Bursa Euronext [PDF]

Zitiervorschau

CURSUL 3 și 4

BURSA EURONEXT SCURT ISTORIC La 22 Septembrie 2000, Bursa de la Amsterdam (AEX), Bursa de la Bruxelles (BXS) şi ParisBourse au fuzionat, creând prima bursă europeană, EURONEXT NV. Aceasta a fost prima fuziune din lume a trei burse din trei ţări diferite. Apoi, la 3 octombrie 2000, Euronext publică primii săi indici bursieri: Euronext 100 şi Next 150. EURONEXT este prima bursă care oferă clienţilor o soluţie completă de tranzacţii, clearing (plată prin compensare) şi settlement (reglementare a afacerilor) la nivel European. EURONEXT oferă un sistem simplu şi flexibil de reglementări. Tranzacţiile se realizează conform unui singur regulament şi regulile de preluare (takeover), continuă să fie impuse local. În decembrie 2004, operatorul bursier paneuropean Euronext poartă discuţii cu banca franceză BNP Paribas privind finanţarea unei posibile oferte pentru Bursa de Valori Mobiliare de la Londra (LSE), au anunţat surse apropiate discuţiilor, citate de Reuters. Euronext este a doua mare Bursă de Valori din Europa. La Euronext mai operează Bursa din Lisabona şi piaţa de instrumente financiare derivate Euronext.LIFFE din Londra. În decembire 2005, Deutsche Borse a înaintat Bursei de Valori Euronext o ofertă de fuzionare, a informat Mediafax, citând "Le Figaro". Directorul executiv al Euronext, Jean-Francois Theodore, ar fi putut lua o decizie în această chestiune până în luna februarie 2006, termenul limită stabilit de autorităţile britanice pentru primirea ofertelor finale din partea Euronext şi Deutsche Borse. În anul 2007, luna aprilie, s-a realizat fuziunea între Bursa Euronext şi Bursa New York Stock Exchange. Grupul nou format, NYSE Euronext (NYX) este grupul bursier cel mai important şi cel mai lichid din lume şi are misiunea de a oferi cele mai înalte niveluri ale calităţii, o vastă alegere a clienţilor şi o inovaţie permanentă. Pieţele bursiere pe care le regrupează, cu locaţii în 6 ţări, includ New York Stock Exchange, cea mai mare piaţă de acţiuni din lume, Euronext, cea mai mare piaţă de acţiuni din zona Euro, Liffe, principala piaţă de derivate din Europa în ceea ce priveşte valoarea schimburilor şi NYSE Arca Option, una dintre platformele de negociere a opţiunilor care a cunoscut cea mai mare creştere în Statele Unite ale Americii. NYSE Euronext oferă o gamă diversificată de produse şi servicii financiare pentru investitori, emitenţi şi instituţiile financiare : acţiuni, contracte la termen şi opţiuni, ETF-uri, obligaţiuni, date despre piaţă şi soluţii tehnologice. În iunie 2007, grupul bursier NYSE Euronext, a intrat în cursa pentru preluarea operatorului bursier italian Borsa Italiana, prin lansarea unei oferte preliminare care va concura cu cea facută de un alt gigant bursier, London Stock Exchange Group. Oferta NYSE Euronext, aflată în stadiu preliminar şi care poate suferi modificări în orice moment, se ridică la aproximativ 1,5 miliarde euro (2 miliarde dolari), valoare apropiată de cea recent înaintată de LSE. Un potenţial obstacol în calea finalizării preluării grupului Borsa Italiana de către bursa londoneză ar putea fi chiar cel mai mare acţionar al LSE, Nasdaq, care are puterea de a bloca orice acţiune de amploare. Peste 4000 de societăţi sunt cotate pe piaţa NYSE Euronext, având o capitalizare bursieră globală de 20.900 miliarde de €, respectiv 30.500 miliarde $, la data de 31 decembrie 2007, ceea ce reprezintă o sumă de peste 4 ori mai mare decât capitalizarea bursieră a oricărui alt grup bursier. Pieţele care fac parte din grupul NYSE Euronext înregistrează o valoare medie a schimburilor de aproximativ 103 miliarde de €, resprectiv 141 miliarde de $ pe zi, la 31 decembrie 2007, adică mai mult de o treime din schimburile de pe pieţele mondiale. NYSE Euronext face parte din indicele S&P 500 şi este singurul operator bursier aparţinând indicelui S&P 100.

