Curtea de Conturi A Uniunii Europene [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

CURTEA DE CONTURI A UNIUNII EUROPENE

Studenţi :

Stănescu Diana Tăulucă Alexandra

BUCUREŞTI 2012 CUPRINS 1

1. Rezumat

2. Reglementarea instituţiei Curţii de Conturi a Uniunii Europene

3. Componenţa şi organizarea Curţii de Conturi

4. Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene

5. Atribuţiie Curţii de Conturi a Uniunii Europene

5.1. Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5.2. Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene 6. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate procesuală

2

1. Rezumat

Într-o societate democratică modernă, funcţionarea unui audit extern independent este esenţială pentru satisfacerea obligaţiei de a transpune în acţiuni eficiente şi a raporta utilizarea cu economicitate a fondurilor publice. Curtea de Conturi Europeană este instituţia de control exterior a Uniunii Europene şi contribuie la ameliorarea sub diverse aspecte a gestiunii financiare a fondurilor Uniunii. Curtea joacă un rol crucial pentru cetăţenii Uniunii. Comisia Europeană care are misiunea execuţiei bugetului Uniunii Europene, trebuie să se asigure că fondurile Uniunii sunt bine gestionate, conform legislaţiei aplicabile în domeniu. Gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii se efectuează în cooperare cu statele membre. Cheltuielile Uniunii Europene fac obiectul unor controale multiple pe mai multe niveluri, atât în interiorul Comisiei ce reprezintă administraţia statelor membre, dar şi în ţările beneficiare. Comisia exercită un audit intern, care contribuie la asigurarea unui sistem de control adecvat şi care trebuie să funcţioneze cât mai eficient. Rolul Curţii este acela al unui auditor extern care evaluează gestiunea financiară a bugetului, astfel încât să se asigure o gestiune eficace în profitul cetăţenilor. În scopul legitimării cu adevărat a Uniunii europene în ochii cetăţenilor, trebuie ca numeroasele politici să fie puse în aplicare eficace şi gestiunea bugetului său să fie eficientă. În practică, gestiunea programelor comunitare relevă responsabilitatea Comisiei Europene pentru mai mult de 80% din cheltuielile Uniunii Europene, de administrare la diferite niveluri, în statele membre şi în ţările beneficiare. Administrarea, gestiunea şi controlul fondurilor europene sunt din ce în ce mai mult asigurate la nivel naţional şi regional, procesul decizional este mai transparent mai rapid şi mai aproape de cetăţeni. Controlul politic al gestiunii Uniunii Europene este efectuat de Parlamentul European, de Consiliu şi de Parlamentele naţionale. Pe de altă parte mijloacele mass-media sunt foarte atente lautilizarea fondurilor europene şi se interesează în special de cazurile de fraudă şi de utilizare abuzivă.

3

2. Reglementarea instituţiei Curţii de Conturi a Uniunii Europene

Sistemul finanţării integrale a bugetului Uniunii Europene prin resursele proprii, ca urmare a deciziei Consiliului din 19701 şi a lărgirii puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar, au necesitat înfiinţarea Curţii de Conturi în vederea organizării unui control financiar extern, mai stabil decât cel organizat de Comunităţile Europene. Curtea de Conturi a înlocuit Biroul de Audit al Comunităţilor Europene. Pe această linie de preocupări sporesc puterile bugetare ale Parlamentului European ( respectiv responsabilitatea acestei instituţii de a acorda descărcare de gestiune Comisiei pentru execuţia bugetului ), prin Tratatele de la Luxemburg din 22 aprilie 1970 şi Tratatul de la Bruxelles din 22 iulie 1975, numite si tratate bugetare. Prin tratatul bugetar din 1975, intrat în vigoare în 1977, la propunerea Parlamentului se înfiinţează Curtea de Conturi, pentru ca prin Tratatul de la Maastricht, în 1993, Curtea de Conturi să dobândească statutul de instituţie a Comunităşilor Europene. Instituţia Curţii de Conturi este reglementată de art. 285-287 Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi regulamentul de procedură al acesteia – J. Of UE L 103-1 din 23.04.2010, intrat în vigoare la 1 iunie 2010.

3. Componenţa şi organizarea Curţii de Conturi Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează ca un organ colegial cuprinzând membrii şi preşedintele acesteia. Membrii formează, corespunzător structurii organizatorice a Curţii camere şi comitete, iar Curtea numeşte dintre membrii săi în urma unei alegeri prin vot secret un secretar general, în conformitate cu procedura stabilită în normele de aplicare. Curtea de Conturi este compusă din cate un resortisant din fiecare stat membru, al carui mandat este de sase ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit. Potrivit articolului 286 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene, “membrii Curţii sunt aleşi dintre persoanele care fac parte sau au făcut parte din instituţiile de control extern din ţările lor, ori care au o calificare specială pentru această funcţie. Ei trebuie sa ofere toate garanţiile de independenţă”.

