Etape Intocmire Desen Reductor [PDF]

Zitiervorschau

3

9. ANSAMBLUL REDUCTOR DE TURATIE APLICAŢIE: ETAPELE DE ÎNTOCMIRE ALE DESENULUI DE ANSAMBLU

In acest capitol sunt prezentate etapele de întocmire ale desenului de ansamblu pentru un reductor de turaţie întro treaptă, cu roţi cilindrice cu dinţi drepţi. Persoanele avizate pot trece peste o serie de poze şi explicaţii şi pot urmări doar pozele care au în colţul din stânga sus o literă. a) Se construieşte formatul de desen, A1(594x841) (pag. 10). b) Se setează layerele (pag.89). c) Se construiesc axele subansamblurilor arborilor de intrare (axa st.) şi ieşire (axa dr.), la distanţa A dintre axe aw. Pentru cazul considerat aw =138. Axa din stânga se va construi aproximativ la 1/3 din lăţimea formatului. Pentru cazul considerat axa din stânga poate trece prin punctul de coordonate (180,220). d) Se trasează liniile ajutătoare (cu layer 0) care reprezintă liniile de dispunere ale reazemelor (lrs-linia rulmenţilor de sus şi lrj-linia rulmenţilor de jos) precum şi linia care reprezintă mijlocul danturii (lmdlinia mediană a danturii). Distanţa dintre linia mediană a danturii şi liniile de dispunere ale rulmenţilor se notează cu l. Pentru cazul considerat l=65. Intreaga construcţie din fig. 9.1 poate începe din punctul de Fig. 9.1. Formatul de desen cu axele arborilor şi axele de dispunere ale rulmenţilor coordonate (180,220).

4

5

Fig. 9.2. Vedere reductor

6

Fig. 9.3. Secţiune prin reductor

7

Fig. 9.4. Tabelul de componenţă

Fig. 9.5. Subansamblul arborelui conducător (de intrare)

8

Elementele cotate au următoarele semnificaţii: d-diametrul de montaj al rulmenţilor; 1-diametrul de montaj al semicuplajului prin care arborele (respectiv reductorul) primeşte energia mecanică; 2-diametrul arborelui din dreptul capacului, zonă pe care se realizează etanşarea cu garnitura din pâslă; 3-diametrul tronsonului de arbore care realizează umărul de rezemare al rulmenţilor, de asigurare împotriva deplasării axiale a acestora; d 1  diametrul de divizare al roţii pinion; d f 1  diametrul de picior al danturii pinionului; d a1  diametrul de cap al danturii pinionului; b1  lăţimea danturii pinionului. Pentru aplicaţia considerată: d  40 ; 1=30; 2=38; 3=50; d 1  66 ; d f 1  58,5 ; d a1  72 ; b 1  60. Lungimile tronsoanelor se vor stabili în procesul de reprezentare ale elemntelor calculate şi adoptate constructiv-tehnologic. Fig. 9.6. Arborele conducător (de intrare)

9

d-diametrul alezajului rulmentului (de montaj pe arbore); D-diametrul exterior al rulmentului (de montaj în carcasă); B-laţimea rulmentului. Pentru aplicaţia considerată: d  40 ; D  90 ; B  23. Simbol rulment: NJ308. Fig. 9.7. Rulmentul de pe arborele de intrare.

D-diametrul exterior al rulmentului; D1-diametrul exterior al capacului; b-grosimea capacului; D2-diametrul de montaj al şuruburilor capacului; d1-diametrul găurii de montaj al şuruburilor de prindere a capacului în carcasă; e-lungimea minimă de centrare (ghidare) a capacului în carcasă. Pentru aplicaţia considerată: D=90; D 1=140; D2=115; D3 =75; b=12; e =15; d1= 12 ; S0=12. Sunt utilizate 6 şuruburi M10 de prindere a capacului în carcasă. Fig. 9.8. Capac