1

ALTERNEXT ALTERNEXT este o piaţă standardizată pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Această piaţă a fost creată de Euronext pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor mici şi mijlocii care doresc să beneficieze de o intrare simplificată pe piaţă şi a fost inaugurată la data de 17 mai 2005. Condiţiile de admitere pe piaţă şi regulile de negociere sunt adaptate taliei şi posibilităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii, totul însă corespunzând exigenţelor de transparenţă ale investitorilor. ALTERNEXT ofera avantaje unice întreprinderilor participante : • proceduri speciale pentru a fi cotate la bursă ; • un model de piaţă construit pentru a maximiza posibilităţile de negociere ; • sponsori nominalizaţi care acompaniază întreprinderile pe tot timpul prezenţei lor pe piaţă ; Această piaţă a fost formată pentru a deveni piaţa de referinţă a întreprinderilor mici şi mijlocii din zona Euro, însă în prezent găzduieşte de asemenea şi cotaţii ale întreprinderilor internaţionale. ALTERNEXT este o piaţă reglementată, care se supune unor exigenţe stabilite, însă nu este reglementată în sens juridic de către Directiva Europeană asupra pieţelor de instrumente financiare (MIFID) din 21 aprilie 2004. Este reglementată de NYSE Euronext printr-un ansamblu de reguli aplicabile societăţilor care sunt cotate şi intermediarilor. ALTERNEXT este o nouă dovadă a angajamentului luat de Euronext în favoarea IMM-urilor, pentru a favoriza accesul lor pe piaţa bursieră. Această piaţă reprezintă un element esenţial al programului de dezvoltare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, program care constă în primul rând în crearea unei liste unice, Eurolist Euronext, crearea unei game de indici specifică şi crearea experţilor în valori medii. ALTERNEXT este o piaţă bursieră care îşi propune să aducă răspunsuri potrivite şi inovative IMM-urilor care doresc să-şi finanţeze dezvoltarea şi accesul pe pieţele financiare din zona Euro. Caracteristicile ALTERNEXT sunt: 1. O piaţă reglementată pentru întreprinderile mici şi mijlocii – aceste întreprinderi, aparţinând tuturor sectoarelor, aleg Alternext pentru că această piaţă reprezintă cel mai bun mijloc pentru a-şi atinge obiectivele propuse. 2. O piaţă care răspunde exigenţelor de transparenţă ale investitorilor – Alternext prezintă noi oportunităţi de plasament pentru investitori şi aduce acestora garanţia unei regularităţi şi transparenţe în scopul de a le asigura securitatea şi protecţia. În acest sens, întreprinderile cotate la Alternext îşi asumă angajamente de informare şi de transparenţă în ceea ce priveşte piaţa. 3. Mecanisme de cotare proprii pentru favorizarea lichidităţii – Alternext propune un model de piaţă special adaptat profilului întreprinderilor mijlocii şi destinat optimizării formării de lichidităţi. Crearea Alternext reprezintă cel de-al treilea val al reformei cotei Euronext, pus în practică cu scopul de a ameliora lichiditatea valorilor medii. Această reformă a debutat prin crearea unor noi indici destinaţi acestor valori şi continuă prin reunirea Pieţelor Primare, Secundare şi a celei Noi, în cadrul unei liste unice : Eurolist Euronext. Încă de la introducerea pe piaţa Alternext, societăţile candidate fac apel public la împrumuturi, deoarece trebuie să dispună de o sumă de minimum 2,5 milioane de euro. De asemenea este necesar un istoric al conturilor pe ultimii 2 ani.

2

PREZENTARE PRODUSE TRANZACŢIONATE Ca şi produse tranzacţionate la Bursa Euronext trebuie să menţionăm : 1. Acţiunile La 31 decembrie 2007, NYSE Euronext conţinea aproximativ 3900 de emiţători de acţiuni de clasă mondială, din care 1744 din Europa. O situaţie a acestor acţiuni tranzacţionate pe piaţa bursieră NYSE Euronext va fi prezentată în tabelul de mai jos. În afara acţiunilor simple tranzacţionate pe piaţă, NYSE Euronext permite tranzacţionarea IPO-urilor. IPO–urile, cunoscute sub denumirea de ”Initial public offering“, sau în traducere Oferte publice iniţiale, sau simplu Oferte publice, reprezintă prima vânzare de capital efectuată de o companie privată publicului. IPO-urile sunt de regulă efectuate de către companiile mici sau noi care au nevoie de capital pentru a se extinde, dar la această metodă pot apela de asemenea companiile private mari, care doresc să fie tranzacţionate public. În 2007, pieţele de acţiuni americane şi europene de la NYSE Euronext au atras mai multe IPO-uri decât oricare alt grup bursier din lume. IPO-urile dezvoltate pe pieţele NYSE Euronext au permis să se atinga nivelul de 78 miliarde $, şi respectiv 54 miliarde € , incluzând aici fondurile de investiţii. Fără a lua în considerare aceste fonduri, IPO-urile pe aceste pieţe reprezintă 48 miliarde $, respectiv 33 miliarde €. Dintre principalele IPO-uri cotate în anul 2007 pe piaţa NYSE Euronext, amintim Blackstone Group (NYSE :BX), MF Global Ltd. (NYSE : MF), Sterlite Industries (India) Ltd. (NYSE : SLT), Nyrstar (Euronext Brussels), Conversus capital (Euronext Amterdam) şi Bureau Veritas (Euronext Paris). 2. Fondurile Numeroase fonduri cotate in Europa pe piaţa NYSE Euronext sunt fonduri de investiţii deschise (Open-ended funds), care sunt cotate în special pe NYSE Euronext Amsterdam. Majoritatea acestor fonduri sunt negociate prin intermediul Euronext Fund Service, serviciu lansat la data de 26 februarie 2007. Fondurile de investiţii închise (Closed-end funds) şi fondurile cotate în alte părţi ale Euronext sunt negociate cu ajutorul platformei NSC. 3. Warrant-uri (Bonuri de subscriere) şi certificate În finanţe un “Warrant” este o garanţie care dă dreptul deţinatorului său să cumpere acţiuni ale companiei care o emite la un preţ specificat, de obicei mai mare decât preţul acţiunii la momentul emiterii. Aceste produse sunt ataşate obligaţiunilor sau acţiunilor preferenţiale şi permit detinătorului să plătească dobânzi sau dividende mai mici. Poate fii folosit pentru a creşte profitul obligaţiunii şi a o face mai atractivă pentru potenţialii clienţi. Warrant-urile şi certificatele permit transformarea previziunilor cu privire la piaţă în investiţii sau acoperirea riscului portofoliului de titluri. Acestea sunt produse financiare emise de instituţii financiare şi sunt supuse aprobarii celor care reglementează piaţa. Sunt produse negociate pe piaţa Euronext într-un compartiment special. 4. ETF/Trackers Produsele ETF (Exchange Traded Funds), adică fondurile tranzacţionate, combină simplicitatea acţiunilor cu potenţialul de diversificare al riscurilor fondurilor de investiţii. Pe piaţa NYSE Euronext în Europa, ETF-urile sunt negociate pe segmentul Next Track. 5. ETCommodities ( Mărfurile tranzacţionate)

