Desen Tehnic - Semne Conventionale PDF [PDF]

Zitiervorschau

Capitolul III

3. DESEN TEHNIC DE INSTALAŢII 3.1 EXECUTAREA DESENELOR DE INSTALAŢII 3.1.1

Elemente comune desenului de instalaţii

Instalaţiile de apă şi de canalizare care deservesc construcţiile civile şi industriale, precum şi orice alte categorii de instalaţii, se execută pe baza unor planşe. Acestea se execută folosindu-se semnele convenţionale standardizate, plasate astfel încât să marcheze poziţia şi locul exact pe care trebuie să-l aibă fiecare element după terminarea lucrării. Desenele care alcătuiesc proiectul unei instalaţii sunt: − planul general de situaţie, care cuprinde planul terenului, fixează poziţia clădirii în raport cu reperele de aliniament şi de nivel, precum şi poziţia conductelor publice ale oraşului. Acest plan se execută la scara 1:200 sau 1:500. − desenul în plan al instalaţiei, care se întocmeşte pe planul desenului de arhitectură al fiecărui nivel şi care se execută la scara 1:50. − secţiuni prin clădire reprezentând elementele instalaţiei proiectate pe planul vertical. − desenele de detalii care sunt desene speciale a anumitor obiecte sau părţi ale acestor obiecte aparţinând instalaţiei; se execută la o scară convenabilă care poate fi 1:5, 1:10 sau 1:20. − schema izometrică, înfăţişând o vedere de ansamblu a instalaţiei, pe un desen deosebit de acela al construcţiei pe care o deserveşte şi care se execută în scopul de a da o imagine clară a întregii reţele, compusă din toate conductele, piesele de legătură şi obiectele respective. 3.1.2 Linii şi culori convenţionale pentru conducte În planurile generale de situaţie, conductele care transportă fluide se reprezintă conform tabelului 3.1.2.1. În planurile de execuţie, conductele pentru instalaţiile sanitare, de încălzire, de ventilare şi de condiţionare a aerului se reprezintă conform tabelului 3.1.2.2 (STAS 4724 -59). Dacă desenul cuprinde două sau mai multe feluri de conducte care vehiculează fluide de parametri diferiţi (caracteristici fizice, chimice, temperatură sau presiune), se folosesc culorile şi liniile date în tabelul 3.1.2.1. Culorile convenţionale se folosesc atunci când desenul de execuţie cuprinde o multitudine de instalaţii complexe (plan coordonator de instalaţii) formate din conducte care transportă fluide diferite.

Tabelul 3.1.2.1 Liniile şi culorile convenţionale de bază ale conductelor pentru fluide în planurile generale de situaţie (după STAS 185-49) Categoria fluidului

Conţinutul conductei

Culoarea convenţională de bază în linie continuă

Linia convenţională în negru

1

Apă

Verde

2

Abur

Roşu

3

Aer

Albastru

4

Gaze

Galben

6

Combustibil lichid şi uleiuri

Brun

5

Acizi

Portocaliu

5

Baze

Violet

6

Vid

Cenuşiu deschis

7

Fluide contra incendiilor

Roşu aprins

8

Diverse nespecificate mai sus

Se vor specifica în legenda desenului

Identificarea categoriei fluidului transportat se face prin culoarea de bază. Instalaţiile simple se reprezintă prin culorile de bază atunci când natura fluidului este uşor identificabilă (vezi tabel 3.1.2.2). Varietatea culorilor fiind limitată, utilizarea lor are caracter de recomandare şi se face cu precădere în schemele cu caracter funcţional. Pentru a se stabili natura fluidului transportat pe conducta desenată, liniile convenţionale ale conductelor pot fi însemnate din loc în loc cu litere ce reprezintă iniţialele lichidului transportat. La reprezentarea în culori se vor menţine simbolurile şi semnele convenţionale ale elementelor reprezentate. Coloanele instalaţiilor se diferenţiază prin numere de ordine şi dacă ar fi necesar se trece la iniţiala fluidului transportat. Tabelul 3.1.2.2 Culori convenţionale pentru reprezentarea planurilor de execuţie a conductelor de instalaţii sanitare, de încălzire, de ventilare şi de condiţionare a aerului (după STAS 1834-50) Nr. crt.

Semn convenţional Destinaţia conductei

în planuri de construcţii

în planuri generale de situaţie, planuri

Denumirea culorii convenţionale

comune I. Instalaţii sanitare 1

Conductă de apă rece potabilă

albastru

2

Conductă de apă caldă

roşu închis

3

Conductă de circulaţie a apei calde

violet

4

Conductă de apă pentru combaterea incendiilor

roşu-aprins

5

Canale sau conducte de canalizare menajeră sau unitară

cafeniu deschis

6

Canale sau conducte de canalizare pentru ape pluviale

cafeniu închis

II. Instalaţii de încălzire centrală 1

Conductă de apă caldă de ducere

roşu-aprins

2

Conductă de apă caldă de întoarcere

albastru

3

Conductă de apă caldă de înaltă temperatură de ducere

roşu-închis

4

Conductă de apă caldă de înaltă temperatură de întoarcere

violet

5

Conductă de abur

portocaliu

6

Conductă de condensat sub presiune atmosferică

verde

7

Conductă de dezaerisire sau de admisie a aerului

cafeniu

8

Conductă de golire (CG), drenaj (CD), preaplin (CP)

9

Conductă de siguranţă a traseului de ducere

roşu-aprins

10

Conductă de siguranţă a traseului de întoarcere

albastru

III. Instalaţii de alimentare cu combustibil 1

Conductă de gaze

galben deschis

2

Conductă de combustibil lichid

negru

După importanţa instalaţiilor, conductele se vopsesc în culori de bază în unul din următoarele moduri: ─ pe întreaga lungime şi pe toată suprafaţa

─ pe o lungime de minimum 0.5 m şi pe întreaga circumferinţă ─ pe o bandă longitudinală la minimum 0.5 m lungime Se vopsesc în mod obligatoriu părţile de conductă apropiate la robinete, la racorduri şi la aparate de control, pe o lungime de minimum 2 m în ambele părţi. Simbolurile şi inscripţiile se aplică prin vopsire în culoarea albă sau neagră direct pe conductă sau pe o placă fixată la aceasta şi vopsită în culoarea de bază. Marcarea săgeţilor pentru indicarea sensului curentului fluidului se face prin vopsire în culoarea albă sau neagră. 3.1.3

Semne convenţionale pentru elementele conductelor

Pentru întocmirea desenelor de instalaţii, elementele componente se reprezintă prin semne convenţionale, stabilite de standarde (în general), iar uneori de către proiectant, când semnificaţia lor este indicată în legendă. Semnele convenţionale pentru fitingurile şi piesele auxiliare ale conductelor sunt date în tabelul 3.1.3.1, iar principalele armături şi aparate pentru conducte, în tabelul 3.1.3.2. Tabelul 3.1.3.1 Semnele convenţionale de fitinguri şi piese auxiliare pentru conducte (după STAS 867 - 49) Piesa Denumirea cu flanşă I.

Semne comune a. Ţevi şi tuburi Conductă (tub, ţeavă) Conductă (tub, ţeavă) izolată Conductă (tub, ţeavă) cu flanşă, cu mufă sau cu un cap filetat Conductă (tub, ţeavă) cu două flanşe sau cu capete filetate Conductă (tub, ţeavă) cu flanşă şi mufă Legătură cu flanşe * Legătură cu mufă * Legătură cu filet (se indică numai la schimbările de diametru) Legătură prin sudură (se indică numai la schimbările de diametru)

cu mufă

cu filet

Suspensie simplă Suspensie simplă pentru montajul mobil al conductei Suspensie elastică pentru montajul mobil al conductei Punct fix Suport simplu Suport simplu, pentru mobil al conductei

montajul

Suport elastic pentru montajul mobil al conductei Suport mobil Suport de ghidare b.

Flanşe şi mufe Flanşă Mufă

II.

Ramificaţii Ramificaţie simplă la 90° Ramificaţie dublă la 90° Ramificaţie simplă la 45° Ramificaţie dublă, la 45° Ramificaţie simplă curbată Bifurcaţie

III. Curbe şi coturi Curbă cu flanşă, cu mufă sau cu cap filetat

Curbă cu două flanşe, mufe sau capete filetate Cot sau curbă (cu flanşă) 0˚ < α ≤ 90˚ Cot la 90˚, cu o flanşă, cu o mufă sau cu un cap filetat

Cot la 45˚, cu o planşă sau o mufă

Cot la 90˚, cu picior Cot la 90˚, cu picior, cu flanşă şi cu mufă *) idem, pt hidrant subteran Curbă dublă IV.

Teuri Teu Teu cu corp sferic Teu cu braţe curbate Teu cu mufe şi flanşă

V.

Cruci Cruce Cruce cu mufe şi flanşe

Cruce de curăţire cu dopuri

VI.

Reducţii Reducţii cu flanşe şi cu mufe

Reducţii excentrice cu flanşe şi cu mufe Curbă redusă VII.

Manşoane Manşon de trecere pe ţeavă Manşon din două părţi Manşon cu ştuţ cu flanşă Manşon cu ştuţ cu mufă

Manşon de protecţie tăiat transversal Manşon de longitudinal VIII.

protecţie

Mufe şi flanşe Mufă dublă Mufă şi contrapiuliţă

Mufă de reglare cu dop

Flanşă oarbă plană Flanşă oarbă curbată IX.

Compensatoare de dilataţie Compensator cu bucşe Compensator cu punct fix

Compensator cu membrană Compensator tip U Compensator telescopic simplu

tăiat

Liră de dilataţie X.

Teu şi mufă de reglaj Teu de reglaj Teu de reglaj sau curăţire cu dop Mufă de reglaj

XI.

Alte piese Piesă de curăţire

Curbă de etaj

Piesă cu flanşă, cu îngroşări

Sifon

Sifon general (cu sau fără capac de curăţire) Sifon U în plan Sifon de condens cu dop de curăţire a) în plan b) în schemă Capac

Dop nefiletat şi cu filet Niplu Piuliţă olandeză Racord olandez

a)

b)

Pâlnie de golire

Căciulă de protecţie contra ploii * Legăturile cu filet şi prin sudură se vor indica în desene numai în punctele de schimbare a diametrelor conductelor

Tabelul 3.1.3.2 Semnele convenţionale de armături, accesorii şi aparate pentru conducte şi instalaţii (după STAS 868 - 55)

Denumirea I.

Pentru robinete şi supape (semne comune)

Robinete şi supape, in general Robinete şi supape cu ventil

Robinet cu cep Robinet cu sertar Robinet sferic II.

Pentru formele robinetelor

Robinet drept Robinet colţar Robinet cu trei căi III.

Pentru indicarea legăturii în schema de detaliu

Robinet cu flanşă Robinet cu mufă Robinet cu filet Robinet prin sudură (sau lipire)

Semnul convenţional

IV.

Pentru indicarea armăturii de incendiu

Pentru stins incendiu V.

Pentru accesorii de robinete şi supape

Contragreutate Arc (de încărcare) Plutitor Membrană cu reglare

Dispozitiv de golire VI.

