Controlul Financiar Exercitat Prin Curtea de Conturi [PDF]

Zitiervorschau

Controlul financiar exercitat prin Curtea de Conturi - control financiar-bancar -

-Iași 2010-

0

Cuprins Scurt istoric…………………………………………………………………………2 Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a Curții de Conturi….3 2.1 Structura organizatorică……………………………...……………………4 2.2 Personalul Curții de Conturi………………………………….………...…7 Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercitat de Curtea de Conturi…………..14 2.1 Competenta Curtii de Conturi…….............................................................14 2.2 Obictivele şi atribuţiile Curţii de Conturi………………………………...14 Concluzie Bibliografie

1

Scurt istoric "Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public." (Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 77/2002) Instituţie de origine constituţională, Curtea de Conturi a României reia o veche tradiţie existentă în ţara noastră în materie de control specializat. Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată România. Potrivit art.15 din lege "Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judeţe, ale regiilor şi ale administraţiilor contribuţiilor indirecte, precum şi cu încheierea societăţilor atingătoare de cheltuieli făcute de către toţi agenţii comptabili". Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificată ca o autoritate administrativă autonomă, nefiind în subordinea în sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autorităţi a statului; ea îndeplineşte o funcţie complexă, de control şi de jurisdicţie, care îi conferă un grad ridicat de autonomie în domeniul său de activitate. Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public naţional din exerciţiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului local. Curtea de Conturi a României (C.C.R.) este considerată continuatoarea Înaltei Curţi de Conturi a României care a funcţionat din 1864 până în anul 1948. In perioada regimului comunist, un organism care a exercitat responsabilităţi ale Înaltei Curţi, a funcţionat între anii 1973-1989 – Curtea Superioară de Control Financiar. Ca şi predecesoarea sa, Curtea de Conturi a României este în mod clar o Instituţie Supremă de Audit de tip Curte. Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile ţării.

2

Cap.1 Structura organizatorică, de conducere și de personal a Curții de Conturi Curtea de Conturi este organizată și funcționează pe baza principiului independenței, supunându-se numai legii. Sunt obligatorii numai hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului prin care se solicită Curții de Conturi să efectueze anumite acțiuni de control, în rest, programul acesteia este decis în mod autonom. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga sau constrînge. Principiul independenței Curții de Conturi este prevăzut prin lege și constă în: independența și inamovibilitatea membrilor săi; numirea acestora de catre Parlament; inițierea acțiunilor de control din oficiu; buget propriu; stabilirea salariului prin lege specială; autonomie deplină în recrutarea personalului de control; acces neângrădit la informațiile necesare exercitării atribuțiunilor sale. Funcţionarea Curţii de Conturi este guvernată de principiul autonomiei. Sunt două situaţii de limitare a autonomiei Curţii de Conturi: -

Parlamentul poate opri controalele iniţiate de Curtea de Conturi din oficiu în cazul depăşirii competenţelor stabilite de lege;

-

hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, sunt obligatorii dacă solicitarea intră în cadrul competenţei Curţii1. În baza principiului autonomiei, Curtea de Conturi:

-

îşi întocmeşte bugetul propriu, care este prevăzut distinct în bugetul de stat;

-

poate participa la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi poate deveni membră a acestora;

-

membrii săi sunt independenţi;

-

membrii săi sunt numiţi de Parlament;

-

iniţiază acţiuni de control din oficiu, ea decide autonom asupra programului său de control;

-

are autonomie în recrutarea personalului de control;

-

are acces neîngrădit la informaţiile şi la documentele necesare exercitării atribuţiilor sale.

1

Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M.O. nr. 116 din 16.03.2000, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. 1) şi 2). 3

Funcţiile Curţii de Conturi sunt stabilite prin art.140 alin. 1 din Constituţie, conform căruia aceasta exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Controlul său urmăreşte respectarea legilor în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. Ea analizează calitatea gestiunii financiare din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

2.1 Structura organizatorică Potrivit legii sale de organizare şi funcţionare nr. 94/1992 cu modificări 2 şi completări ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:  Secţia de control financiar ulterior;  Secţia jurisdicţională;  Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;  Camerele judetene de Conturi şi cea a municipiului Bucureşti;  Secretariatul general;  Autoritatea de Audit;  alte structuri în subordinea președintelui Curții de Conturi: - serviciul audit intern; - serviciul relații externe și protocol; - serviciul comunicare, imagine și relații publice; - compartimentul UIP - Unitatea de implementare a programelor finanțate din fonduri nerambursabile. Prin aceste departamente se exercită funcția de control/audit asupra modului de formare , de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și auditul performanței asupra gestiunii bugetului general consolidat și a oricăror altor fonduri publice.

