Franceza PT Incepatori PDF [PDF]

Zitiervorschau

INTRODUCERE

D   EM   O L      N E      C   TRS        I E    Ţ    AT     IV      

Ă    

Schimbările survenite în ultimii ani în societatea românească au deschis drum unor oportunităţi extraordinare de lărgire a orizonturilor sociale, culturale şi economice. Pentru a putea exploata aceste posibilităţi, este foarte importantă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională. În domeniul turismului şi al culturii, al relaţiilor economice şi politice internaţionale, stă pânirea limbii franceze, ca limbă str ăină cu mare r ăspândire în lume, este indispensabilă. Acest fapt a fost conştientizat de majoritatea ţărilor din lumea civilizată, limba franceză predându-se încă de la nivelul claselor ciclului primar de studiu. Metoda introdusă de EUROCOR se utilizează de mult timp cu succes în ţările vesteuropene şi în Statele Unite, mulţumită accesibilităţii şi atractivităţii prezentării. Cu eforturi relativ mici, se pot obţine în scurt timp rezultate uimitoare. Este suficient să învăţaţi zilnic câte 15 minute, f ăr ă a parcurge mai mult de o jumătate de lecţie odată. Esenţiale în asimilarea cunoştinţelor sunt sistematizările şi evaluările periodice, care vă dau posibilitatea de a progresa f ăr ă îndoieli şi lacune. Cursul de Limba franceză pentru începători se compune din 40 de lecţii, grupate în 20 de caiete. Patru dintre aceste caiete, prev ăzute sistematic pe parcursul studiului, cuprind doar exerciţi, ele constituind un foarte util material pentru evaluarea periodic ă a modului în care a fost asimilată materia. Pentru fiecare caiet puteţi beneficia de un suport audio, ce reprezintă înregistrarea integrală a conţinutului celor două lecţii. Aceste casete au un rol foarte important în deprinderea şi perfecţionarea pronunţiei, ele fiind realizate cu participarea unor vorbitori nativi de limba franceză. Fiecare lecţie tratează un anumit domeniu de interes, tematica cursului acoperind o multitudine de aspecte ce pot fi întâlnite în viaţa cotidiană. O lecţie cuprinde două păr ţi; la începutul fiecărei păr ţi a lecţiei se află câteva exerciţii de recapitulare a materiei parcurse, apoi v ă este  prezentat noul vocabular pentru domeniul pe care îl vizeaz ă lecţia şi vă sunt propuse o serie de exerciţii de verificare a acestuia. Pentru o mai bună fixare, cuvintele şi expresiile noi sunt introduse în propoziţii sau scurte texte. Fiecare parte a lecţiei cuprinde, de asemenea, secţiuni de prezentare teoretică a unor importante aspecte gramaticale şi exerciţii corespunzătoare. A doua parte din cea de-a doua lecţie a caietului nu introduce elemente de gramatică sau vocabular noi, aceasta fiind o parte de verificare a cunoştinţelor din întregul caiet. La sfâr şitul fiecărei lecţii se găsesc o recapitulare şi tema pentru acasă, pe care, după rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal. Faptul c ă a fost acordată o atenţie deosebită îmbogăţirii vocabularului se reflectă în existenţa unui vocabular sintetic al cuvintelor  şi expresiilor nou introduse, aflat la sfâr şitul fiecărui modul. Profesorii noştri sunt gata să vă ajute în a face primii paşi în cunoaşterea limbii franceze şi vă aşteaptă să deveniţi cursant EUROCOR. Vă dorim mult succes! 1

Pentru majoritatea cursanţilor noştri, limba franceză reprezintă un domeniu nou; cu siguran ţă, există printre dumneavoastr ă şi persoane care au avut ocazia de a asimila ceva cuno ştinţe în acest domeniu, lipsite însă de o sistematizare clar ă. Cursul EUROCOR pentru începători vă va ajuta să vă familiarizaţi cu regulile gramaticale de bază şi să vă formaţi o arie de cuprindere a vocabularului suficientă pentru a putea scrie, citi şi conversa în limba franceză în variate situaţii uzuale, cotidiene. Pentru ca studiul individual să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea lecţiilor au fost introduse o serie de simboluri grafice, care vă vor ajută să localizaţi mai uşor, în vederea recapitulării, secţiunile de vocabular sau gramatică:

N

semnalează cuvintele şi expresiile noi

atrage aten ţi  a asupra particularit ăţi  lor lexicale sau gramaticale ale limbii franceze

indică exerciţiile de verificare a cunoştinţelor însuşite

semnalează observaţiile importante, care se refer ă la reguli gramaticale sau de pronunţie esenţiale

3 (21)

indică faptul că problema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioar ă (în acest caz, la pagina 21 a lecţiei 3)

Unele exerciţii solicită folosirea filtrului roşu pentru verificare. Textul scris cu caractere ro[ii, precedat de semnul „ >”, dispare odat ă ce este acoperit cu acest filtru. Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Veţi găsi aici fragmente din lecţiile cursului, exemple de exerciţii, precum şi un model de recapitulare, unul de 2

vocabular  şi de temă pentru acasă.

3

Programa cursului de  Limba franceză  pentru începători  Lecţiile 1-2

Vocabular: Gramatică:

În oraş. Prepoziţiile. Conjugarea verbelor cu termina ţia „-er” la prezent. Pluralul substantivelor. Pronumele personale conjuncte. Adjectivele. Legătura (la liaison) şi eliziunea (l’élision).

