesul verbal să fie semnat de ceilalți membri (având în vedere că este întrunit cvorumul), iar la următoarele ședințe membrul desemnat din partea CISAP să-și continue activitatea, considerând că absența acestuia de la ședințele de deschidere nu este un motiv temeinic de înlocuire cu un membru de rezervă? De asemenea, este posibil ca, după constituirea comisiei de evaluare compusă din 5 membri, aceasta să fie suplimentată cu 7 membri, având în vedere volumul mare de muncă (5 loturi a câte 16 ofertanți pe lot, inclusiv asocieri și subcontractanți)? Data publicării: 2 iun. 2020, 09:47:27 Versiune: 1 Raspuns: Conform prevederilor art. 131 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot”. Totodată, conform prevederilor art. 126 alin. (9) și (10) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „autoritatea contractantă are dreptul de nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare”, iar în cazul în care un membru al comisiei nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare „autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă”. Astfel, raportat la prevederile de mai sus, situația în care un membru al comisiei de evaluare nu este prezent la ședința de deschidere a ofertelor, iar autoritatea contractantă nu uzează de dreptul de a înlocui respectivul membru cu un membru de rezervă, apreciem că atâta timp cât deciziile comisiei de evaluare se pot lua cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot prezenți, situația în speță nu contravine prevederilor în materie. Conform art. 126 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a desemna, (…), persoane cu competențe relevante responsabile pentru evaluarea ofertelor (…)”. (3) În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată (…), autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi numiți experți cooptați, (…). (4) Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord-cadru în parte, cât şi pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, în acest din urmă caz aplicându-se când contractele respective sunt de complexitate redusă. (5) În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte cât și pentru toate etapele. (6) Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achiziţiilor. (9) Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare. (10) Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-şi îndeplini atribuţiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare.” Astfel, după cum rezultă din economia textului de lege citat mai sus, legiuitorul pune în sarcina autorității contractante atât obligații cât și unele drepturi pe care le are aceasta în raport cu componența comisiei de evaluare, respectiv:  

desemnarea membrilor comisiei de evaluare; după caz, desemnarea specialiștilor externi;

  

numirea persoanei responsabile cu derularea procedurii; nominalizarea membrilor de rezervă; înlocuirea unui membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă, dacă situația o va impune.

Totodată, conform prevederilor art. 127 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 atribuțiile comisiei de evaluare sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta; verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi; realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este cazul; desfăşurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv; desfăşurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere; verificarea conformităţii propunerilor tehnice ale ofertanţilor cu prevederile caietului de sarcini; evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanţilor în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul; 8. verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea conformităţii cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publică respectiv, precum şi, dacă este cazul, verificarea încadrării acestora în situaţia prevăzută la 210 din Lege; 9. elaborarea solicitărilor de clarificări şi/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare şi/sau ofertelor; 10. stabilirea solicitărilor de participare neadecvate, a ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme, precum şi a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii; 11. stabilirea ofertelor admisibile; 12. aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în anunţul de participare/simplificat/de concurs; 13. stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare sau, după caz, formularea propunerii de anulare a procedurii; 14. elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape şi a raportului procedurii de atribuire.” Astfel cum reiese din coroborarea prevederilor invocate mai sus, constituirea comisiei de evaluare se realizează anterior momentului deschiderii solicitărilor de participare/ofertelor și a oricăror activități de evaluare, implicarea unor alte persoane decât cele nominalizate în comisia de evaluare, pe parcursul procesului de evaluare a ofertelor sau, după caz, a solicitărilor de participare, este posibilă doar în cazurile expres prevăzute de legislația achizițiilor publice, respectiv când un membru al comisie de evaluare este înlocuit cu un membru de rezervă (art. 126 alin. (10) și (11) din Anexa la H.G. nr. 395/2016) precum și atunci când evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în diverse domenii (achiziții publice, tehnic, financiar, juridic, etc.), iar autoritatea contractantă poate desemna, oricând pe parcursul procesului de evaluare, pe lângă comisia de evaluare specialiști externi, numiți experți cooptați (art. 126 alin. (3), art. 128 din Anexa la H.G. nr. 395/2016). Prin urmare, raportat la prevederile menționate mai sus, apreciem că suplimentarea numărului membrilor comisiei de evaluare, pe parcursul procesului de evaluare a ofertelor sau, după caz, a solicitărilor de participare, nu este posibilă, cu atât mai mult cu cât nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se realizează prin raportare la complexitatea fiecărui contract/acord-cadru (art. 126 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016) anterior demarării procesului de evaluare a ofertelor/solicitărilor de participare. 12 Conflictul de interese

Speta 997 Se poate considera ca fiind conflict de interese situația în care reprezentantul legal al unuia dintre ofertanții la o procedură de atribuire a avut calitatea de administrator al unei societăți comerciale la care autoritatea contractantă este asociat?

Data publicării: 2 iun. 2020, 11:59:08 Versiune: 1 Raspuns:

La art. 60 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 sunt prezentate, cu titlu de exemplu, câteva dintre situațiile potenţial generatoare de conflict de interese. Astfel, primele trei exemple, respectiv cele prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) – c) din Legea nr. 98/2016, se referă la situațiile care apar în cazul participării anumitor categorii de persoane în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor (persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; persoană care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; persoană despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare). Ultimele două exemple, respectiv cele prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 98/2016, se referă la situațiile în care anumite persoane din cadrul ofertantului au relații cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante (membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire; persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire). Raportat la cele arătate mai sus, se poate observa că situația prezentată în actuala speță nu se încadrează în exemplele redate la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Pe cale de consecință, menționăm că din prezentarea situației de fapt nu reiese existența unui conflict de interese, în sensul precizat de dispozițiile Legii nr. 98/2016, având în vedere că acesta se referă la situațiile în care membrii personalului autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire (art. 59 din Legea nr. 98/2016). Tags: 

conflict interese

Speta 996 În cazul în care se inițiază o procedură pentru atribuirea unui contract de lucrări, proiectantul care a elaborat proiectul tehnic (și implicit caietul de sarcini) este considerat consultant pentru elaborarea documentației de atribuire, iar datele acestuia se completează în Formularul de integritate? De asemenea, în cazul inițierii unei proceduri de atribuire a unui contract de servicii de elaborare a proiectului tehnic, proiectantul care a elaborat studiul de fezabilitate (documentație care se publică în SEAP) este considerat consultant pentru elaborarea documentației de atribuire, iar datele acestuia se completează în Formularul de integritate? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:57 Versiune: 1

Raspuns:

Termenul „consultant” nu este definit de Legea nr. 98/2016 sau de Legea nr. 184/2016. Legea nr. 98/2016 definește la art. 3 alin. (1) lit. x) sintagma „furnizor de servicii de achiziție”, respectiv persoane de drept public sau de drept privat care oferă pe piață activități de achiziție auxiliare. „Activitățile de achiziție auxiliare” sunt definite la art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 ca fiind acele „activități care constau în furnizarea de asistență și suport pentru activitățile de achiziție, în special infrastructura tehnică care să permită autorităților contractante atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri - cadru pentru lucrări, produse ori servicii, sau asistență și consiliere cu privire la desfășurarea ori structurarea procedurilor de achiziție publică, sau pregătirea și administrarea procedurilor de atribuire în numele și în beneficiul autorității contractante în cauză”. Menționăm, de asemenea, prevederile art. 126 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, potrivit cărora, în cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o expertiză aprofundată în domeniul achiziţiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică şi/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialişti externi numiţi experţi cooptaţi. Prin urmare, furnizorii de servicii de achiziție pot fi considerați consultanți în domeniul achizițiilor publice. Astfel, persoana fizică sau juridică care a elaborat studiul de fezabilitate și/sau proiectul tehnic, parte a caietului de sarcini în cadrul unei proceduri de atribuire, poate fi considerată furnizor de servicii de achiziție în măsura în care prin natura activităților desfășurate acordă inclusiv asistență, suport, infrastructură tehnică, consiliere privind desfășurarea procedurii de atribuire și/sau poate influența adoptarea unor decizii în legătură cu procedura de atribuire. Menționăm că, din perspectiva legislației în domeniul achizițiilor publice, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa servicii de consultanță, definite ca servicii auxiliare achiziției, „în vederea sprijinirii activității compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor, precum și pentru elaborarea documentelor/documentațiilor necesare parcurgerii etapelor procesului de achiziție publică și/sau pentru implementarea unor programe de prevenire/diminuare a riscurilor în achizițiile publice, vizând toate etapele, de la planificarea/pregătirea procesului, organizarea / aplicarea procedurii de atribuire și până la executarea/monitorizarea implementării contractului de achiziție publică/acordului– cadru , inclusiv în raport cu activitatea comisiei de evaluare și/sau soluționarea contestațiilor”. Tags: 