2

Legea nr. 204/1999 şi Legea nr. 77/2002 publicată în M.O., nr. 104/2002

4

Activitatea de control a Curții de Conturi realizată prin proceduri de audit, se desfășoară în baza programului de activitate elaborat conform prevederilor legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare. Secțiile sunt conduse de un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al secţiei. Secţia de control financiar ulterior este formată din 7 consilieri de conturi şi din consilierii financiari şi se organizează în divizii sectoriale. Este condusa de către un consilier de conturi, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte. Secţia de control financiar ulterior are în structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi. Divizii sectoriale: Divizia Controlul contului general de execuţie a bugetului de stat, datoriei publice, creanţelor I statului şi activităţii bancare; Divizia Controlul gestionarii fondurilor publice şi administrarea patrimoniului autorităţilor II publice; Divizia Controlul fondurilor publice destinate activităţii economice; III Divizia Controlul bugetului asigurărilor sociale de stat, protecţie sociale şi instituţiilor publice IV autofinanţate; Divizia Auditul performantei şi al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de corupţie, V fraudă, economie subterană şi spălarea banilor; Divizia Controlul instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul privatizării, al societăţilor de VI

investiţii financiare şi al gestionarii fondurilor publice şi administrării patrimoniului

unor instituţii publice; Divizia Controlul fondurilor din asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeana şi din alte VII

surse internaţionale. Coordonarea verificării bugetelor unităţilor administrativ

teritoriale. Divizia Coordonare, metodologie, perfecţionarea pregătirii profesionale, evaluarea activităţii VIII

profesională a direcţiilor de control financiar ulterior, raportare, informatică şi integrare europeană;

5

În cadrul diviziilor, sunt organizate direcţii de specialitate, conduse de către un director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial şi al municipiului Bucureşti sunt organizate direcţii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de către un director şi un director adjunct. Secţia jurisdicţională este instanţă de fond şi de recurs jurisdicţional şi se compune din 7 consilieri de conturi. Secţia jurisdicţională îşi desfăşoară activitatea la sediul Curţii de Conturi şi este condusa de un consilier de conturi care îndeplineşte funcţia de preşedinte. Secţia jurisdicţională are în compunere complete de judecată formate din doi sau trei consilieri de conturi. Colegiul jurisdicţional este instanţă de fond, compus din judecători financiari şi condus de un preşedinte de colegiu. Camerele judetene de Conturi se compun din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment. Colegiul jurisdicţional îşi desfăşoară activitatea prin complete de judecată alcătuite dintr-un singur judecător financiar. Propunerea de numire a judecătorilor financiari se face de către Plenul Curţii de Conturi. Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorul financiar. Procurorul financiar îşi exercită atribuţiile pe lângă secţiile Curţii de Conturi, ale colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi pe lângă Camerele de Conturi judeţene. Secretariatul general este condusă de un secretar general. În cadrul secretariatului general funcţionează compartimente de studii – sinteze – legislaţie, norme metodologice – documentare, de informatică, de relaţii interne şi externe, de finanţe – contabilitate şi de personal – secretariat – administrativ. Autoritatea de audit: Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, republicată, cu odificările și completările ulterioare, Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare nerambursabile. Autoritatea de Audit are structuri proprii la nivel central, iar în teritoriu are structuri regionale organizate în județele în care își desfășoară activitatea agenții, autorități de management și/sau organisme intermediare care gestionează fondurile comunitare.

6

Structura organizatorică, numărul de personal și statutul de funcții ale Autorită ții de Audit se aprobă de plenul Curții de Conturi, la propunerea președintelui Autorității de Audit.