10

1-carcasă inferioară; 2-garnitură; 3-capac; 4-garnitură pâslă; 5-pană; 18-arbore pinion (zona pinionului); (18)-arbore pinion; 19-rulment; 20-şurub prindere capac; 21-şaibă Grower; 25-şurub prindere flanşă carcasă; 28-şurub prindere carcase în zona lagărelor. Fig. 9.9. Reprezentarea unui sfert din secţiunea reductorului (stânga jos)

B

axa st.-axa subansamblului arborelui conducător (de intrare); lrj-linia rulmenţilor de jos; d-diametrul interior al rulmentulu; D-diametrul exterior al rulm. B-lăţimea rulmentului. Pentru aplicaţia considerată: d=40; D=90; B=23. Fig. 9.11. Incadrarea rulmentului în subansamblul arborelui conducător

Fig. 9.10. Reprezentarea rulmentului

11

C

Fig. 9.12. Reprezentarea unui sfert din pinion

Fig. 9.13. Incadrarea pinionului în subansamblul arborelui conducător

Elementele din fig. 9.12 au următoarele semnificaţii: axa st.-axa subansamblului arborelui conducător (de intrare); lmd – linia mediană a danturii; lrj - linia rulmenţilor de jos; d 1  diametrul de divizare al roţii pinion; d f 1  diametrul de picior al danturii pinionului; d a1  diametrul de cap al danturii pinionului; b1  lăţimea danturii pinionului. Pentru aplicaţia considerată: d 1  66 ; d f 1  58,5 ; d a 1  72 ; b1  60.

12

D

Fig. 9.14. Reprezentarea flanşei carcasei

Fig. 9.15. Incadrarea flanşei în subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru: l1 - distanţa de la pinion la flanşa reductorului; lf - grosimea (laţimea) flanşei reductorului; 3 - diametrul tronsonului de arbore ce asigură împotriva deplasării axiale a rulmentului. Pentru aplicaţia considerată: l1 = 15 ; lf = 41; 3=50. După ce se construieşte interiorul flanşei la distanţa l1 de marginea pinionului se construieşte exteriorul flanşei reductorului cu comanda OFFSET la distanţa lf.

13

E

Fig. 9.16. Reprezentarea capacului de rulment

Fig. 9.17. Incadrarea capacului în subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru: D1-diametrul exterior al capacului; b-grosimea capacului; D3-diametrul interior al capacului; e-lungimea minimă de centrare (ghidare) a capacului în carcasă. Pentru aplicaţia dată se poate lua grosimea garniturii de klingherit, montată pentru etanşarea capacului (din prelungirea cotei  e ), egală cu 1 mm. Pentru aplicaţia considerată: D 1=140; D3 =75; b=12; e =15. In această etapă se conturează capacul de rulment şi bosajul pe care acesta este montat. Mărimea bosajului rezultă în urma reprezentării cotei de ghidare. În cazul în care bosajul se situează sub nivelul exteriorului flanşei, se măreşte zona de ghidare a capacului astfel încât bosajul sa aibă minim 3…5 mm. Se asigură astfel posibilitatea prelucrării suprafeţei de aşezare a capacului.

14

F

Fig. 9.18. Reprezentarea capului de arbore

Fig. 9.19. Incadrarea capului de arbore în subansamblul arborelui conducător

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru: l2 - distanţă ce permite montajul semicuplajului pe arbore, fără ca acesta să fie împiedicat de capul de şurub de la capace. Această distanţă trebuie să fie mai mare decât înălţimea capului şurubului şi a şaibei Grower. lca - lungimea capătului de arbore; 1 - diametrul de montaj al semicuplajului prin care arborele (respectiv reductorul) primeşte energia mecanică; 2 - diametrul arborelui din dreptul capacului, zonă pe care se realizează etanşarea cu garnitura din pâslă. Pentru aplicaţia considerată: l 2  12 ; l ca  60 ; 1=30; 2=38;.

