Curtea de Conturi A Romaniei [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea “Transilvania” din Braşov Facultatea de Drept şi Sociologie

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI MOD DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Discipina Drept Financiar Profesor coordonator: Lector univ. dr. Ramona Ciobanu Drept zi anul III, GR:13262

Braşov -2009-

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Scurt istoric Locul Curţii de Conturi în sistemul organelor de control financiar Sediul materiei Principii de funcţionare a Curţii de Conturi Funcţiile Curţii de Conturi Structura Curţii de Conturi Instituţiile supuse controlului Curţii de Coonturi Modificări aduse competenţei Curţii de Conturi Valorificarea actelor întocmite

Sursa de proviniență: https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/curtea-de-conturi-a-romaniei152036.html

2

1. Scurt istoric Curtea de Conturi este 1o instituţie de control şi jurisdictie, cu traditie în ţara noastră. Prin "Legea pentru înfiinţarea Curţii de Conturi" din 24 ianuarie 1864 a fost instituită în România o Înalta Curte de Conturi cu sediul în Bucureşti, ca organism independent de jurisdictie şi ca organ auxiliar al Reprezentantei Naţionale, cu sarcina de a pregati lucrarile controlului legislativ asupra finanţelor publice. Competenta Curţii de Conturi a fost amplificată prin legile din 8 martie 1874 şi din ianuarie 1895. Constituţia din 1923 supune controlului preventiv al Curţii de Conturi deciziile ordonatorilor principali de alocatii bugetare. Prevederile constituţionale au fost dizolvate în 1929 peintr-o Lege de reorganizare a Curţii de Conturi, lege care a suferit modificari în anii 1932 şi 1933. La 30 noiembrie 1948, prin Decretul-Lege 352/1948 Curtea de Conturi, a fost desfiinţată iar competenţele sale au fost preluate de organisme nou create în cadrul Statului totalitar. Necesitatea reînfinţarii Curţii de Conturi a aparut dupa decembrie 1989 în condiţiile reinstaurării statului de drept în România. Constituţia din 1991, (art.139) şi Legea nr.94 din 19921 reprezintă cadrul juridic de desfaşurare a activitaţii Curţii de Conturi a României.

2. Locul Curţii de Conturi în sistemul organelor de control financiar Controlul financiar este acţiunea de stabilire a legalitaţii şi oportunitaţii operaţiunilor financiare care se efectuează anticipat, concomitent sau ulterior executarii acestor operatiuni. Controlul financiar în România este exercitat prin Ministerul Finanţelor ( care are ca organism specializat în acest domeniu Garda Financiară şi Direcţia Generală a Controlului Financiar de Stat) Corpul de Control al primului-ministru şi Curtea de Conturi.Garda Financiara Direcţia generală a finanţelor publice de stat şi Corpul de Control al Primului Ministru sunt organe subordonate Guvernului Romaniei. Spre deosebire de acestea Curtea de Conturi " funcţioneaza pe lângă Parlamentul României" (art.l al.l, Legea 94/1992). 1

Legea nr.94 publicată în monitorul official nr. 224 /92,modificată şi completată prin legea nr.59/93,legea 65/93,legea nr.50/95,legea nr.99/99,legea nr.204/99,legea nr.77/02, O.U.G nr.117/2003.

3

În raporturile dintre Curtea de Conturi şi celelalte organe de control financiar, art.93 din Legea 94/1992, de asemenea, Curtea poate să solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României, verificarea ,cu prioritate , a unor obiective în cadrul atribuţiilor lor legale,şi are dreptul să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control rapoartele celorlalte organisme financiare cu atribuţii de control financiar.