prestare servicii



proiectare tehnica



conflict interese

Speta 995 Există posibilitatea ca o autoritate contractantă să atribuie un contract de achiziție publică de servicii unui operator economic al cărui administrator are atât calitatea de salariat al autorității contractante, cât și de invitat în cadrul Consiliului de administrație al acesteia, fiind lider de sindicat? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:47 Versiune: 1 Raspuns:

Din punct de vedere al legislației în domeniul achizițiilor publice, raportându-ne la situaţiile potenţial generatoare de conflict de interese sau care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese, reglementate

cu titlu exemplificativ la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, precizăm că, în speța prezentată, nu se regăsesc elementele care ar putea conduce la încadrarea acesteia într-una din acele situații. Cu toate acestea, subliniem că, potrivit art. 58 din Legea nr. 98/2016, „pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici.” În subsidiar, întrucât nu face obiectul legislației în domeniul achizițiilor publice, nu putem decât să recomandăm a se avea în vedere inclusiv prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, mai exact cele ale art. 90 alin. (1) și art. 93 alin. (1). Tags: 

conflict interese

Speta 994 Operatorul economic care a prestat serviciile de proiectare în faza DALI, SF sau SPF pentru același obiectiv de investiții și pentru aceeași autoritate/entitate contractantă poate participa la procedura de achiziție publică având ca obiect serviciile de proiectare în faza PT sau proiectarea și execuția obiectivului de investiții pentru care a elaborat DALI, SF sau SPF? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:36 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, „orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici […]”, acest drept neputând fi îngrădit de nicio persoana fizică sau juridică. În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. f) din același act normativ, „autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situații: […] f) participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire a condus la o distorsionare a concurenței, iar această situație nu poate fi remediată prin alte măsuri mai puțin severe; […]”. Totodată, vă semnalăm că, în baza prevederilor art. 140 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, în situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor prevăzute la art. 139 din legea anterior menționată sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența. Prin urmare, în cazul prezentat, considerăm că prevederile art. 167 alin (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016 pot deveni incidente în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau execuție lucrări, numai în măsura în care autoritatea contractantă poate demonstra fără echivoc că participarea anterioară a operatorului economic în cauză la elaborarea studiilor de fezabilitate/DALI sau proiectelor tehnice pentru obiectivele de investiții respective este de natură a distorsiona concurența, întrucât societatea în cauză se afla în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedură nu le cunoșteau, cât și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial, menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici.

În completarea celor sus-menționate, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, înainte de excluderea unui operator economic în temeiul alin. (1) lit. d) al aceluiași articol, autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză. Alin. (1) lit. d) al aceluiași articol menționat anterior prevede că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care aceasta are suficiente indicii rezonabile/informații concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză. Astfel, considerăm că autoritatea contractantă se poate prevala de dispozițiile articolului sus-citat, în sensul eliminării din cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare și/sau de execuție lucrări a operatorului economic care a întocmit studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, pe considerentul distorsionării concurenței, numai dacă poate demonstra fără echivoc nu doar faptul că acesta se află în posesia unor informații pe care ceilalți participanți la procedura/procedurile respectivă(e) nu le posedă, ci și faptul că deținerea acestor informații ar crea un avantaj inițial menit să conducă din start la defavorizarea celorlalți operatori economici. În subsidiar, menționăm că un exemplu relevant din practica în materie se regăsește în jurisprudența Curții Europene de Justiție, respectiv Cazul Fabricom S.A. versus Belgia (dosarele C-21/03 și C-34/03). Tags: 

prestare servicii



proiectare tehnica



executie lucrari



conflict interese

Speta 993 Participarea unei societăți, al cărei acționar unic este Consiliul Local al orașului X, la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică organizată de autoritatea contractantă Primăria orașului X (consilierii locali fiind factori decizionali din partea autorității) se poate considera situație ce ar putea genera un conflict de interese? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:26 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 59 din Legea nr. 98/2016 reglementează definiția „conflictului de interese”, iar art. 60 din cadrul aceleiași legi conține enumerarea nelimitativă și exemplificativă a situațiilor potențial generatoare de conflict de interese prin raportare, pe de o parte, la persoanele  implicate în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia și, pe de altă parte, la ofertant/candidat. În ceea ce privește noțiunea de „factor decizional” subliniem că aceasta nu este definită în mod expres de Legea nr. 98/2016 dar aceeași lege definește persoanele cu funcții de decizie la art. 3 alin. (1) lit. ll) din Legea nr. 98/2016 ca fiind „conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentelor achiziției și/sau desfășurarea procedurii de atribuire”. Astfel, în opinia noastră, consilierii locali sau consilierii județeni nu se încadrează în definiția persoanelor cu funcții de decizie, reglementată la art. 3 alin. (1) lit. ll) din Legea nr. 98/2016, având în vedere că aceștia

dețin doar calitatea de membri ai structurii deliberative (consiliului local/consiliului județean) și nu fac parte din cadrul autorității contractante, așa cum rezultă din prevederile art. 88 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea calității de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv”. Pe cale de consecință, situația de față nu întrunește elementele care să constituie premisele apariţiei unui conflict de interese în sensul legislaţiei privind achiziţiile publice. Pe de altă parte, având în vedere că există acte normative, distincte de Legea nr. 98/2016, care conțin prevederi referitoare la alte situații de conflict de interese, facem precizarea că, potrivit art. 58 din Legea nr. 98/2016, o autoritate contractantă are obligaţia, pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire, de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici. Tags: 

conflict interese

Speta 992 Un fost angajat al entității contractante, ieșit la pensie în urmă cu 4 luni, se poate angaja ca și expert al contractantului căruia i s-a atribuit un contract sectorial de servicii în luna martie a anului 2019, în condițiile în care fostul angajat a avut calitatea de funcționar public în cadrul entității contractante, dar nu a făcut parte din comisia de evaluare a ofertelor constituită pentru atribuirea respectivului contract? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:15 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 99/2016, „Ofertantul declarat câştigător cu care entitatea contractantă a încheiat contractul sectorial nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri privind prestarea de servicii, direct sau indirect, în scopul îndeplinirii contractului sectorial, cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire sau angajaţi/foşti angajaţi ai entităţii contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire cu care entitatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii contractului sectorial, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la încheierea contractului, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului respectiv.” Din prevederile menționate anterior reiese interdicția, prin care, sub sancțiunea rezoluțiunii ori rezilierii de drept a contractului, ofertantul declarat câștigător cu care entitatea contractantă a încheiat contractul sectorial nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înțelegeri privind prestarea de servicii, direct sau indirect, în scopul îndeplinirii contractului sectorial, pe parcursul unei perioade de cel puțin 12 luni de la încheierea contractului, cu persoane care:  

fie sunt persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/ evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire; fie sunt angajați/foști angajați ai entității contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire cu care entitatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire a încetat relațiile contractuale ulterior atribuirii contractului sectorial.