1

Decizii cu privire la resursele proprii au urmat si in anii 1976, 1985, 1988, 1994, 2000.

4

Fiecare stat membru propune o listă de membri, care este adoptată de Consiliu după consultarea Parlamentului European. Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi pentru o perioadă de şase ani, însă mandatul lor poate fi reînnoit. Condiţiile de angajare şi mai ales remuneraţiile, îndemnizaţiile şi pensiile preşedintelui si ale membrilor Curţii de Conturi sunt stabilite de Consiliu, care stabileşte cu majoritate calificată. Cu aceeaşi majoritate, Consiliu hotărăşte orice îndemnizaţie care ţine loc de remuneraţie. Ca şi comisarii europeni, membrii Curţii de Conturi: 

Îşi exercită funcţiile în deplină independenţă, în interesul general al Uniunii 2;



Nu solicită şi nici nu acceptă instrucţiuni de la vreun guvern sau de la alt organism, în realizarea îndatoririlor lor3;



Ei se abţin de la orice act incompatibil cu îndatoririle lor.

Ca şi membrii Curţii de Justiţie, membrii Curţii de Conturi: 

Pe durata mandatului lor,nu pot exercita nicio altă activitate profesională, fie ea remunerată sau nu;



La instalarea în funcţie se angajează solemn să respecte pe durata mandatului şi după încetarea acestuia, obligaţiile care rezultă din mandat, şi în special obligaţia de a manifesta onestitate şi prudenţă în acceptarea anumitor funcţii sau avantaje după încetarea funcţiei lor.

De asemenea dispoziţiile Protocolului asupra privilegiilor şi imunităţilor Uniunii Europene aplicabile judecătorilor de la Curtea de Justiţie sunt aplicabile şi membrilor Curţii de Conturi. Modurile de încetare ale funcţiei sunt similare cu cele ale membrilor Comisiei cu excepţia încetării funcţiei prin votul de neîncredere al Parlamentului, specific doar Comisiei. Astfel, funcţia membrilor Curţii de Conturi încetează: 

Prin reînnoire obişnuită şi deces;



În mod individual, prin demisie voluntară;



În mod individual, prin distituire, sau pot fi declaraţi decăzuţi din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente, numai în cazul în care Curtea de Justiţie constată, la cererea Curţii de Conturi că au încetat să corespundă condiţiilor cerute, sau să

2 3

Art 285 Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene Art 286, paragraful 3 , TFUE

5

îndeplinească obligaţiile ce decurg din funcţia lor. Destituirea sau decăderea din drepturi este declarată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Persoana în cauză este înlocuită până la încheierea mandatului. Cu excepţia destituirii, membrii Curţii de Conturi rămân în funcţie până la înlocuirea lor. Condiţiile de încadrare în muncă, şi în special salariile, îndemnizaţiile şi pensiile preşedintelui şi ale membrilor Curţii de Conturi, inclusiv orice remuneraţie sunt stabilite de Consiliu. Membrii Curţii de Conturi desemnează dintre ei preşedintele pe o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Preşedintele Curţii are următoarele atribuţii: o Convoacă şi prezidează şedinţele Curţii şi asigură buna desfăşurare a dezbaterilor; o Se asigură de aplicarea deciziilor Curţii; o Se asigură de buna desfăşurare a serviciilor Curţii, precum şi de buna gestionare a diferitelor activităţi ale acesteia; o Desemnează agentul responsabil să reprezinte Curtea în orice litigiu în care aceasta este implicată; o Reprezintă Curtea în relaţiile externe şi în special în relaţiile cu autoritatea care acordă descărcarea de gestiune, cu celelalte instituţii ale Uniunii şi cu instituţiile de audit din statele membre. Preşedintele poate delega o parte din atribuţiile sale unuia sau mai multor membri. În vederea exercitării competenţei de a adopta anumite categorii de rapoarte şi avize, în conformitate cu articolul 287, alineatul 4, paragraful 4 TFUE, Curtea de Conturi înfiinţează camere interne. Competenţele diferitelor camere sunt repartizate de către Curte la propunerea preşedintelui acesteia. Camerele adoptă rapoarte şi avize, cu excepţia raportului anual privind bugetul general al Uniunii Europene şi a raportului anual privind fondurile europene de dezvoltare. Camerele au responsabilitatea de a executa sarcinile de pregătire aferente documentelor care fac obiectul adoptării de către Curte, inclusiv proiectele de observaţii şi avize, propunerile de programe de activitate şi alte documente din domeniul auditului. În conformitate cu dispoziţiile prevăzute în normele de aplicare, se înfiinţează comitete, care au responsabilitatea de a executa sarcinile de pregătire a anumitor documente prevăzute de regulamentul de procedură. 6

Curtea numeşte un secretar general responsabil de secretariatul Curţii. Secretarul general este responsabil cu gestionarea personalului şi de administrarea Curţii, precum şi de orice alte sarcini care îi sunt atribuite de către Curte. Astfel, la propunerea secretarului general, Curtea repartizează posturile care figurează în schema de personal.