3.Sediul materiei Normele juridice care reglementează activitatea Curţii de Conturi se află atât în Constituţia României, cât şi în Legea organică nr.94/1992 2 privind "organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi" . Constituţia din anul 1991, în articolul 139 intitulat "Curtea de Conturi" din titlul IV " Economia şi finanţele publice" stabileşte principalele atribuţii ale acestei instituţii: a) controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public(art.139, al.1); b) atributii jurisdicţion ale în condiţiile legii; c)prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale Bugetului Public din exerciţiul bugetar expirată, inclusiv neregulile constatate (art.139, al2 Constitutie); d) controlează modul de gestionare a resurselor publice Ca urmare a revizuirii Constituţiei în anul 2003, atribuţiile jurisdicţionale ale Curţii de Conturi sunt preluate de către instanţele de drept comun, respectiv au intrat sub autoritatea Ministerului Justiţiei, iar litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate. Ca o garanţie pentru îndeplinirea atribuţiilor de control şi de juristicţie( pentru perioada 1993 – 2002) în mod corect şi cu profesionalism, membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, sunt independenţi ,inamovibili şi sunt supuşi incompatibilităţii prevăzute de lege pentru judecători (art.139,al. 4 Constituţie). Legea Curtii de Conturi este o lege organica conform art. 72, al.3 lit.h din Constituţie, ceea ce dovedeste importanţa acordată instituţiei.

4. Principiile de funcţionare a Curţii de Conturi Activitatea Curţii de conturi este ghidată de două principii importante: principiul unicităţii instituţiei în sistemul de drept roman şi principiul autonomiei curţii de Conturi 2

legea nr. 94/92publicată în M.O nr.224/9 septembrie 92, modificată şi completată prin legea nr.59/93,legea 65/93,legea nr.50/95,legea nr.99/99,legea nr.204/99,legea nr.77/02, O.U.G nr.117/2003.

4

în raport cu celălalte instituţii ale statului de drept. a) Principiul Unicitaţii Principiul rezultă din sintagma "instituţia supremă de control" aflată în definiţia legală a Curţii de Conturi ( art.1 al.1, Legea 94/1992). Prin urmare, Curtea de Conturi se află în vârful piramidei organelor de control financiar. La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti atribuţiile Curţii de Conturi sunt exercitate de Camerele de Conturi, ca prelungiri în teritoriu ale organului supreme.

b) Principiul Autonomiei Principiul Autonomiei Curţii de Conturi este consacrat în art.1, al.2 din Legea 94/1992 în virtutea caruia Curtea de Conturi ". îşi exercită funcţiile în mod independent şi în conformitate cu dispoziţiile prevazute în Constiţutie şi în celelalte legi ale ţarii". Desigur termenul de " independent" poate genera confuzie întrucat Curtea de Conturi nu este o entitate fară nici o legatură cu alte instituţii ale statului. Aspectul de "independent" trebuie înţeles în sensul "autonomiei de decizie" în realizarea funcţiilor sale cu respectarea Constituţiei României şi a celorlalte legi ale ţarii. De altfel, art. 2, al.3 al Legii 94/1992 aduce o limitare a principiului autonomiei în sensul ca "hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale în limitele competentelor sale, sunt obligatorii". Limitarea principiului autonomiei, enunţată mai sus este unică în sensul ca nici o altă autoritate nu o mai poate obliga. Principiul autonomiei Curţii de Conturi se manifestă şi prin întocmirea unui buget propriu, distinct prevazut în Bugetul de Stat. Desigur, bugetul întocmit de Plenul Curţii de Conturi este supus aprobarii Parlamentului prin legea bugetară anuală dar nu este supus eventualelor ajustari ale Ministerului de Finante.

5. Funcţiile Curţii de Conturi Comform art.140 din Constituţie rezultă că “Curtea de Conturi exercită controlul modului de formare ,de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale Statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate”. Funcţia de control financiar presupune o activitate de verificare a legalităţii naşterii, modificării şi stingerii raporturilor juridice financiare în scopul aplicării corecte a legislaţiei financiare. Controlul nu se rezumă doar la stabilirea unor fapte, el se extinde şi la cercetarea cauzelor care au provocat deficienţele constatate cu scopul prevenirii lor în 5

viitor.În acest sens , Raportul Public Anual întocmit de Curtea de Conturi şi prezentat Parlamentului poate avea şi un caracter de recomandare pentru legislativ în ceea ce priveşte activitatea sa în domeniul reglementării financiare.

