Absolut Toate Grilele Microbi [PDF]

Zitiervorschau

GRILE MICROBI

1. Virusurile se caracterizeaza prin următoarele: A) Au metabolism propriu B) Au ambii acizi nucleici C) Sunt inerte în afara celulei gazdă D) Sunt sensibile la antibiotice E) Sunt paraziți obligatorii intracelulari 2. *Cromozomul bacterian este format din: A) ADN polimeraza B) Transpozoni C) O moleculă dublu spiralată de ADN D) Bacteriofagi E) Fragmente de inserție 3. *Afirmație adevărată despre rezistența dobândită sau imunitatea antiinfecțioasă: A) Discriminează selful de non-self B) Comună tuturor indivizilor unei specii C) Cuprinde mecanismele de recunoaștere a agenților infecțioși D) Reprezentată de totalitatea mecanismelor constituționale care se opun penetrării microorganismelor în organism E) Cuprinde factorii genetici 4. In cazul analizei macroscopice a LCR se urmăresc următoarele aspecte: A) Turbiditatea B) Cantitaea C) Culoarea D) Mirosul E) Prezența depozitului 5. Germenii care dau cel mai frecvent faringite sunt: A) Staphylococcus aureus B) Paeruginoasa C) Proteus D) Streptococcus pneumoniae E) Streptococcus pyogenes 6. *Coci Gram pozitivi dispusi in diplo: A) Streptococi B) Haernophilus influenzae C) Stafilococi D) Pneumococi E) Meningococi 7. In cazul dizenteriei bacilare aspectele macroscopice patognomonice ale scaunului sunt: A) Scaube mucopurulente

B) C) D) E)

Scaune cu consistenta tare Scaune sanguinolente Scaune cu larve parzaitare Scaune moi

8. Dezinfectia aerului se poate face: A) Lampi cu radiatii UV B) Lampi cu radiatii gama C) Prin nebulizare de substante dezinfectante D) Cu oxid de etilena E) Cu plasma cu gaz 9. Examenul microscopic orienteaza diagnosticul bacteriologic in cazul urmatoarelor produse patologice: A) LCR B) Puroi C) Sange D) Exudat faringian E) Urina 10. Mediul Champan este: A) Selectiv pt streptococi B) Diferential pe baza fermentarii lactozei C) Selectiv pt stafilococi D) Diferential pe baza fermentarii glucozei E) Diferential pe baza fermentarii manitolului 11. Urmatoarele probe se contamineaza in timpul eliminarii din organism cu flora normala atraiectelor de eliminare: A) Sange B) Sputa C) Urina D) LCR E) Exudat faringian? 12. Exemple de celule prezentatoare de antigen(CPA):???? A) Celule dendritice B) Limfocite B C) Macrofage alveolare D) Celule Kupfer hepatice E) Limfocite T 13. Raspunsul imun secundar se deosebeste de cel primar prin: A) Afinitatea anticorpilor fata de antigen este mai mare B) Faza de descrestere este mai scurta C) Clasa de anticorpi este igM D) Titrul de anticorpi de 10 ori mai mare

E) Faza de latenta este mai scurta 14. Examenul macroscopic are valoare pt urmatoarele probe biologice: A) Exudatul faringian B) Sange C) Sputa D) Puroi E) Urina 15. Urmatoarele afirmatii privind reactiile de hipersensibilitate sunt adevarate: A) Reactiile de tip III sunt reactii citolitic-citotoxice, mediate de anticorpi formati fata de antigenele de pe suprafata celulelor, cu participarea complememtului, macrofagelor si celulelor K B) Reactiile de hipersensibilitate de tip II se datoreaza anticorpilor IgM IgG C) Boala serului este o reactie de tip II generalizat? D) Glomerulonefrita acuta poststreptococica are la baza mecanismul reactiei de hipersensibilitate de tip III E) Alergia de contact (eczema de contact) este o reaxtie de hipersensibilitate de tip I 16. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza: A) Producerea de hidrogen sulfurat B) Modificarea mediului prin fermentarea unor zaharuri din continutul lui C) Secretia unor enzime D) Prezenta pigmentilor E) Opacitatea sau transparenta coloniilor 17. *Mediul Lowenstein Jensen este folosit pt izolarea: A) Bacilului Koch B) Bacilului difteric C) Bacilul tusei convusive D) Dermatofitilor E) Bacilului carbunos 18. Recoltarea sangelui pentru hematocultura se face: A) La 3-4 ore dupa toaleta cavitatii bucale , gargarisme cu antiseptice sau ingestia de alimente B) Dupa o clatire energica a cavitatii bucale cu ser fiziologic (nu se folosesc solutii antiseptice) C) Dimineata inainte de a consuma alimente lichide sau solide D) Imediat ce frisonul si a facut aparitia E) Inainte de initierea antibioterapiei 19. Afirmatia adevarata despre metabolismul bacterian: A) Are ca scop cresterea bacteriilor B) Reprezinta procesele prin care bacteria isi procura substante nutritive din mediu C) Este reprezentat de reactii catabolice D) Stafilococul are habitat strict intracelular E) Este reprezentat de reactii anabolice 20. *Sterilizarea prin caldura umeda se face cu ajutorul:

A) B) C) D) E)

Oxid de etilena Plasma Pupinel Etuva Autoclav

21. Care din urmatoarele antibiotice sunt beta-lactamine: A) Penicilinele rezistente la penicilinaze B) Aminoglicozidele C) Glicopeptidele D) Penicilinele naturale E) Cefalosporinele 22. Plasmidele se clasifica in: A) Plasmide de rezistenta B) Plasmide de virulenta C) Plasmide de sex sau Factor F D) Plasmide virale care paralizeaza bacterii E) Plasmide represoare 23. *Adevarat despre endotoxine: A) Sunt specifice speciei B) Sunt transformate în anatoxine C) Au proprietati neurotoxice D) Produse de bacterii Gram pozitive E) Produc reactii de alarma benefice organismului 24. Care dintre urmatoarele afirmatii despre virulenta este adevarata? A) Este un caracter de gen B) Bacteriile oportuniste produc infectii la persoane neimunizate C) Reprezinta gradul de virulenta al unei tulpini in cadrul speciei D) Este un caracter de specie E) Cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care microorganismele produc infecții 25. Afirmatii adevarte despre anticorpi: A) IgM este un pentamer B) Concentratia normala de IgM este atinsa la 1 an C) IgA secretor este un dimer D) IgD este receptor de suprafata pentru limfocitele B E) IgE se leaga de suprafata polimorfonuclearelor neutrofile 26. Etapele diagnosticului bacteriologic sunt: A) Identificarea agentului etiologic B) Identificarea anticorpilor specifici in ser C) Examenul macroscopic D) Examenul microscopic E) Recoltarea produselor biologice

27. In maternitate se administreaza urmatoarele vaccinuri: A) Vaccin Calmette Guerin (BCG) B) Vaccin polimielitic C) Vaccin hepatitic B D) Vaccin diftero-tetanic (DTP) E) Vaccin rejeolic-rubeolic-oreion (RRO) 28. Afirmatii adevarate despre antibiotice: A) Clindamicina este un inhibitor al sintezei proteice B) Cloramfenicolul este bacteriostatic cu spectru larg C) Linezolidul este activ pe Gram negativi D) Eritromicina este un macrolid E) Colistinul este antibiotic de rezervă pe S.aureus meticilino-rezistent (MRSA) 29. La nivelul cavitatii bucale urmatorii factori sunt bariere externe ale rezistentei naturale: A) Actiunea de spalare a salivei B) pH-ul C) Enzimele D) Lizozimul E) Secretia de acizi grasi 30. La pupinel se sterilizeaza: A) Unele pulberi B) Sticlaria de laborator C) Instrumentar chirurgical si stomatologic D) Obiecte din portelan E) Materialul contaminat de laborator 31. Rolul capsulei este in: A) Diferentierea bacteriilor Gram pozitive/negative B) Schimbul de substante cu mediul inconjurator C) Aderenta bacteriilor D) Locomotie E) Schimbul de informatie genetica dintre bacterii 32. Identificare a bacteriilor pe baza testelor biochimice si de patogenitate intereseaza:???? A) Opacitatea sau transparenta coloniilor B) Producerea de hidrogen sulfurat C) Prezenta pigmentilor D) Modificarea mediului prin fermenatrea unor zaharuri din continutul lui E) Secretia unor enzime 33. Pentru a produce o infectie microrganismele trebuie sa parcurga mai multe etape. Care dintre urmatorii sunt factori de patrundere si aderenta? A) Capsula B) Endotoxinele C) Cilii D) Fimbriile