4. Funcţionarea Curţii de Conturi a Uniunii Europene Curtea stabileşte calendarul provizoriu al şedinţelor sale o data pe an, înainte de sfârşitul anului precedent. La iniţiativa preşedintelui sau la cererea a cel puţin un sfert dintre membrii săi, Curtea poate organiza şedinţe suplimentare. Preşedintele întocmeşte ordinea de zi a fiecărei şedinţe. Deciziile Curţii se adoptă:  În şedinţă şi  Prin procedură scrisă. Curtea stabileşte în funcţie de caz deciziile care se adoptă prin procedură scrisă. Şedinţele Curţii sunt prezidate de către preşedinte. Şedinţele Curţii nu sunt publice, ele au caracter închis, cu excepţia cazurilor în care Curtea prevede altfel. Cvorumul necesar pentru deliberare este stabilit la doua treimi din membrii Curţii. Pentru fiecare şedinţă a Curţii se întocmeşte un proces verbal. Curtea îşi adoptă deciziile în colegiu, după examinarea prealabilă a acestora în cadrul unei camere sau al unui comitet. Deciziile de adoptă de către Curte astfel:  Cu majoritatea voturilor membrilor care o compun, în cazul adoptării rapoartelor anuale, a rapoartelor speciale sau avizelor şi a declaraţiei de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor  Cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa Curţii, în cazul altor acte. În această situaţie votul preşedintelui este decisive în caz de egalitate a voturilor. Camerele adopta decizii cu majoritatea voturilor membrilor care le compun. În caz de egalitate a voturilor este decisiv votul decanului sau al membrului care asigură interimatul acestuia. Deciziile camerelor privesc adoptarea rapoartelor şi avizelor, cu excepţia raportului anual privind bugetul general al Uniunii Europene şi a raportului annual privind fondurile 7

europene de dezvoltare.Toţi membrii Curţii pot asista la şedinţele unei camera, dar pot vota numai în cadrul camerelor din care fac parte. Comitetele adoptă decizii în condiţiile aceleiaşi procedure pentru adoptarea deciziilor de către camera, cu excepţia cazurilor în care există dispoziţii contrare în normele de aplicare. Rapoartele, avizele, observaţiile, declaraţiile de asigurare şi alte documente care fac obiectul publicării se elaborează în toate limbile oficiale ale Uniunii. Regulile cu privire la transmiterea şi publicarea acestora sunt stabilite de normele de aplicare fixate de Curte.

5. Atribuţiile Curţii de Conturi a Uniunii Europene 5.1 Reglementarea şi definirea atribuţiilor Curţii de Conturi a Uniunii Europene « Curtea de Conturi asigură controlul (auditul) conturilor Uniunii (art. 285 TFUE) » este dispoziţia care exprimă in esenţă competenţa instituţiei, pentru că, în articolele urmatoare să detalieze în ce constă controlul pe care îl efectuează. Potrivit

articolului 287 TFUE, competenţa de control a Curţii de Conturi constă în

următoarele : 1. Curtea verifică totalitatea conturilor de venituri şi cheltuieli ale Uniunii, inclusiv, ale oricărui organ, oficiu sau agenţie înfiinţată de aceasta, în măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control. In acest sens Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European si Consiliului o declaraţie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum şi legalitatea operaţiunilor şi înregistrarea acestora în conturi, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (art. 287 , alin.1, TFUE si art. 319 ,alin.1, TFUE). Declaraţia poate fi completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate ; 2. Curtea examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor şi asigură buna gestionare financiară. Legat de acest aspect, Curtea de Conturi semnalează orice neregularitate. Controlul veniturilor se efectuează atât pe baza veniturilor de realizat, cât şi pe baza celor nerealizate efectiv de Uniune. Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor asumate, precum şi pe baza plăţilor efectuate.

