149 47 4MB
Romanian Pages 181 Year 1993
Filosofle, 9 îngrijirea redacţională a colecţiei SILVIU DRAGOMIR
.
EDITOR MARIUS CHIVU
COPERTA
DAN STANCIU
Ediţia originală: Karl R. Popper. Knvwledge and tlle /Jvdy-Mind Pmblem, ed. de M. A. NottWllo, Londra, Roullcdge, 1994
This edition published with the support
of the Central European University Press Această ediţie apare cu sprijinul Central European University Press
© ©
1994 Karl R. Popper, 1996 Estate of Sir Karl Popper
EDITURA TREI, 1997 pentru prezenta versiune românească ISBN 973-98034-2-3
KARL R. POPPER
CUNOAŞTEREA ŞI PROBLEMA RAPORTULUI CORP-MINTE O
pledoarie pentru interacţionism editată de M. A. Nottumo Traducere din engleză Florin Lobonţ
Controlul ştiinţific al traducerii Mihail-Radu Solcan
A
EDITURA TREI
Multumiri Acesta este cel de al doilea dintre volumele alcătuite baza manuscriselor mele arhivate la Hoover Institu tion din Stanford, California. Sunt din nou extrem de îndatorat prietenului meu dr. Wemer Baumgartner şi Fundaţiei Ianus pentru că au creat condiţiile ca dr. Mark Nottumo şi soţia sa Kira să poată edita şi revizui temei nic aceste prelegeri. Le mulţumesc amândurora pentru munca lor asiduă şi străduinţa neobosită în ducerea la bun sf'arşit a acestei sarcini dificile. Raymond Mew şi asistenta mea Melitta Mew au făcut propuneri importan te de îmbunătăţire a textului şi m-au ţinut în viaţă câtă vreme încercam să controlez procesul de apariţie a aces tei cărţi. pe
K.R.P. Kenley, 17 martie 1994
NOTA AUTORULUI,
1993
Capitolele următoare au ca punct de plecare prelegerile pe care le-am ţinut la Universitatea Emory în 1969 pe marginea problemei r11Eortuluj CO�!Jlinte. În cadrul lor, propun.o teorie a interacţiunii dintre min�__l�� pe care o pun în legătură- cu- e-rnergenta-e"volu tivă;Iimbajul uman şi ceea ce, de la jumătatea anilor '60, am numit "lumea 3". Pentru a expune această teorie este necesar să presedez sistematic, prezentându-vă câteva din ideile pe care le utilizez în cadrulei. Acestea sunt, în primul rând�ideile de cunoaştere subiec tivă fi cunoaştere obiectivă, teoria celor "trei lumi", precum şi câte ceva despre evoluţie, emergenţă şi funcţiile limbajului. Formularea lor va face obiectul primelor capitole ale prezentului volum. Deşi am re fiicu t în mare parte prelegerile iniţiale1, am decis să le păstrez sub formă de curs pentru a facilita lectura. Totodată, la Universitatea Emory, expunelile au fost urmate de discuţii, dintre care am încercat să încorporez o parte, acolo unde era oportun, în chiar conţinutul revizuit al expunerilor, iar restul, în măsura în care l-am considerat relevant, l-am preluat, sub formă de anexă, la srarşi tul fiecărei prelegeri2. După cum veţi constata foarte curănd, aceste expuneri se vor abate într-o oarecare măsură de la planul pe care l-am schiţat iniţial. Faptul se datoreaza interesului, devenit foarte clar încă de la primele 1 De fapt, aceste prelegeri, purtând titlul de Kenan Lectures, au fost tinu te de Popper liber, fapt care a făcut şi mai dificilă reconstituirea lor (pe baza notitelor şi a inregistrărilor magnetice), datorate în bună măsură lui Mark A. Nottunio, editorul v oluntului Knowledge and the Body-Mi11d Problem. De altfel, Notturno precizează că a fost nevoit să intervină (desigur, cu acordul
lui Popper), uneori substantial, în "textul" (lacunar) consenmat initial, recu noscind că nu ne pune la dispozitie o "inregistrare istorică" a cursului (vezi "Nota editorului" la editia din 1996 a lucrării Knowledge and the Body-Mind
143) (n. tr.). Cu excepţia ultimei prelegeri, a şasea, care nu este urmată de discutii (n. tr. ).