3

Aceste produse, care mai sunt numite ETF mărfuri permit să se obţină o performanţă identică cu cea a unei materii prime sau a unui indice pe materii prime. 6. Obligaţiunile Obligaţiunile reprezintă segmentul de piaţă NYSE Euronext dedicat instrumentelor de datorie. Un instrument de datorie este un împrumut pe care deţinătorul instrumentului de datorie îl acordă emitentului instrumentului, care poate fii un guvern, o companie sau o instituţie financiară. Similar unui împrumut, un instrument de datorie produce periodic o dobândă şi este răscumpărat la scadenţă. Această dobândă este numită cupon. Un instrument de datorie este caracterizat de : - Valoarea lui, care mai este cunoscută sub denumirea de valoare nominală. Aceasta reprezintă suma de bani pe care emitentul o primeşte pentru fiecare obligaţiune şi este folosită pentru a stabili suma pe care el o va plăti pentru răscumpărarea obligaţiunii. Această sumă este folosită de asemenea şi pentru calculul dobânzii. - Rata cuponului, numită de asemenea rată nominală. Aceasta este dobânda obligaţiunii şi reprezintă suma plătită de emitent pentru timpul în care utilizează banii. Dobânda este de regulă exprimată ca procent, care poate fi o rată fixă, o rată fluctuantă sau plătibilă la maturitate. - Maturitate. Aceasta reprezintă data de răscumpărare ( scadenţa ) a instumentului de datorie. Răscumpărarea are loc când instumentul de datorie este complet amortizat. Apare şi o primă, atunci când instumentul de datorie este rambursat pentru o sumă mai mare decât valoarea lui nominală. - Clauzele răscumpărării/rambursării. Acestea fac referire la condiţiile în care instrumentul poate fi răscumpărat, de exemplu, în tranşe, prin rate egale, sau într-o singură tranşă la scadenţă. Pe piaţa primară se întâlneşte urmatoarea situaţie a companiilor şi a titlurilor listate la bursa Euronext la sfârşitul anului 2007, comparativ cu sfârşitul anului 2006:

1. Primary market Listed securities Number of companies with listed shares Euronext

Total Domestic Foreign

End 2007 1,155 930 225

End 2006 1,210 954 2561

Se observă că în cazul companiilor listate la bursă în anul 2006, din cele 1210 care formează numărul total, 954 sunt companii naţionale, ceea ce înseamnă cica 79%. Restul de 256 companii, reprezentând 21% sunt companii străine. Şi în 2007, putem spune că situaţia se menţine, astfel că din cele 1155 companii cotate la bursă, 930 reprezentând 80% sunt companii naţionale şi 225, reprezentând circa 20% sunt companii străine. Observăm de asemenea că numărul companiilor listate la bursă în 2007 este mai mic comparativ cu sfârşitul anului 2006, înregistrându-se o scădere de circa 5%. Number of listed securities 1

http://www.euronext.com/editorial/wide/editorial-20770-FR.html

4

Bonds (Oligaţiuni)

Trackers (ETFs)

Warrants

Certificates (Certificate)