Lecţiile 3-4

Vocabular: Gramatică:

Locuinţa. Culorile. Circulaţia. Interogaţia prin inversiune. Adjectivele cu trei forme. „-t” eufonic la persoana a III-a singular. Aplicarea expresiei „aller en”.

Lecţiile 5-6

Vocabular: Gramatică:

Familia. Viaţa de familie. La ţară  . Adjectivul posesiv („mon”, „ton” etc.). Negaţia. Termenii de negaţie: „ne … pas”, „ne … jamais” etc. Formele contractate ale  prepoziţiei: au (à + le), aux (à + les). Adjectivele cu terminaţia „-eau”. Adjectivele cu o singur ă formă.

Lecţiile 7-8

Vocabular: Gramatică:

Zilele să ptămânii. Prietenii. Timpul liber. Adjectivul posesiv. Omisia articolului înaintea substantivelor care denumesc profesiuni. Locuţiunea „il y a”. Interogaţia prin locuţiunea adverbială „est-ce que”. „Vouloir”, „pouvoir” + infinitiv

Caiet de exerciţii I

Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 1-8.

Lecţiile 9-10

Vocabular: Gramatică:

Îmbr ăcăminte. Anotimpurile. Ora. Vremea. Adjectivul demonstrativ. Subiectul impersonal „il”. Gradul comparativ al adjectivului. Adunarea. Folosirea prepoziţiei „pour”. „Quelle heure est-il?”, „A quelle heure?”

Lecţiile 11-12

Vocabular: La masă. La cumpără  turi. Gramatică: Articolul partitiv. Folosirea prepoziţiei „de” în exprimarea cantităţii şi după negaţie. Gradele de comparaţie: gradul superlativ. Folosirea verbului „prendre”. Folosirea prepoziţiei „comme”.

Lecţiile 13-14 Vocabular: Jocurile. Arta (pictur ă, muzică). Gramatică: Pronumele personal cu funcţia de complement direct. Imperativul. Formele contractate ale prepoziţiilor: du (de + le), des (de + les ). Prepoziţia „de” exprimând apartenenţa. Lecţiile 15-16 Vocabular: Ziua de naştere, ziua onomastică. Data. Forme de salut. Gramatică: Pronumele personal – complementul indirect. Conjugarea verbelor cu terminaţia „-ir”. Locul pronumelor în propoziţii. Păstrarea radicalului verbal în conjugare. Caiet de exerciţii II

Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 9-16. 4

Lecţiile 17-18 Vocabular: În camping. Îmbr ăcăminte. Igienă. Gramatică: Pronumele personal – formele disjuncte („moi”, „toi” etc.). Folosirea complementelor direct şi indirect cu verbele la imperativ.

5

Lecţiile 19-20 Vocabular: Gramatică:

În bucătărie. Accidentele. Ambulanţa, poliţia. Propoziţii imperative negative care conţin pronume. Viitorul apropiat ( futur proche). Trecutul apropiat ( passé récent) . Adjectivul demonstrativ „ça” folosit în limbajul curent. Imperativul verbelor  „avoir” şi „être”.

Lecţiile 21-22 Vocabular: Gramatică:

Călătorie în str ăinătate. Harta. Punctele cardinale. Pronumele nehotărât „on”. Perfectul compus ( passé composé). Participiul trecut. Pronumele adverbiale „en”, „y”.

Lecţiile 23-24 Vocabular: Gramatică:

Parisul cu monumentele sale. Pronumele relativ „qui”. Locuţiunea „il faut”. Negaţia în  perfectul compus. Folosirea locuţiunii „il y a” pentru exprimarea complementului circumstanţial de timp.

Caiet de exerciţii III

Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 17-24.

Lecţiile 25-26 Vocabular: Profesiunea, cariera. {omajul. Gramatică: Pronumele relative „que”, „dont”. Exprimarea numeralului ordinal. Verbele reflexive în propoziţii interogative. R ăspunsul afirmativ dat la o interogaţie cu negaţie: „si”. Locuţiunea „qu’est-ce que”. Lecţiile 27-28 Vocabular: Corpul uman. La poştă. Gramatică: Pronumele posesiv („le mien”, „le tien” etc.). Exprimarea negaţiei  prin conjuncţia „ni … ni”. Sublinierea expresivă prin locuţiunea: „c’est … qui” etc. Adverbele cu sufixul „-ment”. Lecţiile 29-30 Vocabular: Gramatică:

Studiile. Liceul, examenele. Banii. Comparaţia adverbelor. Locul complementului în perfectul compus. Pronumele posesiv „le nôtre”, „le vôtre” etc.

Lecţiile 31-32 Vocabular: Gramatică:

Cr ăciunul. Agricultura. Pronumele reflexiv „soi”. Adjectivele interogative „quel, quelle, quels, quelles”. „Tout, toute” ca adjectiv. Exprimarea restricţiei  prin „ne … que”. Viitorul simplu.

Caiet de exerciţii IV

Cuprinde două lecţii ce verifică noţiunile de vocabular şi gramatică însuşite în lecţiile 25-32.

6

 În caietele destinate începătorilor am utilizat sistemul EUROCOR de transcriere atât de particularit ăţi  le de pronun ţi  e ale limbii române, cât  şi de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etap  fonetice folosite, comparându-le cu sunetele române şti similare.