6.Structura Curţii de Conturi în perioada 1993-2009 Potrivit Legii nr.94/l992 Curtea de Conturi se compunea din: - la nivel central: Secţia de Control Preventiv,(preluat de M.P. in 1999) Secţia de Control Ulterior şi Secţia jurisdicţională precum şi Secretariatul General Pe langă Curtea de Conturi funcţionează Procurorul General Financiar. - la nivel teritorial Camerele de Conturi Judeţene formate din: Compartimentul de Control Financiar, Colegiul Jurisdicţional si Direcţiile de Control Ulterior ca prelungiri în teritoriu a Secţiei de Control Financiar Ulterior. Pe lângă Camerele de Conturi Judeţene funcţionează Procurorii financiari. Sunt aduse modificări structurii Curţii de Conturi prin Legea nr.77/2002 astfel încât Curtea de Conturi se compunea din: Secţia de Control Financiar Ulterior şi Secţia Jurisdicţională.În cadrul Camerelor de Conturi judeţene s-a format o singură structută numită Direcţia de Control Ulterior, în urma unificării structurilor anterioare (Compartimentul de Control Financiar şi Direcţia de Control Financiar). Dupa modificarea Constitutiei şi potrivit OUG nr.117/2003, atribuţiile colegiilor jurisdicţionale sunt preluate de Tribunalele judeţene ( secţiile de contencios administrative şi fiscal). Plenul Curţii de Conturi este organul colectiv al Curţii abilitat, prin lege, să ia cele mai importante măsuri privind conducerea şi strategia desfăşurării activităţii ei. Din plen fac parte consilierii de conturi, care sunt în număr de 18.

7.Instituţiile supuse controlului Curţii de Conturi: a) Statul şi unităţile administrativ teritoriale,în calitate de persoane juridice de drept public,cu serviciile şi instituţiile lor publice autonome sau nu; b)Banca Naţională a României; c) regiile autonome; d) societaţile comerciale la care statul,unitatile administrativ. teritoriale,lnstituţiile publice sau regiile autonome deţin,singure sau împreună integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; e) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu. 6

Curtea de Conturi mai poate efectua controale,atunci cand consideră justificat, si la alte persoane juridice,care: a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a instiţutiilor publice; b) administreaza, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unitaţilor administrativteritoriale sau care nu îşi îndepinesc obligatiile financiare catre stat, unităţite administrativ-teritoriale sau instituţiile publice; d) sunt societati de investiţii financiare, asociaţii şi fundaşii care utilizează fondurile publice. Curtea de Conturi este singura instituţie abilitată să exercite controlul execuţiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Supreme de Justiţie, Curţii Constituţionale, Consiliului Legislativ şi Avocatului poporului. Curtea de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor anuale de execuţie ale bugetelor publice, ale bugetelor fondurilor speciale, ale conturilor fondurilor de tezaur, ale contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiilor garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte personae juridice.

8. Modificările aduse competenţei Curţii de Conturi Prin Legea nr. 217/2009 şi Regulamentul de aplicare al acestei legi s-au adus modificări în competenţele Curţii de Conturi şi în modul de valorificare a actelor rezultate din efectuarea activităţii de control prin proceduri de audit,.Controlorii financiari au devenit auditori publici externi, iar funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin procedurile de audit public extern prevazute în Standardele proprii de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale general acceptate şi se efectuează atât pe parcursul exerciţiului bugetar cât şi la finele exerciţiului bugetar şi se finalizează printr-un raport de control. Funcţia de control a Curţii de Conturi se exercită asupra modului de formare, administrare şi de întrebuintare a resurselor financiare ale statului şi ale, sectorului public furnizând Parlamentului şi unitaţilor administratlv -teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora în conformitate cu principiile legalitaţii, regularitătii, economicitaţii, eficienţei şi eficacitaţii. De asemenea, Curtea de Conturi este abilitată să efectueze audit financiar asupra 7

