Endo Baza [PDF]

Zitiervorschau

ENDOBAZA

Endobaza este împărţită în 3 etaje: Fosa craniană anterioară Fosa craniană mijlocie Fosa craniană posterioară Fosa craniană anterioară

Fosa craniană anterioară 1. creasta frontală; 2. partea orbitală a frontalului; 3. crista galli; 4. lama ciuruită a etmoidului; 5. eminenţe mamilare; 6. proces etmoidal al sfenoidului; 7. jugum sfenoidal; 8. şanţurile sinusurilor sfenoparietale; 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11a. procesul clinoid mediu; 11b. canal carotico-clinoidian 12. aripa mare a sfenoidului; 45. tuberculul şeii 47. proces clinoid anterior; 48. canalul optic; 49. limbul sfenoidal; 50. şanţul chiasmatic; 51. aripa mică a sfenoidului; 54. gaura oarbă; 55. impresiuni digitate;

1. Limite: antero-laterală-scuama osului frontal ; posterioară-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare şi tuberculul şeii; inferioarăpărţile orbitale ale osului frontal, lama ciuruită a etmoidului, aripile mici ale sfenoidului şi faţa superioară a corpului sfenoidului până la tuberculul şeii; 2. Suprafeţe şi elemente osoase: a. părţile orbitale ale osului frontal prezintă impresiuni digitate, eminenţe mamilare şi şanţuri vasculare. b. scuama osului frontal prezintă creasta frontală pe care se inseră coasa creierului. c. lama ciuruită a osului etmoid prezintă orificii prin care trec filetele nervilor olfactivi şi ramuri din artera etmoidală anterioară. Această lamă este împărţită în două zone de către crista galli, proeminenţă pe care se ataşează coasa creierului şi care delimitează gaura oarbă. Cele două zone ale lamei ciuruite vin în raport cu bulbii olfactivi. d. aripile mici ale osului sfenoid prezintă posterior şanţurile sinusurilor sfenoparietale ale durei mater şi procesele clinoide anterioare pe care se inseră cortul cerebelului. e. faţa superioară a corpului sfenoidului - jugum sfenoidale este o suprafaţă patrulateră, care vine în raport superior cu tracturile olfactive şi cu girii drepţi ai lobilor frontali ai emisferelor cerebrale. - limbul sfenoidal este limita posterioară a jugumului sfenoidal. - şanţul chiasmatic conţine chiasma optică. - tuberculul şeii este o proeminenţă situată posterior de şanţul chiasmatic care limitează anterior şaua turcească. 3. Orificiile şi comunicările fosei craniene anterioare: a. gaura oarbă conţine o venă emisară de la mucoasa nazală (vena etmoidofrontală) şi o prelungire a durei mater. b. orificiile şi canalele etmoidale anterioare şi posterioare conţin mănunchiurile vasculo-nervoase etmoidale anterioare şi respectiv posterioare. c. canalele optice conţin fiecare nervul optic şi artera oftalmică. d. canalele carotico-clinoidiene se formează prin sudarea proceselor clinoide anterioare cu cele medii; canalul este străbătut de artera carotidă internă şi de plexul nervos pericarotic intern. 1

Fosa craniană mijlocie

Fosa craniană mijlocie 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11. proces clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; 14. şanţ carotic; 15. şanţul arterei meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19. impresiunea trigeminală; 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. eminenţa arcuată; 24. şanţul sinusului pietros superior; 43. gaura ruptă; 44. gaura ovală; 45. tuberculul şeii;

1. Limite: anterioară-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare şi tuberculul şeii; posterioară-marginile superioare ale stâncii temporalului şi marginea superioară a dorsum sellae; inferioară-faţa superioară a corpului sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului, feţele anterioare ale stâncilor temporale; 2. Suprafeţe şi elemente osoase: a. faţa superioară a corpului sfenoidului prezintă şaua turcească în care se află fosa hipofizară (care conţine hipofiza). Lateral de o parte şi de alta prezintă procesele clinoidiene medii. b. feţele laterale ale corpului osului sfenoid prezintă şanţul carotic care are forma literei “S” şi conţine artera carotidă internă ce străbate la acest nivel sinusul cavernos. Marginea inferioară a şanţului se prelungeste posterior cu lingula sfenoidală. c. feţele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezintă: - gaura rotundă este situată între rădăcinile anterioară şi mijlocie a aripii mari şi conţine nervul maxilar. - gaura ovală este situată între rădăcinile mijlocie şi posterioară a aripii mari şi conţine nervul mandibular, artera meningee accesorie, nervul pietros mic (când acesta nu trece prin canalul Arnold). - gaura spinoasă conţine artera meningee medie, vena meningee medie şi ramura meningeală a nervului mandibular (nervul spinos). - canalul Vesale conţine o vena emisară de la sinusul sfenoidal şi se află localizat medial de gaura ovală. - canalul Arnold conţine nervul pietros mic şi se află postero-medial de gaura ovală. f. feţele anterioare ale stâncilor oaselor temporale prezintă următoarele elemente: - impresiunea trigeminală (Gasser) este situată posterior de vârful stâncii şi conţine ganglionul trigeminal (Gasser); posterior de impresiune se află tuberculul retrogaserian Princeteau. - eminenţa arcuată este localizată postero-lateral şi conţine în profunzime canalul semicircular superior. - tegmen tympani este suprafaţa osoasă situată antero-lateral de eminenţa arcuată. - hiatusul şi şanţul nervului pietros mare sunt dispuse postero-lateral de impresiunea trigeminală. Prin hiatus trec nervul pietros mare şi ramura pietroasă din artera meningee medie. - hiatusul şi şanţul nervului pietros mic sunt situate anterior de hiatusul şi şanţul nervului pietros mare. *marginea superioară a stâncii temporalului-prezintă incizura pentru nervul abducens (VI), incizura trigeminală (Gruber) prin care trece nervul trigemen şi şanţul sinusului pietros superior. 2