TRANSCRIEREA FONETICĂ Citiţi cu atenţie transcrierea fonetică din parantezele drepte. În cazul sunetelor care nu există în limba română, vom introduce semne speciale: •ville

> [vil] – oraş  – în cuvântul „ville” se pronunţă un singur  [l];  – vocala „e” de la sfârş  itul cuvintelor nu se pronun ţă. •restaurant

> [RestoR ã]

– restaurant

 –  [R] diferă  de consoana „r” în român ă: nu se pronunţă cu vârful, ci cu partea din spate a limbii. Ca să vă fie mai uşor, încercaţi să pronunţaţi această consoană cu ajutorul unui „h”;  – vocala deschisă [e] se aseamănă cu vocala „e” a limbii române;  – când consoana „s” se află între două vocale, se citeşte [z]. De exemplu: „maison”. În celelalte cazuri se citeşte [s];  – vocala [o] este deschisă în cele mai multe cazuri şi se pronunţă ca şi când am pronunţa [o] din limba română cu gura mai deschisă;  – vocala [ă] indică o pronunţie nazală. Cel mai simplu mod de a învăţa pronunţia vocalelor nazale este prin apăsarea nărilor. Când consoana „n” urmează unui [ă] nazal, ea nu se aude. Pentru a marca nazalizarea, am folosit acelaşi semn pentru toate vocalele limbii franceze: o tildă deasupra vocalei nazalizate [Î]. •café

> [kafE  ]

– cafenea; cafea

 – când „c” se află înaintea vocalelor „e”, „i” sau „y”, el se cite şte ca un [s] românesc. În celelalte cazuri, se citeşte ca un [k] românesc;  – vocala [E] se pronunţă mai închis decât vocala „e” din limba română;  – vocala „a” se pronunţă ca în limba română. •magasin

> [magazẽ]

– magazin

 – „s” între două vocale se pronunţă [z];  – „-in” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă ca un [ẽ] nazal. •maison

> [mezõ]

 – casă

 – „ai” se pronunţă [e];  –

„-on” la sfâr şitul cuvântului se pronunţă [õ], deci ca un [o] nazal.

•station

> [stasiõ]

 – staţie

 – „-tion” se pronunţă [siõ];  –  [i] aplecat (italic) marchează un „i” scurt, similar semivocalei româneşti întâlnite în cuvinte ca „ieri” sau „iau”. 7

•gare

> [ga:R]

– gar ă

 – semnul „:” marchează o vocală care se pronunţă mai lung. •banque

> [bã:k]

– bancă

 – „qu” corespunde consoanei [k];  – „e” la sfâr şitul cuvântului nu se pronunţă;  –  [ã:] este o vocală nazală pronunţată mai lung care seamănă cu vocala „o”, dar se pronunţă mai deschis. •voiture

> [vuatUR]

– maşină

 – sunetul transcris fonetic prin [U] nu există în limba română. Se pronunţă cu buzele ca pentru „u”, însă îl formăm în gât şi nu în cavitatea bucală.  – grupul „oi” se citeşte [ua], ca în cuvântul românesc „cuar ţ”.  – sunetul din cuvântul „le”, transcris fonetic prin [O], nu există în limba română. Îl pronunţăm  prin rotunjirea buzelor ca pentru „o” şi pronunţăm „e”.

În limba franceză există mai multe tipuri de „e”:  – [e] deschis, de exemplu: „élève”  – [E] închis, de exemplu: „café”  – când se află la sfâr şitul cuvântului, „e” nu se pronunţă (cu excepţia cazurilor în care este accentuat). În limba franceză „r” se pronunţă cu partea din spate a limbii. De exemplu: „gare” > [ga:R]. În limba franceză accentul cade întotdeauna pe ultima silabă. Vocala accentuată va fi scrisă cu caractere îngro

Citiţi cu voce tare cuvintele următoare. Reţineţi pronunţia corectă: oraş

– ville

> [vil]

restaurant

– restaurant

cafenea

– café

> [RestoRã  ] > [kafE  ]

magazin

– magasin

> [magazẽ]

casă

– maison

> [mezõ]

staţie

– station

> [stasiõ]

gar ă

– gare

> [ga:R]

 bancă

– banque

> [bã:k]

8

ec ţi  ei este înso ţi  tă  , pentru o corectă   şi rapid ă asimilare a cuno ştin ţ elor, de introducerea cuvintelor  şi expresiilor noi în propozi ţi  i, p V ă prezentă  m în continuare, pentru exempli  ficare, un fragment din partea a doua a lec ţi  ei 3.

Citiţi cu atenţie propoziţiile următoare. Reţineţi pronunţia corectă, cuvintele noi (care sunt subliniate),  precum şi traducerea în limba română: Il cherche une chaise sous la table. > [il [e:R[ Un [e:z la tabl]

– El caută un scaun sub masă.

Elles regardent un café devant faţa le cinéma. > [el ROgaRd ẽ kaf E dOvã lO sinEma]

– Ele se uită la o cafenea din cinematografului.

Marie travaille dans l’usine derrière la gare. > [maRi  tRavai dã lUzin deR ie:R la ga:R]

– Maria lucrează în uzina din spatele gării.

 Nous admirons la nouvelle lampe birou. sur le bureau. > [nuzadmiRõ  la nuvel lã:p sUR lO bUR o]

– Admir ăm lampa cea nouă de pe

Il habite un petit hôtel devant faţa le théâtre. > [il abit ẽ p(O)titotel dOvã lO tEa:tR]

– El locuieşte într-un hotel mic în teatrului.

