52 0 6MB
Lector Univ. Dr. Ana IANĂŞ e-mail: [email protected]
CLIMA ROMÂNIEI: FACTORI GENETICI, ELEMENTE CLIMATICE, REGIONARE CLIMATICĂ
1. FACTORII GENETICI AI CLIMEI ROMÂNIEI 1.1 Poziţia geografică a României CLIMAT TEMPERAT CONTINENTAL MODERAT DE TRANZIŢIE
1. FACTORII GENETICI AI CLIMEI ROMÂNIEI 1.2 Factorul radiativ
Aşezarea geografică: la intersecţia paralelei de 45° N cu meridianul de 25 ° E regim moderat al radiaţiei solare, cu diferenţieri regionale semnificative
Q = (S+D+A) – (R+T) Valorile anuale ale bilanţului radiativ: • în sud = 40.000 - 50.000 cal/cm2 • în partea nordică 35.000 - 40.000 cal/cm2. • la alt. > 2000 m, unde stratul de zăpadă se menţine mai mult de 200 zile pe an, valoarea anuală a bilanţului radiativ se apropie de zero sau este negativă.
Radiaţia reflectată (este exprimată de albedou) • albedoul atinge valori mai mari iarna şi în zonele montane înalte datorită stratului de zăpadă (58 – 70%), iar cele mai mici valori, vara (sub 30%) şi pe versanţii acoperiţi cu păduri de conifere;
1.3 Factorul dinamic = circulaţia generală a atmosferei
M
D
HARTA SINOPTICĂ
1.4 Suprafaţa subiacentă activă: relief ALTITUDINE • Etajare climatică pe verticală;
ORIENTAREA CULMILOR MUNTOASE • Zonalitatea climatică în latitudine Inversiuni termice
2. PARTICULARITĂŢILE PRINCIPALELOR ELEMENTE CLIMATICE Vf. Omu (2505 m)
Vf. Ţarcu (2190 m)
Vf. Reţitiş (2021 m)
Bâlea (2034 m)
2.1. TEMPERATURA AERULUI • desfăşurarea teritoriului României pe circa 5° latitudine
Diferenţa între valorile medii ale temperaturii aerului între sudul şi nordul ţării este de aproximativ 2,5° C
1.Temperatura medie anuală - este de +10C pe ansamblul ţării - scade cu altitudinea (0,6C/100 m) şi în latitudine (în S 11C în Lunca Dunării şi 8,5C în N)
Cele mai ridicate temperaturi medii anuale peste 11˚ C
• sudul Câmpiei Române • de-a lungul Dunării • Dobrogea de Sud
• litoralul Mării Negre • SV Banatului
izoterma de 10 grade la contactul câmpiei cu dealurile
• Contactul dintre dealuri şi munţi
izoterma de 6°C
• Cea mai mare parte din Carpaţi este încadrată între 6° şi 0° • Izoterma anuală de 0° C
în munţii din N (Rodna, Călimani) 1800-1850 m în Carpaţii Meridionali ~ 2000 m
T. maximă absolută:
+ 44,5°C în 10 august 1951 Staţia meteorologică Ion Sion – (jud. Brăila).
T. minimă absolută:
- 38,5°C în 24 ianuarie 1942 Staţia meteorologică Bod (jud. Braşov).
A – izotermele lunii ianuarie 1942; B – abaterea negativă faţă de media multianuală.
2.1. TEMPERATURA AERULUI • desfăşurarea teritoriului României pe circa 5° latitudine
Diferenţa între valorile medii ale temperaturii aerului între sudul şi nordul ţării este de aproximativ 2,5° C
1.Temperatura medie anuală
- este de +10C pe ansamblul ţării - scade cu altitudinea (0,6C/100 m) şi în latitudine (în S 11C în Lunca Dunării şi 8,5C în N) 2. Amplitudinile termice anuale - diferenţele de temperatură între lunile extreme (Ianuarie,Iulie) - evidenţiază caracterul continental moderat al climei - sunt de ≈ 21- 23C -cresc de la V la E şi scad cu altitudinea - Amplitudinea termică anuală absolută: 83C
Amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului Advecţia aerului maritim → amplitudini sub 230 C şi respectiv sub 240 C.
• 22 - 230 C În regiunile de deal • sub 170 C la 2500 m altitudine
Cele mai mari amplitudini (peste 250 C) se înregistrează în Câmpia Română şi în bazinele inferioare ale Siretului şi Prutului. În partea centrală a Câmpiei Române apare o „insulă”, cu orientare nord est - sud vest, în care amplitudinea medie anuală depăşeşte 260 C.