8

In astfel de cazuri, controlul se realizează pe baza documentelor şi informaţiilor care îi sunt puse la dispoziţie, iar atunci când este necesar, se pot efectua controale şi la faţa locului, prin verificări la sediul oricărei persoane fizice şi juridice beneficiare de vărsămintele de la buget. Prin urmare, aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerciţiului bugetar avut în vedere. Controlul se efectuează asupra actelor justificative şi, dacă este cazul, la faţa locului, la celelalte instituţii ale Uniunii, în sediile oricărui organ, oficiu sau agenţie care administrează veniturile sau cheltuielile făcute în numele Uniunii şi în statele membre, inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte provenite de la buget ( art. 287, alin.3, par.1 TFUE). In statele membre, controlul se realizează în colaborare cu instituţiile naţionale de control sau în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, cu serviciile naţionale competente ( art. 287, alin.3, par. TFUE). Pentru îndeplinirea misiunii sale, Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independenţei acestora. In cazul în care aceste instituţii sau servicii intenţionează să participe la control informează Curtea de Conturi. Curtea de Conturi are dreptul să ceară a i se comunica orice document sau informaţie necesară îndeplinirii misiunii sale, de către celelalte instituţii ale Uniunii, de către orice organ, oficiu sau agenţie care gestionează venituri sau cheltuieli. In numele Uniunii, de către persoane fizice sau juridice care beneficiază de vărsaminte de la buget şi de către instituţiile naţionale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competenţele necesare, de către serviciile naţionale competente ( art. 287, alin.3, par.2, TFUE). Cu privire la competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune gestiuni financiare, având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de InvestitCu privire la competenţa Curţii de Conturi referitoare la asigurarea unei bune gestiuni financiare, având în vedere că activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii este exercitata de Banca Europeană de Investiţii, Curtea de Conturi are dreptul de acces la informaţiile deţinute de această bancă. Dreptul de acces este reglementat printr-un acord încheiat între Curte, bancă şi Comisie. Chiar

9

şi în lipsa acestui acord, Curtea are acces la informaţiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor şi cheltuielilor Uniunii adiministrate de Bancă (art. 287, al.3, par. 3 TFUE) 3. Curtea stabileşte normele detaliate privind desfăşurarea auditurilor pe care trebuie să le efectueze în temeiul dispoziţiilor tratatelor. Curtea efectuează auditurile în conformitate cu obiectivele stabilite în programul său de activitate. Pentru fiecare sarcină de audit care trebuie să fie îndeplinită, camera desemnează un membru raportor. Iar pentru fiecare sarcină care depăşeşte cadrul specific al unei camere, membrul este desmnat de la caz la caz, de către Curte. 4. Curtea de Conturi are competenţa de a întocmi un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte instituţii ale Uniunii şi se publică în JOUE, împreună cu răspunsurile formulate de aceste instituţii la observaţiile Curţii (art. 287, par. 4, al. 1 TFUE). 5. Curtea de Conturi îşi poate prezenta în orice moment observaţiile, mai ales sub forma rapoartelor speciale, referitoare la chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii ale Uniunii ( art. 287, al. 4, TFUE). 6. Curtea de Conturi adoptă rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun ( art. 287, al. 4, par. 3 TFUE). După cum am arătat, în vederea adoptării unor categorii de rapoarte sau avize, Curtea işi poate înfiinţa camere interne, în condiţiile regulamentului de procedură. 7. Curtea de Conturi sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiilor de control al execuţiei bugetare, emiţând la cererea acestora avize consultative şi opinii de specialitate, în probleme legate de încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor ( art. 287, al. 4, par. 5, TFUE). Prin urmare, Curtea are competenţă consultativă potrivit articolului 287, al. 4, par. 3, 322 şi 325 TFUE, în baza cărora i se adresează o cere de aviz. In aces sens Curtea : -

Adoptă avize cu majoritatea membrilor care o compun( art. 287, al. 4, par.3, TFUE);

-

Este consultată de PE şi Consiliu, în vederea adoptării prin regulamente a normelor financiare pentru stabilirea şi execuţia bugetului Uniunii ( art. 322, al. 1 TFUE);

10

-

Este consultată de PE şi Consiliu, în vederea adoptării măsurilor necesare în domeniul provenirii fraudei şi al combaterii acestei fraude.

8. Prin TA se lărgeşte rolul Curţii de Conturi prin competenţa de a sesiza Curtea de Justiţie a UE cu o acţiune în anularea actelor adoptate cu încălcarea prerogativelor sale, potrivit art. 263, al.3, TFUE).Această competenţă se menţine şi prin Tratatul de la Lisabona. 9. Curtea are şi competenţa de a-şi stabili regulamentul de procedură, potrivit art. 287, par. 3, al.5, TFUE. In conformitate cu principiile transparenţei, orice cetăţean al Uniunii şi orice persoană fizică şi juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are drept de acces la documentele Curţii în condiţiile stabilite prin decizia care instituie normele interne cu privire la tratarea cererilor de acces la documentele pe care le deţine Curtea de Conturi a UE.