Paul regarde sous la chaise. > [pol ROgaRd su la şe:z]

– Paul se uită sub scaun.

 Nous habitons derrière l’école. > [nuzabitõ dERi e:R lEk ol]

– Locuim în spatele şcolii.

Je regarde le tapis bleu sur le plancher. > [jO ROgaRd lO tapi blO sUR lO plãşE]

– Mă uit la covorul albastru de pe duşumea.

Paul et Sophie visitent une ville grise. > [pol e sof i vizit Un vil gRi]

– Paul şi Sofia vizitează un oraş mohorât.

Elle montre un lit blanc. > [el mõ:tR ẽ li blã]

– Ea arată un pat alb.

 Nous entrons dans une maison blanche. > [nuzãtRõ dãzUn mezõ blãş]

– Intr ăm într-o casă albă.

În propoziţiile de mai sus aţi întâlnit câteva cuvinte noi: sous

> [su]

– sub

devant

> [dOvã]

derrière

> [dERi e:R]

sur

> [sUR]

– în faţa, înaintea – după, în spatele – pe, de pe, 9

peste

10

Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: Marie cherche la nouvelle lampe sous la table. > [maRi  şe:R ş la nuvel lã:p su la tabl]

> Maria caută lampa cea nouă sub masă.

 Nous habitons la maison derrière le cinéma. > [nuzabitõ la mezõ deRie:R lO sinEma]

> Locuim în casa din spatele cinematografului.

 Nous travaillons dans une banque devant l’opéra. > [nu tRavaiõ dãzUn bã:k dOvã lopERa  ]

> Lucră  m într-o bancă în fa]a operei.

Pierre regarde le téléphone sur le bureau. > [pie:R ROgaRd lO tElEfo  n sUR lO bUR o]

> Petre se uită la telefonul de pe birou.

Completaţi propoziţiile în limba franceză cu cuvântul corespunzător. Folosiţi filtrul roşu: Locuieşti într-o casă mare din spatele gării.

– Tu habites une grande maison > derrière la gare.

Petre arată maşina din faţa operei.

– Pierre montre la voiture > devant l’opéra.

Băieţii caută radioul sub masă. table.

– Les garçons cherchent la radio > sous la

Sofia lucrează în spatele noului hotel.

– Sophie travaille > derrière le nouvel hôtel.

 Ne uităm la covorul mare şi nou tapis de pe duşumea.

– Nous regardons le nouveau et le grand > sur  le plancher.

Maria se uită sub pat.

– Marie regarde > sous le lit.

Paul admir ă o maşină neagră  în faţa casei.

– Paul admire une voiture noire > devant la maison.

Te uiţi la lampa de pe birou şi la covorul le de sub pat.

– Tu regardes la lampe > sur  le bureau et tapis sous le lit.

În continuare, vă prezentăm verbul auxiliar être: être

> [etR]

– a fi, a exista, a se afla

Iată câteva exemple în care verbul nou este la modul infinitiv. Citiţi cu voce tare: être à Paris

> [etR a paR i]

– a fi la Paris

être devant la maison

> [etR dOvã la mezõ]

– a fi în faţa casei

être derrière la gare

> [etR dER ie:R la ga:R]

être grand

> [etR gR ã]

– a fi în spatele gării – a fi mare (înalt)

être sous le lit

> [etR su lO li]

– a fi sub pat

être sur la table

> [etR sU:R la tabl]

– a fi pe masă

11

 De foarte mare importan ţă sunt sec ţi  unile de gramatică ale cursului. Ca exemplu, vă vom prezenta în continuare atât adjectivele posesive la singular din lec ţi  a 6, partea întâi, cât  şi conjugarea verbului  partea întâi. Regulile gramaticale sunt înso ţi  te, pentru o mai bun ă în ţe  legere, de exemple de propozi ţi  i/fraze conc iar în  finalul prezent ării sunt propuse exerci ţ ii de traducere.

 În propozi ţ iile anterioare a ţ i întâlnit cuvintele: „mon”

[mõ]

 –  se traduce prin „meu”, „al meu”

„ton”

[tõ]

 –  se traduce prin „tă  u”, „al t ău”

„son”

[sõ]

–  se traduce prin „său”, „ei ”, „lui” („al său”, „al ei”, „al lui”)

 Acestea sunt adjective posesive. Ele preced ă substantivele masculine; de exemplu: mon père (=tat ăl meu, tata); ton jardin (=gr ădina ta); son livre (=cartea sa, lui, ei)  Adjectivele posesive: „ma”

[ma]

 –  se traduce prin „mea”, „a mea”

„ta”

[ta]

 –  se traduce prin „ta”, „a ta”

„sa”

[sa]

–  se traduce prin „sa”, „a sa” „a ei”, „a lui”

 precedă  substantivele feminine; de exemplu: ma maison (=casa mea); ta mère (=mama ta); sa voiture (=ma şina sa, lui, ei)  Aten ţ ie! În fa ţ a substantivelor feminine care încep cu o vocal ă sau cu „h” mut, folosim formele masculine, de exemplu: mon amie >[monami] – prietena mea; ton école >[tonEko  l]  – şcoala ta;  son usine >[sonUzin]  – uzina sa, lui, ei  Procedă  m astfel pentru a evita întâlnirea dintre două vocale.