Amsterdam Brussels Lisbon Paris

End 2007 3,154 1,547 170 160 1,277

End 2006 3,366 1,565 167 139 1,495

Amsterdam Brussels Paris

228 55 1 172

160 31 1 128

Amsterdam Brussels Lisbon Paris

8,401 44 345 551 7,461

5,841 50 100 450 5,241

Amsterdam Brussels Lisbon Paris

4,297 3,150 7 28 1,112

2,582 1,947 9 29 5972

Euronext

Euronext

Euronext

Euronext

În cazul obligaţiunilor, în anul 2006 au fost listate un număr de 3366 obligaţiuni, dintre care : 1565 la Euronext Amsterdam, reprezentând 47%, 167 la Euronext Bruxel, reprezentând 5%, 139 la Euronext Lisabona, reprezentând 4% şi 1495 la Euronext Paris, reprezentând 44%. În anul 2007 au fost listate la bursă un număr de 3154 obligaţiuni, dintre care : 1547 la Euronext Amsterdam, reprezentând 50%, 170 la Euronext Bruxel, reprezentând 5%, 160 la Euronext Lisabona, reprezentând 5% şi 1277 la Euronext Paris, reprezentând 40%. Se observă că în 2007, numărul de obligaţiuni listate la bursă a scăzut de la 3366, la 3154, ceea ce reprezintă doar 93,70%, adică o diminuare de 6,30%. În ceea ce priveşte ETF-urile situaţia se prezintă un pic diferit, deoarece ele nu se tranzacţionează decât la Bursa Euronext Amsterdam, Bruxel şi Paris. Dintre acestea se observă că, atât în anul 2006, cât şi în 2007 la Euronext Bruxel nu s-a listat decât un ETF. Anul 2006 a adus un număr de 160 ETF-uri tranzacţionate, dintre care 80%, reprezentând 128 la bursa Euronext Paris, 19%, adică 31, la bursa Euronext Amsterdam şi numai 1 ETF a fost tranzacţionat la bursa Euronext Bruxel. Numărul ETF-urilor tranzacţionate a crescut în 2007 faţă de 2006 cu 42,50%, de la 160 ETF-uri listate la bursă în 2006, la 228 în 2007. În continuare s-a menţinut un nivel scăzut la ETF-urile tranzacţionate la Euronext Bruxel ( 1 ), însă a crescut numărul celor tranzacţionate la Euronext Amsterdam de la 31 la 55, ceea ce reprezintă 24% din ETF-urile tranzacţionate în 2007. În acelaşi timp a scăzut procentul ETF-urilor tranzacţionate la Euronext Paris cu 4%, de la 80% la 76% în 2007, cu toate că numărul lor a crescut de la 128 în 2006 la 172 la finalul anului 2007. Situaţia Warrant-urilor tranzacţionate la Euronext în anul 2006 este cea prezentată în graficul de mai jos. Observăm o pondere mare, de 89% pentru Euronext Paris, adică 5241 de warrant-uri din totalul de 5841 listate la bursă în acest an. Urmează apoi bursa Euronext Lisabona, care deţine 8%, adică 450 de warant-uri, 2

http://www.euronext.com/fic/000/031/385/313856.pdf

5

Euronext Bruxel cu 2%, adică 100 warant-uri şi respectiv, Euronext Amsterdam cu 1% din totalul warant-urilor, adică 50 de instrumente financiare. În anul 2007, constatăm aproximativ aceaşi situaţie a warrant-urilor listate la bursele Euronext. În continuare Euronext Paris deţine o pondere importantă, 88% din total, adică 7461 warrant-uri din totalul de 8401. Euronext Lisabona are listate un număr de 551 warrant-uri, adică 7%, Euronext Bruxel atinge circa 4%, reprezentând 345 de warrant-uri din totalul anului 2007, în timp ce Euronext Amsterdam se menţine la acelaşi nivel scăzut de circa 1%, respectiv 44 de warrant-uri. La nivelul anului 2007 se observă o creştere importantă a numărului de warrant-uri listate la bursa Euronext, de la 5841, la sfârşitul anului 2006, la 8401, ceea ce reprezintă practic o majorare cu aproximativ 44%. La nivelul sucursalelor, creşterea cea mai importantă o înregistrează Euronext Bruxel, de la 100 la 345, ceea ce înseamnă o sporire a instrumentelor de acest gen listate la bursă cu 345%. Certificatul reprezintă alt tip de instrument financiar listat la Euronext. În anul 2006 au fost listate un număr de 2582 instumente dintre care : 1947, adică 76% la Euronext Amsterdam, 597, adică 23% la Euronext Paris, 29, adică 1% la Euronext Lisabona şi doar 9 certificate, adica nici măcar 1% la Euronext Bruxel. În anul 2007 au fost listate la bursă un număr de 4927 certificate, dintre care circa 3150, adică 73% la Euronext Amsterdam, 1112, adică 26% la Euronext Paris, 28, adică 1% la Euronext Lisabona şi doar 7 instrumente financiare, adică mai puţin de 1% la Euronext Bruxel.

În anul 2007, s-a înregistrat o creştere a numărului de certificate listate şi tranzacţionate la Euronext cu circa 91%, adică de la 2582 la sfârşitul anului 2006, la 4927 la sfârşitul lui 2007. Capitalizarea bursiera se prezintă conform tabelului : Market capitalization

Euronext NextPrime® segment NextEconomy® segment

End 2007 2,882,575

End 2006 2,812,261

€ million Change 2.5%

119,506

157,525

-24.1%

25,334

27,814

-8.9%

Euronext indices Euronext 100 2,214,177 2,170,768 2.0% Next 150 259,209 223,426 16.0% NextPrime 80,754 81,274 -0.6% NextEconomy 21,397 23,729 -9.8%3 În tabelul de mai sus este prezentată capitalizarea bursieră la nivelul anului 2006 şi 2007. Observăm că la sfârşitul anului 2006, în cadrul Euronext, am avut un nivel al capitalizării de 2.812.261 milioane €, iar la 3

http://www.euronext.com/fic/000/031/385/313857.xls

6

sfârşitul anului 2007, acesta a crescut la 2.882.575 milioane €. Creşterea înregistrată a fost de 70.314 milioane €, ceea ce înseamnă un procent de 2,50%. În ceea ce priveşte indicii bursieri cea mai importantă valoare de tranzacţionare o are indicele Euronext 100, care în 2006 înregistrează o valoare de 2.170.768 milioane €, şi apoi creşte cu 2% în anul 2007, ajungând la valoarea de 2.214.177 milioane €. Indicele care a înregistrat cea mai mare creştere în 2007, faţă de 2006 este Next 150, care de la 223.426 milioane € la sfârşitul anului 2006 a ajuns la 259.209 milioane € la sfârşitul lui 2007, înregistrând o creştere cu 16%. Pe piaţa secundară se întâlneşte urmatoarea situaţie a titlurilor listate la bursa Euronext între anii 2003-2007 : 2. Secondary market Turnover per product Eurone xt € million, single counted Numbe Of Othe r of which Gover r Total tradin Inv. n Bond Bond Tracke Warran Certificat Period g days Equities funds Bonds s s rs ts es Total 1,359,59 16,55 23,45 1,407,35 2003 Total 255 5 11,484 6,897 9 6 18,018 4,918 1,362 0 1,542,96 14,25 19,79 1,582,37 2004 Total 259 7 14,615 5,539 9 8 12,865 4,571 2,168 0 1,783,44 12,13 16,70 1,829,37 2005 Total 257 6 14,843 4,570 7 7 17,782 5,766 5,674 5 2,375,47 12,33 2,443,67 2006 Total 255 4 18,592 3,925 8,411 6 32,256 9,678 13,929 3 3,302,58 11,94 3,428,08 2007 Total 255 5 26,472 4,047 7,900 8 79,738 16,333 17,483 8 YTD 2006 YTD 2007