Problem, Routledge, London, p. 2
8
CUNOAŞTEREA ŞI RAPORTUL CORP-MINTE
discuţii, pe care auditoriu) l-a manifestat pentru ceea ce am numit lu mea 3. Iar lumea 3 reprezintă în orice caz o parte crucială a abordării pe care v-o propun a problemei raportului dintre corp şi minte. Pe scurt, teza mea poate fi exprimată astfel: pentru a înţelege ra portul dintre corp şi minte, trebuie ca mai întâi să recunoaştem exis tenţa cunoaşterii obiective ca un produs obiectiv şi autonom al minţii umane şi, în particular, modalităţile în care utilizăm o asemenea cu noaştere drept sistem de control pentru rezolvarea critică a proble melor. K.R.P. Kcnley, 1993
1
CUNOAŞTERE OBIECTIVĂ §I CUNOAŞTERE SUBIECTIVA Doamnelor şi donmilor, Faptul că am fost invitat la Emory reprezintă o mare onoare pentru mine; totodată, sunt pe deplin conştient că o asemenea invitaţie aşază pe umerii mei povara unei mari responsabilităţi. Am intitulat această ser�--�e�rele_geri ,,Cunoaşterea şi proble ma raportului corp-m!!!_te"-_- Poate că -ar-fi trebuit să-î dau -un titlu mâT.âtrăgător;-cum ar fi "Cunoaştere.a..J.L.mană şi spiritul uman·'. Însă acesta sună puţin cam fantezist, iar eu sunt alergic la-vOrbe goale - chiar mai mult decât la fumul de ţigară. Am plănuit aceste şase prelegeri după cum urmează: 1. Cunoaştere obiectivă şi cunoaştere subiectivă 2. Evoluţia, limbajul şi lumea a treia 3. Mitul contextului 4. Interacţiunea celor trei lumi 5. Raţionalitatea 6. Libertatea Menţionez însă că nu intenţionez să urmez în mod rigid acest plan, iar faptul de a avea un curs alcătuit din şase prelegeri le gate între ele îl socotesc un mare avantaj. Şi asta întrucât nu trebuie să-mi fac griji din pricina timpului: mă pot opri atunci când ceasul arată 3 :50, spunând că vom continua săptămâna viitoare. Acesta este un avantaj la care nu vreau să renunţ prin cantonarea fiecărei prelegeri pe o temă defmită. Totodată, este posibil să mă răzgândesc pe parcurs, în special dacă dumnea voastră, doamnelor şi domnilor, veţi dori să puneţi întrebări. În acest punct ajung la o problemă de ordin tehnic. Îmi pla ce să fiu întrerupt, să mi se adreseze întrebări. Şi chiar vă rog să mă întrerupeţi ori de cîte ori spun ceva neclar. La urma ur mei, prefer să discut decât să ţin prelegeri şi îmi voi lua liber-
10
KARL R. POPPER
tatea de a modifica planurile dizertaţiilor mele atunci când apar teme noi, rezultate din dezbaterile de la curs sau de la seminar, care să justifice o schimbare. Pe lângă aceste întreruperi, veţi mai avea o posibilitate de a pune întrebări: eu mă voi opri la ora 3:50 doar pentru aceia care vor sau trebuie să plece; dar toţi cei care au timp şi doresc să ră mână pentru discuţii sunt invitaţi s-o facă şi să pună întrebări. Aş dori să vă spun, mai ales că îl văd pe profesmul Paul Kuntz în rândurile publicului, că nu trebuie să vă temeţi de mine - în ciuda celor scrise de profesorul Kuntz în studiul său. Cred că dânsul mă interpretează greşit: eu sunt foa11e sfios şi blajin şi n-am numit niciodată pe cineva cap sec -cu atât mai puţin pe un student. S-ar putea să fi spus despre vreunul dintre colegi că este tare de cap, deşi nu-mi amintesc să fi făcut una ca asta. Alt lucru pe care vreau să-I menţionez înainte de a începe este că, în ceea ce mă priveşte, prima mea datorie faţă de audi toriu este să fac mereu tot ce-mi stă în putinţă penhu a fi lesne înţeles. Iar a doua îndatorire constă în a vă lăsa întotdeauna să vedeţi în ce direcţie mă îndrept. Aceasta vă va permite să-mi examinaţi în mod critic argumentele şi mai ales să controlaţi dacă vă induc în eroare. Voi încerca să realizez aceste lucmri prezentându-vă proble mele mele, de regulă însoţite chiar de încercările mele de solu ţionare; doar după aceea voi incepe să-mi dezvolt argumentele. Astfel, veţi fi in măsură să anticipaţi dmmul pe care il voi urma şi-mi veţi putea analiza pe1manent, În ; A mod ctitic, argumentele. / ; Aceasta înseamnă că setul meu de / prelegeri va avea o structură în formă ; de spirală. Începem (prin a-1 reprezenta) ast fel: Pe drumul de la A la B, voi schiţa problema respectivă. Apoi ea este in gustată în trepte, până când ajungem la încercarea de formulare F.
CUNOAŞTERE OBIECTIVĂ ŞI SUBIECI1VĂ
ll
Acum voi explica cele d ouă -�tl!!iprincjp!t� de probleme -pe care inţ_��!!_�:l;-�ă l e discu t. Ele sunt următoarele: (_At__problema a două tipuri d e cunoaşt�rC! ti_ � r�lAţie_ i dintre - -----------ele, respectiv " . 1. cunoaşterea în sens obi ec tiv; 2. cuiioaşterea în sens subiectiv; şi (!rBJ pr615Iema r�p