Pentru dispozitive de acţionare

Acţionare manuală (în mod curent nu se indică)

Acţionare cu motor

Acţionare cu electromagnet

Acţionare cu piston

Acţionare hidraulică sau pneumatică VII.

Pentru situaţii combinate

Robinet drept cu ventil pentru stins incendiu, acţionat manual Robinet drept cu ventil cu dispozitiv de golire, acţionat manual

Robinet colţar cu ventil acţionat cu servomotor

Robinet cu cep colţar

Fără semn

Robinet cu cep cu trei căi, acţionat manual

Robinet cu sertar acţionat hidraulic

Robinet cu ventil, de colţ, de siguranţă, cu contragreutate Robinet cu ventil, de colţ, de siguranţă, cu arc Robinet cu ventil, cu trei căi, de siguranţă, cu contragreutate

Robinet cu ventil, cu trei căi, de siguranţă, cu arc

Robinet cu ventil, de avarie, fără dispozitiv de blocare

Robinet cu ventil, de avarie, cu dispozitiv de blocare

Supapă de siguranţă dreaptă cu contragreutate

Supapă de siguranţă colţar cu arc

Supapă colţar cu plutitor

Supapă dreaptă cu membrană de reglare

Supapă de reţinere colţar Supapă automată de întrerupere (pt ruperi de conductă) fără dispozitiv de închidere Supapă automată de întrerupere (pentru ruperi de conductă) cu dispozitiv de închidere

Reductor de presiune VIII.

Pentru clapete

Clapetă de reţinere Clapetă de reglaj IX.

Pentru separatoare

Separator X.

Pentru scurgătoare

Oală de condensaţie cu flanşă Oală de condensaţie sudată Căciulă de ventilaţie

Amortizor de zgomot

Filtru pentru aer de evacuare

Sifon XI.

Pentru sorburi

Sorb fără clapetă

Sorb cu clapetă

Sorb simplu XII.

Pentru hidranţi

Hidrant de suprafaţă Hidrant subteran de incendiu Robinet de incendiu interior

Hidrant de grădină

Sprinkler

Drencer

Coloană de alimentare cu apă (hidraulică) XIII.

Pentru maşini şi aparate de deplasare a fluidelor

Pompă centrifugă

Pompă cu piston

Pompă de mână

Ejector

Injector de alimentare XIV.

Pentru aparate de măsurat

Manometru

Vacuummetru

Debitmetru

Termometru XV.

Pentru aparate de măsurat (semne suplimentare)

Transmitere la distanţă

Aparat înregistrator

Aparat integrator XVI.

Pentru robinete cu ventil în instalaţii sanitare

Robinet cu ventil pentru branşament (de apă)

Robinet cu ventil, de serviciu

Robinet cu ventil dublu serviciu

Robinet cu ventil, cu duş (sită)

Robinet cu ventil de lavoar

Robinet cu ventil, de picior

Robinet cu ventil de radiator (de reglaj) - colţar - drept Robinet cu ventil, de aerisire

Robinet cu ventil automat de aerisire

Baterie de robinete de amestec XVII.

Armături de serviciu

Robinet cu ventil de simplu serviciu Robinet cu ventil de dublu serviciu

Robinet cu braţ basculant Baterie de amestec Baterie de amestec, cu braţ basculant Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă fixă Baterie de amestec de baie cu duş şi tijă flexibilă

Baterie de amestec numai pentru duş, cu tijă fixă

Baterie de duş cu tijă fixă pentru cazane de baie Robinet dublu reglaj pentru radiator a)

drept

b) de colţ

Exemplificarea utilizării semnelor convenţionale este reprezentată în figura 3.1.4.1. Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale fitingurilor şi pieselor, semnele convenţionale pot fi completate astfel: ─ prin creare de noi semne obţinute prin combinarea a două sau mai multe semne convenţionale generale; ─ prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentând materialul, diametrul, conform standardelor sau normelor interne; ─ prin crearea de noi semne, utilizând în mod obligatoriu semnele referitoare la modul de îmbinare. În aceste cazuri, semnificaţiile semnelor vor fi indicate în legendă. Semnele convenţionale vor fi reprezentate în funcţie de scara desenului şi de dimensiunile de gabarit ale figurilor şi pieselor. Pentru diferenţierea conductelor cu aceeaşi destinaţie, dar având parametrii diferiţi, se trece valoarea acestora pe fiecare traseu de conductă (fig 3.1.3.1). În cazul când pe desen se găseşte un număr mare de conducte, pentru simplificare, reprezentarea lor se face numai prin linii negre continue, însemnate din loc în loc cu cifre (fig. 3.1.3.2). În legendă se trece semnificaţia fiecărei cifre.

Fig. 3.1.3.1

Fig. 3.1.3.2 Fig. 3.1.3.3 Sensul de circulaţie a fluidului se reprezintă prin săgeţi, aşezate pe linia care reprezintă fluidul, iar panta printr-o săgeată aşezată în afara liniei (fig. 3.1.3.3). Dacă în desen se încrucişează două conducte fără legătură, Fig. 3.1.3.4 conducta care se găseşte în spate se întrerupe în dreptul încrucişării. Astfel în figura 3.1.3.4 traseul C-D trece deasupra traseului A-B. În figura 3.1.3.5 a,b, este arătat modul de reprezentare al ramificaţiilor de conducte în acelaşi plan orizontal, iar în figura 3.1.3.6 al ramificaţiilor de conducte în planuri orizontale diferite.

a)

b) Fig.3.1.3.5

Fig. 3.1.3.6

Schimbarea de nivel pe traseu rectiliniu se reprezintă ca în figura 3.1.3.7. În legenda desenului se specifică elementul geometric al conductei neizolate la care se referă cota de nivel (radier, ax, etc.), precum şi elementul de construcţie în raport cu care se calculează cota de nivel (în general aceasta este pardoseala finită a parterului). Fig. 3.1.3.7 3.1.4

Cotarea în desenul de instalaţii sanitare

Pentru ca un desen de instalaţii să corespundă scopului – acesta fiind în general execuţia instalaţiei, el trebuie să cuprindă dimensiunile elementelor care îl compun (cote), precum şi anumite date şi indicaţii pentru montaj. Cotarea şi notarea desenului de detaliu, a unor fitinguri, piese şi armături sau a unor aparate cuprinse în reţeaua instalaţiei se execută după indicaţiile din desenul de instalaţii. Notarea şi cotarea elementelor constitutive ale ansamblului instalaţiei reprezentată în desenul de instalaţii se face conform tabelului 3.1.4.1..

Tabelul 3.1.4.1 Cotarea în desenul de instalaţii sanitare Denumire Ţevi din oţel fără sudură

Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald pentru construcţii

Ţevi de presiune, din fontă cu mufă (M) sau cu flanşă (F) pentru reţele de alimentare cu apă sub presiune

Detalii tehnice ∅ 1/ 2 ", 4 [m] 0.02 [%]

60 × 3.75, 4 [m] 0.02 [%]

TM,150 × 4000 0.02 [%] TF,150 × 4000 0.02 [%]

Tuburi din fontă pentru scurgere

Ţevi din plumb folosite ca ţevi de scurgere şi ca ţevi de presiune

Tuburi din beton simplu, pentru instalaţiile de canalizare exterioare clădirilor Tuburi de azbociment, de presiune, folosite în reţelele exterioare de alimentare cu apă

Tuburi de bazalt artificial

Tuburi de gresie ceramică antiacidă, pentru evacuarea apelor agresive din industrii şi laboratoare

Explicaţie - ţeavă din oţel fără sudură cu diametrul de 1/2”, lungimea 4 m, montată cu pantă de 0,02 - ţeavă din oţel fără sudură laminată la cald pentru construcţii cu diametrul de 60mm, grosimea peretelui ţevii de 3.75mm, lungimea de 4m, montată cu panta de 0,02 -ţeavă de presiune din fontă cu mufă cu diametrul de 150mm, la bară de 4m, montată cu panta de 0,02 -ţeavă de presiune din fontă cu flanşă cu diametrul de 150mm, la bară de 4m, montată cu panta de 0,02

F,100 × 1500 0.02 [%]

-tub din fontă pentru scurgere cu diametrul de 100mm, la bară de 1.5m, montată cu panta de 0,02

Pb ∅ 30 / 34, 4 [m] 0.02 [%]

- ţeavă din plumb cu diametrul interior de 30mm, diametrul exterior de 34mm, lungimea de 4 m, montată cu pantă de 0,02

B ∅ 300, 4 [m] 0.02 [%]

-tub din beton simplu cu diametrul de 300mm, lungimea de 4 m, montat cu pantă de 0,02

tubAc, PN 10, ∅ 400, 4 [m] 0.02 [%]

-tub de azbociment, cu presiunea nominală 10 bari, de diametru de 400mm, lungimea de 4m, montat cu pantă de 0,02

Bz ∅ 200, 4 [m] 0.02 [%]

-tub din bazalt artificial cu diametrul de 200mm, lungime de 4m, montat cu pantă de 0,02

G − TM 100, 4[m] 0.02 [%]

G − TF 100, 4 [m] 0.02 [%]

-tub din gresie ceramică antiacidă cu mufă/flanşă cu diametrul de 100mm, lungime de 4m, montat cu pantă de 0,02

Ţevi din PCV neplastifiat, rigid folosite în locul conductelor metalice

PVC, tip U50, 4 [m] 0.02 [%] PVC, tipGU 110, 4 [m] 0.02 [%]

Ţeavă din polipropilenă pentru scurgere

Ţeavă din polipropilenă fonoabsorbantă pentru scurgere

Ţeavă din PPRCT, pentru reţelele de apă sub presiune

Ţeavă din polipropilenă reticulată tip a, pentru reţelele de apă sub preisune

Ţeavă din polipropilenă reticulată tip b, pentru reţelele de apă sub

Ţeavă din polipropilenă reticulată tip c, pentru reţelele de apă sub presiune

Ţeavă multistrat (conductă din polietilenă reticulată tip b cu inserţie de Al), pentru reţelele de apă sub presiune

-ţeavă din PVC neplastifiat uşor, cu diametrul de 50mm, lungime de 4m, montat cu pantă de 0,02 -ţeava din PVC neplastifiat greu, cu diametrul de 110mm, lungime de 4m, montat cu pantă de 0,02

PP ∅ 110 × 1000 0.02 [%]

-ţeavă din polipropilenă cu diametrul de 110mm, la bara de 1m, montată cu pantă de 0,02

PPFOB ∅ 110 × 2000 0.02 [%]

-ţeavă din polipropilenă fonoabsorbantă cu diametrul de 110mm, la bară de 2m, montată cu pantă de 0,02

PPRCT HEXA 20 × 2.8, PN 20, 4[m] 0.02 [%]

-ţeavă din polipropilenă cu diametrul de 20mm, grosimea peretelui ţevii de 2.8mm, presiunea nominală de 20bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02

Pe − Xa 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] 0.02 [%]

- ţeavă din polietilenă reticulată tip a, cu diametrul de 16mm, grosimea peretelui ţevii de 2.2mm, presiunea nominală de 10 bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02

Pe − Xb 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] 0.02 [%]

- ţeavă din polietilenă reticulată tip b, cu diametrul de 16mm, grosimea peretelui ţevii de 2,2mm, presiunea nominală de 10 bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02

Pe − Xc 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] 0.02 [%]

- ţeavă din polietilenă reticulată tip c, cu diametrul de 16mm, grosimea peretelui ţevii de 2.2mm, presiunea nominală de 10 bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02

Pe − XbAl 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] 0.02 [%]

- ţeavă multistrat, cu diametrul de 16mm, grosimea peretelui ţevii de 2.2mm, presiunea nominală de 10 bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02

Ţeavă multistrat (PeX-Al)

PeX − Al 16 × 2.2, PN 10, 4 [m] 0.02 [%]

Cot fontă CF o

CF 90 , Φ20 PN10

Cot din polipropilenă o

PPRCT 90 , 20x2.8 PN10

Cot din polipropilenă pentru scurgere o

PP 90 , Φ20 PN10

Cot din PVC o

PVC 45 , Φ20 PN10 Cot pentru multistrat. o

PeX − Al 90 , Φ20 PN10

- ţeavă multistrat, cu diametrul de 16mm, grosimea peretelui ţevii de 2,2mm, presiunea nominală de 10 bari, lungimea de 4m, montată cu pantă de 0,02 Cot din fontă la 90°, diametrul nominal de 20mm, presiunea nominală 10 bari.