255 255

Change daily averag e daily averag e

YTD 2006

YTD 2007 Change 4

2,375,47 4 18,592 3,302,58 5 26,472 +42.4 +39.0% %

9,315.58

72.91

12,951.3 1 103.81 +39.0% +42.4

3,925

8,411

4,047

7,900

12,33 6 11,94 8

32,256

9,678

79,738 +147.2 %

16,333 +68.8%

48.37

126.50

37.95

15.87 30.98 46.85 +3.1% -6.1% -3.1%

312.70 +147.2

64.05 +68.8%

+3.1% -6.1% -3.1%

15.39

32.98

2,443,67 3 3,428,08 17,483 8 13,929

+25.5%

+40.3%

54.62 9,583.03 68.56 +25.5%

13,443.4 8 +40.3%4

http://www.euronext.com/fic/000/031/385/313857.xls

7

% % YTD = year to date, adică perioada de la începutul anului curent până în prezent.

  

În tabelul anterior este prezentată situaţia titlurilor financiare tranzacţionate pe piaţa secundară începând cu anul 2003 şi de asemenea este prezentată comparativ situaţia aceloraşi titluri, între 2006 şi 2007, pe total şi ca medie zilnică. Se observă că acţiunile au o evoluţie ascendentă pe întreaga perioadă luată în calcul, iar între 2006 şi 2007, ele au o rată de creştere de 139%. În ceea ce priveşte obligaţiunile, ele au o evoluţie descendentă, per total, pe toată perioada, înregistrând între anii 2006-2007 o scădere de 3,1%, cu toate că cele guvernamentale cresc, în aceaşi perioadă, cu 3,1%. ETF-urile au cea mai împortantă creştere în perioada 2006-2007, de la 32.256,39 milioane €, la 79.738,49 milioane €, adică cu 147,2%. Warrant-urile cresc şi ele cu 68,8%, ajungând de la 9.678,16 milioane €, în 2006, la o valoare de 16.332,99 la sfârşitul anului 2007. Certificatele au şi ele o evoluţie ascendentă din 2003 până în 2007, de la 1.361,91, la 17.483,44, iar în perioada 2006 -2007, înregistrează o rată de creştere de 125,50%. 7. Instrumentele Derivate (Contracte Futures şi Opţiuni) Liffe reprezintă leader-ul internaţional al tranzacţiilor cu instrumente derivate de pe bursa NYSE Euronext, o platformă de schimb trans-atlantică, iniţiată în anul 2007. Liffe funcţionează regulat, având pieţe bursiere înalt tehnologizate în Paris, Amsterdam, Bruxel, Londra şi Lisabona, unde în fiecare zi clienţii din toată lumea tranzacţionează instrumente derivate în valoare de aproximativ 2000 miliarde (2 trilioane) €. Se observă că în perioada 2004-2008 volumul total al tranzacţiilor pe piaţa Liffe a crescut constant. Dacă în anul 2004 s-a înregistrat un volum al tranzacţiilor de 566.104.093, peste 3 ani, în 2007 acesta a ajuns la 949.021.974 adică a înregistrat o creştere de aproximativ 68%. Această creştere se datorează faptului că investitorii aleg să plaseze banii în instrumente derivate, contracte Futures şi Opţiuni, care le permit să obţină o mai bună acoperire a riscului. În ceea ce priveşte volumul de contracte futures tranzacţionate pe piaţă putem spune că şi acesta are o evoluţie ascendentă între 2004 şi 2007, înregistrând o creştere de aproximativ 81%, de la 311.081.382, la 562.443.027. Putem spune că şi contractele cu opţiuni au aceaşi evoluţie ascendentă în perioada de timp considerată, înregistrând o creştere de circa 52%, de la 255.022.711, la sfârşitul lui 2004, la 386.578.947 în 2007. Bursa Euronext şi în special platforma Liffe propune o gamă largă de produse derivate pe : rata dobanzii pe termen scurt, acţiuni, indici, produse swap, obligaţiuni ale statului, mărfuri şi devize, toate disponibile negocierii prin intermediul platformei de negociere electronică – LIFFE CONNECT. Aceste produse sunt: 1. Derivate pe obligaţiuni Portofoliul de instumente derivate pe obligaţiuni sunt destinate participanţiilor de pe piaţa financiară cu expunere la rata dobânzii pe termen lung din Japonia şi Marea Britanie, prin intermediul contractelor Futures şi pe Opţiuni ”Long Gilt (UK Government Bond)” şi a contractelor Futures şi Opţiuni cu Obligaţiuni Guvernamentale Japoneze (“Japanese Government Bond” - JGB). Aceste contracte sunt completate de contractele Futures şi Opţiuni pe Swap-uri, care prevăd expunerea la denominarea ratei dobânzii pe termen lung la moneda Euro şi, de asemenea, de portofoliul de contracte pe rata dobânzii pe termen scurt (STIR), care prevede expunerea la rata dobânzii pe termen scurt, până la 5 ani. Există o serie de contracte având ca active suport obligaţiunile puse la dispoziţia investitorilor : Long Gilt Futures Long Gilt Options Japanese Government Bond Futures 2. Obligaţiuni pe indici La 24.01.2007, Liffe în asociere cu Euro MTS Ltd, a lansat contractele Futures pe indici pentru obligaţiuni, pentru următorii indici pe datoriile guvernului, cu restituire totală: 8