Pentru a reţine mai uşor adjectivele posesive, traduceţi propoziţiile următoare: Tata şi sora mea se duc la ţar ă.

> Mon père et ma sœur vont à la campagne. > [mõ pe:R e ma sO:R võ(t)a la kãpãn)

Gradina ta este mare şi frumoasă.

> Ton jardin est grand et beau. > [tõ jaRdeÎ e gRã e bo]

Creionul său (lui, ei) este în geanta ta.

> Son crayon est dans ton sac. > [sõ kREiõ e dã tõ sak]

Suntem în gră  dina mea cu mama lui (ei) şi cu tatăl tău.

> Nous sommes dans mon jardin avec sa mère et ton père. > [nu som dã mõ jaRdeẽ avek sa me:R e tõ pe:R]

Prietenul lui merge (se duce) la concert.

> Son ami va au concert. > [sonami va o kõse:R] 12

Sora mea şi fratele tău merg împreună ensemble la plimbare.

> Ma sœur et ton frère vont à la promenade. > [ma sO:R e tõ fRe:R võ(t)ãsã bl a la pRom(O)nad]

Cu toate că verbul aller se temină la in  finitiv în -er , el nu se conjug ă după regulile învăţa  te în prima lec ţ ie. Verbul aller este un verb neregulat  şi apar ţ  ine grupei a III-a (grupa verbelor neregulate). Formele deja cunoscute ale verbului aller sunt următoarele:

 persoana I singular:

je vais

> [jO ve] – eu merg, eu mă duc

 persoana a II-a singular: tu vas

> [tU va]  – tu mergi, tu te duci

Persoana a III-a singular:

il va

> [il va]

– el merge, el se duce

elle va

> [el va]

 – ea merge, ea se duce

Acest verb este întâlnit mai ales în următoarele situaţii: aller en train

> [alE ã tRẽ  ]

– a merge cu trenul

aller en voiture

> [alE ã vuatU:R]

– a merge cu maşina

aller en autobus

> [alE ãnotobUs]

aller en auto

> [alE ãnoto]

– a merge cu autobuzul – a merge cu maşina

aller en avion

> [alE ãnaviõ]

– a merge cu avionul

aller en (à) vélo

> [alE ã (a) vElo]

– a merge cu bicicleta

aller à pied

> [alE a piE]

– a merge pe jos

După verbul aller se află adesea prepoziţia à care precedă un nume de oraş; de exemplu: [jO ve a paR i]

Je vais à Paris.

– Mă duc la Paris.

sau prepoziţia en în faţa denumirii unei ţări; de exemplu: Tu vas en France.

[tU va ã fRãs]

– Mergi în Franţa.

Traduceţi în limba română următoarele propoziţii. Reţineţi pronunţia corectă. Folosiţi, ca de obicei, filtrul roşu: Je vais en France.

> [jO ve(z)ã fRã:s]

> Mă duc în Franţa.

Je vais en avion.

> [jO ve(z)ãnaviõ]

> Merg (călătoresc) cu avionul.

Tu vas en France aussi.

> [tU va ã fRã:s osi]

> {i tu megi în Franţa.

Mais tu vas en France en train.

>

[mE tU va ã fRãs ã tR ẽ] 13

> Dar tu mergi în Franţa cu trenul.

Pierre va aussi en train.

> [pie:R va osi ã tRẽ  ]

Mais Pierre va en Roumanie. > [mE pie:R va ã Rumani]

14

> Petre călătoreşte şi el cu trenul. > Dar Petre merge în România.

Marie va en Roumanie aussi. > [maRi  va ã Rumani osi]

> Maria merge şi în

România. Elle va à Constanţa.> [el va a kõstãtza]

> Ea merge la Constan]a.

Elle va à Constanţa en voiture. > [el va a kõstãtza ã vuatU:R]

> Ea merge la Constanţa cu ma[ina.

Mais Sophie va à Constanţa bicicleta en (à) vélo.

> [mE sof i va a kõstãtza ã (a)> Dar Sofia merge cu vElo] la Constanţa.

Paul va aussi en (à) vélo.

> [pol va osi ã vElo]

> Şi Paul merge cu

bicicleta. Il va à Constanţa aussi.

> [il va a kõstãtza osi] >

Şi el merge la Constanţa. Il va souvent à Constanţa.

> [il va suvã a kõstãtza]

> El merge des la Constanţa. Il visite Galaţi à pied.

> [il vizit galatzi a piE]

 Nous visitons Arad aussi à pied. > [nu visitõ aRa  d osi a piE]

> El vizitează Galaţiul pe jos. > Şi noi vizităm Aradul pe jos.

Mais Marie et Sophie visitent Constanţa en autobus.

> [mE maRi  e sof i vizit

> Dar Maria şi Sofia vizitează

kõstãtza ãnotobUs]

Constanţa cu autobuzul.

Sophie va souvent à Paris en avion.

> [sofi  va suvã a paR i ãnaviõ]

> Sofia se duce adesea la Paris cu avionul.

În propoziţiile de mai sus aţi întâlnit trei cuvinte noi: aussi

> [osi]

mais

> [me]

 –  şi, de asemenea – dar 

souvent

> [suvã]

– des, adeseori

Verificaţi dacă aţi reţinut cuvintele noi traducând propoziţiile următoare în limba franceză. Citiţi-le apoi cu voce tare: Merg la Paris.

> Je vais à Paris.

> [jO ve(z)a paR i]

El merge cu trenul.

> Il va en train.