Cot din polipropilenă la 90°, diametrul nominal de 20mm, grosimea peretelui de 2.8mm, presiunea nominală 10 bari. Cot din polipropilenă pentru scurgere la 90°, diametrul nominal de 20mm, presiunea nominală 10 bari.

Cot din PVC la 45°, diametrul nominal de 20mm, presiunea nominală 10 bari.

Cot pentru multistrat la 90°, diametrul nominal de 20mm, presiunea nominală 10 bari.

Obiectele sanitare precum şi agregatele instalaţiilor de încălzire sau ale instalaţiilor electrice se notează cu simbolul (tipul), cu dimensiunile lor, precum şi cu cotele de poziţie care stabilesc locul lor în instalaţie, astfel un lavoar de faianţă de tip A ale cărui condiţii de formă şi dimensiune sunt stabilite prin STAS 1540-72, având lungimea de 500 mm se notează: LFA 500. Schiţa şi desenul unei instalaţii pot fi făcute pentru un ansamblu , în stadiul de proiectare sau pentru un ansamblu existent (în acest caz se dă numele de releveu).

Executarea schiţei şi a desenului unei instalaţii cere respectarea regulilor pentru stabilirea vederilor şi secţiunilor, de întocmire a schemelor, a regulilor de cotare şi aplicarea riguroasă a semnelor convenţionale standardizate. Orice instalaţie interioară, indiferent de natura ei, se compune dintr-un număr oarecare de conducte principale aşezate pe orizontală şi pe verticală (coloane), de la care pornesc ramificaţii (derivaţii) la punctele de utilizare unde se găsesc aparatele de consum (robinete de apă, radiatoare etc.). Schiţa unei instalaţii se execută pe planurile construcţiei, întocmite la scară convenabilă. Instalaţia este reprezentată prin secţiuni plane, la fiecare nivel, şi prin secţiuni verticale, astfel alese încât să cuprindă toate coloanele cu ramificaţiile respective. În figura 3.1.4.1 se dau unele exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru conducte şi armături. În figura 3.1.4.1.a este reprezentată schematic şi la scară o parte dintr-o instalaţie sub presiune. Folosindu-se tabelul 3.1.3.1 şi tabelul 3.1.3.2 se pot identifica uşor elementele componente ale instalaţiei. Tabel 3.1.4.2. Legendă reprezentare schematică a instalaţiei sub presiune Nr. Crt.

Denumire

Nr. Crt.

Denumire

1

Pompă centrifugă

8

Conductă

2

Curbă cu capete filetate

9

Reducţie cu mufă

3

Cot la 90°, cu picior

10

Cruce

4

Conductă cu capete filetate

11

Robinet

5

Robinet cu sertar

12

Ramificaţie dublă

6

Clapetă de reţinere

13

Manometru

7

Conductă cu mufă

Fig 3.1.4.1 – Exemple de utilizare a semnelor convenţionale pentru conducte şi armături de instalaţii a – conducte de apă cu pompă; b – conducte de presiune; c – conducte de abur.

3.2.2

Desenul în plan al instalaţiilor sanitare

Desenul instalaţiei se execută separat pentru fiecare gen de instalaţie, pentru a se asigura claritatea reprezentării. 1. Desenul în plan (secţiuni orizontale), se execută pentru fiecare nivel, scara 1:50, şi reprezintă proiecţia ortogonală a întregii instalaţii, pe o secţiune cu vedere obţinută presupunând construcţia secţionată cu un plan orizontal, paralel cu planşeul respectiv la o înălţime stabilită. Această înălţime se alege astfel încât să rămână sub planul de secţiune toate obiectele care alcătuiesc instalaţia (chiuvete, băi etc.), ramificaţiile care leagă obiectele la coloane sau conductele principale, precum şi instalaţiile complexe. Pentru nivelele care au instalaţii identice, se întocmeşte o singură secţiune, specificându-se nivelele la care se referă. Pe acest desen se trec toate dimensiunile conductelor principale, ale coloanelor, ramificaţiilor, diametrele nominale, pantele conductelor, precum şi cotele de nivel. Obiectele se desenează la scara desenului, ţinându-se seama de cote şi de poziţie, respectându-se reprezentarea convenţională stabilită prin standarde. În figura 3.2.2.1 este reprezentată o secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe, nivelul secţionat fiind parterul. Fig. 3.2.2.1. Secţiune orizontală printr-o clădire de locuinţe.

3.2.3. Elemente conceptuale De întocmirea exactă a planurilor depinde executarea şi montarea corectă a instalaţiilor, cât şi cuprinderea în devize a tuturor elementelor componente. De asemenea, aceasta conduce la o exploatare uşoară a instalaţiilor, prin identificarea rapidă a

conductelor din clădiri cu cele de pe planuri şi evitarea greşelilor de manevrare şi acţionare, care pot produce funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor. Pentru întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare, în prealabil trebuie să se colaboreze cu proiectantul de arhitectură pentru a se prevedea spaţiul necesar amplasării obiectelor sanitare, a coloanelor şi a conductelor de legătură. De buna colaborare dintre specialistul de instalaţii şi arhitect depinde adoptarea unor soluţii mai economice şi corespunzătoare din punct de vedere funcţional. Planurile de arhitectură, trebuie să prezinte informaţii cu privire la caracteristicile funcţionale ale clădirii, destinaţia încăperilor, amplasarea mobilierului sau a utilajelor. Pentru concepţia şi întocmirea planurilor instalaţiilor sanitare, trebuie să se ţină seama de următoarele condiţii: 1. Economice Aceste condiţii impun alegerea unor trasee şi soluţii tehnice care să conduca la un cost minim de investiţie. În acest scop se va urmări să se realizeze trasee cât mai scurte, urmărindu-se un consum redus de material. Pentru lungimi de trasee egale se va prefera soluţia în care diametrele conductelor sunt mai mici. O atenţie deosebită trebuie acordată amplasării pe verticală, unele sub altele, a grupurilor sanitare, urmărind-se astfel, pe cât posibil, reducerea numărului de coloane. 2. De execuţie În general, aceste condiţii impun anumite distanţe între conducte şi între acestea şi elementele de construcţii pentru a facilita un montaj rapid şi sigur. Astfel se va urmări modularea soluţiilor tehnice adoptate, obtinându-se reducerea numărului de repere şi a gamei de tipodimensiuni din punct de vedere al materialelor montate. 3. De siguranţă în funcţionare Se vor alege soluţii tehnice, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcţiune a instalaţiilor proiectate datorită condiţiilor de funcţionalitate a clădirilor. 4. De exploatare Se vor realiza soluţii tehnice astfel încât să fie uşor accesibile şi manevrabile. Conductele vor fi mascate cu elemente de construcţii uşor demontabile pentru a permite un acces comod pentru depistarea şi remedierea eventualelor defecţiuni. Montarea conductelor se va realiza pe cât posibil simetric pentru a permite o uşoară identificare în funcţionare. Pentru asigurarea unei bune funcţionări şi exploatări se va prevedea sectorizarea instalaţiilor care să permită scoaterea din funcţiune doar a sectorului în care apare o defecţiune. 5. De materiale Aceste condiţii sunt legate de compatibilitatea materialelor folosite pentru a evita pericolul deteriorării sau distrugerii instalaţiilor sub acţiunea diferiţilor factori. 6. Estetice În general, condiţiile estetice conduc la soluţii mai puţin economice şi, de aceea, ele se vor aplica în special când se obţin şi alte avantaje, ca de exemplu, îmbunătăţirea condiţiilor igience sau de exploatare. 7. Fonice Prin proiectarea instalaţiilor sanitare se va evita transmiterea zgomotelor în încăperile clădirii sau structurii de rezistenţă.

3.2.4. Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare Echiparea şi dotarea cu obiecte sanitare se va face în funcţie de destinaţia şi caracteristicile clădirilor sau a spaţiilor ce urmează a fi dotate, de caracteristicile reţelelor exterioare de apă şi canalizare, de nivelul de confort la care trebuie să răspundă clădirile respective, precum şi de cerinţele investitorilor. În general, se urmăreşte să se stabilească un număr minim de obiecte sanitare care să permită satisfacerea nevoilor igienico-sanitare astfel încât perioada de aşteptare pentru utilizarea lor să fie acceptabilă, fără a crea senzaţia de disconfort sau obligaţia renunţării la utilizarea lor. Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a clădirilor se va face în conformitate cu prevederile cuprinse în STAS 1478 - 90 “Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare" - tabel 1, de prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, în care se precizează dotările necesare pentru diferite categorii de clădiri şi încăperi, precum şi de prevederile temei de proiectare. Tabel 3.2.4.1. Dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a construcţiilor civile

Repartiţia pe Băi pentru Lavoare Duşuri Fântâni sexe % picioare Căzi de de băut Pisoare baie BărBărBărBărBărapă Femei Femei Femei Femei Femei baţi baţi baţi baţi baţi Closete

Destinaţia clădirii

Clădiri pentru birouri Cluburi cu săli de spectacole, teatre: - pentru spectatori - pentru artişti

b 90

f 30

b 45

-

-

-

-

b 40

f 40

-

-

-

-

b 100

f 35

b 50

-

-

-

-

b 100

f 100

-

-

45

55

b 60

f 20

b 30

b 20

f 20

b 5

f 5

sau

sau

b 10

f 10

-

-

-

-

50

50

50

50

Observaţii

Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă

Pentru duşuri cu cabine separate, cu dezbrăcare la fiecare duş, se ia în calcul valoarea 5; pentru duşuri fără cabine separate, se ia în calcul valoarea 10.