1 – Indicele EuroMTS al guvernelor principale din zona Euro (7-10 ani) 2 – Indicele MTS al guvernului francez (7-10 ani) 3 – Indicele MTS al guvernului italian (7-10 ani) 4 – Indicele MTS al guvernului german (7-10 ani) Indicii EuroMTS sunt primii indici independenţi cu restituire totală, care măsoară performanţa unei categorii de obligaţiuni guvernamentale din zona Euro şi care sunt bazaţi pe un sistem de preţuri de transfer în timp real. Acum participanţii pe piaţă pot, pentru prima dată, să tranzacţioneze indici pe obligaţiuni, care le permit să câştige expunere la zona Euro şi la creditele ţărilor individuale, pe o singură platformă de tranzacţionare – Liffe CONNECT. Există un singur tip de contract pus la dispoziţia investitorilor:  EuroMTS Government Bond Index Futures 3. Derivate pe materii prime Liffe propune spre negociere o gamă largă de contracte Futures (La termen) şi Options (Opţiuni), care conţin produse derivate având la bază materii prime. Aceste contracte permit o gestiune eficace a riscului, preţului şi volatilităţii pe pieţele prestabilite, furnizând o transparenţă a preţului şi servind ca referinţă la tranzacţiile fizice. Toate contractele la termen şi cu opţiuni pe materii prime sunt negociate pe LIFFE CONNECT, cea mai sofisticată platformă de negociere electronică din lume şi care oferă o capacitate de execuţie, o rapiditate şi o flexibilitate recunoscută. Lista de contracte puse la dispoziţia participanţilor este: Cocoa Futures Cocoa Options Robusta Coffee Futures (No. 406) Robusta Coffee Futures (No. 409) Robusta Coffee Options (up to Sep 08) Robusta Coffee Options (Nov 08 onwards) Corn Futures Corn Options Rapeseed Futures Rapeseed Options Rapeseed Oil Futures Rapeseed Oil Options Raw Sugar Futures Raw Sugar Options White Sugar Futures White Sugar Options Feed Wheat Futures Feed Wheat Options Milling Wheat Futures Milling Wheat Options În graficele anterioare este prezentată situaţia contractelor la termen şi cu opţiuni, având ca active suport materiile prime, în perioada 2000-2008, pe piaţa bursieră Liffe (Euronext). Se observă că în cazul contractelor la termen se înregistrează o creştere constantă pe toată perioada. În 2000 şi 2001 se înregistrează aproximativ acelaşi număr de contracte, cu o uşoară creştere de circa 1%, însă între 2001 şi 2008, creştere este foarte mare, de aproximativ 160%, ajunând de la 4.417.033, la 11.496.659. 9

Volumul contractelor cu opţiuni pe materii prime este mult mai scăzut, de doar 278.443 contracte în 2000, şi chiar mai mic cu aproximativ 1% în 2001. Totuşi între 2001 şi 2007 se înregistrează o creştere foarte mare, de la 275.852, la 1.287.189 contracte, adică cu peste 365%. Creşterea de mai sus se datorează în special faptului că, în general, pe piaţa bursieră, participanţii aleg să investească în materii prime deoarece sunt active suport a căror evoluţie poate fii mult mai uşor prevăzută. De asemenea investorii aleg investiţiile pe termen scurt în dauna celor pe termen mediu şi lung care sunt mult mai riscante. 4. Derivate pe devize (valute) Contractele la termen şi opţiunile pe cursul de schimb Dolar/Euro şi Euro/Dolar sunt tranzacţionate la rândul lor pe LIFFE CONNECT. Tranzacţiile efectuate pe Liffe, împreună cu portofoliile de contracte pe rata dobânzii pe termen scurt şi pe obligaţiuni oferă participanţilor o piaţă cu multe beneficii distincte. Lista de contracte disponibile pe Liffe este formată din următoarele: US Dollar / Euro Futures US Dollar / Euro Options Euro / US Dollar Futures Euro / US Dollar Options 5. Opţiuni pe ETF-uri ETF-uri (Fondurile tranzacţionate), cunoscute de asemenea sub denumirea de Trackers, sunt produse de investiţii simple şi cu cost efectiv, care au aceaşi performanţă cu cea a unui indice de sector şi oferă diversificare într-o singură tranzacţie. Opţiunile pe ETF-uri oferă eficienţa unui ETF împreună cu flexibilitatea unei opţiuni şi permit investitorilor să:  Profite de creşterea sau scăderea unui ETF, obţinând avantaj prin pârghii de schimb;  Câştige expunere la performanţa unui indice;  Sporească câştigurile pe un portofoliu;  Protejeze portofoliul împotriva declinului activului suport. Contractele disponibile pe piaţa Liffe pentru participanţi sunt: ISX option (iShares DJ Euro STOXX 50 ETF) IFT option (iShares FTSE 100 ETF) CAC 40® Master Unit DJ Euro STOXX 50 Master Unit 6. Derivate pe rata dobânzii pe termen scurt (STIRS) Liffe are unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii cu contracte la termen şi opţiuni având ca activ de bază rata dobânzii pe termen scurt pe orice curs de schimb. Portofoliul cuprinde dobânzi ale principalelor bănci internaţionale şi oferă clienţilor un acces rapid şi uşor la ratele dobânzii pe termen scurt din Europa, Marea Britanie, Suedia, Statele Unite ale Americii şi Japonia, prin intermediul unei platforme de tranzacţionare pe un singur curs de schimb. Lista contractelor disponibile investitorilor este următoarea: EONIA Futures EURIBOR Futures EURIBOR Options EURIBOR Mid-Curve Options Eurodollar Futures 10