Orificiile şi comunicările fosei craniene mijlocii

Fosa craniană mijlocie 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11. procesul clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; 14. şanţ carotic; 15. şanţul arterei meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19. impresiunea trigeminală; 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. eminenţa arcuată; 24. şanţul sinusului pietros superior; 40. dorsum sellae; 42. procesul clinoid posterior; 43a. gaura ruptă; 43.b lingula sfenoidală; 44. gaura ovală; 45a. tuberculul şeii; 45b. fosa hipofizară; 45c. şaua turcească; 46. faţa anterioară a stâncii temporalului; 47. procesul clinoid anterior;

1. Gaura ruptă este delimitată anterior de marginea posterioară a aripii mari a osului sfenoid, antero-medial de faţa laterală a corpului sfenoidului, postero-medial de partea bazilară a occipitalului şi lateral de orificiul canalului carotic. Gaura ruptă este împărţită în două zone: a. zona medială este acoperită de un cartilaj, superior de care se află artera carotidă internă. b. zona laterală conţine : a. nervii pietros mare şi pietros profund se unesc şi formează nervul canalului pterigoidian ; acesta pătrunde în canalul cu acelaşi nume prin orificiul său posterior situat în peretele anterior al găurii rupte. b. ramura anastomotică între artera carotidă internă şi artera canalului pterigoidian c. ramul meningeal al arterei faringiene ascendente d. vene emisare de la sinusul cavernos 2. Fisura orbitală superioară face comunicarea cu orbita şi este delimitată superior de aripa mică a osului sfenoid, inferior de aripa mare a osului sfenoid şi medial de faţa laterală a corpului osului sfenoid. Prin această fisură trec următoarele elemente: a. nervii oculomotor (III), abducens (VI), nazociliar şi rădăcina simpatică a ganglionului ciliar care străbat inelul tendinos comun (Zinn). b. venele oftalmice (superioară şi inferioară) c. nervii frontal, lacrimal şi trohlear (IV) d. ramura anastomotică între un ram recurent al arterei lacrimale şi artera meningee medie. 3. Găurile rotundă, ovală, spinoasă, canalul Arnold şi canalul Vesales de la nivelul aripii mari a osului sfenoid.