15

G

Fig. 9.20. Finisare detaliu

Se teşeşte dantura, la 45 0 cu o valoare egală cu jumătate din modul, rotunjită la un multiplu de 0,5 mm. Se racordează carcasa (R3) şi interiorul capacului (R2). Se înclină interiorul capacului (conicitate) ca pentru orice piesă turnată. Dacă bosajul este suficient de mare atunci i se execută şi acestuia o înclinare. Locaşul pentru garnitura de pâslă se execută ca în fig. 9.21. Capătul de arbore se poate teşi cu 1,5x45 0. Pentru aplicaţia considerată: m (modulul)=3; 2=38; b0= 4; d0=39; D0= 51.

16

Fig. 9.21. Elemente constructive locaş garnitură pâslă

H

Fig. 9.22. Oglindire cap arbore faţă de axa acestuia

17

I

Fig. 9.23. Oglindire cap arbore faţă de linia mediană a danturii (lmd). 18

J

Fig. 9.24. Definitivare arbore conducător

19

Fig. 9.25. Subansamblul arborelui condus (de ieşire)

20

Elementele cotate au următoarele semnificaţii: d-diametrul de montaj al rulmenţilor; 1-diametrul de montaj al semicuplajului prin care arborele (respectiv reductorul) transmite energia mecanică către utilaj; 2-diametrul arborelui din dreptul capacului, zonă pe care se realizează etanşarea cu garnitura din pâslă; 3-diametrul tronsonului de arbore pe care se montează bucşa distanţieră; 4-diametrul arborelui pe care se montează roata dinţată; 5-diametrul tronsonului de arbore care asigură împotriva deplasării axiale a roţii dinţate. Pentru aplicaţia considerată: d  50 ; 1=42; 2=48; 3=52; 4=55; 5=70. Lungimile tronsoanelor se vor stabili în procesul de reprezentare ale elemntelor calculate şi adoptate constructiv-tehnologic.

Fig. 9.26. Arborele condus (de ieşire)

21

Se va reprezenta un sfert din subansamblul arborelui condus şi anume sfertul din dreapta sus.

6-garnitură; 8-arbore condus; 9-rulment; 10-roată dinţată; 11-bucşă distanţieră; 12-capac; 13-şaibă Grower; 14-şurub; 15-garnitură pâslă; 16-pană paralelă; 17- pană paralelă;

Fig. 9.27. Reprezentarea unui sfert din secţiunea reductorului (dreapta sus)

22

K

axa dr.-axa subansamblului arborelui condus (de ieşire); lrs-linia rulmenţilor de sus; d-diametrul interior al rulmentulu; D-diametrul exterior al rulm. B-lăţimea rulmentului. Pentru aplicaţia considerată: d=50; D=110; B=27. Fig. 9.28. Reprezentarea rulmentului

Fig. 9.29. Incadrarea rulmentului în subansamblul arborelui condus

23

Fig. 9.30. Incadrarea roţii dinţate în subansamblul arborelui condus

L

Fig. 9.31. Reprezentarea unui sfert din roata dinţată

24

Semnificaţia notaţiilor şi indicaţii de lucru. In fig. 9.31, etapa de lucru notată cu L, mărimile cotate au următoarele semnificaţii: d 2  diametrul de divizare al roţii; d f 2  diametrul de picior al danturii roţii; d a 2  diametrul de cap al danturii roţii; b 2  lăţimea danturii roţii; m - modulul danturii; 4-diametrul arborelui în zona de montaj a roţii (diametrul alezajului roţii); 1,6x4-diametrul butucului roţii; 0-diametrul găurii de uşurare din roată; 2 x m-jumătate din grosimea discului roţii; 2,5 x m –grosimea coroanei dinţate; lbutuc-lătimea butucului roţii. Pentru aplicaţia considerată: d 2  210 ; d f 2  202,5 ; d a 2  216 ; m=3; b2=56; lbutuc=70. 4=55; 0=30. Pentru parcurgerea etapei din fig. 9.32 , notată cu litera M, se procedează astfel: -se duce linia ajutătoare 3 ce marchează interiorul flanşei reductorului; -se duce linia ajutătoare 2 ce marchează exteriorul flanşei reductorului; -se duce linia ajutătoare 1 ce marchează suprafaţa prelucrată a bosajului. Toate aceste linii construite realizează corespondenţa dintre elementele subansamblului arborelui conducător şi cele ale subansamblului arborelui condus. Se începe construcţia capacului rulmentului, ducându-se diametrul exterior D1 şi grosimea capacului b. Pentru aplicaţia considerată: D1 =170; b = 12.