Eurodollar Options Eurodollar Mid-Curve Options Short Sterling Futures Short Sterling Options Short Sterling Mid-Curve Options Euroswiss Futures Euroswiss Options Euroyen Futures Vorbind despre situaţia contractelor la termen care au ca active suport rata dobânzii pe termen scurt observăm, pe baza graficului anterior, că volumul numeric al acestora înregistrează o evoluţie ascendentă în perioada 2000-2007. De la un volum de 85.459.735 contracte în 2000, se ajunge la sfârşitul anului 2007 la 353.594.479 contracte tranzacţionate pe Liffe. Acestă creştere absolută se traduce printr-o creştere relativă de aproximativ 314%. Situaţia contractelor cu opţiuni pe rata dobânzii pe termen scurt se prezintă un pic diferit. În perioada 2000 – 2003 se observă o evoluţie crescătoare constantă, de la 12.696.408 la 77.836.576, adică o creştere de peste 513%. Apoi, între 2003-2005 avem o evoluţie fluctuantă, cu o scădere a numărului de contracte cu circa 2%, urmată de o creştere de 4%. Între 2006 şi 2007 se întregistrează cel mai mare procent de creştere, de 46%, şi o creştere în valoare absolută de la 92.985.715 la 135.543.547 contracte. Investitorii sunt din ce în ce mai atraşi de investiţiile în instumente derivate pe termen scurt. În acest caz este vorba de investirea în instrumente derivate pe rata dobânzii pe termen scurt şi astfel creşte atât numărul contractelor la termen, cât şi cel al contractelor cu opţiuni. 7. Derivate pe indici Lista contractelor la termen şi cu opţiuni având ca active suport indicii Europeni oferită de Liffe cuprinde indicii : AEX, CAC40, BEL 20, FTSE 100 şi FTSEurofirst. Instrumentele derivate pe indici privesc investitorii cu expunere la modificările preţului tuturor indicilor, prin intermediul unui singur contract Futures sau Options. Contractele disponibile pe Liffe cu privire la indici sunt: AEX Index Futures AEX Index Options AEX Index Daily Options AEX Index Weekly Options BEL 20 Index Futures BEL 20 Index Options CAC 40 Index Futures CAC 40 Index Options (PXA) CAC 40 Index Optios (PXL) FTSE 100 Index Futures FTSE 100 Index Options (European Style) FTSE 100 Index FLEX Options (European Style) FTSE 250 Index Futures FTSE EPRA/NAREIT Europe Index Futures FTSE EPRA/NAREIT Eurozone Index Futures FTSE Eurotop 100 Index Futures FTSEurofirst 80 Index Futures FTSEurofirst 100 Index Futures MSCI Euro Index Futures 11