> [il va ã tR ẽ]

Maria merge în Franţa.

> Marie va en France.

> [maRi  va ã fRã:s]

{i Sofia merge în Franţa.

> Sophie aussi va en France. > [sofi  osi va ã fRã:s]

Petre merge cu taxiul.

> Pierre va en taxi.

> [pie:R va ã taksi]

Eu merg cu maşina, dar

> Je vais en voiture, mais

> [jO ve(z)ã vuatU:R me an va a piE]

Ana merge pe jos.

Anne va à pied.

{i Petre merge pe jos.

> Pierre aussi va à pied.

> [pie:R osi va a piE]

Mergi des în România.

> Tu vas souvent en

> [tU va suvã ã

15

Rumani]

Roumanie. Paul merge des cu bicicleta. > Paul va souvent en vélo.

16

> [pol va suvã ã velo]

 Finalul   fiecărei lec ţi  i este prevă zut cu un exerci ţ  iu de traducere (propozi ţi  i separate, text, dialog), ce are rolul ver i ficării  finale a vocabularului însu şit, urmat de un util exerci ţi  u de fo  prezentă  m în continuare o astfel de secven ţă din lec ţi  a 5.

Rezolvând ultimul exerciţiu al acestei lecţii, puteţi verifica dacă v-aţi însuşit corect materialul prezentat  până acum. Dacă veţi avea dificultăţi în rezolvarea acestui exerciţiu, va trebui să recitiţi lecţia. Înainte de a trece la lecţia următoare, trebuie să consolidaţi materia învăţată.

Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare, folosind filtrul roşu: Familia locuieşte într-o casă nouă.

> La famille habite une nouvelle

maison. Dimineaţa, părinţii merg la uzină.

> Le matin les parents vont à l’usine.

Copiii merg la şcoală.

> Les enfants vont à l’école.

Vizităm cu plăcere nişte oraşe frumoase.

> Nous visitons volontiers de belles villes.

Ei cumpăr ă rar maşini noi.

> Ils achétent rarement de nouvelles voitures.

Băieţii lucrează cu plăcere cu tata avec le în garaj.

> Les garçons travaillent avec plaisir  père dans le garage.

Mama este adesea ocupat ă în gră  dină.

> La mère est souvent occupée dans le jardin.

Mergem cu plăcere cu voi cu maşina voiture în Franţa.

> Nous allons volontiers avec vous en en France.

Ei se duc rar la teatru, seara sunt obosiţi.

> Ils vont rarement au théâtre, ils sont fatigués le soir.

Mama şi fiica merg întotdeauna împreună ensemble la teatru.

> La mère et la fille vont toujours au théâtre.

Duminică mergem la oper ă şi la restaurant.

> Le dimanche nous allons à l’opéra et au restaurant.

Paul lucrează totdeauna mult, dar mais nu este obosit.

> Paul travaille toujours beaucoup, il n’est pas fatigué.

 Nişte fete frumoase merg cu avionul avion la Bucureşti.

> De belles filles vont en à Bucarest.

 Noi admir ăm nişte hoteluri noi şi frumoase hôtels la Paris.

> Nous admirons de nouveaux et beaux à Paris.

Duminica nu lucr ăm.

> Le dimanche nous ne travaillons pas.

Merg întotdeauna acasă avec cu părinţii.

> Je vais toujours à la maison mes parents.

Sofia nu lucrează repede, este obosită.

> Sophie ne travaille pas vite, elle est fatiguée. 17

Petre este trist. El nu merge la Paris.

> Pierre est triste. Il ne va pas à

Paris. Dar noi suntem mulţumite.

> Mais nous sommes contentes.

Mergem des în Franţa.

> Nous allons souvent en France.

Sunteţi obosiţi? Da, suntem foarte obosiţi.

> Êtes-vous fatigués? Oui, nous sommes très fatigués.

Părinţii sunt ocupaţi?

> Les parents sont-ils occupés?

 Nu, nu sunt ocupaţi.

> Non, ils ne sont pas occupés.

Ei se uită la televizor în salon.

> Ils regardent la télé dans le salon.

Copilaşul este singur în camer ă.

> Le petit enfant est seul dans la chambre.

El nu este mulţumit.

> Il n’est pas content.

Acasă sunt totdeauna ocupat.

> Je suis toujours occupé à la maison.

Eşti ocupat sâmbăta?

> Es-tu occupé le samedi?

 Nu, nu sunt ocupat.

> Non, je ne suis pas occupé.

Mergi cu noi la cinema?

> Vas-tu avec nous au cinéma?

Da, cu plăcere.

> Oui, avec plaisir.

Unde se duc ei?

> Où vont-ils?

La magazinele noi şi frumoase.

> Aux nouveaux et beaux magasins.

Pisica neagr ă şi câinele alb sunt totdeauna toujours împreună în gră  dină.

> Le chat noir et le chien blanc sont ensemble dans le jardin.

Sămbăta mergeţi la muzeu cu părinţii.

> Le samedi vous allez avec vos parents au

musée. Maria şi Paul merg şi ei?

> Marie et Paul, vont-ils aussi?

Da, ei merg cu plăcere cu noi.

> Oui, ils vont volontiers avec nous.