Cinematografe cu un număr de locuri max: - 250

2

2

2

-

-

-

-

1

1

-

-

- 500

2

3

2

-

-

-

-

1

1

-

-

- 750

2

4

3

-

-

-

-

2

2

-

-

- 1000

3

5

3

-

-

-

-

2

2

-

-

- 1500

4

7

4

-

-

-

-

3

3

-

-

-

-

b 30

f 30

-

-

50

50

-

-

b 40

f 40

b 10

f 10

25

75

Cantine, restaurante: - pentru consumatori

- pentru personal

b 180

f 60

b 90

-

b 90

f 30

b 45

-

n 250

dar min. 1 -

b, f şi n se referă la numărul de locuri la mese

Clădiri pentru cazare - cămine şi internate având obiectele sanitare în grupuri sanitare

b 15

f 10

b 20

-

-

b 40

f 40

b 7

f 7

b 15

f 15

-

-

- cămine şi internate cu lavoare în fiecare cameră

b 15

f 10

b 20

-

-

b 40

f 40

b 30

f 30

b 15

f 15

-

-

- cămine şi internate cu grupuri sanitare în cameră

b 10

f 10

-

-

-

-

-

b 6

f 6

b 10

f 10

-

-

- hoteluri cu grupuri sanitare pe nivel şi lavoar în cameră

b 35

f 10

b 20

-

-

-

-

b 30

f 30

b 20

f 20

-

-

- hoteluri cu camere de baie aferente camerelor de cazare

În afara camerelor de baie aferente camerelor de cazare, la fiecare nivel se prevede câte un grup sanitar cu closet, lavoar şi chiuvetă, separat pentru bărbaţi şi femei, cu respectarea condiţiilor de amplasare aşa încât să fie asigurate accesul şi folosirea uşoară a acestora, distanţa maximă admisibilă de parcurs până la grupurile sanitare fiind de 75 m, fără a se depăşi 4 m pe verticală

Grădiniţe: - pentru un număr de copii de max.: -

- 25 - 50 - 75 - 100 - 150 - 200 - 250 - 300

3 5 8 10 15 20 22 25

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

3 5 8 10 15 20 22 25

2 4 6 8 11 15 17 20

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Grupurile sanitare sunt comune pentru copiii de ambele sexe. Cifrele se referă la copii pe un nivel. Bateriile pentru duş trebuie să fie cu tub flexibil. La oficiu se prevede un spălător.

La cabinetul medical se prevede un

- pentru personal Creşe: - pentru personal

-

f 40

-

-

-

-

-

-

f 40

-

f 40

-

-

-

f 40

-

-

-

-

-

-

f 40

-

f 10

-

-

- pentru copii Spitale: - pentru personal

Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă. b 90

f 30

b 45

- pentru bolnavi Băi publice: - pentru public - pentru personal

lavoar.

-

-

-

-

b 40

f 40

b 10

f 10

-

-

Dotarea cu obiecte sanitare se face prin nota de comandă. b 100

f 35

b 50

-

-

-

-

b 50

f 50

-

-

-

-

b 90

f 30

b 45

-

-

-

-

b 40

f 40

-

-

-

-

Institute de învăţământ superior, şcoli: - pentru un număr de elevi de max.:

Pentru medici se prevede câte un grup sanitar dotat cu closet, lavoar şi duş, separat pentru bărbaţi şi femei, la fiecare nivel. Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă. Numărul căzilor de baie şi al duşurilor precum şi repartiţia pe sexe se fixează prin nota de comandă

Valorile înscrise sunt valabile pentru elevi de acelaşi sex, pentru acelaşi grup sanitar.

- 50

2

5

3

-

1

-

-

1

1

-

-

-

-

- 100

3

8

5

-

2

-

-

2

2

-

-

-

-

- 200

4

13

9

-

3

-

-

3

3

-

-

-

-

- 400

6

20

14

-

4

-

-

4

4

-

-

-

-

- 600

8

25

17

-

5

-

-

5

5

-

-

-

-

- 1000

10

30

20

-

6

-

-

6

6

-

-

-

-

Repartiţia pe sexe se stabileşte prin nota de comandă.

- săli de gimnastică şi ateliere de şcoală

b 60

f 20

h 30

-

n 50

-

-

b 10

f 10

b 10

f 10

-

-

- pentru cadre didactice şi personal administrativ

b 60

f 20

b 30

-

-

-

-

b 25

f 35

-

-

-

-

- 1000

4

2

6

-

3

-

-

2

2

-

-

70

30

- 5000

10

3

24

-

9

-

-

3

3

-

-

70

30

- 20000

30

10

83

-

27

-

-

9

8

-

-

70

30

- 60000

75

25

180

-

66

-

-

21

15

-

-

70

30

- 80000

90

30

220

-

80

-

-

24

18

-

-

70

30

b 70

f 25

b 30

-

n 50

b 40

f 40

b 10

f 10

b 5...12

f 5...12

55

45

b 900

f 300

b 450

-

n 1500

-

-

b 800

f 800

-

-

50

50

Săli şi terenuri de sport, stadioane: - pentru un număr de locuri de max.:

- pentru sportivi Gări (la traficul zilnic de călători) Fabrici, ateliere, unităţi de prestaţie: - pentru un număr de muncitori într-un schimb de max.:

La stabilirea numărului de duşuri se ţine seama de felul activităţii sportive, durata de efectuare a duşului, precum şi de felul cabinelor de dezbrăcare (individuale sau comune)

Conform tabelului 2 din STAS 1478-90.

- 25

1

2

1

-

1

-

-

-

-

- 50

2

3

2

-

1

-

-

-

-

- 75

3

4

2

-

2

-

-

-

-

- 100

4

5

3

-

2

-

-

-

-

Cifrele se referă la numărul de muncitori de acelaşi sex, pentru un grup sanitar

- 150

5

6

5

-

3

-

-

-

-

- 200

6

8

5

-

4

-

-

-

-

- 300

8

10

7

-

5

-

-

-

-

- 400

9

12

8

-

6

-

-

-

-

- 500

11

14

9

-

7

-

-

-

-

- 650

13

16

10

-

8

-

-

-

-

- 800

14

18

12

-

10

-

-

-

-

- 1000

16

20

13

-

11

-

-

-

-

OBSERVAŢII: 1. Pentru clădiri cu destinaţie specială, neasimilabile uneia din categoriile de clădiri din tabelul anterior, determinarea felului şi numărului obiectelor sanitare se face pe baza indicaţiilor din nota de comandă. 2. Prin nota de comandă, se poate stabili o altă repartiţie pe sexe a persoanelor, în funcţie de specificul funcţional al clădirii. 3. Pentru un număr intermediar de persoane, numărul obiectelor sanitare se calculează prin interpolare liniară. 4. Pentru un număr de persoane mai mare, numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare, păstrându-se proporţionalitarea corespunzătoare celui mai mare număr de persoane înscris în tabelul anterior. 5. Pentru un număr de persoane mai mic, numărul obiectelor sanitare se determină prin extrapolare, păstrându-se proporţionalitatea corespunzătoare celui mai mic număr de persoane înscris mai sus în tabel, numărul minim de obiecte fiind 1. 6. În cazurile în care grupurile de duşuri sunt montate separat de closete, se prevede în plus câte un closet la fiecare 10 duşuri. 7. În cazurile în care grupurile de closete sunt montate separat de grupurile de lavoare, se prevede suplimentar câte un lavoar pentru fiecrae 10 closete, dar minimum 1 lavoar, la un grup de closete. 8. La fiecare nivel al clădirilor – cu excepţia celor de locuit – se prevede o chiuvetă care se amplasează în grupul sanitar sau într-o încăpere destinată materialului gospodăresc. La clădiri de locuit, se recomandă să se prevadă chiuvete cu apă rece şi caldă – câte o chiuvetă la patru sau cinci niveluri – pentru întreţinerea părţilor comune. 9. În camerele de colectare a gunoiului, se prevede câte o chiuvetă cu robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă. 10. În întreprinderi cu peste 100 de femei pe schimb, se amenajează la vestiare, încăperi destinate igienei intime a femeilor. Aceste încăperi se prevăd cu instalaţii de spălare cu jet ascendent sau duş mobil, cu apă rece şi caldă: de la 500 de femei în sus, o astfel de instalaţie completată cu câte un lavoar şi un closert, se prevede la fiecare 300 femei.

Pentru clădiri de locuinţe cu caracter social (construire din fonduri de la stat), conform „Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare”, Indicativ I994, se recomandă dotarea cu următoarele obiecte sanitare şi a accesoriilor acestora : - în camerele de baie: - cadă de baie (mărimea 1700 mm) cu baterie amestecătoare de baie; - lavoar din porţelan sanitar (mărimea 600 mm), cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip “perlator"; - vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime; - spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare; - un sifon de pardoseală. - pentru grupul sanitar suplimentar: - lavoar din porţelan sanitar cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip “perlator"; - vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la înălţime; - cadă de duş (min. 800 x 800 mm) cu baterie de duş; - spaţiu pentru maşina de spălat rufe şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare în cazul în care nu s-a prevăzut în camera de baie; - un sifon de pardoseală. - pentru bucătării: - spălător (din fontă sau tablă emailată, eventual inox) cu platformă, cu baterie de apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip “perlator"; - spaţiu pentru o maşină de spălat vase şi racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare. - pentru părţile comune: - chiuvetă cu două robinete dublu serviciu pentru apă rece şi caldă la 3-4 nivele; acestea vor fi amplasate, de regulă, lângă casa scării (în spaţiile care adăpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii disponibile, ferite de îngheţ). 3.2.5. Amplasarea obiectelor sanitare După stabilirea numărului şi felului obiectelor sanitare, este necesar ca acestea să fie amplasate în spaţiile specifice (camere de baie, grupuri sanitare suplimentare, bucătării, etc.), astfel încat să se asigure condiţiile funcţionale normale şi totodată să se ocupe un spaţiu minim. Distanţele minime de amplasare, precum şi cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate în STAS 1504-85 „Distanţe de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor şi accesoriilor lor”. Înălţimile de montare sunt indicate de la nivelul pardoselii până la partea superioară a obiectelor sanitare şi a accesoriilor acestora şi, respectiv, până la axa orizontală a armăturilor (vezi tabel 3.2.5.1.). Tabel 3.2.5.1. Înălţimi de montare a obiectelor sanitare şi accesoriile lor Nr. crt.