25

Fig. 9.32. Realizarea corespondenţei elementelor celor două subansamble

M

26

Fig. 9.33. Incadrarea capacului în subansamblul arborelui condus

N

Fig. 9.34. Reprezentarea capacului de rulment

27

In fig. 9.34, etapa de desenare notată cu litera N, s-au realizat: -continuare construcţie capac rulment; -reprezentare tronson arbore de diametru 3; -construcţie bucşă distanţieră cu grosimea aproximativă 0,1x3. In aplicaţia considerată: D3=96; 3=52 .

Fig. 9.35. Incadrarea capului de arbore în subansamblul arborelui condus

28

O

Fig. 9.36. Reprezentarea capului de arbore al subansamblului condus

Cu notaţiile şi semnificaţiile de la subansamblul conducător, pentru aplicaţia considerată avem: l 2  12 ; l ca  80 ;  1=42; 2=48.

29

P

Fig. 9.37. Finisare detaliu

Pentru locaşul garniturii de pâslă din dreptul diametrului 2=48, dimensiunile sunt: b0= 7; d0=49 ; D0= 63 (ca în fig. 9.21.). (S0=12)

30

Q

Fig. 9.38. Oglindire cap arbore faţă de linia mediană a danturii (lmd)

31

R

Fig. 9.39. Definitivare arbore conducător

32

Fig. 9.40. Oglindire arbore condus faţă de axa sa (axa dr.).

S

33

T

Fig. 9.41. Construcţie carcasă reductor dreapta

Se parcurg paşii: -se trasează interiorul carcasei la distanţa de minim 1,2xδ de capul dintelui roţii ( se poate realiza OFFSET, la distanţa recomandată, a liniei de cap a dintelui); -se trasează exteriorul carcasei la distanţa lf (se poate comanda OFFSET la distanţa lf a liniei de interior a flanşei carcasei); -se racordează flanşa carcasei la interior şi exterior cu razele R şi R+lf. Pentru aplicaţia considerată: δ=8; R=5; lf = 41.

34

U

Fig. 9.42. Construcţia capacelor din vedere

Se parcurg etapele: -se trasează linia de separaţie a celor două semicarcase (l.separaţie carcase), aproximativ la mijlocul spaţiului din format, neutilizat; -se trasează liniile ce delimitează grosimile flanşelor (l.flansa sup. şi l. flanşă inf.) la distanţele hfs şi hfi; -se identifică punctele O1 şi O2 de intersecţie ale axelor arborilor cu linia de separaţie carcase;

35

-din marginea capacului şi din teşitura interioară a acestuia se duc liniile ajutătoare (linie aj. construcţie capac) până în punctele A2 şi B2 ( vezi sensul ascendant al săgeţilor); -cu centrul în O 2 şi de raze O2B2 şi O2A2 se construieşte capacul rulmentului subansamblului condus, din vedere; analog se procedează şi pentru capacul subansamblului arborelui conducător; -se trasează linia de intersecţie a capacelor (dacă e cazul); efectuându-se OFFSET la 1…3 mm de o parte şi de alta a acesteia se delimitează suprafeţele de secţionare ale capacelor; -se realizează corespondenţa şi în proiecţia de jos (vezi liniile ajutătoare pe care sunt marcate săgeţile cu sens descendent). Pentru aplicaţia considerată: hfs = hfi = 12.