3

Fosa craniană posterioară 1.Limite:anterioară-marginile superioare ale stâncilor temporalelor, marginea superioară a dorsumului sellae; posterioară-scuama osului occipital; inferioară-feţele posterioare ale stâncilor temporale, osul occipital; 2.Suprafeţe şi elemente osoase: a.scuama osului occipital: -protuberanţa occipitală internă-corespunde confluenţei sinusurilor venoase. -creasta ocicipitală internă-coboară de la protuberanţa occipitală internă şi se bifurcă inferior deasupra găurii occipitale mari. -şanţurile sinusurilor transverse-se extind lateral de la protuberanţa occipitală internă; pe marginile şanţurilor se inseră cortul cerebelului. b.părţile laterale (condilare) ale osului occipital-prezintă anterior tuberculul jugular pe a cărui versant posterior trec nervii glosofaringian (IX),vag (X) şi accesor (XI). Inferior şi medial de tuberculul jugular se află orificiul intern al canalului hipoglosului (prin care trec nervul hipoglos (XII),ramura meningee a nervului hipoglos,vene comitante şi ramura meningee din artera faringiană ascendentă). c.clivusul-este o pantă osoasă concavă la care participă lama patrulateră şi partea bazilară a osului occipital. Superior de clivus se află bulbul rahidian, puntea, artera bazilară şi părţile terminale ale arterelor vertebrale. Pe marginile laterale se află şanţurile sinusurilor pietroase inferioare. Marginea laterală a dorsumului sellae prezintă două incizuri-una superioară prin care trece nervul oculomotor (III) şi una inferioară prin care trece nervul trohlear (IV). d.feţele posterioare ale stâncilor temporalelor prezintă: -şanţ pentru nervul abducens (VI) -porul acustic intern este un orificiul meatului acustic intern. Acesta este un canal care are o direcţie oblică antero-laterală perpendiculară pe axul stâncii şi o lungime de 1 cm. Fundul meatului acustic intern prezintă o creasta orizontală falciformă. Zona situată superior de creastă este împărţită de o creastă verticală în aria facială situată anterior (şi care reprezintă originea canalului facialului) şi aria vestibulară superioară situată posterior. Zona situată inferior de creastă este împărţită de o creastă verticală în aria cohleară situată anterior şi aria vestibulară inferioară situată posterior. Foramen singulare Morgagni se află pe peretele posterior al meatului acustic intern la 1 mm de fundul meatului şi conţine nervul ampular posterior. Meatul acustic intern conţine nervii facial (VII), intermediar Wrisberg (VII bis), acustico-vestibular, artera auditivă internă, uneori bucla arterei cerebeloase antero-inferioare şi venele auditive interne. -fosa subarcuată este situată supero-lateral de porul acustic intern şi inferior de marginea superioară a stâncii temporalului. Aici se deschide canalul pietro-mastoidian prin care trec venule. -foseta ungheală este o depresiune situată la cca 1 cm postero-lateral de porul acustic intern; la nivelul ei se află deschiderea apeductului vestibulului, care conţine un duct endolimfatic, o arteră, o venă şi o prelungire a durei mater. -şanţul sinusului sigmoid se află la joncţiunea dintre mastoidă şi stânca temporalului. e.feţele interne ale părţilor mastoidiene ale oaselor temporale prezintă şanţul sinusului sigmoid la nivelul căruia se observă gaura mastoidiană prin care trece o vena emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură meningee din artera occipitală.

Fosa craniană posterioară 16. gaura spinoasă 17. scuama temporalului 18. canal Arnold 19. impresiunea trigeminală 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare 22. tegmen tympani 23. eminenţa arcuată 24. şanţul sinusului pietros superior 25. fosa subarcuată 26. şanţul sinusului sigmoid 27. şanţul sinusului transvers 28. creasta occipitală internă 29. foseta vermiană 30. foseta ungheală 31. gaura occipitală mare 32. deschiderea apeductului vestibulului 33. porul acustic intern 34. şanţul nervului abducens 35. clivus 36. canalul hipoglosului 37. tubercul jugular 38. faţa posterioară a stâncii temporalului 39. gaura jugulară 40. dorsum sellae 41. şanţul sinusului pietros inferior 42. procesul clinoid posterior

4

Orificiile şi comunicările fosei craniene posterioare

Fosa craniană posterioară 24. şanţul sinusului pietros superior 25. fosa subarcuată 26 .şanţul sinusului sigmoid 27. şanţul sinusului lateral 28. creasta occipitală internă 29. foseta vermiană 30. foseta ungheală 31. gaura occipitală mare 33. porul acustic intern 34. şanţul nervului abducens 35. clivus 36. canalul hipoglosului 37. tubercul jugular 38. faţa posterioară a stâncii temporalului 39. gaura jugulară 40. dorsum sellae 41. şanţul sinusului pietros inferior 42. procesul clinoid posterior

1.Gaura jugulară face comunicarea între fosa craniană posterioară a endobazei şi spaţiul retrostilian. Limitele găurii jugulare sunt: antero-lateral-incizura jugulară de pe marginea posterioară a stâncii osului temporal şi postero-medial-incizura jugulară de la nivelul părţii laterale a osului occipital. Ligamentul pietro-occipital (situat între procesul intrajugular al osului occipital şi tuberculul intrajugular al osului temporal) divide gaura jugulară în două părţi: a.partea antero-medială-este subdivizată de o bandă fibroasă în două compartimente: -anterior-care conţine nervul glosofaringian (IX) şi sinusul pietros inferior; -posterior-care conţine nervii vag (X), accesor (XI), artera meningee posterioară şi un ram meningeal din artera occipitală. b.partea postero-laterală-la nivelul căreia sinusul sigmoid se continuă cu vena jugulară internă. 2.Gaura occipitală mare este limitată de partea bazilară (anterior), masele laterale ale occipitalului (lateral) şi scuama occipitalului (posterior). Ea stabileşte o comunicare între fosa craniană posterioară şi canalul vertebral. Gaura occipitală conţine: joncţiunea dintre măduva spinării şi bulbul rahidian, rădăcinile spinale ale nervilor accesori (XI), arterele vertebrale împreună cu plexurile simpatice periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinală anterioară, tonsilele cerebeloase, meningele, prima denticulaţie a ligamentului dinţat, ligamentul dintelui axisului şi membrana tectoria.

5