În încheiere, iată un exerciţiu fonetic, care conţine câteva cuvinte în care se repetă aceleaşi sunete. Citiţi-le cu voce tare: [e]

père, mère, i1

est [a- ] content, parents, dimanche garage, toujours, jardin famille, fille je suis, cuisine [j] [ii] [Ui]

18

Ultima parte a caietului de studiu nu con ţi  ne no ţi  uni de vocabular   sau gramatică noi, ci doar exerci ţ  ii de recapitulare a celor învăţa  te parcursul celor două lec ţi  i. Aceste exerci ţi  i reprezint ă elemente extrem de folositoare în comunicarea uzual ă , cotidiană. V ă oferim în continuare două fragmente din lec ţi  ile 4 şi 6.

În continuare, vă propunem câteva texte scurte. Citiţi-le de mai multe ori; aveţi mare grijă la intonaţie şi la accent (care apare marcat în text). Dacă aveţi suportul audio, mai întâi ascultaţi, apoi încercaţi să citiţi textul. Vă puteţi verifica traducerea cu ajutorul vocabularului de la sfâr şitul caietului de curs. J’habite avec ma famille | une grande maison | à la campagne. | | Mon père | aime travailler | dans le gar age. | | Mon fr ère | travaille souvent | avec notre père. | | Ma mère | préfère le travail dans la maison | et dans la cuisine. | | Elle adore aussi | son jardin. | | Le matin | elle est toujours derrière la maison | dans le jardin. | Elle travaille beaucoup | mais elle n’est jamais fatiguée. | | Ma sœur | n’aime pas du tout travailler. | Elle adore la télé | et la musique moderne. | | Elle déteste le travail | et elle est toujours fatiguée. | | Je travaille un peu avec mon père | et aussi avec ma mère. |

Ca şi până acum, la sfâr şitul lecţiei vă prezentăm câteva cuvinte în care se repetă aceleaşi sunete. Citiţi-le cu voce tare: [ñ]

montagne, campagne

[e]

frère, père, mère, mer, j’aime

[E]

chez, cahier, préfèrer, aimer, détester, adorer, jamais

[U]

musique, pas du tout

[õ]

mon, ton, son, 19

concert [ẽ] intéressant, mince [ã]

danse, intéressant, campagne

20

Vom vedea în continuare câteva fragmente din caietele de exerci  ţ ii I  şi II, ce au rolul  asimilate cuno ştin ţe  le lec ţ iilor 1-8  şi 9-16. Ve ţ i remarca caracterul interactiv al exerci ţi  ilor, a căror rezolvare se g ă se şte în cea  În cadrul acestor caiete au fost folosite alte simboluri gra  fice.

 Acestea sunt:

Exerciţ   iul 49

Propoziţiile care urmează sunt adevărate sau false în funcţie de desenul alăturat. Marcaţi şi în tabelul alăturat propoziţiile adevărate:

1. Voici le salon.

adevărat



2. Dans le salon il y a trois personnes.  3. Marie et Pierre regardent la télé.



4. Ils écoutent la radio.



1.

2.

5. Le petit chat est devant la fenêtre.  6. La porte est ouverte. 7. Marie est contente.

 

8. Ils parlent.



9. Pierre fume une cigarette.

 

10. Marie travaille avec Pierre.

3.

4.

5.

21

fals

Exerciţ   iul 50 

Citiţi cu voce tare textul care urmează şi completaţi  propoziţiile cu cuvintele corespunzătoare: .................................. je ne travaille pas. Je reste un peu avec . ................................. . Nous allons ................................... en  promenade. Le soir je vais souvent avec .................................. au théâtre. Le dimanche nous allons chez ................................ . Ils n’habitent pas ................................ . Ils ont une ..................... ........... à la campagne. Nous adorons rester dans ........................ ........ . Il est assez ................................

L’après-midi la famille

est................................et écoute de la musique. Exerciţ   iul 12 

Priviţi cu atenţie desenele următoare şi scrieţi sub ele propoziţia corespunzătoare: Il fait du soleil Il fait chaud. Il neige. Il fait froid. Il pleut. Il fait du vent.

...........................................

...........................................

22

...........................................

...........................................

...........................................

23

...........................................

 La sfâr  şitul   fiecărei lec ţi  i se a fl ă o succint ă recapitulare a celor mai importante aspecte  prezentate, având rolul sistematizării şi ver i ficării modului în care au fost asimilate cuno ştin ţe  le. V ă prezentă  m mai jos un fragment al recapitul ării lec ţ iei 4.

RECAPITULAREA LECŢIEI 4 Reguli gramaticale 4.1Adjectivul beau – frumos are trei forme la singular:

beau –  [bo]

– înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoană; de exemplu: un beau garçon – un băiat frumos

bel –  [bel]

– înaintea substantivelor masculine care încep cu o vocală sau cu h mut; de exemplu:un bel enfant – un copil frumos un bel homme – un bărbat frumos

belle –  [bel]

– înaintea substantivelor feminine: de exemplu: une belle fille – o fată frumoasă

4.2 Adjectivele rouge, jaune şi orange sunt invariabile în gen (au aceeaşi formă la masculin şi

feminin); de exemplu: une table rouge, un tapis rouge; une auto orange, un train orange; une moto jaune, un vélo jaune. 4.3Verbul aller – a merge, a se duce este neregulat. În această lecţie v-am prezentat acest

verb la timpul prezent (présent), la persoanele I, a II-a şi a III-a singular: je vais tu vas il va; elle va 4.4După verbul aller veţi folosi mai ales prepoziţiile à şi en:

aller à Paris

aller en France

aller à pied

aller en train (en voiture, en avion)

aller à (en) vélo

aller à (en) moto

4.5 După adverbele interogative comment sau où inversiunea predicatului cu subiectul este

obligatorie; de exemplu: Comment vas-tu en France? Où habitent-ils?