Astfel, interdicția instituită de prevederile art. 74 din Legea nr. 99/2016 este incidentă și în situația în care ofertantul declarat câștigător angajează sau încheie orice alte înțelegeri privind prestarea de servicii, direct

sau indirect, în scopul îndeplinirii contractului sectorial, cu angajați/foști angajați ai entității contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire, chiar dacă aceștia nu au fost implicați în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire. Prin urmare, având în vedere cele precizate mai sus, apreciem că în speța de față sunt incidente dispozițiile privind conflictul de interese în situația în care ofertantul declarat câștigător angajează, în termen de 12 luni de la încheierea contractului, o persoană care este angajată sau a fost angajată în cadrul entității contractante (semnatară a contractului sectorial) indiferent dacă aceasta a fost sau nu implicată în procedura de atribuire, textul art. 74 din Legea nr. 99/2016 fiind lipsit de echivoc în acest sens. Tags: 

conflict interese

Speta 991 O autoritate contractantă are în desfășurare o procedură de atribuire având ca obiect proiectare și execuție de lucrări. În urma evaluării ofertelor, comisia de evaluare constată că, în cadrul unei oferte, verificatorul de proiect (persoana care urmează să verifice proiectul tehnic) este angajat al ofertantului (antreprenorului). Astfel, cazul în care verificatorul de proiect este angajat al antreprenorului este de natură a fi o posibilă situație de incompatibilitate? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:58:05 Versiune: 1 Raspuns:

Raportat la prevederile art. 2 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 1/2018, conform cărora „Antreprenorul va transmite Supervizorului documentația aferentă proiectului, verificată de către un verificator autorizat angajat de către Antreprenor”, precizăm că, din punct de vedere al legislației achizițiilor publice, potrivit art. 59 din Legea nr. 98/2016, „în sensul prezentei legi, prin „conflict de interese” se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire”. De asemenea, art. 60 alin. (1) din același act normativ enumeră, cu titlu exemplificativ, situații potențial generatoare de conflict de interese, astfel: 







participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi; participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare; situaţia în care ofertantul individual / ofertantul asociat / candidatul / subcontractantul propus / terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie / organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ /soţie, rudă sau afin până la



gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire; situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

Astfel, în urma analizării situațiilor potențial generatoare de conflict de interese prevăzute la art. 60 din Legea nr. 98/2016, situația descrisă în speța dată, respectiv aceea în care verificatorul de proiect este angajat de Antreprenor (prin noțiunea de „angajat” înțelegându-se că relația dintre verificatorul de proiect și Antreprenor are la bază fie un contract de prestări servicii, fie un contract de muncă), nu se regăsește printre situațiile enumerate mai sus și nici nu se subscrie aceleia descrise de art. 59 din lege, mai sus citat. Menționăm că în secțiunea destinată regulilor privind evitarea conflictului de interese, respectiv Cap. II, Secțiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016, este definit „conflictul de interese” și sunt reglementate cu titlu exemplificativ situații potențial generatoare de conflict de interese. Prin urmare, legea nu interzice în mod expres o astfel de situație, însă acordă posibilitatea autorității contractante de a identifica și alte situații potențial generatoare de conflict de interese, care ar putea conduce la denaturarea concurenței, în afara celor enumerate cu titlu exemplificativ la art. 60 menționat anterior, având obligația de a lua măsurile care se impun pentru a remedia aceste situații. Totodată, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 925/1995 „Verificatorul tehnic atestat nu poate ştampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la a căror elaborare a participat”, precum și cu prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 conform cărora „Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”. Astfel, deși speța dată nu se regăsește printre situațiile potențial generatoare de conflict de interese enumerate mai sus, care stabilesc incompatibilități doar în ceea ce privește membrii comisiei de evaluare, persoanele care realizează documentația de atribuire sau persoane cu funcții de conducere la nivelul autorității contractante, autoritatea contractantă va avea în vedere și orice alte incompatibilități speciale, reglementate de legislația specifică, în speță prevederile Legii nr. 10/1995, H.G. nr. 925/1995 și H.G. nr. 1/2018, prin prisma cărora se va analiza orice situație susceptibilă de a reprezenta un caz de incompatibilitate. Tags: 

prestare servicii



proiectare tehnica



executie lucrari



conflict interese

Speta 990 O autoritate contractantă a achiziționat lucrări de reparații curente, prin achiziție directă, pentru o clădire aflată în administrarea sa. În vederea derulării achiziției directe, autoritatea contractantă a stabilit numirea unei comisii de evaluare în acest sens. Ulterior, s-a constatat că soția președintelui comisiei de evaluare îndeplinea funcția de director economic la operatorul economic declarat câștigător. Se poate considera conflict de interese situația în care, în derularea unei achiziții directe, soția președintelui comisiei de evaluare îndeplinește o funcție de conducere în cadrul operatorului economic declarat câștigător? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:57:54 Versiune: 1

Raspuns:

În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 98/2016 şi art. 1 alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici. În cadrul Capitolului II, Secţiunea a 4-a din Legea nr.98/2016, este definit „conflictul de interese” (art. 59) şi sunt reglementate cu titlu exemplificativ situaţii potenţial generatoare de conflict de interese (art. 60). Astfel, în conformitate cu prevederile art. 59 din Legea nr. 98/2016 , „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire”. Din analiza prevederilor sus-menţionate reiese că obligaţiile reglementate în cadrul Capitolului II, Secţiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016 revin autorităţilor contractante pe parcursul aplicării unei proceduri de atribuire din cele prevăzute la art. 68 din lege. Or, achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016, ci o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată, fără TVA, calculată la nivelul unui an bugetar, se încadrează sub pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5) din legea în discuție. Pentru realizarea achiziţiei directe, singurele obligaţii prevăzute de lege pentru autoritatea contractantă sunt cele reglementate în Capitolul III, Secțiunea 1 „Achiziţia directă” din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă având posibilitatea de a stabili, pe baza unor norme procedurale interne, modalitatea concretă de desfăşurare a achiziţiei, cu respectarea principiilor reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În aceste condiții, având în vedere faptul că achiziţia directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul Legii nr. 98/2016, autoritatea are dreptul, conform normelor procedurale interne, dar nu și obligația, de a respecta regulile de evitare a conflictului de interese reglementate în cadrul Capitolului II, Secţiunea a 4-a din Legea nr.98/2016. În concluzie, deşi din prevederile legale sus-menţionate nu rezultă obligativitatea respectării regulilor de evitare a conflictului de interese, reglementate de Legea nr. 98/2016, în cazul achiziţiei directe, autoritatea contractantă are posibilitatea fie de a prelua, în cadrul normelor procedurale interne, regulile comune de evitare a conflictului de interese aplicabile procedurilor de atribuire, fie de a defini/aplica propriile reguli de evitare a conflictului de interese sau de a aplica alte măsuri pentru a asigura respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din lege. Astfel, în speța dată, existenţa unei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese trebuie analizată prin raportare la prevederile normelor procedurale interne aplicate, autoritatea contractantă având obligaţia de a stabili operatorul economic prin aplicarea și respectarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Ca urmare, în măsura în care se poate demonstra că un membru al autorităţii contractante implicat în realizarea achiziţiei directe sau care poate influenţa rezultatul achiziţiei are un interes financiar, economic, personal sau de altă natură care îi afectează independenţa şi imparţialitatea, se poate considera că au fost încălcate principiile care au stat la baza achiziţiei, nefiind asigurat tratamentul egal pentru toţi operatorii economici ofertanţi/potenţiali ofertanţi ai serviciilor care au fost achiziţionate. Faţă de considerentele de mai sus, suntem de opinie că situaţia prezentată poate fi considerată ca fiind generatoare de conflict de interese, având în vedere că un membru al personalului autorității contractante, implicat în desfășurarea procedurii de atribuire prin calitatea sa de președinte al comisiei de evaluare, ar fi

avut posibilitatea de a influența rezultatul achiziției în scopul unui interes personal, dată fiind legătura acestuia cu operatorul economic câștigător. Tags: 