2.2 Personalul Curții de Conturi Personalul Curții de Conturi este grupat, în funcțiile și structurile organizatorice de care aparțin, pe următoarele categorii :  Membrii Curții de Conturi care sunt în numar de 24, alcatuiesc plenul Curții și au calitatea de consilieri de conturi și se numesc de Parlament , la propunerea Comisiei pentru buget și finanțe a Senatului și a Comisiei pentru buget, finanțe și bani a Camerei Deputaților pentru un mandat de 6 ani. Membrii Curții de Conturi nu pot fi cerceta ți, reținuti, arestați sau trimiși in judecata penală sau contravențională decât la cererea procurorului general al României, cu aprobarea Birourilor Permanente ale celor 2 Camere ale Parlamentului României, la propunerea Comisiilor de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților. Membrii Curții de Conturi sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului lor.  Judecătorii financiari care se numesc pe o durata de 6 ani, de către președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi. Conform legii organice și judecatorii financiari sunt independenți inamovibili.  Procurorul general financiar și procurorii financiari ai Curții de Conturi se numesc prin decret al președintelui României, la propunerea plenului Curții de Conturi pe termen de 6 ani.  Controlorii financiari sunt numiți de președintele Curții de Conturi, sunt supuși acelorași incompatibilități ca și procurorii financiari. Cu deosebirea ca, în caz de abateri de la îndatoririle de serviciu, precum și de comportări care dăunează serviciului sau prestigiului Curții de Conturi, răspunderea disciplinară a controlorilor financiari ca și a personalului de altă specialitate și a celui auxiliar, condițiile și prevederea de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curții de Conturi.  Personalul cu funcții de conducere ( director, direcție control, șef compartimentcontrol ) se numește de comitetul de conducere, cu excepția celui numit de plenul Curții de Conturi.

7

 Personalul de specialitate ( arhivar, grefier, administrator, etc ) se numește de președintele Curții de Conturi. Plenul Curții de Conturi este format din membrii Curții care au calitatea de consilieri de conturi fiind în numar de 24, la ședințele acestuia participând și procurorul general și secretarul general. Plenul Curții își exercită atribuțiunile cu cel putin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea de ¾ din numărul celor prezenți. Președintele Curții de Conturi, vicepreședinții și președinții secțiilor se numesc din rândul consilierilor de conturi, de către Parlament.

Atribuțiile președintelui Curții de Conturi Președintele Curții de Conturi a Romaniei este Nicolae Văcăroiu și are ca atribuții principale următoarele:  Să reprezinte Curtea de Conturi și să asigure relațiile cu instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale sau internaționale de profit;  Să coordoneze activitatea Curții de Conturi;  Să convoace și să prezideze dezbaterile plenului și ale Comitetului de conducere și să asigure executarea hotărîrilor acestora;  Să propună ordinea de zi a ședințelor Plenului și Comitetului de conducere și să le supună aprobării acestora;  Să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi;  Să aplice sancțiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;  Să hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcționa numai pe durata sarcinilor de control atribuit.

Atribuţii de audit şi de control Curtea de Conturi îşi exercită funcţiunea de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al

8

statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti. De asemenea, Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. Curtea de Conturi controlează :  formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;  constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;  formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;  utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;  constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către instituţiile publice autonome cu caracter comercial şi financiar şi de către organismele autonome de asigurări sociale;  situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;  constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi muncă;  utilizarea fondurilor puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană prin Programul SAPARD şi a co-finanţării aferente;  utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională;  alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi.

Sunt supuse controlului Curţii de Conturi : 9

 statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau nu;  Banca Naţională a României;  regiile autonome;  societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;  organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru. Atribuţii jurisdicţionale Jurisdicţia Curţii Constituţionale cuprinde mai multe soluţii în materia activităţii jurisdicţionale a Curţii de Conturi. Curtea Constituţională s-a pronunţat instituirea unui tratament egal pentru situaţii identice, iar pentru situaţii diferite, soluţii diferite (decizia nr. 64/1991). Tratamentul diferit, instituit prin art. 45 – 46 din Legea nr. 94/1992 se întemeiază mai multe elemente de diferenţiere cum ar fi:  Natura proprietăţii păgubite;  Natura persoanelor juridice care administrează patrimoniul respectiv;  Natura prejudiciilor cauzate şi calitatea specială a persoanelor cu răspundere principală pentru aceste prejudicii. Potrivit legii, există singură Curte de Conturi pentru întreaga ţară, iar unităţile administrativ – teritoriale, funcţiile curţii se exercită prin camere de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. Organe de jurisdicţie care funcţionează în cadrul acestora sunt:  Curtea de Conturi;  Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi;  Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi;  Colegiile jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene şi al municipiului Bucureşti. Curtea de Conturi judecă în ultimă instanţă: 10