MSCI Pan-Euro Index Futures PSI 20 Index Futures În ceea ce priveşte numărul de contracte la termen pe indici bursieri observăm că acesta creşte în fiecare an, ajungând de la 52.112.070 contracte în 2004, la 93.284.741 în 2007, adică înregistrând o creştere de 76%. Se observă că numărul de contracte cu opţiuni pe indici bursieri este mai mic decât cel al contractelor la termen. În cazul acestor contracte se înregistrează tot o evoluţie fluctuantă, cu o scădere între 2004 – 2005 de circa 1%, urmată de creşteri în anii următori, de circa 19% între 2005-2006, adică de la 42.265.409 la 50.267.490 şi 25% între 2006-2007, adică până la 63.103.183. Şi indicii reprezintă active suport cu foarte mare atracţie la investitori deoarece majoritatea sunt compuşi din acţiuni ale mai multor companii cotate la bursă. Astfel se poate profita în acelaşi timp de variaţia cotaţiilor bursiere ale acţiunilor, dar se poate şi reuşi o acoperire mult mai bună a riscului. Astfel se justifică creşterile constante înregistrate de instumentele derivate care au ca active suport indicii. 8. Contracte la termen cu acţiuni Universal Stock Futures (USFs) sau Contractele la termen universale cu acţiuni sunt contractele Futures disponibile pentru acţiunile unei anumite categorii de companii internaţionale importante. Aceste contracte reprezintă o alternativă simplă şi eficientă pentru tranzacţionarea acţiunilor şi oferă investitorilor noi oportunităţi de tranzacţionare pe pieţele de acţiuni. Contractele la termen pe acţiuni disponibile prin Liffe apar în special pe pieţele din Lisabona şi Londra. În graficul de mai sus este prezentată evoluţia contractelor la termen pe acţiuni în perioada 2000-2008. Observăm un volum scăzut al contractelor de sub 10.000.000 între anii 2000-2003. Apoi, între 2004-2005 se ajunge la circa 13.000.000 de contracte. O creştere importantă apare între 2006-2007, când de la 29.515.726 se ajunge la 75.266.349 contracte, adică o rată de creştere de aproximativ 255%. Acţiunile reprezintă cea mai simpla modalitate de investire pentru participanţii pe piaţa bursieră, iar contractele la termen pe acţiuni, la fel ca şi opţiunile pe acţiuni reprezintă produse derivate cu foarte mare atracţie la aceştia, deoarece permit să se folosească beneficiile acţiunilor şi în acelaşi timp cele ale instrumentelor derivate. 9. Opţiuni pe acţiuni Lista Liffe cu contractele cu opţiuni pe acţiuni cuprinde peste 250 de companii importante din Europa, listate în Amsterdam, Bruxel, Londra şi Paris. Creşterea pe piaţa opţiunilor, având acţiunile drept active suport, a fost fenomenală în ultimii ani, existând din ce în ce mai mulţi investitori care folosesc opţiunile pentru a-şi îmbunătăţii portofoliile de acţiuni. Contractele cu opţiuni având ca active suport acţiunile sunt extrem de importante pe piaţa burieră Liffe. Acest lucru este demonstrat şi de evoluţia lor ascendentă din perioada 2004-2007. De la un număr de 135.142.445 contracte în 2004, ajunge la 139.158.480 în 2005, 155.552.010 în 2006 şi 186.152.718 în 2007. Astfel putem spune că înregistrează creşteri de circa 3% între 2004-2005, 12% între 2005-2006 şi respectiv 20% între 2006-2007. 10. Swapnote-uri Contractul SWAP reprezintă un instument financiar derivat închis, prin care participanţii schimbă riscul şi avantajele aferente unor obligaţii contractuale de plată fixe şi variabile. Participanţii sunt numai persoane juridice angajate în contracte de emisiune a instrumentelor financiare transferabile cu grad de rating diferit, contracte comerciale, plaţi în monedă naţională sau alte valute, precum şi în activităţi de arbitraj, hedging şi speculaţie. Contractele swap nu au loc între partenerii contractelor economice principale de vânzare/cumpărare, ci între aceştia şi un intermediar specializat care îşi asumă separat riscul variaţiei de preţ. Contractul la termen Euro Swapnote, tranzacţionat pe piaţa Liffe, este un contract asemănător obligaţiunilor de pe piaţa swap. Valabile numai pe piaţa Liffe, contractele sunt listate ca şi obligaţiunile, cu scadentă fixă şi un cupon de 6%, dar cu aceaşi stuctură a profitului cu cea a curbei de profit Euro swap. 12

Seria de contracte Swapnote oferite de Liffe cuprinde contracte pe 2, 5 sau 10 ani şi opţiuni pe fiecare dintre acestea pentru a permite o mai buna acoperire a curbei de profit Euro swap. Lista contractelor Swapnote oferite de Liffe este : Two-Year € Swapnote® Futures Two-Year € Swapnote® Options Five-Year € Swapnote® Futures Five-Year € Swapnote® Options Ten-Year € Swapnote® Futures Ten-Year € Swapnote® Options Two-Year $ Swapnote® Futures Five-Year $ Swapnote® Futures Ten-Year $ Swapnote® Futures În ceea ce priveşte contractele la termen, având drept active suport rata dobânzii pe termen mediu şi lung putem concluziona astfel : au avut o evoluţie descendentă între 2000 şi 2002, ajungând de la 49.060.478, la doar 12.166.482, adică o reducere a numărului lor cu circa 75%. Apoi, între 2002-2007 s-a înregistrat o creştere constantă a numărului de contracte, ajungând la 28.794.794, adică o rată de creştere de circa 237%. Opţiunile pe rata dobânzii pe termen mediu şi lung au avut o evoluţie descendentă între 2000-2001, când au scăzut cu circa 75%, de la 66.474, la 16.776. Apoi, între 2001-2003, au crescut de la 16.776 la 26.244 contracte, adică cu circa 56%. A urmat o nouă scădere de circa 82%, între 2003-2004, pânâ la 4.528, pentru ca din 2005 până în 2007 să nu se mai tranzacţioneze astfel de opţiuni. Rata dobânzii pe termen mediu şi lung reprezintă un activ suport foarte ricant pentru investitori şi drept urmare nu are o foarte mare căutare printre investitori. Dacă în cazul opţiunilor pe acest activ, evoluţia a fost descendentă şi chiar au dispărut de la tranzacţionare, în cazul contractelor la termen se observă o creştere continuă. Celelalte produse tranzacţionate pe piaţa bursieră Liffe, în afara celor a căror evoluţie am studiat-o, au înregistrat în perioada 2000-2007 un volum al contractelor fluctuant, atât în cazul opţiunilor, cât şi al contractelor la termen. Observăm că în cazul contractelor la termen s-a înregistrat o valoare minimă de 1.645 contracte în 2002 şi o valoare maximă de 8.807 contracte în 2006. În cazul opţiunilor, volumul numeric al contractelor este mult mai mare. Totuşi putem vorbi de o valoare minimă de 75.823, înregistrată în 2002, şi o valoare maximă de 733.039, înregistrată în 2006. Putem concluziona spunând că în perioada studiată, 2000-2007, anul 2002 a fost cel mai slab din punct de vedere al volumului numeric de contracte încheiate, contracte ce au la baza alte produse, în timp ce anul cel mai prolific este 2006.

13