achizitia directa



conflict interese

Speta 989 Autoritatea contractantă are în derulare o procedură de atribuire a unui contract de servicii de mentenanţă, extindere şi dezvoltare a sistemului informatic pentru care a devenit necesară contractarea, prin achiziţie directă, a unui furnizor de servicii auxiliare achiziţiei în vederea punerii la dispoziţie şi a desemnării, pe lângă comisia de evaluare, de experţi cooptaţi pentru evaluarea ofertelor. Furnizorilor de servicii auxiliare achiziţiei li s-a solicitat ca, în ultimul an, să nu fi avut relaţii de colaborare cu niciunul dintre operatorii economici care au depus oferte la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă. După verificarea ofertelor transmise de către furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei, plus a unor informaţii publice, s-a constatat că un acţionar asociat persoană fizică (cu cotă de participare 50%) al unuia dintre furnizorii de servicii auxiliare achiziţiei a fost angajat (pe funcţii de execuţie şi conducere), în perioada 2004 – 2015, în cadrul unuia dintre operatorii economici participanţi la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă. În acest context, cum poate acționa autoritatea contractantă, în condițiile în care a fost sesizată de unul dintre participanții la procedură cu privire la: 1. existenţa unor raporturi comerciale şi de muncă între unul dintre membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă şi un acţionar asociat (persoană fizică) al unuia dintre membrii asocierii care este furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei? 2. existenţa unor raporturi comerciale şi de muncă între experţii cooptaţi nominalizaţi de furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei şi membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii. Având în vedere situaţia prezentată, se solicită un punct de vedere cu privire la considerarea situaţiei constatate ca reprezentând o situaţie generatoare de conflict de interese în sensul art. 59 – 60 din Legea nr. 98/2016?

Data publicării: 2 iun. 2020, 11:57:44 Versiune: 1 Raspuns:

În speța prezentată, existenţa unei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese se va analiza prin raportare la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă. În conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 98/2016, pe parcursul aplicării procedurii de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici, obligaţie care se regaseşte reglementata şi în cadrul art. 1 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Menţionăm că în Capitolul II, Secţiunea a 4-a din Legea nr. 98/2016 este definit „conflictul de interese” (art. 59) şi sunt reglementate cu titlu exemplificativ situaţii potenţial generatoare de conflict de interese (art. 60). În conformitate cu prevederile art. 59 din Legea nr. 98/2016 , „prin conflict de interese se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire”.

În vederea îndeplinirii obligaţiei generale prevăzute la art. 58 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă avea obligaţia să precizeze în documentele achiziţiei, conform art. 63 alin. (1) din lege, numele persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire. Astfel, potrivit art. 21 alin. (5) din anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă completează, in SEAP, Formularul de integritate în baza prevederilor Legii nr. 184/2016, cu orice informaţii referitoare la identificarea persoanelor care deţin funcţii de decizie care sunt implicate în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia în cadrul autorităţii contractante, precum şi a celor cu putere de reprezentare din partea furnizorului de servicii auxiliare, dar şi a celor implicate în procedură din partea acestuia din urmă, necesare pentru verificarea îndeplinirii de către autoritatea contractantă a obligaţiei prevăzute la art. 58 din Lege. Referitor la experţii cooptaţi, art. 129 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016 prevede expres că atât membrii comisiei de evaluare cât şi experţii externi cooptaţi au obligaţia de a respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute în Cap. II, Secţiunea a 4-a din Lege. Potrivit art. 130 alin. (1), (3) şi (5) din anexa la H.G. nr. 395/2016 experţii cooptaţi au obligaţia de a semna, pe propria răspundere, o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 129 prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese, iar în cazul în care unul dintre experţii cooptaţi constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană. În acest caz, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica cele semnalate şi de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese. În situaţia prezentată, acţionarul (persoană fizică) al furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei a fost angajat în cadrul unuia dintre operatorii economici participanţi la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă, în perioada 2004 – 2015. În situaţia ipotetică în care acţionarul furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei nu va fi implicat în procesul de verificare/evaluare a ofertelor depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă, acesta nu este obligat să depună declaraţia de confidenţialitate şi imparţialitate sus-menţionată. Ca urmare, situaţia ipotetică descrisă nu se regăseşte în niciuna din situaţiile potenţial generatoare de conflict de interese reglementate cu titlu exemplificativ la art. 60 din Legea nr. 98/2016. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate invoca incidenţa art. 59 din Legea nr. 98/2016 în măsura în care poate demonstra că actionarul furnizorului de servicii de achiziţie poate influenţa rezultatul procedurii de atribuire a contractului de mentenanţă având, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care îi compromite imparţialitatea ori independenţa în contextul procedurii de atribuire. În ceea ce priveşte aspectele sesizate de unul dintre ofertanţii la procedura de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 130 alin. (4) şi (5) din anexa la H.G. nr. 395/2016, obligaţia de a verifica situaţiile sesizate privind conflictul de interese revine autorităţii contractante, singura care poate adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariţia unui conflict de interese. Referitor la situaţia semnalată privind existenţa unor raporturi comerciale între unul dintre membrii asocierii care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii de mentenanţă şi acţionarul asociat (persoană fizică) al unuia dintre membrii asocierii care este furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei, suntem de opinie că această situaţie nu poate fi încadrată în situaţia potenţial generatoare de conflict de interese prevăzută la art. 60 alin. 1 lit. d) din Legea nr.98/2016 care stipulează: „d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire”

După cum se poate constata, situaţia semnalată se referă la raporturile comerciale dintre un ofertant asociat şi acţionarul asociat (persoană fizică) al furnizorului de servicii auxiliare achiziţiei, iar situaţia prevăzută de lege se referă la relaţiile comerciale dintre persoanele care sunt membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare sau acţionari ori asociaţi semnificativi ai ofertantului asociat şi persoanele cu funcţie de decizie în cadrul furnizorului de servicii de achiziţie. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate invoca incidenţa art. 59 din Legea nr. 98/2016, în măsura în care sesizarea privind existenţa raporturilor comerciale se confirmă şi se poate demonstra că acţionarul furnizorului de servicii de achiziţie poate influenţa rezultatul procedurii de atribuire a contractului de mentenanţă. În acest caz, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) - (3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractată are obligaţia de a prezenta ofertantului o expunere a motivelor care sunt de natură să ducă la un conflict de interese, să solicite ofertantului punctul său de vedere cu privire la situaţia prezentată şi numai ulterior acestor demersuri, dacă autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese, poate adopta măsurile necesare pentru înlăturarea situaţiei generatoare a conflictului de interese. În ceea ce priveşte situaţia semnalată privind existenţa unor raporturi comerciale şi de muncă între experţii cooptaţi nominalizaţi de furnizorul de servicii auxiliare achiziţiei şi membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului de servicii, suntem de opinie că această situaţie poate fi încadrată în situaţia potenţial generatoare de conflict de interese prevăzută la art. 60 alin. 1 lit. c) din Legea nr.98/2016 care stipulează: „c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii concrete că poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de altă natură, ori se află într-o altă situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe parcursul procesului de evaluare” Astfel, dacă autoritatea contractantă constată, urmare verificărilor întreprinse, că există indicii rezonabile/informaţii concrete cu privire la existenţa unor raporturi comerciale şi de muncă între experţii cooptaţi şi membrii unei asocieri care a depus ofertă în cadrul procedurii de atribuire, sesizarea fiind astfel întemeiată, autoritatea contractantă are obligaţia de a adopta măsurile ce se impun pentru remedierea situaţiei de conflict de interese. Tags: 

mentenanta



prestare servicii



conflict interese

Speta 988 O societate având calitatea de autoritate contractantă organizează o procedură de atribuire. La această procedură participă ca și ofertant un operator economic care are calitatea de acționar la societatea organizatoare a procedurii respective, deținând 50% din pachetul de acțiuni. În acest context, se poate considera situația ca fiind un conflict de interese? Data publicării: 2 iun. 2020, 11:57:29 Versiune: 1 Raspuns:

În ceea ce privește conflictul de interese, acesta este definit de art. 59 din Legea nr. 98/2016, ca fiind orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt

interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire. Totodată, precizăm că noţiunea de conflict de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unei persoane cu funcţie de decizie din cadrul unei autorităţi contractante, în sensul în care persoana respectivă are interese, în calitatea sa de persoană privată, ce ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale. Prin urmare, prevederile art. 60 din lege, care prevede posibilele situații de conflict de interese, reglementează acest conflict apărut între persoane fizice cu funcţii de decizie din cadrul autorităţilor contractante şi operatorii economici participanţi la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Astfel, situația în care o societate comercială este acţionar la o altă societate care are calitatea de autoritate contractantă nu se înscrie printre situațiile descrise de acest text de lege și, prin urmare, nu ar fi de natură să creeze un conflict de interese conform art. 60 din Legea nr. 98/2016. Totodată, facem precizarea că, potrivit art. 58 din același act normativ, o autoritate contractantă are obligaţia, pe parcursul derulării unei proceduri de atribuire, de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia situaţiile de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenţei şi al asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici. 13 Documente constatatoare

Speta 1054 În situația în care un contract a fost încheiat cu o asociere de operatori economici, autoritatea contractantă poate emite documente constatatoare în mod individual, fiecărui operator economic în parte? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:05:17 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 53 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire. În cazul încheierii unui contract între o autoritate contractantă și o asociere de operatori economici, acordul de asociere reprezintă una dintre anexele contractului de achiziție publică, ca parte integrantă, așa cum stipulează art. 147 alin. (1) lit. f) din actul normativ menționat în paragraful anterior. Conform art. 166 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii.   Alin. (3) al aceluiași articol prevede că autoritatea contractantă are următoarele obligații: a. să elibereze un exemplar al documentului constatator contractantului; b. să păstreze un exemplar la dosarul achiziției publice.

Față de cele de mai sus apreciem că, în cazul contractelor încheiate cu o asociere de operatori economici, autoritatea contractantă emite un singur document constatator, dar care trebuie să cuprindă informații privind

îndeplinirea și/sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale pentru fiecare asociat în parte, în conformitate cu acordul de asociere, anexă la contractul de achiziție publică, și cu procesele verbale de recepție încheiate. Așadar, având în vedere prevederile art. 166 alin. (1) anterior citate, documentul constatator emis va cuprinde informații separate cu privire la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către fiecare contractant asociat în parte. Tags: 

asociere



documente constatatoare

Speta 1053 Este obligată autoritatea contractantă să emită document constatator atunci când un contract de achiziții este denunțat unilateral de executant ca urmare a intrării acestuia în insolvență? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:05:05 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 166 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, „autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii (…)”. Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, „În situaţia prevăzută la art. 144 alin. (1), documentul constatator se emite în termen de 14 zile de la data la care ar fi trebuit încheiat contractul de achiziţie publică/acordulcadru, dacă ofertantul nu ar fi refuzat semnarea acestuia, sau de la data de la care a fost reziliat acesta, în cazul în care există contract semnat.” Precizăm că în legislația privind achizițiile publice nu se tratează distinct noțiunea de reziliere a unui contract, respectiv noțiunea de încetare a acestuia urmare denunțării unilaterale de către una din părți. Întrucât efectele rezilierii contractului sunt similare cu cele apărute ca urmare a denunțării unilaterale a contractului, respectiv contractul încetează pentru viitor, autoritatea contractantă, în îndeplinirea obligațiilor legale ce-i revin potrivit art. 166 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, are obligația de a emite documentul constatator atât în cazul încetării contractului ca urmare a denunțării unilaterale cât şi în cazul rezilierii contractului. Tags: 

documente constatatoare

Speta 1052 Cum se evaluează încadrarea în motivele de excludere de la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, în cazul unui operator economic care are un document constatator suspendat în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004? Cum se completează secțiunea aferentă din DUAE în acest caz? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:04:53 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care (...) şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile.” Autoritatea contractantă verifică încadrarea operatorilor economici ofertanți în această situație de excludere prin intermediul documentelor constatatoare emise de către alte autorități contractante în urma derulării unor contracte de achiziție publică cu operatorii economici în cauză. Totodată, potrivit art. 166 alin. (4) - (51) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „(4) Documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (5) Documentele constatatoare emise de către autoritatea contractantă pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, pentru eventualele prejudicii, se publică în SEAP, în termen de 60 de zile de la data emiterii, dar nu mai devreme de data expirării termenului/soluţionării contestaţiilor, în situaţia în care acestea au fost depuse. (51) Autoritatea contractantă are obligaţia de a actualiza în SEAP informaţiile cu privire la documentul prevăzut la alin. (5) în termen de 5 zile de la momentul luării la cunoştinţă că situaţia de fapt ce a stat la baza emiterii respectivului document constatator trebuie modificată din cauze obiective.” Din prevederile legale anterior citate se desprinde concluzia potrivit căreia documentele constatatoare pot fi publicate în SEAP, în scopul producerii de efecte juridice, doar după expirarea termenului legal de contestare sau, în cazul documentelor constatatoare cu privire la care a fost formulată o contestație, după soluționarea contestației. Prin urmare, considerăm că un document constatator contestat în instanță și cu privire la care încă nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă nu poate produce efecte juridice și, prin urmare, nu poate fi luat în considerare de către autoritățile contractante în vederea excluderii de la procedură a operatorului economic în cauză, cu atât mai mult în situația în care instanța învestită cu soluționarea contestației a dispus suspendarea documentului constatator respectiv. În cazul în care autoritatea contractantă emitentă a documentului constatator a publicat totuși în SEAP documentul respectiv, cu nerespectarea prevederilor legale privind comunicarea acestora contractantului și a celor privind așteptarea termenului de contestare/soluționare a contestației, aceasta are obligația, potrivit art. 166 alin. (51) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 mai sus citat, de a actualiza în SEAP informațiile cu privire la documentul constatator. În ceea ce privește modalitatea de completare în DUAE a secțiunii „încetare anticipată, daune-interese sau alte sancțiuni” pe perioada suspendării documentului constatator, apreciem că, în măsura în care prin acțiunea formulată au fost contestate mențiunile privind „încetarea anticipată, daune-interese sau alte sancțiuni” din cuprinsul documentului constatator, operatorul economic în cauză poate completa cu răspunsul NU secțiunea respectivă, până la momentul soluționării definitive a acțiunii. Tags: 

DUAE



derularea procedurii



documente constatatoare

Speta 1051

O autoritate contractantă a finalizat un contract de furnizare produse în cadrul căruia contractantul a întârziat furnizarea produselor, însă i-au fost percepute penalități în acest sens, conform clauzelor contractuale. Ce tip de documente constatatoare va emite autoritatea contractantă respectivului operator economic, având în vedere întârzierea furnizării produselor? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:04:42 Versiune: 1 Raspuns:

În conformitate cu art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, orice operator economic care și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de dauneinterese sau alte sancțiuni comparabile. Astfel, pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, operatorul economic trebuie:  

fie să-și fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat anterior; fie să-și fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune, încheiat anterior;

și, în același timp, respectivele încălcări să fi condus:   

fie la încetarea anticipată a respectivului contract; fie la plata de daune-interese; fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele două sus-menționate.