Denumirea obiectului sanitar, a armăturii sau accesoriului

Înălţimea de montare [mm]

Observaţii

1

2

Lavoar - pentru copii până la 4 ani - pentru copii de la 4 la 6 ani - pentru copii de la 6 la 11 ani - pentru copii peste 11 ani şi adulţi - robinet sau baterie montată pe perete

4

500

- etajeră

400

- portprosop montat lângă lavoar

750

6

7 8 9

- de la partea superioară a lavoarului, în axa lui - de la faţa superioară a lavoarului la latura inferioară a oglinzii, în axa lavoarului - de la faţa superioară a lavoarului la partea inferioară a etajerei, în axa lavoarului - se montează în dreapta sau stânga lavoarului, la 50…100 mm de la pareta laterală a lavoarului

- portprosop montat pe peretele din faţa lavoarului

1400…1500

- la min. 50 mm de la peretele lateral

- săpunieră

900…1100

- se montează în dreapta sau în stânga lavoarului, la 50…100 mm de la partea laterală a lavoarului

Baie pentru adulţi - cadă de baie - baterie de perete

max. 650 100…125

- săpunieră - mâner de baie Baie fixă pentru copii sugari - cada de baie

2100 750…850 750…850 1000

- baterie de perete

1100…1150

- săpunieră Baie pentru picioare - cuva - bateria - mâner de baie

1150…1250

- săpunieră 5

100…200

- oglindă

- para duşului fix

3

450 600 700 800

350 150…250 1000…1100 500…600

Cadă pentru duş - cuva - bateria

200…300 1200…1300

- para duşului fix

2100

- mâner de baie - săpunieră Duşuri comune - bateria

1200…1300 1200…1300 1200…1300

- para duşului fix

2100

- mâner de baie

1300

- săpunieră

1300

Bideu Chiuvetă - chiuvetă - robinet Spălătoare comune

- de la partea superioară a căzii de baie - de la fundul căzii de baie la baza stropitorului - se montează în dreptul ventilului de golire a căzii - de la partea superioară a cuvei, în axa ei - se amplasează în axa cuvei sau lateral - se amplasează în dreapta sau stânga bateriei - de la fundul căzii pentru duş - de la fundul cuvei pentru duş la baza stropitorului -

după obiect

- de la partea superioară a grătarului la baza stropitorului - lateral faţă de baterie, în gabaritul duşului - simetric mânerului de baie faţă de baterie, în gabaritul duşului -

800 1150

-

10

11

- robinet sau baterie Spălător de vase în locuinţe - spălător - baterie de perete Spălător de vase în restaurante, cantine etc. - spălător

12

-baterie sau robinet Closet cu vas - vas - rezervor de spălare montat la înălţime

13

- rezervor de spălare montat la semiînălţime - mânerul trăgătorului - porthârtie Closet oriental - cuva vasului - rezervor de spălare montat la înălţime

14

900-950 800 200…250 la înălţimea me-selor de lucru 200…250 după obiect 2300…2500

- de la partea superioară a spălătorului

- de la partea superioară a spălătorului - cu asigurarea unui spaţiu de min. 200 mm între partea superioară a rezervorului şi plafon

1200…1300

-

1300 750

-

2200

- mânerul trăgătorului - porthârtie Pisoar

1300 750

- pentru copii de la 6 la 11 ani

500

- closetul se montează sub nivelul pardoselii finite la min. 20 mm - cu asigurarea unui spaţiu de min. 200 mm între partea superioară a rezervorului şi plafon - de la pardoseală la partea superioară a buzei cuvei, în axa ei -

- pentru copii peste 11 ani şi adulţi 650 Fântână de băut apă - montată pe perete pentru copii de la 6 la 11 ani 700 pentru copii peste 11 ani şi adulţi 850 - montată cu picior după obiect 16 Scuipătoare - de perete 1000 - cu picior după obiect 17 Albie de spălat - cuva albiei 900 - baterie sau robinet 1250 OBSERVAŢIE – Pentru înălţimile indicate printr-o singură valoare în tabelul anterior, se admite o abatere la montaj de ± 5% 15

Distanţele minime pe orizontală sunt indicate între obiectele sanitare, armături şi accesorii, precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor (respectiv măştilor, când acestea depăşesc jumătate din adâncimea obiectului) sau faţa corpului de încălzire (vezi tabel 3.2.5.2.). Tabel 3.2.5.2. Distanţe minime pe orizontală între obiectele sanitare, armături şi accesorii, precum şi între acestea şi faţa finită a pereţilor

Distanţa se măsoară

Nr. crt.

1

Denumirea obiectului sanitar

Lavoar pentru adulţi

de la

- axa lavoarului

până la

Distanţa minimă fără spaţiu de cu spaţiu de circulaţie pe circulaţie pe lângă lângă persoana persoana care care foloseşte foloseşte obiectul sanitar obiectul [mm] sanitar [mm]

- peretele lateral

450

1050

-axa altui lavoar

700

-

a = 50 b = 1000

-

- faţa frontală a lavoarului de pe alt perete

Observaţii, schemă

Pentru a > 1000, c ≥ 450

- faţa laterală a lavoarului

- faţa frontală a closetului sau bideului

- faţa frontală a lavoarului

- faţa laterală a closetului sau bideului

Pentru c > 600 mm a = 400 mm d = 240 – 0,4 c pentru c = 0...600 d = 500 pentru e < 600

-

- faţa laterală a lavoarului

2

- peretele opus

600

1100

- faţa frontală a altui lavoar

e = 1200

e = 1700

- faţa frontală a closetului sau bideului

f = 500

- axa closetului sau bideului

400

-

- peretele lateral

300

900

- axa altui lavoar

500

-

- peretele lateral

350

950

- axa altui lavoar

600

-

- peretele lateral

400

1000

Lavoare pentru copii - până la 4 ani - axa lavoarului - de la 4 la 6 ani - de la 6 la 11 ani

- axa altui lavoar 3

Cadă de baie pentru adulţi

700

-

600

-

- distanţa prescrisă se referă la latura mare a căzii; celelalte laturi se lipesc de zidăria de roşu la căzile înzidite sau peretele finit, la căzile neînzidite

lavoarului

600

-

-

closetului

500

-

-

bideului

500

-

- faţa laterală a lavoarului

0*

-

- axa closetului sau bideului

400

-

- buza căzii de baie - peretele opus

- faţa frontală a:

* se admite o depăşire a marginii lavoarului peste buza căzii, de 30 mm

* distanţa prescrisă se referă la trei din laturile căzii; a patra latură se lipeşte de perete

4

Cadă de baie pentru copii sugari

- buza căzii de baie - perete - buza altei căzi de baie

600* 600

1100 -

5

Baie pentru picioare

- faţa frontală a căzii

-peretele opus

600

1100

- axa cuvei băii

- peretele lateral

400

1000

-

- axa altei cuve de baie

700

-

-

0

a = 600

6

Cadă de duş

- buza căzii de duş - perete - faţa laterală a lavoarului

0*

- faţa frontală a lavoarului

b = 500

-

- faţa frontală a closetului, bideului

c = 400

-

-

- axa căzii de duş

- axa closetului sau bideului

d = 300

- perete (la cabine individuale)

450

-

după obiect

-

- axa altei căzi de duş

Se admite depăşirea marginii lavoarului peste buza căzii cu 30 mm

7

8

Duşuri comune

Cazan de baie

- axa bateriei sau robinetului - partea laterală a cazanului

- axa altei baterii sau robinet

900

-

-

- perete

450

-

-

100

-

-

800

-

-

- perete - faţa frontală a

lavoarului, closetului sau bideului

9

Closet sau bideu

- buza căzii de baie sau duşului

80

-

-

- axa lavoarului

500

-

-

- axa closetului

600

-

-

- axa bideului

600

-

-

a = 400 b = 600

-

c = 500 d = 500 600

-

- axa closetului sau - perete bideului - axa altui bideu sau closet - faţa frontală a closetului sau bideului

- faţa frontală a altui bideu, respectiv closet - axa altui bideu, respectiv, closet

-

- perete*

* sau uşă cu deschidere exterioară

10

Spălător de vase sau chiuvetă

- faţa laterală a spălătorului sau chiuvetei

- perete* - masa de pregătit - maşina de gătit

0 0 b = 350

-

- axa chiuvetei sau - perete cuvei spălătorului

c = 400

-

- faţa frontală a spălătorului sau

d = 600

1100

- perete sau

* sau conducte verticale

11

Spălătoare comune

12

Pisoare

chiuvetei

mobilier

- axa bateriei sau robinetului

- axa altei baterii - perete

- pentru copii de la 6 la 11 - axa pisoarului ani - faţa frontală a pisoarului

750 450

-

a = 300

a = 800

- axa altui pisoar

b =600

-

- faţa frontală a altui pisoar

c = 1100

c = 1100

- axa altui pisoar

d = 700

-

-

e = 850

- perete - axa altui pisoar

a = 350 b = 700

a = 950 -

- faţa frontală a altui pisoar

d = 800

-

- faţa frontală a altui pisoar

-

c = 1200

- perete

-

e = 1000

- perete

- perete - pentru copii peste 11 ani - axa pisoarului şi adulţi

- faţa frontală a altui pisoar

-

13

Fântâni de băut apă

- perete

- pentru copii de la 6 la 11 - axa fântânii ani

- axa altei fântâni

- pentru copii peste 11 ani şi adulţi

300

800

-

550

-

- perete

350

950

-

- axa altei fântâni

650

-

-

-

Stabilirea spaţiului necesar amplasării obiectelor sanitare trebuie făcută împreună şi de comun acord cu arhitectul care, de cele mai multe ori, impune ordinea de aşezare a obiectelor sanitare. Astfel, pentru amplasarea obiectelor sanitare într-o cameră de baie a unui apartament, există mai multe variante posibile care sunt determinate de o serie de factori, ca de exemplu deschiderea traveii, locul de amplasare a ferestrei, locul de amplasare a uşilor, direcţia de deschidere a acestora, raportul dintre laturile încăperii, locul de amplasare a coloanelor, etc. Amplasarea obiectelor sanitare se va face astfel încât să se realizeze trasee ale conductelor de legătură cât mai scurte şi cât mai simple. Pe cât posibil, se vor evita intersectările de conducte. Pentru amplasarea obiectelor sanitare sunt necesare planurile de arhitectură la scara 1:50. Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de construcţii se face fie direct, prin şuruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. Pentru obiectele sanitare montate în grup – lavoare, spălătoare etc. - se pot utiliza cadre metalice. Astfel, pentru planul parter deja ales al unei clădiri de locuit este exemplificată dotarea acestuia cu obiecte sanitare, precum şi respectarea distanţelor minime de montaj (vezi fig. 3.2.5.1.). Bucătăria a fost echipată cu un spălător de vase cu platformă (SV) şi cu spaţiu pentru o maşină de spălat vase (MS), iar baia cu un lavoar din porţelan sanitar (LFA), o cadă de baie (CB), un vas closet cu rezervorul montat pe vas (VC), spaţiu pentru maşina de spalat rufe (MS) şi un sifon de pardoseală (SP). Cotarea obiectelor sanitare se face prin indicativul acestora urmat de dimesiunea maximă a obiectului sanitar, exprimată în mm. Fig. 3.2.5.1. Dotarea cu obiecte sanitare a unei clădiri de locuit