V

Fig. 9.43. Elementele unei asamblări filetate de fixare a carcaselor

Elementele din fig. 9.43 au următoarele semnificaţii: M=d - diametrul nominal al filetului metric; m-înălţimea piuliţei; D-diametrul circumscris hexagonului; S-strângerea la cheie; g-înălţimea şaibei Grower; (0,2…0,5) d - înălţimea capătului de şurub ce iese din piuliţă; este o valoare orientativă, trebuie avută în vedere lungimea standardizată a şurubului; D+(5…10) - dimensiunea minimă de aşezare a piuliţei şi a şaibei Grower; trebuie avută în vedere posibilitatea de acces cu cheia la asamblare. k-înălţimea capului şurubului.

36

Pentru aplicaţia considerată: Surub M12: d=12; m=10; k=8; Surub M10: d=10; m=8 ; k= 7; Surub M8: d=8; m=6,5 ; k= 5,5;

D=21,10 ; S=19; g =3,5 ; D=18,90 ; S=17; g = 2,5; D=14,38 ; S=13; g = 2 .

X

Fig. 9.44. Stabilirea nivelului de aşezare a suruburilor din zona lagărelor

Se duce axa şurubului tangentă la capacul de rulment al arborelui conducător. Se face un OFFSET al axei şurubului, de o parte şi de alta a acesteia, la distanţa [D+(5…10)]/2. Intersecţia liniei construite cu capacul dă nivelul de aşezare al şurubului. Pentru aplicaţia considerată: [D+(5…10)]/2 =13.

37

Fig. 9.45. Delimitarea carcasei în vedere

Y

Se duce linia ajutătoare 1 din marginea flanşei până în punctul A, unde vor fi scurtate flanşele din această proiecţie (vezi sensul săgeţii). Se duce linia ajutătoare 2 care reprezintă exteriorul carcasei (nu flanşei) de la distanţa δ de interiorul flanşei, până în punctul B. Cu centrul în O 2 se duce cercul ce trece prin B (de Rază2). Cu centrul în O1 se duce cercul (de Rază1) în aşa fel încât acesta să depăşească şurubul de fixare din zona lagarelor. Se obţine punctul C. Se duce tangenta comună la cele două cercuri de Rază1 şi Rază2. Din punctul C se duce linia ajutătoare 3 care reprezintă exteriotrul carcasei. La distanţa δ spre interior se duce linia ajutătoare 4 care este la 38

nivelul interiorului carcasei, interior ce coincide cu interiorul flanşei. Exteriorul flanşei se duce la distanţa lf. Din exteriorul carcasei se ridică linia ajutătoare 5 până în punctul D care delimitează flanşele în această proiecţie.

Fig. 9.46. Stabilire înălţime carcasă inferioară

Z

Talpa carcasei are grosimea =2xδ. Inălţimea H a carcasei inferioare are valoare standardizată. Distanţa de la linia de separaţie a carcaselor şi până la fundul băii de ulei trebuie să fie mai mare cu 30…50 mm decât raza de cap a roţii dinţate (da2/2+30…50). Din punctele C şi B se delimitează lungimea carcasei. 39

12. APLICATII DIVERSE 12.1. Reprezentarea unor rulmenţi

Să se reprezinte rulmenţii radiali cu bile pe un rând cu următoarele caracteristici geometrice: d 30 35 40 45 50

D 55 62 80 100 130

B 9 14 18 25 31

r 0,5 1,5 2 2,5 3,5

Simbol 16006 6007 6208 6309 6410

Fig. 12.1. Rulment radial cu bile pe un rând

Să se reprezinte rulmenţii radial-axiali cu bile pe un rând cu următoarele caracteristici geometrice: d 30 35 40 45 50 Fig. 12.2. Rulment radial-axial cu bile pe un rând

40

D 55 72 80 100 90

B 13 17 18 25 20

r 1,5 2 2 2,5 2

Simbol 7006C 7207C 7208B 7309B 7210B

Să se reprezinte rulmenţii radiali, oscilanţi cu bile pe două rânduri, cu următoarele caracteristici geometrice: d

D

B

r

Simbol

30 35 40 45 50

62 72 90 100 110

16 23 23 36 27

1,5 2 2,5 2,5 3

1206 2207 1308 2309 1310

Fig. 12.3. Rulment radial, oscilant, cu bile pe două rânduri

Să se reprezinte rulmenţii radiali cu role cilindrice pe un rând cu următoarele caracteristici geometrice: d D B r Simbol 30 35 40 45 50