conturilor de execuţie la finele exerciţiului financiar şi audit de performantă care se poate efectua atat la finalul cât şi pe parcursul desfaşurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitaţilor. Activitatea de audit al performanţei se desfaşoară în conformitate cu metodologia proprie, adoptată pe baza Standardelor de Audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu şi se finalizează prin elaborarea unui raport de audi al performantei. Prin constatarile şi recomandarile facute, auditul performanţei trebuie să conducă la diminuarea costurilor resurselor sau la sporirea rezultatelor Auditul Financiar, exercitat de Curtea de Conturi se efectuează asupra conturilor de execuţie la finele exerciţiului bugetar pentru: contul general anual al bugetului de stat; contul anual de execuţie a bugetului asigurarilor sociale de stat; conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale; conturile anuale de execuţie a bugetelor locale; contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;contului anual de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale dupa caz, contul anual al datoriei publice a statului; conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor externe nerambursabile şi alte conturi de execuţie prevazute de lege. Auditul financia se finalizează printr-un raport de audit financiar.

9. Valoriticarea actelor întocmite Potrivit Legii nr.217/2009 şi a Regulamentului privind organizarea şi desfaşurarea activităţiilor specifice Curţii de Conturi precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activitaţi, activitatea de valorificare a activitaţilor de control, audit de control şi audit de performanţă s-a modificat în sensul că, actele de control nu mai sunt examinate de complete în urma careia se poate acorda fie descarcare de gestiune fie sesizarea instantelor de judecata. Prin noua lege, atât pentru activitatea de control, audit financiar şi audit al performanţei în situaţia în care nu se gasesc abateri de la legalitate cu sau fară prejudicii,se întocmesc în afara rapoartelor de control, audit financiar şi audit al performanţei, procese verbale de constatare. Competenţa auditorilor publici externi este de a estima abaterile cu sau fară prejudicii în baza unui eşantion determinat prin procedee statistice sau nestatistice, iar obligaţia entităţii este de a stabili întinderea prejudiciului şi de a urmarii recuperarea acestuia şi virarea acestora la bugetele din a caror finţare provin. Auditul financiar reprezintă o activitate prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare (bilanţul,contul de rezultat patrimonial,situaţia fluzurilor de trezorerie, 8

situaţia modificărilor în structura activelor/ capitaluri, note explicative şi contul de execuţie bugetară) sunt complete, reale şi conforme cu legiile şi reglementările în viguare furnizându-se în aces fel opinie.Opinia reprezintă concluzia auditoriului care se exprimă în scris asupra situaţiilor financiare şi/sau a programului ori activiţăţii auditate,în legătură cu realitatea,fidelitatea şi conformitatea acestora cu reglementările aplicabile domeniului. Auditul de performanţă este îndreptat spre domenii unde un audit extern aduce un plus de valuare pentru promovarea economicităţii,eficienţei şi eficacităţii. Atât auditul financiar cât şi cel de performanţă au la bază Standardele de Audit, care reprezintă un set de concepte , principii ,directuare,proceduri şi metode pe baza cărora auditorul public extern determină ansamblul etapelor şi procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat. În concluzie putem aprecia faptul că, această instituţie reprezintă organul suprem de control financiar în România.Curte de Conturi îşi desfăşoară activitatea de control în mod autonom la instituţiile publice ,dar şi la cele private în măsura în care utilizează banul public.Poate stabili relaţii de colaborare cu instituţii similare din alte state.Participă la activitatea unor organizaţii internaţionale cu activitate în domeniul controlului financiar INTOSAI şi EUROSAI. O dată cu intrarea României în U.E. , un membru al Curţii de Conturi a fost delegat pentru a-şi desfăţura activitatea în Cutea de Conturi a Europei. Curtea de conturi a Europei este compusă din 27 de membrii, câte un reprezentant din fiecare stat membru U.E Aceştea sunt numiţi pentru un mandat de 6 ani , mandat ce poate fi reînoit..

.

9

BIBLIOGRAFIE

 Dan Drosu Şaguna- Tratat de Drept Financiar şi Fiscal Ed. All Back 2001

 Bogdan Murgescu,Mirela Luminiţa Murgescu,Ion Bucur, Andrei Florin Sora- Curtea de Conturi a României 1864-2004 Culegere de documente Bucureşti 2004

 Legea nr.94/1992, modificată şi completată pin Legea nr.77/2002, O.U.G nr.117/2003, O.G nr.53/2004 ;I Legea nr.217/2009

10