3.2.6. Amplasarea coloanelor sanitare După poziţionarea obiectelor sanitare, se va trece la stabilirea poziţiei coloanelor sanitare. În general, coloanele se vor amplasa cât mai aproape de obiectele sanitare, urmărindu-se realizarea unor trasee directe şi cât mai scurte a conductelor de legătură. Ţinând seama de faptul că legătura dintre obiectele sanitare şi coloanele de scurgere,

datorită pieselor fasonate limitate ca tipuri şi dimensiuni, se realizează în general mai greu ca legătura dintre armăturile de serviciu şi coloanele de apă, la amplasarea coloanelor de apă rece şi caldă se va da prioritate amplasării coloanelor de scurgere, în special în apropierea vaselor de closet. Coloanele se pot monta aparent, mascat sau îngropate în zidărie. În funcţie de natura lor, coloanele se amplasează astfel: - coloanele de scurgere a apelor uzate se vor amplasa în imediata apropiere a vaselor de closet, în colţurile camerelor de baie, în spatele lavoarului sau în colţul bucătăriei. - coloanele de scurgere a apelor meteorice se vor amplasa în colţurile camerelor de baie, a grupurilor sanitare, a bucătăriilor, a cămărilor sau debaralelor, a holurilor sau a caselor de scară. Se va urmări, pe cât posibil, gruparea coloanelor de scurgere a apelor meteorice pe trasee comune cu coloanele de scurgere a apelor uzate menajere. - coloanele de apă rece şi apă caldă se vor amplasa în colţurile camerelor de baie, a grupurilor sanitare, a bucătăriilor şi a caselor de scară atunci când contorizarea se realizează individual pentru fiecare apartament. - coloanele de ventilare, pentru evacuarea aerului viciat, se vor amplasa, de regulă, în colţurile încăperilor deservite, urmărindu-se gruparea în trasee comune cu alte coloane. La amplasarea coloanelor se va ţine seama şi de următoarele recomandări: - se va urmări gruparea coloanelor de alimentare cu apă împreună cu cele de canalizare; - stabilirea numărului de coloane şi poziţia acestora se va face astfel încât legăturile la obiectele sanitare să fie cât mai scurte; - poziţia şi unghiurile de racordare ale conductelor de canalizare să nu favorizeze înfundarea reţelei; - se va da prioritate amplasării coloanelor de canalizare întrucât legăturile dintre obiectele sanitare şi coloane se realizează cu piese de dimensiuni mari, limitate ca tipuri constructive; - soluţia aleasă nu trebuie să dăuneze aspectului încăperii. Coloanele montate aparent vor fi amplasate, de regulă, în colţurile încăperilor; - coloanele care, în mod accidental, pot fi expuse loviturilor vor fi protejate cu plasă de rabiţ, măşti etc. La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele şi coloanele de apă se vor monta în tuburi de protecţie (manşoane). Partea superioară a manşoanelor de protecţie din încăperile dotate cu instalaţii sanitare (băi, bucătării, spălătorii), va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm. La clădirile de locuit, în camerele de baie şi bucătărie, coloanele de alimentare cu apă şi canalizare se maschează cu elemente de acoperire uşor demontabile pentru a se asigura condiţii de igienă, estetică, precum şi pentru revizii şi reparaţii. Ventilarea primară (directă) se va prevedea prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului a tuturor coloanelor de scurgere. Toate coloanele de ventilare, de orice fel, se vor prelungi deasupra terasei sau acoperişului cu maximum 0,50 m cu conducte din fontă de scurgere şi cu căciuli de ventilare. Coloanele sanitare se vor numerota cu o cifră, iar în cazul în care felul apelor transportate diferă între ele din punct de vedere al consumului sau a calităţii apelor, se

însemnează coloanele şi cu litere ca de exemplu: M pentru ape menajere, P pentru ape pluviale, A pentru coloanele de apa rece si calda, cand acestea sunt amplasate pe casa scarii in vederea contorizarii individuale, I pentru apele pentru combaterea incendiilor, T pentru ape tehnologice etc. În cazul în care există mai multe coloane asemănătoare din punct de vedere al consumului sau a calitaţii apelor, acestea se identifica prin litera corespunzatoare, urmată de un numărul de ordine. Pentru a se identifica usor coloanele este indicat ca acestea sa se numeroteze, parcurgandu-se in sensul de rotatie al acelor de ceasornic planul cladirii, mergand in spirala de la exterior spre interior. Literele si cifrele care marcheaza coloanele se inscriu intr-un cerc cu diametrul de 1 cm, se amplaseaza in apropierea coloanelor sau in dreptul lor, pe cat posibil in afara conturului exterior al cladirii. În consecinţă, după dotarea cu obiecte sanitare a încăperilor, pe planul dat ca şi exemplu, s-au amplasat coloanele sanitare (vezi fig. 3.2.6.1.). În băi, coloanele de scurgere a apelor uzate menajere s-au poziţionat în imediata apropiere a vaselor de closet, în colţul încăperilor. Urmărindu-se gruparea coloanelor , pentru a nu dăuna aspectului încăperilor, coloanele de scurgere a apelor meteorice s-au amplasat în aceeaşi mască. Coloanele de scurgere a apelor uzate menajere din bucătării s-au poziţionat în colţul acestora, în apropierea spălătoarelor de vase. Datorită faptului că s-a ales soluţia cu contorizare individuală, pentru fiecare beneficiar, a debitelor de apă, coloanele de apă rece şi caldă s-au amplasat în casa scării. După amplasarea coloanelor, acestea s-au însemnat cu literele corespunzătoare şi s-au numerotat parcurgându-se planul clădirii în sensul de rotaţie al acelor de ceasornic. Fig.3.2.6.1. Amplasarea coloanelor sanitare

Principalele poziţii de montaj a coloanelor sanitare sunt reprezentate în figurile 3.2.6.2.a-e. şi 3.2.6.4.a-d. Distanţele uzuale de montare pentru cazurile reprezentate în figurile 3.2.6.2.a-e. sunt date în tabelele 3.2.6.1.a-e, iar exemple de utilizare a tabelelor se găsesc în figurile 3.2.6.3.a-d. a)

c)

b)

d)

e)

Fig. 3.2.6.2. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare a) coloane de apă neizolate montate aparent; b) coloane de apă izolate montate aparent; c) coloane de apă izolate şi scurgere montate aparent; d) coloane de apă izolate montate în nişe verticale; e) coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale.

Tabel 3.2.6.1.a. Poziţii de montaj pentru coloane de apă neizolate montate aparent Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2

Dimensiuni [mm] a b 40 50 43 55 47 65 50 75 55 80 60 90

Tabel 3.2.6.1.b. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate aparent Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2

Dimensiuni [mm] a b 70 110 73 115 77 125 80 135 85 140 90 150

Tabel 3.2.6.1.c. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere montate aparent Diametrul Dn al coloanei de scurgere [mm]

50

73

110

125

Diametru Dn al coloanei de apă [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2

Dimensiuni [mm] a 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90 70 73 77 80 85 90

b 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150 110 115 125 135 140 150

c

d

106

70

117

80

133

95

147

110

1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2

160

70 73 77 80 85 90

110 115 125 135 140 150

160

120

Tabel 3.2.6.1.d. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate montate în nişe verticale Diametru nominal Dn [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2

a

b

50

80

Dimensiuni [mm] f A 65 69 72 180 77 80 86

B 80 100 120 150 180 200

Tabel 3.2.6.1.e. Poziţii de montaj pentru coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale Diametrul Dn al coloanei de scurgere [mm]

50

73

110

125

160

Diametru Dn al coloanei de apă [ţoli] 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1 1 1/4 1 1/2 2 1/2 3/4 1

Dimensiuni [mm] a

b

c

d

e

50

80

106

70

50

50

80

117

80

60

50

80

133

95

75

50

80

147

110

90

50

80

160

120

100

f 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72 77 8 86 65 69 72

A

B

C

286

120

25

307

140

25

338

170

25

367

200

25

390

220

25

1 1/4 1 1/2 2

77 8 86

Fig. 3.2.6.3 Exemple de utilizare a tabelelor de montaj pentru coloanele sanitare a) coloane de apă izolate montate aparent; b) coloane de apă izolate şi scurgere montate aparent; c) coloane de apă izolate montate în nişe verticale; d) coloane de apă izolate şi de scurgere montate în nişe verticale.

a)

b)

c)

d)

Fig. 3.2.6.4. Poziţii de montaj a coloanelor sanitare a) coloană de apă izolată montată în ghenă mascată; b) coloane de apă izolate montate în ghenă mascată; c) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate liniar; d) coloane de apă şi de scurgere montate în ghenă mascată, aşezate compact.

a)

b)

c)

d)

Echipamentele de contorizare a debitelor de apă se vor amplasa în dulapuri metalice montate în nişe special concepute pentru acestea. În figura 3.2.6.5 este reprezentat un dulap metalic pentru echipamentele de contorizare, iar în tabelul 3.2.6.2. sunt date dimensiunile uzuale ale acestuia. Fig. 3.2.6.5 Dulap metalic

Tabel 3.2.6.2 Mărimile şi dimensiunile dulapurilor metalice Tipul dulapului Înălţimea dulapului (mm)

1)

1 700 850

Lăţimea totală exteriorară a 450 dulapului (mm) „B“ Adâncimea totală 110 exterioară a dulapului2) 160 (mm) 500 Lăţimea nişei (mm)

2 700 850

3 700 850

4 700 850

5 700 850

6 700 850

7 700 850

8 700 850

9 700 850

10 700 850

554

665

754

835

868

954

1033

1154

1303

110 160

110 160

110 160

110 160

110 160

110 160

110 160

110 160

110 160

600

700

800

900

900

1000

1100

1200

1350

Înălţimea nişei (mm) Adâncimea nişei (mm) Greutatea dulapului (kg)

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

850 125 175

10,9

12,4

14,2

16,0

17,1

17,7

18,9

20,5

21,7

3,0

1)

Înălţimea se poate regla între 700 şi 850 mm cu ajutorul picioarelor reglabile ale carcasei Rama poate fi fixată la orice adâncime aflată între 110 şi 160 mm. Astfel, dulapul se poate adapta la adâncimea nişei.

2)

Trecerea coloanelor sau a conductelor orizontale prin elementele de construcţie se reprezintă folosindu-se semne convenţionale, conform tabelului 3.2.6.3. Tabel 3.2.6.3. Reprezentare convenţională a conductelor care străpung elementele de construcţie Nr. Crt 1

Denumirea elementului Conductă orizontală care trece prin perete şi urcă prin planşeu

2

Conductă orizontală care trece prin perete şi coboară prin planşeu

3

Conductă orizontală care trece prin perete şi urcă la o altă cotă, fără a străpunge planşeul

4

Conductă orizontală care trece prin perete şi coboară la o altă cotă, fără a străpunge planşeul

Semnul convenţional

5

Coloană cu circulaţia ascendentă a fluidului

6

Coloană cu circulaţia descendentă a fluidului

3.2.7. Trasarea conductelor de legătură După poziţionarea coloanelor sanitare, se va trece la trasarea conductelor care realizează legătura de la coloane la obiectele sanitare. Traseele conductelor de legătură se vor realiza astfel încât să se asigure lungimi minime de conducte, posibilităţi de auto-compensare a dilatărilor şi eventual de prefabricare. Se vor avea, de asemenea, în vedere corelarea tuturor instalaţiilor, astfel încât să se asigure accesul uşor al personalului de întreţinere şi exploatare în caz de avarii şi demontarea uşoară în vederea reparaţiilor. În acest sens, se vor prevedea pe conducte cât mai multe îmbinări demontabile. La alegerea traseelor se va evita trecerea prin: - încăperi cu medii agresive; - magazine, depozite de mărfuri, mai ales alimentare sau cu obiecte de valoare, degradabile etc.; - încăperi care, datorită conductelor, îşi diminuează valoarea funcţională (încăperi scunde, cămări); - încăperi cu substanţe care, în contact cu apa, pot produce incendii sau explozii. În cazul în care trecerea prin aceste încăperi nu se poate evita, se vor lua măsuri corespunzătoare (canale, tuburi de protecţie, izolări, tăvi colectoare etc.). Conductele de legătură de la coloane la obiectele sanitare se pot monta aparent, mascat sau îngropat în pereţi sau în şapa de egalizare. 3.2.8. Amplasarea armăturilor de închidere, reglaj, siguranţă şi golire. Contorizarea consumului de apă. Următorul pas în realizarea desenului instalaţiilor sanitare este amplasarea armăturilor de închidere, reglaj, siguranţă, golire a contoarelor de apă rece şi apă caldă. În instalaţiile interioare, armăturile de închidere vor fi prevăzute: - pe conductele de alimentare cu apă rece la intrarea în clădiri; - la baza coloanelor, în apropierea conductelor de distribuţie a clădirii;