 Recursurile în anulare jurisdicţională declarate de procurorul general financiar împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale;  Conflictele de competenţă ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale;  Cererile de reexaminare introduse împotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare. Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi judecă şi hotărăşte în primă instanţă:  Cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi;  Cu privire la plata de despăgubiri şi de către alte persoane în cazurile în care au participat;  Contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice;  Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de directorii direcţiilor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene;  Plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite au dispus descărcarea de gestiune. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă instanţă:  Întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii, privind suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în primă şi în ultimă instanţă:  Conflictele de competenţă între colegiile jurisdicţionale;  Cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional. Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi judecă în ultimă instanţă:  Cererile de recurs jurisdicţională îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale;  Recursurile în anulare jurisdicţională declarate împotriva hotărârilor definitive ale colegiului jurisdicţional. Recursul jurisdicţional constituie calea de atac atât împotriva încheierilor cât şi a sentinţelor pronunţate

în

fond de organele

jurisdicţionale

din

sistemul

Curţii

de Conturi.

Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile

11

de la comunicarea sentinţei. Instanţa de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, până la pronunţarea deciziei, a executării hotărârilor date de primă instanţă în cauzele privind contestaţiile împotriva actelor de imputaţie. Secţia jurisdicţională poate să trimită cauza spre rejudecare colegiului jurisdicţional care a pronunţat sentinţa atacată cu recurs, la un alt colegiu jurisdicţional, ori poate să reţină cauza spre a o rejudeca în fond. Legea nr. 94/1992 prevede două căi extraordinare de atac:  Revizuirea;  Recursul în anulare jurisdicţional. După cum prevede Legea nr. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusă pe lângă cazurile de revizuire din Codul de procedură civilă şi atunci când ulterior judecării cauze. Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit, dar nu mai târziu de un an de la data rămâneri definitive a hotărârii a cărei revizuirii se cere.  altă cale extraordinară de atac împotriva hotărârilor rămase definitive o constituie recursul în anulare jurisdicţional. Recursul se judecă în complet format din 3 consilieri de conturi. Recursurile în anulare jurisdicţională se judecă numai de Curtea de Conturi. Atribuţiile procurorului financiar Atribuţiile procurorului financiar care au legătură cu activitatea jurisdicţională a acestor organe de jurisdicţie specială administrativă. Din acest punct de vedere distingem atribuţii ce privesc:  Învestirea organului de jurisdicţie;  Participarea la şedinţele de judecată;  Exercitarea căilor ordinare şi extraordinare de atac;  Supravegherea executării hotărârilor.

12

13

Cap.2 Obiectivele controlului financiar exercitat de Curtea de Conturi 2.1 Competenta Curtii de Conturi Curtea de conturi este potrivit legii de organizare şi funcţionare nr. 94 / 1992 instituţia supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, având, totodată, şi atribuţii jurisdicţionale. Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit public extern. Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei. Acestea se exercită potrivit programului de activitate. Exercitarea activităţilor specifice de control, audit financiar şi audit al performanţei se realizează pe baza procedurilor de audit public extern cuprinse în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi şi în standardele proprii de audit, detaliate în manualele de audit, elaborate şi aprobate de Curtea de Conturi. Curtea de conturi iniţiază din oficiu controalele iar acestea nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege. În desfaşurarea controalelor Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

2.2 Obictivele şi atribuţiile Curţii de Conturi 1. Obiectivele strategice:  Protejarea intereselor financiare ale statului român şi ale Comunităţii Europene;  Urmărirea respectării reglementărilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal şi contabil, în vederea identificării eventualelor erori sau neregularităţi în întocmirea situaţiilor finaciare, în gestionarea şi utilizarea corectă şi performantă a fondurilor publice, precum şi dispunerea măsurilor de înlăturare a acestora;  Perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul auditului public extern, în scopul asigurării coerenţei şi compatibilităţii legislaţii naţionale în vigoare, cu standardele internaţionale şi cu buna practica internaţională; 14

 Consolidarea capacităţii instituţionale a Curţii de conturi a României ca instituţie independentă, profesională şi credibilă de audit public extern şi de control al fondurilor publice;  Creşterea credibilităţii de conturi în relaţia cu Parlamentul, publicul şi entităţile auditate;  Vizibilitatea sporită pe plan extern, prin intensificarea relaţiilor cu organismele internaţionale în domeniu, dar şi cu celelalte instituţii supreme de audit. 2.