5.2 Exercitarea atribuţiilor Curţii de Conturi a UE Cu condiţia respectării principiului răspunderii colective, Curtea poate împuternici pe unul sau mai mulţi membri : -

Cu luarea unor măsuri de gestionare sau de administrare clar definite, în numele sau sub controlul Curţii

-

Cu efectuarea activităţilor în vederea elaborării unei decizii ce urmează a fi adoptată la o dată ulterioară de către Colegiul Curţii.

Membri respectivi raportează colegiului cu privire la măsurile pe care le-au luat. In conformitate cu normele interne de execuţie a bugetului, membri Curţii de Conturi exercită competenţele de ordonator de credite, iar secretarul general exercită competenţele cu titlu de ordonator de credite delegat. Normele şi practicile cu privire la procedurile de control al modului de exercitare a competenţelor de ordonator de credite şi de ordonator de credite delegat sunt stabilite de curte printr-o decizie privind normele interne de execuţie a bugetului.

11

6. Clauză în care Curtea de Conturi a Uniunii Europene are calitate procesuală Recurs introdus la 19 decembrie 2008 de Bart Nijs împotriva Hotărârii pronunțate la 9 octombrie 2008 de Tribunalul Funcției Publice în cauza F-49/06, Nijs/Curtea de Conturi (cauza T-567/08 P) Limba de procedură: franceza Părțile Recurent: Bart Nijs (Bereldange, Luxemburg) (reprezentant: F. Rollinger, avocat) Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene . Concluziile recurentului Declararea admisibilităţii recursului; declararea temeiniciei recursului; prin urmare, anularea Ordonanţei din 9 octombrie 2008 în cauza F-5/07, Bart Nijs/Curtea de Conturi. Motivele și principalele argumente Prin prezentul recurs, recurentul solicită anularea Hotărârii Tribunalului Funcției Publice (TFP) din 9 octombrie 2008, pronunţată în cauza Nijs/Curtea de Conturi, F-49/06, prin care se respinge în parte ca inadmisibilă și în parte ce nefondată acţiunea prin care recurentul solicitase, pe de o parte, anularea deciziei de a nu-l promova la gradul A*11 în cadrul exerciţiului de promovare 2005 și, pe de altă parte, daune-interese. În sprijinul recursului introdus, recurentul invocă patru motive, întemeiate: pe denaturarea cererii introductive și a memoriului în replică, deoarece hotărârea atacată ar fi înlocuit un motiv întemeiat pe inexistenţa unui act decizional al AIPN, implicând lipsa totală de motivare, printr-un motiv complet diferit; pe ignorarea și/sau denaturarea elementelor de probă, deoarece TFP le-a respins; pe atribuirea eronată a sarcinii probei, deoarece TFP ar fi trebuit să ceară dovezi cu privire la susţinerile pârâtei; pe încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, prin obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanţă.

12

Ordonanța Tribunalului de Primă Instanță din 22 iunie 2009 —Nijs/Curtea de Conturi (Cauza T-376/08) ( 1 )

(„Recurs — Funcție publică — Funcționari — Raport de evaluare pentru perioada 2005/2006 — Decizie de nepromovare a recurentului în cadrul exercițiului de promovare 2007 — Decizia Curții de Conturi de a reînnoi mandatul secretarului său general — Recurs în parte vădit inadmisibil și în parte vădit nefondat”) (2009/C 233/32)

Limba de procedură: franceza

Părțile Recurent: Bart Nijs (Bereldange, Luxemburg) (reprezentanți: F. Rollinger și A.Hertzog, avocați) Cealaltă parte în proces: Curtea de Conturi a Comunităților Europene (reprezentanți: T. Kennedy, J.-M. Stenier și G. Corstens, agenți) Obiectul Recurs formulat împotriva Ordonanței Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene (Camera a doua) din 26 iunie 2008, Nijs/Curtea de Conturi (F-1/08, nepublicată încă în Repertoriu), și care vizează anularea acestei ordonanțe Dispozitivul 1. Respinge recursul. 2. Domnul Bart Nijs suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Curtea de Conturi a Comunităților Europene în cadrul acestei proceduri.

13

Bibliografie : Militaru, Nely - Dreptul Uniunii Europene. Cronologie. Izvoare. Principii. Instituţii. , Ediţia a II-a , Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011 http://curia.europa.eu/juris

14