- pe derivaţiile care alimentează unul sau mai mulţi consumatori în funcţie de specificul clădirii; - la locuinţe, hoteluri, etc. pentru fiecare baie, grup sanitar suplimentar şi bucătărie; - la punctele de legătură ale conductelor de circulaţie cu conductele de alimentare cu apă caldă de consum; - la reţelele inelare de conducte ce alimentează hidranţii interiori de incendiu. În staţii de ridicare a presiunii, armăturile de închidere vor fi montate: - pe conductele de alimentare cu apă rece, la intrarea în clădire; - la alimentarea rezervoarelor tampon cu sau fără acumulare; - pe conductele de aspiraţie şi refulare ale pompelor; - pe racordurile recipienţilor sub presiune (alimentarea cu apă şi aer comprimat, golire); - pe racordurile distribuitoarelor; - pe conductele de ocolire; Armăturile de reţinere se vor prevedea în următoarele cazuri: - pe conductele de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură; - fiecare branşament, după contorul general; - pe conductele de ocolire (by-pass); - pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipienţilor de hidrofor; - pe conductele de refulare ale pompelor, între pompe şi armătura de închidere; - pe conductele de umplere a instalaţiilor de încălzire centrală. Armăturile de siguranţă se montează la recipientele sub presiune (recipiente de hidrofor, boilere, aparate de contracurent etc.), cu excepţia boilerelor şi a aparatelor în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatură sub 100oC. Între dispozitivele de siguranţă şi recipientele protejate nu se vor prevedea organe de închidere. Armăturile de închidere vor fi dublate cu armături pentru reglaj (diafragme sau regulatoare de presiune), pe racordurile de alimentare cu apă rece şi caldă care servesc obiecte ce necesită presiuni inferioare faţă de cele disponibile. Armăturile de închidere ale instalaţiilor interioare vor fi dublate de armături sau dispozitive de golire, ori de câte ori golirea ramurilor secţionate nu poate fi făcută prin armăturile de serviciu. Se vor prevedea termometre indicatoare: - la fiecare aparat de preparare centrală a apei calde de consum; - pe acumulatoarele de apă caldă de consum; - pe distribuitoarele de apă caldă. Pe racordurile de apă caldă de la fiecare clădire sau scară, înaintea contoarelor, se va prevedea câte un racord pentru montarea unui termometru indicator, protejat cu o teacă metalică. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlă se vor prevedea obligatoriu la recipienţii de hidrofor, cu excepţia celor cu membrană. Se vor prevedea manometre indicatoare: - pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor; - pe recipientele de hidrofor. Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă pentru montări de manometre: - pe distribuitoare; - pe racordurile aparatelor de contracurent la conductele de apă rece şi caldă de consum.

Se va prevedea câte un ştuţ cu robinet şi mufă şi în alte puncte ale instalaţiei unde este necesară verificarea temporară a presiunii. Staţiile de ridicare a presiunii, precum şi instalaţiile de preparare a apei calde din centralele şi punctele termice care alimentează cu apă clădiri sau ansambluri de clădiri vor fi prevăzute cu instalaţii de automatizare. Contorizarea consumului de apă Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară va fi contorizată în vederea stabilirii cantităţii de apă consumată. Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de către Biroul de Metrologie Legală (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a contorului. Contorizarea consumului de apă rece şi caldă se va face astfel: a. la clădiri individuale, printr-un contor; b. la clădiri cu mai mulţi beneficiari, contorizarea se va face cu un contor general pe clădire sau scară şi cu contoare pentru fiecare beneficiar, când este posibil; c. la clădiri racordate la o staţie comună de ridicare a presiunii (S.P.) şi la o centrală termică (C.T.), respectiv la un punct termic (P.T.) comun, contorizarea consumului de apă se va face printr-un contor general la intrarea în S.P., C.T., P.T., cu contor pentru fiecare din ramurile de plecare din acestea, cu contor pentru fiecare clădire, scară şi, respectiv, cu contor pentru fiecare consumator, când este posibil. Contoarele de apă se pot amplasa: - în căminul de branşament; - în încăperea staţiei de pompare; - în centrale sau puncte termice ; - în subsolul construcţiilor, cu condiţia asigurării unui acces permanent şi uşor pentru exploatare; - în cadrul fiecărui apartament, respectiv în cadrul proprietăţii fiecărui beneficiar. - in spatiile comune ale cladirilor (casa scarii). În figura 3.2.8.1. sunt reprezentate conductele de legătură de la coloanele sanitare la obiectele sanitare, precum şi amplasarea armăturilor de închidere, de serviciu şi a echipamentelor de contorizare. Deoarece clădirea are mai mulţi beneficiari, s-a ales soluţia cu contorizare individuală, echipamentele de contorizare fiind amplasate în dulapurile sanitare din spaţiile comune clădirii. De la fiecare grup de echipamente de contorizare, s-au trasat conductele de legătură, distribuţia orizontală a instalaţiilor de apă caldă şi rece fiind de tip ramificat. S-au amplasat armăturile de închidere pentru fiecare grup de obiecte sanitare, precum şi armăturile de serviciu aferente obiectelor sanitare. Conductele de scurgere a apelor uzate menajere s-au trasat astfel încât să asigure lungimi minime de conducte, iar schimbarea de direcţie s-a făcut sub unghiuri de 90°, preîntâmpinând astfel obturarea conductelor. Trasarea conductelor de legătură fiind finalizată, s-a trecut la cotarea planului şi s-au dat anumite indicaţii de montaj. Fig. 3.2.8.1. Trasarea conductelor de legătură şi amplasarea armăturilor

3.2.9. Trasarea conductelor de distribuţie. Planul subsol Cunoscând poziţia coloanelor de apă ale instalaţiilor interioare de apă rece şi caldă, poziţia reţelelor exterioare, felul racordului şi modul lui de amplasare, se poate trece la întocmirea planurilor instalaţiilor din subsolul clădirilor. Pentru stabilirea traseelor conductelor de distribuţie din subsolul clădirii, trebuie să se ţină cont şi de faptul că în subsol se mai amplasează conductele colectoare a apelor uzate menajere, conductele colectoare a apelor pluviale şi conductele de alimentare cu căldură pentru încălzire – conductele de ducere şi de întoarcere. Odată stabilite poziţiile coloanelor pe planurile nivelurilor caracteristice, pentru întocmirea planurilor din subsolul clădirii este necesar să se cunoască poziţia coloanelor pe planul parterului care se transpun apoi pe planul subsolului. După stabilirea poziţiei coloanelor pe planul subsolului este necesar să se cunoască poziţia reţelelor exterioare de alimentare cu apă rece şi apă caldă şi, bineînţeles, şi poziţia conductei de racord a instalaţiilor interioare la reţelele exterioare. Reţelele de apă rece şi caldă se trasează pornind de la baza coloanei celei mai îndepărtate pînă la punctul de racord pe drumul cel mai scurt, paralel cu elementele de construcţie. Conductele de distribuţie orizontale (apa rece, calda si canalizare) din clădiri se amplasează în subsolul general, dacă există, sau în subsolul tehnic. Pentru conductele de distribuţie ale clădirilor fără subsol se prevăd canale circulabile pe întregul traseu al conductelor. Se vor adopta scheme de distribuţie ramificată sau inelară. În clădirile de locuit proiectate cu subsol tehnic, din considerente economice şi funcţionale sistemul de alimentare cu apă rece şi caldă de consum este cu distribuţie inferioară ramificată. Se va evita montarea conductelor de distribuţie de apă rece şi caldă, în spaţii a căror temperatură scade sub 0oC. Dacă evitarea nu este posibilă, se vor lua măsuri speciale contra îngheţului. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice, casa liftului, coşuri şi canale de fum, haznale, spaţii neaccesibile, coşuri de ventilare, deasupra tablourilor electrice. În cazul prevederii conductelor de apă deasupra planşeului încăperii transformatoarelor, se vor lua măsuri speciale pentru evacuarea apelor în caz de avarie. Trecerile prin fundaţiile zidurilor interioare şi ieşirea din clădire se execută perpendicular pe frontul acestora. Pentru a asigura posibilitatea de golire a conductelor de alimentare cu apă, acestea se vor monta cu panta minimă de 10/00 în sensul contrar de curgere al apei. La conductele cu diametrul mai mare de 2", se admite montajul orizontal. În punctele cele mai coborâte ale instalaţiei se prevăd robinete de golire. Pentru asigurarea unei bune exploatări a instalaţiei, pe conducta de distribuţie se prevăd robinete de închidere care să permită scoaterea din funcţiune, în caz de defecţiune, numai a unor sectoare de instalaţie. La baza coloanelor de apă rece şi caldă se montează robinete de închidere cu descărcare, sau un robinet de închidere şi un robinet (sau teu) de golire montat înaintea acestuia, pentru a fi asigurată izolarea şi golirea coloanei în caz de defecţiuni. Pe trasee comune, conductele instalaţiilor se vor grupa în plase orizontale - la pozarea pe tavan - sau verticale - la pozarea pe pereţi, astfel încât să poată folosi suporturi (reazeme) comune.