2.2. DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI
Cel mai mare număr lunar de ore de strălucire a Soarelui se înregistrează în iulie, când nebulozitatea este redusă: • 330 - 350 ore pe litoral şi în Delta Dunării • peste 300 ore în Câmpia Română şi Dobrogea, • 270 ore în Depresiunea Transilvaniei, Câmpia Banato-Crişană şi Podişul Moldovei. Numărul de ore de strălucire a Soarelui este minim în luna decembrie, când nebulozitatea este mare iar durata zilelor este cea mai mică: • în regiunile de câmpie şi de deal 60 70 ore.
• la munte numărul lunar minim de ore de insolaţie se înregistrează în ianuarie (80 - 90 zile).
2.3. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE
mm/an
-- prezintă un regim media este de 637neregulat, mm/an înregistrându-se ani ploioşi şi ani secetoşi necesitatea construirii irigaţii - cresc odată cu altitudinea – 388sistemelor mm/an în de Delta Dunării şi pe litoral şi peste 1200 - cea mai mare cantitate precipitaţii semm/an înregistrează în luna iunie, iar cea mai mm/an la pestede 2000 m (1400 în M.Vlădeasa) mică în luna februarie - scad de la V (630 mm/anCâmpia de Vest) la E (Bărăgan sub 500 mm/an)
2.4. VÂNTUL
■ NEMIRA
■ AUSTRUL ■ COŞAVA
Brizele de munte
3. REGIONAREA CLIMATICĂ DIN ROMÂNIA 3.1. Sectoare (nuanţe de climă)
3.2. Etajele climatice
CLIMA ROMÂNIEI TESTE
7. Precizaţi trei două deosebiri şi oclima asemănare climapeunităţii 8. deosebiri între unităţiiîntre marcate, hartă,marcate, cu litera pe D şihartă, clima 1. Austrul Recunoaşteţi unităţile de relief marcate pe hartă cu litere de la A H.referi cu litera Ase şiclimatice clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera F. Deosebirile şihartă, unităţii marcate, hartă, cu litera H. Deosebirile şi relief asemănarea se pot la cu 4. Precipitații medii anuale deunitatea peste 1200 mm/an se întâlnesc încu unitatea de relief 2. 3. 5. 6. Influenţe În Influențele unitatea face scandinavo-baltice de pe relief resimţit pontice marcată, în pătrund pe pătrund hartă, de în unitatea relief în cu unitatea litera marcată de B se de pe fac relief marcată, hartă simțite marcată, influențele_____ litera_______ pela pe hartă, cu asemănarea pot referi oricare dintre următoarele elemente climă: oricare dintre se următoarele elemente de climă: temperaturi medii de anuale, marcată, pe hartă, cu la litera______ litera_________ litera____ temperaturimedii mediianuale, anuale,vânturi, precipitaţii mediiclimatică, anuale, vânturi, influenţă precipitaţii influenţă etaj climatic, alteclimatică, aspecte etaj climatic, alte aspecte specifice. specifice.
Reprezentarea grafică de mai jos prezintă evoluţia valorilor medii lunare ale precipitaţiilor la staţiile Zalău (288 m altitudine) şi Târgu Neamţ (353 m altitudine).
PRECIZAŢI: 1 valoarea maximă a precipitaţiilor medii la staţia Zalău şi luna în care se înregistrează. 2. în câte luni precipitaţiile medii au valori mai mari de 60 mm la fiecare staţie. 3. modul de calcul al precipitaţiilor medii anuale. 4. două cauze care determină valorile mai ridicate ale cantităţilor medii lunare de precipitaţii înregistrate la staţia Zalău (705 mm/an) comparativ cu cele înregistrate la staţia Târgu Neamţ (672 mm/an).
Reprezentarea grafică de mai jos reprezintă evoluţia temperaturilor medii anuale la o anumită staţie meteorologică.
PRECIZAŢI: 1. Precizaţi valoarea minimă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează; 2. Precizaţi valoarea maximă lunară a temperaturii aerului, precum şi luna în care se înregistrează. 3. Calculaţi amplitudinea termică medie anuală; 4. Precizaţi modul de calcul al temperaturii medii anuale.
1. Recunoaşteţi unităţile de relief notate cu litere de la A la J şi precizaţi de tip de influenţă climatică se întâlneşte în fiecare dintre ele. 2. Caracterizaţi etajul climatic existent în unitatea de relief marcată cu litera J.