Reguli de pronunţie 4.6

ain se pronunţă [ẽ]; de exemplu: le train [lO tR ẽ]

4.7

au se pronunţă [o]; de exemplu: jaune [jon] 24

4.8

g între două vocale se pronunţă [j]; de exemplu: rouge [Ru:j]

25

 La sfâr ş itul   fiecărui caiet se g ă se şte un vocabular al cuvintelor  şi expresiilor noi, în ordine alf V ă prezentă  m câte un fragment al vocabularului din caietele lec ţi  ilor 1-2  şi 3-4.

VOCABULARUL LECŢIILOR 1 ŞI 2 (m.) – masculin, (f.) – feminin appartement

> [apaRt(O)mã]

– apartament

autobus (m.)

> [otobUs]

– autobuz

avec

> [avek]

– cu

 banque (f.)

[bã:k]

café

[kafE  ]

chambre (f.)

[[ã:bR]

cinéma (m.) dans

[sinEma]

VOC– AbanBcăULARUL LECŢIILOR 3 ŞI 4 – cafenea; cafea m. = genul masculin f. = genul femin–i ncamer ă – cinematograf  Vă reamintim că vocalele limbii franceze se pronun ţă scurt. Dacă, în anumite cuvinte, vocala se  pronunţă lung, a–ce sîtn fenomen va fi marcat prin semnul :; de exemplu: [a:], [[e:z].

de

[dã] [dO]

des

[dE]

école (f.)

[Eko  l]

édifice (m.)

[Edif is]

elle

[el]

elles

[el]

l’auto (f.)

entrer

[ãtRE  ]

l’avion (m.)

entrer dans

[ãtRE  dã]

 beau

et

[e]

femme (f.)

[fam]

fenêtre (f.)

[f(O)netR]

fille

[fii]

garçon

[gaRsõ] blanc

gare (f.)

à acheter admirer aller Anne à pied aussi

– pluralu>l a[rati]colului nehot ărât înaintea unui adjectiv + subst > i[a[tE] ant v [admiRE  ] – pluralul articolului nehot ărât [alE] –  şcoală [an] – edificiu, clădire [a piE] – ea [osi] – ele [loto]

– la, până la; în; cu; de – a cumpăra

– a intra> [laviõ] – a intra> un[dbeov]a

– avionul

–  şi  bel

– femeie>, so[bţiel]

– a admira – a merge, a se duce – Ana – pe jos; la pas – de asemenea, la fel, şi – automobilul, maşina

– frumos (înaintea substantivelor  masculine care încep cu o consoană) – frumos (înaintea substantivelor masculine care încep cu o voc – frumoasă

– fereastr ă  belle

– fată > [bel]

[ga:R]

 blanche

– băiat > [blã] – gar ă > [blã[] – mare, >îna[lbt lO]

grand (m.)

[gRã]

 bleu

grande (f.)

[gRã:d]

homme (m.)

[om]

 bleue Bucarest le bureau

– alb – albă – albastru

– mare, > [blO] înaltă [bUkaRe  st] – om, bă>rba[ltO bUR o]

– albastr ă – Bucureşti – biroul

la chaise

> [la şe:z]

– scaunul

chercher

> [şeR şE]

– a căuta

comment

> [komã]

– cu, cu ce

derrière

> [dER ie:R]

– după, în spatele

devant

> [dOvã]

– înainte, în faţa

écouter

> [EkutE]

– a asculta

en

> [ã]

– în

26

Tema pentru acasă , a  fl at ă la sfâr  şitul   fiecărei lec ţi  i, reprezint ă modalitatea optimă de a vă evalua progresele înregistrate în studiul lim  familiariza cu cerin ţe  le de rezolvat urmărind tema pentru acas ă a lec ţi  ei 3.

TEMA PENTRU ACASĂ 3 A.Traduceţi în limba română următoarele propoziţii: 1.

J’habite à Paris. 2.

Nous habitons

Bucarest. 3. Elle écoute la radio. 4.

Paul cherche le téléphone sous la

chaise. 5.

Les garçons sont devant nous.

B.Traduceţi în limba franceză propoziţiile următoare: 1.

Ele locuiesc la Bucureşti, în România. 2.

Ară  ţi lampa nouă de pe

birou. 3.

Petre intr ă în hotelul

nou. 4.Scaunul este negru, masa este albă. 5.Cumpără  m un telefon nou în magazin.

C.Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii interogative: 1.

Nous habitons en Roumanie. 2.Le bureau est noir. 3.Marie et Sophie travaillent dans l’école. 4.

Le garçon est derrière la voiture. 5.

Vous entrez dans le cinema.

D.Corectaţi propoziţiile următoare şi rescrieţi-le: 1.

Paul est-elle à Paris? 2.

La fille sont dans la

maison. 3. J’admire un nouveau 27

hôtel. 4. 5.

Le tapis est grise.

La femme est dans le magasin?

28

Cu aceste fragmente dintr-un formular de tem ă pentru acasă corectată  se încheie lec ţi  a demonstrativă a cursului de Limba franceză  pentru începători.  În speran ţa  că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului EUROCOR   înscriindu-vă la cursul de Limba francez ă pentru începători!  tel. 021/33.225.33; 29