30 0 7MB
TARA DE MAINE R e v i s t ă de p r o b l e m e s o c i a l e , p o l i t i c e şi e c o n o m i c e
ANUL III. N o . 1—2
lan.-Febr. 1 9
S U MAR:
3 7 Conferinţele naţionale ale Români lor de dincoace de Carpaţi . . Gândirea filosofică şi viaţa socială Situaţia ţărănimei în Germania hitleristă Şcoala primară în statul naţionalţărănesc Priviri retrospective O importantă şi frumoasă înfăp tuire tinerească
Vaier Moldovan Bucur Schiopu E. Mezincescu Ion Georgescu M. B. * **
Inse mnări: Afirmarea tineretului prin democraţie; Confe rinţele Tineretului naţional-ţărănist la Cluj; Universitatea din Heidelberg sub «regimul* national-socialist; Ştiinţa şi democraţia ; Pro blema agrară în Franţa; Intre „Hristos, Rege, Naţiune"; antisemitism şi . . . consilii de administraţie. Recenzii : Viaţa şi opera lui Kant; „Sociologie generală".
Pretai Lei 10
— CLUJ
—
Conferinţele naţionale ale Românilor de dincoace de Carpaţi — Pagini din trecut — Sub denumirea „Conferinţă Naţională", în Ardealul de di nainte de unire, se înţelegeau Congresele politice periodice ale Românilor de dincoace de Carpaţi, constituite din delegaţi aultorizaţi ai alegătorilor Români, pe baza principiului reprezen tativ. Politiceşte „Conferinţele NaJţionla|le" constituiau organul deliberativ suprem şi diriguitor al poporului Român de sub stăpânirea Ungurească. Ga ori şi care instituţiune socială, conferinţele acestea şi-au dobândit forma lor definitivă numai rând pe rând, în mod evolutiv. In prima lor fază, ele nu sunt nici periodice iniei reprezen tative. Periodicitatea ¡lor începe abia ¡déla anul 1869 încoace, după care dată ele se întrunesc (regulat din trei în trei ani. Sistemul reprezentativ a foist adoptat abia dela anul 1881 încoace. In total, începând cu anul 1869 până la 1910, s'au întrunit 18 „Conferinţe Naţionale", pe care le vom împărţi după crite riile de mai sus, în trei epooe: EPOCA DELA
1860—1865.
In intervalul acesta s'au ţinut trei „Conferinţe naţionale''. Şi anume la Timiişoanai în 1860, apoi la Sibiu în 1861 şi 1863. Nota caracteristică, comună acestor întruniri, este că ele au fost prilej uite de anumite situaţii şi evenimente