În cazul grupării conductelor în plase pe mai multe rânduri, se va lăsa spaţiu suficient între rândurile de conducte, precum şi între conducte şi elemente de construcţie pentru plecările derivaţiilor, manevrarea robinetelor, precum şi pentru întreţinere, revizii, reparaţii etc. Distanţa minimă între conductele paralel neizolate sau între acestea şi feţele finite ale elementelor de construcţii adiacente va fi de minimum 10 cm. Pentru conductele izolate termic, distanţa între feţele exterioare ale izolaţiei sau între acestea şi suprafaţa finită a elementelor de construcţii vecine va fi de minimum 10 cm. Distanţa între flanşele armăturilor a două conducte apropiate va fi cel puţin 5 cm. Armăturile pot fi montate şi decalat, astfel încât distanţa între flanşa armăturii şi conducta apropiată sau izolaţia acesteia să nu fie mai mică de 5 cm. De regulă, conductele de apă se montează în acelaşi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare. Conductele de apă rece se montează, de regulă, sub conductele de apă caldă, cu excepţia conductelor din PVC. Poziţia conductelor de apă sau canalizare faţă de conductele altor instalaţii, precum şi distanţele minime fa ţă de acestea, vor fi conforme cu prescripţiile în vigoare, după cum urmează: - faţă de instalaţiile electrice, conform “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiune până la 1000 V" I 7; - faţă de instalaţiile de gaze, conform “Normativului pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale" I 6. În interiorul clădirilor nu se admite montarea direct în pământ a conductelor de apă sub presiune. În cazul clădirilor industriale, conductele se montează în canale vizitabile. La trecerea conductelor prin subsoluri având adăposturi de apărare civilă se vor respecta prevederile din “Normele tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile clădirilor noi" - P 102. La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de siguranţă la foc (pereţi şi planşee) se vor lua măsuri de protecţie necesare (piese de trecere, de etanşare etc.), asigurându-se limita de rezistenţă la foc prevăzută prin norme. În porţiunile în care conductele traversează elemente de construcţii nu se admit îmbinări ale acestora. La alegerea traseului colectoarelor orizontale ale instalatiilor, se vor avea în vedere următoarele: - în clădirile cu subsol, în care traseele sunt accesibile, se va reduce la minim numărul de ieşiri ale conductelor din clădiri; - se va reduce la minimum numărul schimbărilor de direcţie; La clădirile fără subsol amplasate în terenuri normale se admite montarea îngropată în pământ sub pardoseală a conductelor de canalizare cu trasee cât mai scurte, fără schimbări de direcţie, cu posibilităţi de intervenţie pentru desfundare. În interiorul clădirii, apele uzate menajere, respectiv meteorice, sunt colectate prin instalaţii de canalizare independente până la căminul de racord exterior. Nu se admite montarea conductelor de canalizare în pardoseală, sub utilaje. Racordarea coloanelor cu conducta colectoare se realizează cu curbe la 45°; se admite racordarea prin coturi la 90° numai în cazul apelor meteorice (ape fără suspensii). Se evită montarea de ramificaţii duble pe conducte de colectare, deoarece nu se poate asigura panta corectă pe ambele ramuri ale ramificaţiei, fiind favorizată şi înfundarea colectorului în punctul respectiv.

Se vor prevedea tuburi (piese) de curăţire la schimbări de direcţie, la punctele de ramificaţie greu accesibile pentru curăţarea din alte locuri, precum şi pe trasee rectilinii lungi, la distanţele indicate în tabelul 3.2.9.1. Tabelul 3.2.9.1 Distanţe maxime de montare a dispozitivelor de curăţire, pieselor de curăţire la conducte orizontale de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si meteorice Distanţa între piese (mm) Diametrul conductei în mm

la ape industriale convenţional curate şi meteorice

la ape uzate menajere

la ape foarte impurificate şi cu suspensii mari şi grele

50-70

10

5

4

100

15

8

6

125-200

15

14

12

La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri se va asigura adâncimea minimă de protecţie contra îngheţului (conf. STAS 6054), măsurată la nivelul finit (după amenajare) al terenului până la generatoarea superioară a conductelor. Dacă pozarea în aceste condiţii nu este posibilă se vor lua măsuri speciale contra îngheţului. În figura 3.2.9.1 este reprezentat planul subsol al clădirii de locuit. Pe acest plan sau transpus coloanele sanitare de pe planul parterului (fig.3.2.8.1), iar după ce s-au stabilit poziţiile reţelelor exterioare şi a conductelor de racord s-au trasat conductele de distribuţie. Schema de distribuţie aleasă este cea ramificată. După stabilirea traseelor conductelor de distribuţie s-au amplasat dispozitivele de susţinere a acestora. Fig. 3.2.9.1 Trasarea conductelor de distribuţie – Plan subsol

3.2.10 Întocmirea schemei coloanelor Prin executarea secţiunii verticale a unei instalaţii oarecare se urmăreşte reprezentarea tuturor coloanelor cu ramificaţiile la punctele de consum precum şi legătura lor cu conductele principale care se racordează la reţeaua publică sau la centrala termică. Întrucât, în general, instalaţiile în clădiri se fac în lungul pereţilor încăperilor, ar urma ca reprezentarea secţiunii verticale a instalaţiei să se facă printr-un număr prea mare de desene separate. De aceea, pentru reprezentarea secţiunii verticale a unei instalaţii, numărul secţiunilor în clădire poate fi redus, stabilindu-se nişte trasee de secţionare, astfel încât să se poată reprezenta pe un singur plan mai multe coloane cu ramificaţiile şi obiectele montate la punctele de consum. La executarea schemei, se desenează planşeele clădirilor în secţiune, la scară, indicându-se cotele de nivel ale palierelor. Schema secţiunii verticale desfăşurate se execută la scara desenului numai pentru dimensiunile de pe verticală. Distanţele dintre coloane şi orice alte dimensiuni ale conductelor pe orizontală nu se execută la scară. Aceste distanţe se iau arbitrar, pentru a nu se ajunge, la o extindere prea mare pe orizontală a schemei, mai ales când instalaţia cuprinde un număr mare de coloane. În schema coloanelor se prezintă orice fel de deviaţie a coloanelor, piesele de dilatare, punctele fixe, robinetele de închidere de pe legăturile la coloane şi de la baza coloanelor. În schema coloanelor se trasează numai coloanele caracteristice, respectiv coloanele care sunt diferit atât ca poziţionare a legăturilor, a obiectelor sanitare sau care au alte dimensiuni. Coloanele identice se desenează o singură dată şi se notează deasupra coloanei respective elementele de identificare. Având în vedere că nu se desenează toate coloanele atunci când unele dintre ele sunt identice, coloanele se opresc imediat sub nivelul parterului fără a se mai desena conductele de distribuţie. Tot pentru a se coordona amplasarea coloanelor pe schema de montaj a conductelor de apă rece şi caldă, au fost desenate şi coloanele de canalizare împreună cu legăturile lor la obiectele sanitare şi cu coloanele de ventilaţie. Cunoscând poziţionarea armăturilor, a coloanelor, a conductelor de distribuţie şi a conductelor de racord, se poate trece la întocmirea schemei izometrice necesară efectuării calculelor de dimensionare a reţelelor. Schema coloanelor din figura 3.2.10 reprezintă instalaţia din figura 3.2.8.1 şi s-a întocmit astfel : s-a ales planul de referinţă ca fiind peretele pe care sunt montate vasele de closet şi căzile de baie. S-a rotit planul peretelui pe care sunt montate spălătoarele şi maşinile de spălat vase, în sens anti-orar, până când s-a suprapus peste peretele de referinţă. Peretele pe care sunt montate maşinile de spălat rufe şi lavoarele s-a rotit în sens orar până s-a găsit în prelungirea peretelui pe care se află uşa de intrare în baie, apoi acest perete s-a rotit în sens orar în jurul coloanei de canalizare până s-a suprapus peste planul de referinţă. Odată cu rotirea planurilor pereţilor, s-au presupus rotite şi obiectele sanitare montate pe aceştia, precum şi conductele şi ramificaţiile aferente acestora. Figura 3.2.10 Schema coloanelor

3.2.11. Întocmirea schemei izometrice Prin schema izometrică se poate reprezenta întreaga instalaţie pe un singur desen, prin care se disting mai clar traseele de conducte şi permite să se citească cu multă uşurinţă modul ei de funcţionare. Totodată acest desen oferă posibilitatea de a urmări dimensiunile elementelor instalaţiei, putându-se asigura o bună planificare a execuţiei. Întocmirea schemelor izometrice se bazează pe cunoştinţele însuşite la studiul axonometriei, folosind proiecţiile ortogonale (orizontale şi verticale).

Fiecare nivel se analizează urmărind deodată atât desenul în plan cât şi schema verticală. Se începe prin a se identifica, pe planul nivelului, obiectele care se găsesc plasate la extremităţile derivaţiilor instalaţiei, precum obiectele sanitare la instalaţia de apă şi canalizare. Se parcurge apoi traseul conductelor care pleacă de la obiectele respective, adică ramificaţiile care merg la coloanele instalaţiei, citind pe desen caracteristicile şi dimensiunile lor. Se urmăreşte apoi desenul care reprezintă secţiunea verticală a instalaţiei aceluiaşi palier, urmărindu-se în aceeaşi ordine toate elementele care au fost citite în plan, observându-se şi indicaţiile referitoare la elementele care apar în această vedere, cum sunt: panta conductelor, unele cote de poziţie şi cotele de nivel, care întregesc înţelegerea instalaţiei. Se procedează la fel cu toate palierele, apoi se observă legătura coloanelor cu conductele principale (orizontale) care merg la reţeaua publică de apă sau de canalizare. Se observă în amănunt şi cu atenţie toate datele: tipul, dimensiunile, legătura cu conductele, cotele de poziţie ale instalaţiilor complexe cum sunt grupurile de pompe, hidrofoare, boilere, rezervoare, pentru a fi înţelese cât mai bine, folosind în acest scop şi desenele lor de detaliu, care însoţesc desenul de execuţie al instalaţiei. Schema izometrică reprezintă spaţial toate elementele prezentate atât în planurile caracteristice şi ale subsolului, cât şi cele date în schema coloanelor. Elementele situate perpendicular pe planul de vedere se desenează la un unghi de 45˚, la stânga sau la drepta faţă de planul de vedere. În cazul în care elementele care se desenează se găsesc la o poziţie diferită de poziţia perpendiculară, se desenează la unghiuri diferite de 45˚, reduse la jumătate faţă de unghiurile reale. Pentru schema izometrică de calcul nu sunt indicate sau recomandate scări de reprezentare, acestea alegându-se în funcţie de mărimea întregii instalaţii şi de uşurinţa utilizării unui format de desen A4. Dat fiind că pe fiecare tronson de instalaţie este obligatoriu să se scrie lungimea tronsonului, se admite întreruperea tronsonului, cu semnul de întrerupere, ceea ce înseamnă că se permite desenarea la scări diferite a elementelor distincte. Pentru simplificare, se admite să se noteze lungimea tronsonului şi acesta să fie redus ca lungime fără să se mai noteze semnul de întrerupere a lungimii tronsonului. În cazul în care se pot prezenta toate elementele din schema izometrică, la scară, dar pot să apară unele suprapuneri ale planurilor desenului ceea ce poate produce confuzii, se admite lungirea anumitor tronsoane pentru a se putea ieşi din planurile care se suprapun. Pentru simplificarea desenului şi uşurinţa desenării se admite modificarea poziţiei unor legături astfel ca acestea să fie desenate orizontal în loc să facă un unghi de 45˚ cu planul desenului. Pentru identificarea tronsoanelor, în partea superioară a schemei izometrice se vor numerota coloanele într-un cerc, cu aceleaşi numere ca în planurile nivelurilor caracteristice şi ale subsolului. Fiecare tronson al instalaţiei este indicat să se noteze cu două cifre, prima având numărul coloanei, iar al doilea numărul tronsonului respectiv. Legăturile identice nu se numerotează decât o singură dată, astfel că este indicat ca ele să fie numerotate şi cu o literă, pentru a nu apărea o discontinuitate în numerotare sau pentru a nu se numerota toate legăturile. În figurile 3.2.11.1 şi 3.2.11.2 sunt reprezentate schemele izometrice ale instalaţiilor de apă rece şi canalizare pentru clădirea de locuinţe luată ca şi exemplu.

Fig. 3.2.11.1 Schemă izometrică instalaţie apă rece

Figura 3.2.11.2 Schemă izometrică instalaţie canalizare