În același timp, legislația permite acceptarea în procedură a unui operator economic aflat în situația de excludere sus-menționată, (conform art. 171 din Legea nr. 98/2016, care transpune prevederile art. 57 paragraful (6) din Directiva 2014/24/UE) în cazul în care acesta poate furniza dovezi prin care să arate că a luat măsuri suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, dovezi care se pot referi inclusiv la efectuarea de plăți sau la asumarea de către operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate. Astfel, având în vedere că prin semnarea unui contract ce conține clauze de aplicare a unor penalități pentru încălcarea anumitor obligații, operatorul economic își asumă plata acelor penalități fără a mai fi nevoie să se dovedească existența unui prejudiciu, în opinia noastră aplicarea de penalități nu poate fi considerată o sancțiune comparabilă cu „plata de daune-interese” în sensul art. 167. alin. (1) lit. g) ante-menționat, întrucât în cazul acestora din urmă este nevoie de realizarea unor demersuri suplimentare în vederea demonstrării existenței unui eventual prejudiciu și recuperării acestuia. Prin urmare, considerăm că doar aplicarea de penalități conform clauzelor contractuale în cadrul unui contract de achiziții publice nu aduce operatorul economic în cauză în situația de excludere prevăzută la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, iar în speța de față, odată ce penalitățile au fost plătite/reținute, apreciem că emiterea unui/unor document(e) constatator(are) negativ(e) nu și-ar găsi justificarea. Tags: 

furnizare produse



documente constatatoare

Speta 1050

Unui operator economic i-a fost emis un document constatator negativ, în anul 2017, pentru un contract subsecvent încheiat în baza unui acord-cadru încheiat în temeiul O.U.G. nr. 34/2006. Având în vedere prevederile art. 181 lit. c1) din O.U.G. nr. 34/2006, ale art. 971 din H.G. nr. 925/2016, precum și cele ale art. 171 alin. (5) lit. b) și ale art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, respectivul document constatator produce sau nu efecte doi ani mai târziu de la emiterea sa? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:04:27 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 181 lit. c1) din O.U.G. nr. 34/2006 reglementează una dintre situațiile de excludere a unui ofertant/candidat dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică organizată în baza O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, termenul de 2 ani nu reprezintă valabilitatea documentului constatator, ci perioada raportat la care se analizează condiția privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale. În mod similar, termenul de 3 ani prevăzut la art. 171 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 98/2016 reprezintă perioada la care autoritatea contractantă se raportează pentru a verifica încadrarea sau nu în una dintre situațiile de excludere prevăzute la art. 167 din Legea nr. 98/2016  în cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă. Prin urmare, în cazul unei proceduri de atribuire organizate în baza Legii nr. 98/2016, analizarea situației de excludere privind încălcarea sau neîndeplinirea obligațiilor contractuale se face prin raportare la prevederile acestei legi, astfel încât autoritatea contractantă va lua în considerare și documentele constatatoare având ca izvor un contract/acord-cadru realizat în baza O.U.G. nr. 34/2006, în condițiile în care de la data apariţiei situaţiei, săvârşirii faptei sau producerii evenimentului relevant care a determinat emiterea acestora nu au trecut 3 ani. Tags: 

documente constatatoare

Speta 1049 O societate comercială și-a încălcat în mod repetat obligațiile contractuale ce îi reveneau și renunță la un contract sectorial câștigat printr-o procedură de achiziție sectorială desfășurată în baza Legii nr. 99/2016. În cazul în care autoritatea contractantă va emite societății în discuție un document constatator negativ, pe ce perioadă va fi acesta valabil? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:04:15 Versiune: 1 Raspuns:

În ipoteza în care documentul constatator negativ emis de entitatea contractantă a rămas definitiv deoarece nu a fost contestat conform art. 161 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 394/2016, situația descrisă se încadrează în motivele care atrag excluderea din procedura de atribuire, fiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016. În acest sens, raportat la dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016, menționăm că entitatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru orice operator economic care şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui

contract sectorial sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile. Din analiza informațiilor prezentate, potrivit cărora documentul constatator negativ a fost emis ca o consecință a încălcării clauzelor contractuale, iar operatorul economic a renunțat la contractul sectorial, reiese fără niciun dubiu că această situație ipotetică intră sub incidența dispozițiilor art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016.     Acestea fiind spuse, atragem atenția asupra prevederilor art. 184 alin. (5) din Legea nr. 99/2016, potrivit cărora „(5) În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată măsura interdicţiei de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziţie/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situaţiile de excludere prevăzute la art. 177 şi 180 nu sunt aplicabile: a. dacă, în cazul faptelor prevăzute la art. 177, a trecut o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; b. dacă, în cazul situaţiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la art. 180 a trecut o perioadă de 3 ani de la data la care s-a produs situaţia, fapta sau evenimentul relevant.”

Ca atare, situația de excludere a operatorului economic reglementată de art. 180 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 99/2016 aplicabilă în speța prezentă nu mai subzistă după o perioadă de 3 ani de zile de la data la care a fost produsă, cu condiția prealabilă ca între timp să nu fi fost dispusă operatorului economic, de către o instanță de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/sectorială/acord-cadru. Pe cale de consecință, un document constatator negativ este valabil pe o perioadă de 3 ani de la data producerii situaţiei, faptei sau evenimentului relevant care a condus la generarea respectivului document. Tags: 

documente constatatoare

Speta 1048 O autoritate contractantă are în derulare un contract mixt având ca obiect principal furnizarea de produse IT&C (hardware și software) și ca obiect secundar prestare de servicii. Contratul este împărțit în 3 faze cronologice: faza 1 constă în furnizarea produselor, instalarea, configurarea și testarea acestora, iar fazele 2 și 3 presupun prestarea serviciilor de migrare și, respectiv, prestarea serviciilor de instruire. În acest context, după finalizarea fazei 1, respectiv după efectuarea furnizării produselor, autoritatea contractantă are obligația de a emite documente constatatoare, în condițiile art. 166 alin. (1) lit. a) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, și anume în termen de 14 zile de la data furnizării tuturor produselor, chiar dacă respectivul contract nu s-a încheiat? De asemenea, în aceste condiții, autoritatea contractantă mai are obligația de a emite document constatator și în termen de 14 zile de la data expirării perioaderi de garanție? Data publicării: 4 iun. 2020, 15:04:03 Versiune: 1 Raspuns:

Conform prevederilor art. 166 alin. (1) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, „Autoritatea contractantă are obligaţia de a emite documente constatatoare care conţin informaţii referitoare la îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant/contractant asociat şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, după cum urmează:

a. pentru contractele de furnizare atribuite printr-o procedură de atribuire: în termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent şi, suplimentar, în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor în cauză; b. pentru contractele de servicii atribuite printr-o procedură de atribuire, altele decât contractele de servicii de proiectare: în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul respectivului contract/contract subsecvent.”

Astfel, având în vedere că, în prezenta speță, este vorba despre un contract mixt, conform art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, având ca obiect atât furnizare de produse, cât și prestare de servicii, obiectul principal al contractului îl constituie furnizarea produselor IT&C (infrastructura hardware și software), deoarece valoarea produselor este mai mare decât cea a serviciilor. În aceste condiții, în conformitate cu prevederile art. 166 alin. (1) lit. a) și b) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 citate mai sus, atunci când contractul mixt de achiziție publică - având ca obiect principal furnizarea de produse, iar ca obiect secundar prestarea de servicii - nu se finalizează la scurt timp după furnizarea tuturor produselor, în contract fiind descrise și alte activități ce urmează a fi desfășurate ulterior, cum ar fi prestarea unor servicii, apreciem că autoritatea contractantă are, în primul rând, obligația de a respecta prevederile alin. (1) lit. a) ale art. 166 și va emite document constatator în termen de 14 zile de la data finalizării livrării produselor care fac obiectul principal al contractului. Ulterior, după finalizarea prestării tuturor serviciilor rămase de efectuat, autoritatea contractantă va avea, de asemenea, obligația respectării prevederilor alin. (1) lit. b) ale art. 166 și va emite document constatator în termen de 14 zile de la data finalizării prestării serviciilor care fac obiectul secundar al contractului. În ceea ce privește documentul constatator pe care autoritatea contractantă are obligația de a-l emite în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor precizăm că, indiferent dacă în discuție este un contract de furnizare produse sau un contract mixt care include furnizare de produse, garanția produselor respective începe să curgă de la data livrării produselor și/sau semnării procesului-verbal de predare-primire, în concordanță cu legislația specifică în domeniu. Prin urmare, autoritatea contractantă are, de asemenea, obligația de a emite document constatator în termen de 14 zile de la data expirării perioadei de garanţie tehnică a produselor, garanție care începe să curgă de la data livrării produselor și/sau semnării procesului-verbal de predare-primire, în concordanță cu legislația specifică în domeniu și indiferent de durata contractului respectiv. Așadar, în cazul contractelor mixte având ca obiect atât furnizarea de produse cât și prestarea de servicii, autoritatea contractantă are obligația emiterii a 3 documente constatatoare care privesc toate aspectele importante ale contractului respectiv, și anume:   

efectuarea furnizării tuturor produselor; efectuarea prestării tuturor serviciilor; respectarea tuturor clauzelor ce țin de garanția produselor.