Obiectivele generale:  Consolidarea capacităţii instituţionale şi a prestigiului Curţii de Conturi a României prin creşterea profesionalismului auditorilor şi a exigentelor în exercitarea activităţii de verificare;  Obţinerea asigurării, pentru Parlament şi deopotrivă pentru contribuabil, ca fondurile publice sunt utilizate potrivit destinaţiei în conformitate cu legislaţia şi respectând principiile bunei gestiuni financiare, iar patrimonial public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale este gestionat corespunzător;  Promovarea unei politici de comunicare transparentă cu entităţile verificate, care să contribuie la o mai bună înţelegere a procesului de audit/control şi care să permită acceptarea rezultatelor acestuia;  Extinderea şi consolidarea relaţiilor Curţii de Conturi cu Parlamentul României şi cu entităţile verificate.

3. Obiectivele specifice:  Dezvoltarea şi generalizarea bunelor practici de audit în special în domeniul auditului financiar şi al auditului performanţei şi stabilirea unui cadru de control eficace;  Selectarea celor mai adecvate obiective ale auditului/controlului corespunzatoare contextului actual;  Asigurarea unui nivel înalt de calitate şi de profesionalism în desfăşurarea activităţii specifice;  Creşterea impactului rapoartelor Curţii de Conturi asupra entitaţilor verificate în scopul îmbunătăţirii generale a gestiunii economico-financiare;  Punerea în aplicare a unor politici eficace şi dinamice privind resursele umane;  Perfecţionarea pregătirii profesionale la standardele actuale;

15

 Modernizarea infrastructurii de tehnologie informatică. Curtea de conturi are atribuţii de control în urmatoarele domenii: - formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete; - constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur; - formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe; - utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale; - constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome şi de catre instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului; - situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; - constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţa şi de muncă; - utilizarea fondurilor puse la dispoziţie Romaniei de către Uniunea Europeană prin Programul SAPARD şi a cofinanţării aferente; - utilizarea fondurilor provenite din asistenţa financiară acordată României de Uniunea Europeană şi din alte surse de finanţare internaţională; - alte domenii în care s-a stabilit competenţa Curţii de Conturi. Controlul Curţii de conturi se exercită asupra: - statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome; - Bancii Naţionale a României; - regiilor autonome;

16

- societăţilor comerciale la care statul, unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice sau regiilor autonome deţin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social; - organismelor autonome de asigurari sociale sau de alta natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru; - persoanelor juridice care beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativteritoriale sau a instituţiilor publice; - persoanelor juridice care administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; - persoanelor juridice care nu îşi îndeplinesc obligaţiile financiare către stat, unităţile administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, verificările efectuându-se împreună cu reprezentanţii instituţiilor competenţe în domeniul supus controlului; - persoanelor juridice care sunt societăţi de investiţii financiare, asociaţii şi fundaţii care utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri. Curtea de Conturi îşi desfaşoară activitatea de audit respectând normele proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale acceptate, urmarind diminuarea costurilor, sporirea eficienţei utilizării resurselor şi îndeplinirea obiectivelor propuse prin constatarile şi recomandarile sale. Sub aspectul tipului de acţiuni de verificare, Curtea de Conturi efectuează misiuni de audit financiar asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat, respectiv:  contul general anual de execuţie a bugetului de stat;  contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;  conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;  conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor;  contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului;  conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice autonome; 17



conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz;

 conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii; contul general anual al datoriei publice a statului;  conturile anuale de execuţie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;  alte conturi de execuţie a unor bugete prevăzute de lege; De asemenea efectuează misiuni de audit al performanţei utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor supuse verificării, potrivit prevederilor art. 28 din lege. În cazul auditului financiar, în competenţa departamentelor de specialitate din cadrul Curţii de Conturi intră, de regulă, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale ai căror conducători au calitatea de ordonator principal de credite. La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează auditul financiar la următoarele categorii de entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale, ai căror conducători au calitatea de ordonator secundar sau terţiar de credite; cele de pe raza teritorială ai căror conducători au calitatea de ordonator principal, secundar sau terţiar de credite. În cazul acţiunilor de control şi audit al performanţei, în competenţa de verificare a departamentelor intră, de regulă, entităţile administraţiei publice centrale, companii naţionale, regii autonome, societăţi naţionale şi alte entităţi de interes naţional, precum şi alte persoane prevăzute de lege, care: beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice; administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri. La nivel teritorial, camerele de conturi efectuează controlul şi auditul performanţei la următoarele categorii de entităţi: cele de pe plan local subordonate instituţiilor publice centrale ai căror conducători au calitatea de ordonatori secundari sau ordonatori terţiari de credite; cele de pe raza teritorială ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali, ordonatori secundari sau ordonatori terţiari de credite; sucursalele şi filialele companiilor naţionale, regiilor autonome,

18

societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat de pe raza teritorială; companiile naţionale, regiile autonome, societăţile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza teritorială. În cazul companiilor naţionale, regiilor autonome sau societăţilor naţionale cu sediul central în municipiul Bucureşti, acestea vor fi verificate de către departamentele de specialitate şi nu de către Camera de Conturi a municipiului Bucureşti; regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar al unităţilor administrativ-teritoriale, de interes local; alte persoane prevăzute de lege care au sediul pe raza teritorială a camerelor de conturi şi care: beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor -instituţii publice; administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; administrează şi/sau utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri . La entităţile ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite şi care nu au fost incluse în fiecare an în acţiunile de audit financiar, se pot efectua acţiuni de control pe anumite obiective specifice, în principal, în următoarele situaţii: existenţa unor informaţii privind efectuarea unor cheltuieli semnificative pentru obiective de investiţii sau alte achiziţii publice în domenii care prezintă un grad ridicat de risc; apariţia unor informaţii, inclusiv prin intermediul mass-media, în legătură cu producerea unor abateri de la legalitate şi regularitate în perioada ce a urmat ultimei misiuni de audit financiar; consemnarea în actele întocmite cu ocazia verificărilor anterioare a unor abateri grave de la legalitate şi regularitate. Curtea de Conturi avizează, în conformitate cu art.41 din lege: a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară; b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor. Astfel, spre exemplu, în 2008 Curtea de Conturi a acordat aviz negativ solicitării Ministerului Sănătăţii Publice privind înfiinţarea a trei autorităţi naţionale în subordinea sa şi aviz favorabil înfiinţării Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de Învăţământ Superior de

19

Stat şi Particular Acreditate, în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De asemenea, în 2009, a avizat negativ solicitarea adresată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, de înfiinţare a Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Concluzie Curtea de Conturi ofera servicii de calitate în domeniul controlului şi auditului public extern, în vederea obţinerii şi furnizării de informaţii reale şi obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice şi a celor reprezentând finanţări externe, urmărind promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile publice. Asigură îmbunătăţirea continuă a mecanismelor de control şi audit public extern, prin Rapoartele întocmite sprijinind Parlamentul în realizarea atribuţiilor sale constituţionale. Urmăreste creşterea gradului de implementare a legislaţiei în domeniul cheltuirii banului public şi promovarea, prin acţiunile sale, a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel încât auditul public extern din România să se înscrie pe linia bunei practici europene şi internaţionale. Prin susţinerea unui sistem de control şi audit sănătos, eficient şi credibil, se urmareşte creşterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curţii de Conturi îi revine un rol cheie privind creşterea responsabilităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate României de Uniunea Europeană şi de alte instituţii financiare internaţionale, la combaterea risipei şi a fraudei şi la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a disciplinei financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare. Curtea de Conturi urmareste eliminarea erorilor şi neregularităţilor şi ameliorarea modului de gestionare a banului public.

20

BIBLIOGRAFIE

 Mihăescu Sorin V., “Controlul financiar-bancar”, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”. Iași, 2009  Mihăescu Sorin, “Curtea de Conturi. Control financiar” Editura Sedcom Libris, Iași, 1999  Luchian D., “Curtea de Conturi.Elemente de identitate”, Editura Enciclopedică, București, 1996  Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în M.O. nr. 116 din 16.03.2000, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 alin. 1) şi 2)  www.curteadeconturi.ro (accesat la 11.01.2010)

21