62 72 90 100 130

16 23 23 36 31

1,5 2 2,5 2,5 3,5

NU206 NU2207 NU308 NU2309 NU410

Fig. 12.4. Rulment radial cu role cilindrice pe un rând

Să se reprezinte rulmenţii axiali cu bile cu următoarele caracteristici geometrice: d

D

T

r

Simbol

30 35 40 45 50

47 62 78 100 78

11 18 26 39 22

1 1,5 1,5 2 1,5

51106 51207 51308 51409 51210

Fig. 12.5. Rulment axial cu bile

41

Să se reprezinte rulmenţii radiali,oscilanţi, cu role butoi pe două rânduri, cu următoarele caracteristici geometrice: d D B r Simbol 30 35 40 45 50

62 72 90 100 90

20 23 33 36 23

1,5 2 2,5 2,5 2

22206 22207 22308 22309 22210

Fig. 12.6. Rulment radial,oscilant, cu role butoi pe două rânduri

Să se reprezinte rulmenţii radial-axiali cu role conice cu următoarele caracteristici geometrice: d 30 35 40 45 50 Fig. 12.7. Rulment radial-axial cu role conice

42

D 62 72 80 75 110

T 25 24,25 19,75 20 29,25

r 1,5 2 2 1,5 3

r1 0,5 0,8 0,8 0,5 1

Simbol 33206 32207 30208 32009 31310

Fig.12.10. Filet metric interior cu ieşire

Fig.12.8. Filet metric exterior cu degajare

Fig.12.11. Filet metric interior cu degajare

Fig.12.9. Filet metric exterior cu ieşire

12.2. Reprezentarea şi cotarea filetelor metrice

43

Fig.12.12. Arbore pinion cu dantură dreaptă

12.3. Reprezentarea unor roţi dinţate

44

45

Fig.12.13. Roată dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi

46

Fig.12.14. Roată conică cu dinţi drepţi

47

Fig.12.15 . Arbore melcat

48

Fig.12.16 . Roată melcată

13. BIBLIOGRAFIE

1. James D. Bethune – Engineering Design and Graphics with solid Works, Prentice Hall, Boston University, 2009 2. Florea I., Rizea N., Popa I. – Graphics of the involute profile for gear drawing, Buletinul U.P.G. Ploieşti, vol.LXII, 2010 3. Husein G., Manescu M. – Indrumar pentru lucrari la desenul tehnic, Institutul de Petrol si Gaze, Ploiesti, 1985 4. Iordache D., Bendic V. – Graphique industrielle, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995 5. Manescu M., Rizea N., Creitaru A. – Desen tehnic industrial, Editura Economica, Bucuresti, 1996 6. R o b e r t L . M o t t – Machine elements in Mechanical Design, Prentice Hall, Fourth edition, 2004 7. Olaru Gh. – Metodică de proiectare cu programul AutoCAD 2000, Tipografia Proxima, Bucureşti, 2002 8. Rizea N. – Geometrie Descriptivă - Curs si aplicatii, Editura Macarie,Targoviste, 2005 9. Simion I.– AutoCAD 2011 pentru ingineri, Editura Teora, Bucureşti, 2010 10. Stănescu M., Boicecofschi E. – Indrumar de desen tehnic pentru electrotehnică, Institutul Politehnic Bucuresti, 1980 11. Tălu St. – Reprezentari grafice asistate de calculator, Editura Osama, Cluj-Napoca , 2001 12. Tălu St. – AutoCAD 2005, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 13. Vasilescu E., s.a.– Desen tehnic industrial, Editura Tehnica, Bucuresti, 1995 14. ***** Colectia de standarde de desen tehnic, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996 15. ***** Documentatie Autocad 2010

Vă mulţumim pentru că aţi avut plăcerea sau răbdarea să ajungeţi până aici.

49