14 Dosarul achizitiei

Speta 1088 Este necesară întocmirea dosarului achiziției publice, astfel cum este prevăzut la art. 148 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, în cazul unei achiziții directe? Data publicării: 15 iun. 2020, 09:00:25 Versiune: 1 Raspuns:

Achiziția directă nu reprezintă o procedură de atribuire în sensul legislației în domeniul achizițiilor publice, ci este o modalitate simplă de a achiziționa produse/servicii/lucrări a căror valoare fără TVA, estimată conform prevederilor legale, nu depășește un anumit prag valoric stipulat la art. 7 alin. (5) din Legea nr.

98/2016. Modul de desfășurare a achiziției directe este prevăzut la art. 43-46 din Anexa la H.G. nr. 395/2016. Astfel, precizăm că documentele prevăzute la art. 148 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, ce trebuie să facă parte din dosarul achiziției publice, sunt necesare în cazul aplicării uneia dintre procedurile de atribuire reglementate prin art. 68 din Legea nr. 98/2016; acestea nu sunt necesare în cazul unei achiziții directe. Tags: 

achizitia directa



dosarul achizitiei

Speta 1087 Care este temeiul legal în baza căruia un operator economic poate solicita unei autorități contractante să îi prezinte, detaliat, complet şi cu toate centralizatoarele de prețuri, ofertele financiare acceptate în cadrul unei proceduri de achiziție? Data publicării: 15 iun. 2020, 09:00:13 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, „Prin excepţie de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăşi o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire şi la informaţiile din cadrul documentelor de calificare, precum şi la informaţiile din cadrul propunerilor tehnice şi/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanţi ca fiind confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.” Tags: 

dosarul achizitiei

Speta 1086 În cadrul unei proceduri de atribuire, un ofertant a declarat că oferta depusă este confidențială, fără a aduce justificări în acest sens. După finalizarea procedurii respective, al cărei câștigător este operatorul amintit anterior, autoritatea contractantă primește o solicitare de acces la dosarul achiziției publice din partea unui alt ofertant participant la procedură. În acest context, poate autoritatea contractanta să ofere acces la oferta câștigătorului declarată confidențială? De asemenea, ce poate face operatorul căruia i s-a refuzat accesul la oferta declarată confidențială? Data publicării: 15 iun. 2020, 09:00:02 Versiune: 1 Raspuns:

Potrivit prevederilor art. 123 alin. (1) dinAnexa la  H.G. nr. 395/2016, ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire și indică, motivat, în cuprinsul acesteia care informații din propunerea tehnică și/sau din propunerea financiară sunt confidențiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală, în baza legislației aplicabile.

Astfel, din prevederile sus-menționate se desprind următoarele concluzii: operatorul economic are dreptul de a declara confidențiale informații/părți din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare, dar are obligația de a justifica caracterul confidențial al acestora. Totodată, precizăm că, în conformitate cu art. 57 alin. (1) din Legea 98/2016, fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, aceasta are obligația de a nu dezvălui informațiile transmise de operatorii economici indicate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv secrete tehnice sau comerciale și elementele confidențiale ale ofertelor. Pe cale de consecință, în masura în care ofertantul în cauză poate justifica, fie modul în care dezvăluirea informațiilor cuprinse în documentele pe care le-a precizat ca fiind confidențiale este de natură a îi prejudicia interesele legitime, fie faptul că respectivele informații sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală sau de secretul comercial, autoritatea contractantă are obligația de a garanta confidențialitatea respectivelor informații față de terți. În ceea ce privește accesul la dosarul achiziției publice precizăm că acesta se face în conformitate cu art. 217 alin. (5) si (6) din Legea nr. 98/2016. În situația în care unui ofertant i se refuză accesul la ofertele celorlalți ofertanți pe motiv că ofertele sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, iar autoritatea nu are o justificare din partea operatorului în cauză și nici nu i-a solicitat clarificări în acest sens, persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori instituției publice, conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. 15 Sistemul de achizitii SEAP

Speta 1094 Există posibilitatea ca, în cazul unei asocieri de operatori economici, oferta să poată fi încărcată în SEAP de către unul dintre asociați ce are acordul scris al liderului asocierii? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:26:24 Versiune: 1 Raspuns:

Conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 98/2016, orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alți operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condițiile prevăzute de prezenta lege. Orice ofertă comună are la bază un acord de asociere, încheiat între operatorii economici care intenționează să participe în cadrul respectivei proceduri de atribuire. Chiar dacă acordul de asociere nu presupune constituirea unei persoane juridice distincte, membrii asocierii păstrându-și individualitatea ca subiecți de drept, aceștia sunt obligați să răspundă solidar față de autoritatea contractantă pentru oferta depusă, precum și pentru modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale, în cazul în care oferta respectivă este desemnată câștigătoare. Având în vedere această răspundere solidară a membrilor asocierii, apreciem că încărcarea ofertei în SEAP și a documentelor care însoțesc oferta de către un membru din cadrul asocierii, altul decât liderul asocierii, nu este de natură să contravină legislației în materia achizițiilor publice. Tags: 

SEAP

Speta 1093 În cadrul unei proceduri de atribuire, este posibil ca unul dintre factorii de evaluare (perioada de livrare) să poată primi valoarea zero, în situația în care atribuirea a 0 (zero) puncte nu este permisă de SEAP datorită constrângerilor de natură tehnică? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:26:09 Versiune: 1 Raspuns:

Pentru ofertantul care a ofertat perioada minimă de livrare, stabilită ca cerință minimă în caietul de sarcini, şi care primeşte, astfel, 0 (zero) puncte pentru factorul de evaluare respectiv, precizăm că, întrucât din punct de vedere tehnic platforma electronică nu permite introducerea valorii „0,00” în căsuța aferentă punctajului obținut de ofertant la Secțiunea „Factori de evaluare”, recomandăm autorității contractante să consulte Manualul de utilizare al Sistemului Electronic de Achiziții Publice pentru autorități contractante, disponibil la adresa de internet www.e-licitatie.ro. Acolo se menționează, în privința inserării punctajului maxim aferent factorilor de evaluare, că sistemul permite valori între „0.01” si „99999.99”. Astfel, în prezenta speță, autoritatea contractantă are posibilitatea de a introduce, în SEAP, la factorul de evaluare obținut de către respectivul ofertant, valoarea minimă de „0.01”. De asemenea, precizăm că SEAP stabilește un clasament al ofertelor în funcție de datele furnizate către sistem, însă evaluarea ofertelor și stabilirea ofertei câștigătoare va fi stabilită și realizată de către comisia de evaluare, conform atribuțiilor prevăzute la art. 127 din Anexa la H.G. nr.395/2016, în baza propriului clasament. Tags: 

SEAP

Speta 1092 În cazul unei asocieri de operatori economici, poate unul dintre aceștia să încarce documentelele ofertei în SEAP, dar semnarea documentelor să fie efectuată cu semnătură electronică extinsă de către un alt membru al asocierii? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:25:52 Versiune: 1 Raspuns:

Referitor la calitatea de ofertant a unui operator economic participant la o procedură de achiziție publică, art. 53 din Legea nr. 98/2016 prevede că „orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”. De asemenea, potrivit art. 54 alin. (1) din același act normativ, „autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici care participă în comun la procedura de atribuire să adopte sau să constituie o anumită formă juridică pentru depunerea unei oferte ori a unei solicitări de participare”. În conformitate cu prevederile legale în domeniul achizițiilor publice, la o procedură de atribuire desfășurată integral prin mijloace electronice (licitație deschisă/licitație restrânsă/procedură simplificată într-o singură etapă), operatorul economic are obligația, astfel cum prevede art. 60 alin. (1) coroborat cu alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, de a depune oferta și DUAE - în format electronic, semnate cu semnătură

electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condițiile legii, și încărcate în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către operatorii economici înregistrați - numai până la data și ora-limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunțul de participare. Prin urmare, precizăm că legislația în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi prin care să oblige ca documentele încărcate în SEAP să fie semnate cu semnătură electronică de către liderul asocierii care depune oferta sau de către unul dintre ceilalți asociați; operatorii economici care se asociază pentru a depune ofertă comună putând fi reprezentaţi în relaţia cu autoritatea contractantă de către oricare dintre operatorii economici asociaţi pentru care s-a stabilit dreptul de reprezentare a asocierii în relaţiile cu terţii. Tags: 

SEAP

Speta 1091 Autoritatea contractantă are obligația să publice răspunsurile la întrebările de clarificări în secțiunea „Lista clarificări, notificări și decizii” din cadrul platformei SEAP, astfel încât informațiile să fie accesibile și operatorilor economici neînscriși în procedură, sau este suficient ca autoritatea contractantă să le publice astfel încât acestea să fie accesibile doar celor înscriși în procedură? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:25:38 Versiune: 1 Raspuns:

Art. 150 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, obligă autoritatea contractantă să asigure „prin mijloace electronice, prin intermediul SEAP, accesul direct, complet, nerestricţionat şi gratuit al operatorilor economici la documentele achiziţiei începând cu data publicării anunţului de participare.” Tototdată, potrivit art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, „Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau informaţii suplimentare în legătură cu documentaţia de atribuire, cu respectarea termenului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunţul de participare/simplificat/de concurs.” De asemenea, precizim că, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, „autoritatea contractantă are obligaţia de a publica răspunsurile însoţite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziţiei, indicată potrivit dispoziţiilor art. 150 alin. (2), luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informaţiile suplimentare respective.” În continuare, mai precizăm că operatorul SEAP este cel care asigură facilitatea tehnică necesară pentru îndeplinirea obligației prevăzute la art. 160 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, în cadrul formularului aferent documentației de atribuire fiind prevăzută secțiunea denumită „Listă clarificări, notificări și decizii” destinată încarcării, de către autoritățile contractante, a solicitărilor de clarificări primite de la operatorii economici și a răspunsurilor aferente. Astfel, chiar dacă legislația nu identifică expres secțiunea din SEAP în care autoritatea contractantă are obligația de a publica solicitările de clarificări primite de la operatorii economici precum și răspunsurile aferente, aceasta stabilește faptul că publicarea respectivelor informații se face la adresa de internet la care sunt disponibile și documentele achiziției, astfel încât informațiile să fie accesibile tuturor operatorilor economici, indiferent dacă sunt înscriși sau nu la respectiva procedură. Tags: 

SEAP

Speta 1090 O autoritate contractantă are în desfășurare o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică. Pentru îndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire a achiziției, un ofertant are nevoie de un terț susținător. Astfel, DUAE completat de terțul susținător trebuie să fie semnat de acesta cu semnătura electronică extinsă proprie sau poate fi semnat de ofertant cu semnătura electronică extinsă a ofertantului? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:24:51 Versiune: 1 Raspuns:

Precizăm că la data de 05.04.2019 Agenția pentru Agenda Digitală a României (actuala Autoritate pentru Digitalizarea României) a postat, în secțiunea „Știri de interes” din SEAP, informații ce privesc „Noul DUAE integrat în SEAP”, prin care se aduceau clarificări asupra unor aspecte care vizează utilizarea de către autoritățile/entitățile contractante, și respectiv prezentarea de către ofertanţi/candidaţi, a D.U.A.E în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, în scopul aplicării corespunzătoare a legislației în domeniul achizițiilor publice. Totodată, în data de 02.07.2019, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a emis Notificarea referitoare la utilizarea Documentului Unic de Achiziții European integrat în SEAP, prin care a clarificat o serie de aspecte privind semnătura electronică în cazul completării DUAE direct în SEAP. Astfel, fără să mai reluăm argumentele din notificarea ANAP sus-menționată, precizăm că operatorii economici participanți la procedurile de atribuire oragnizate prin SEAP complează DUAE aferent procedurii de atribuire direct în SEAP, după autentificare, ținând cont de calitatea în care aceștia participă la respectiva procedură de atribuire, respectiv de candidat/ofertant unic/asociere (lider/ofertant asociat)/subcontractant/terț susținător, conform Ghidului de utilizare DUAE ofertant publicat de către Agenția pentru Agenda Digitală a României. Totodată, având în vedere integrarea DUAE în platforma SEAP, ca facilitate tehnică, se consideră că prin autentificarea în SEAP acțiunile ofertanților, terților susținători sau subcontractanților de completare a DUAE direct în SEAP, astfel cum a fost menționat mai sus, respectă prevederile în materie referitoare la obligația utilizării semnăturii electronice extinse, în circumstanțele reglementate de acestea, prevederi care sunt în sarcina autorităților/entităților contractante și operatorilor economici. Față de cele de mai sus, în situația prezentată, terțul susținător în discuție va completa propriul DUAE din contul său de SEAP și, astfel, semnarea acestuia cu semnătură electronică extinsă nu mai este necesară. Tags: 

SEAP



DUAE

Speta 1089 O instituție publică de interes național, finanțată integral de la bugetul de stat, care are calitatea de autoritate contractantă, este înregistrată în SEAP ca utilizator „autoritate contractantă”. Este posibil ca aceasta să se înregistreze în SEAP și ca utilizator „operator economic”, în vederea participării la proceduri de achiziții publice derulate prin SEAP în calitate de ofertant? Data publicării: 16 iun. 2020, 09:24:35 Versiune: 1

Raspuns:

O entitate juridică ce are calitatea de autoritate contractantă poate avea și calitatea de operator economic și, implicit, de ofertant în cadrul unei proceduri de achiziție publică, dacă se încadrează în definiția prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. jj) din Legea nr. 98/2016, care stipulează că „operator economic - orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de persoane, care oferă în mod licit pe piață executarea de lucrări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste entități”. În ceea ce privește soluția tehnică și legală de înregistrare în SEAP a autorității contractante și ca operator economic, precizăm că aceasta se regăsește în dispozițiile art. 5 alin. (1) și alin. (3), art. 6 și art. 7 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, ce prevăd după cum urmează: Art. 5 alin. (1): „Orice autoritate contractantă, precum și orice operator economic care utilizează S.E.A.P. în vederea participării la o procedură de atribuire, are obligația de a solicita înregistrarea și, respectiv, reînnoirea înregistrării în S.E.A.P.  Art. 5 alin. (3): „Responsabilitatea pentru corecta funcționare din punct de vedere tehnic a S.E.A.P. revine operatorului acestui sistem.” Art. 6 alin. (1): „Înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării în S.E.A.P. se efectuează respectându-se procedura electronică implementată de către operatorul S.E.A.P., cu avizul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, denumită în continuare ANAP, potrivit atribuțiilor.” Art. 6 alin. (2): „Procedura electronică pentru înregistrarea, reînnoirea și recuperarea înregistrării, atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici, se publică pe site-ul www.e-licitatie.ro.” Art. 7: „Autoritățile contractante și operatorii economici care solicită înregistrarea, reînnoirea sau recuperarea înregistrării în S.E.A.P. răspund pentru corectitudinea datelor și informațiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare și/sau reînnoire a înregistrării și au obligația de a transmite operatorului S.E.A.P. orice modificare survenită în legătură cu aceste date și informații, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la producerea respectivelor modificări.” Precizăm că procedura de înregistrare în SEAP a operatorilor economici se regăsește la următorul link: http://sicap-prod.e-licitatie.ro/pub/manual/su/ , secțiunea „ÎNREGISTRARE”. Prin completarea formularului de înregistrare, operatorul economic își asumă un angajament de confidențialitate și de protecție a informațiilor existente în cadrul SEAP, inclusiv informațiile care asigură accesul în acest sistem informatic.