E) Fibronectina 34. Rolul peretelui celular al bacteriilor: A) Asigura forma bacteriilor B) Asigura protectia membranei citoplasmatice C) Este in asigurarea rezistentei elastice a bacteriilor D) Implicat in colonizare E) Implicat in diviziunea bacteriana 35. Afirmatii adevarate despre rezistenta bacteriilor la antibiotice: A) Scaderea permeabilitatii peretelui celular este un mecanism genetic B) Se realizeaza cel mai frecvent prin transferul plasmidelor de rezistenta de la o bacterie la alta C) Mutatiile reprezinta suportul genetic al rezistentei D) Se poate realiza prin modificarea sediului tinta E) Poate fi naturala sau dobandita 36. Rolul biologic al complementului este: A) In citoliza B) In secretia de citokine C) In declansarea inflamatiei D) In secretia de interferon E) In opsonizare 37. Afirmatii adevarate despre coloratiile utilizate in microbiologie: A) Coloratia cu albastru de metilen este o coloratie simpla B) Coloratia Gram utilizeaza lugolul cu rol de fixare C) Coloratia Ziehl Nielsen este folosita pentru colorarea bacteriilor acido-alcoolo-rezistente D) Escherichia coli este o bacterie Gram pozitiva E) Stafilococii se coloreaza in albastru 38. Germenii multirezistenti (MDR) sunt: A) S.aureus rezistent la penicilina (MSSA) B) S.aureus meticilino-rezistent (MRSA) C) P.aeruginoasa MDR D) Enterococul rezistent la macrolide E) Enterococul rezistent la vancomicina (VRE) 39. In prim a zi a diagnosticului bacteriologic se efectueaza urmatoarele etape: A) Examen macroscopic B) Identificarea C) Insamantarea pe medii de cultura D) Teste biochimice E) Interpretarea antibiogramei 40. 41. 1). Clostridium tetani:

42. a). bacili gram pozitivi anaerobi, mobili, cu cili peritrichi, necapsulaţi, sporulaţi, cu sporul dispus terminal (aspect de "măciucă") 43. b). coci gram pozitivi dispuşi în grămezi, imobili, aerobi, facultativi anaerobi, catalazopozitivi, nesporulaţi, de regulă necapsulaţi 44. c). coci gram pozitivi, dispuşi în lanţuri mai mult sau mai puţin lungi, imobili, nesporulaţi, uneori capsulaţi 45. d). bacili gram negativi de dimensiuni medii cu capetele rotunjite, cu dispoziţie în general necaracteristică 46. e). bacili gram pozitivi sub formă de bastonaşe lungi, cu capete retezate drept, izolaţi, în perechi, sau lanţuri scurte cu sporii situaţi central 47. 48. pag.155 curs, R:a 49. 50. 51. 52. 53. 54. 4). Clostridium botulinum este agentul patogen al: 55. a). tetanos 56. b). gangrena gazoasă 57. c). actinomicoză cervico-facială 58. d). botulism 59. e).colagenoză 60. pag.157 curs, R:d 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 7). Clostridium perfringens se izolează pe: 68. a). mediul Löwenstein-Jensen 69. b). mediul AABTL 70. c). mediul Istrati-Meitert 71. d). mediul geloză-chocolat 72. e). mediul CDC 73. pag.189 LP, R:e 74. 75. 8). Bacilii gram negativi strict anaerobi sunt cuprinşi în: 76. a). familia Bacteroidaceae 77. b). familia Enterobacteriaceae 78. c). familia Micrococcaceae 79. d). familia Spirochaetaceae 80. e). familia Neisseriaceae 81. pag.191 LP, R:a 82. 83. 9). Cocii gram negativi strict anaerobi pot produce: 84. a). acnee juvenilă

85. 86. 87. 88.

b).peritonită c).pioree alveolară d). gangrena gazoasă e). tetanos 89. pag.192 LP, R:c

90. 91. 92. 93. 94. 95. 96.

10). Pentru izolarea bacteriilor anaerobe se folosesc: a). mediul mediul Tinsdale b). mediul Mac Conkey c). mediul Chapman d).medii neselective: medii nutritive pe bază de agar-sânge, suplimentate cu vitamina K1 şi hemină 97. e).mediul AABTL 98. 99. pag.186 LP, R:d 100. 101. 102. 103. 15).Următoarele genuri din cadrul bacililor gram pozitivi nesporulaţi sunt oportunişti patogeni: 104. a). Clostridium 105. b). Actinomyces 106. c). Mobiluncus 107. d). Bacteroides 108. e). Propionibacterium 109. pag.159 curs, R:b,c,e 110. 111. 112. 17). Actinomicoze: 113. a). se transmit de la om la om 114. b). nu s-a evidenţiat transmiterea de la om la om 115. c). pot afecta toate grupele de vârstă 116. d). infecţiile se clasifică în funcţie de organele afectate 117. e). nu se transmit din surse externe (sol, apă) 118. pag.159 curs, R:b,c,d,e 119. 120. 23). Au fost raportate tulpini de B.fragilis: 121. a). rezistente la tetraciclină, cefotaxime, cefoperazonă, clindamicină 122. b). sensibile la kanamicină 123. c). sensibile la vancomicină 124. d). sensibile la colistin 125. e). rezistente la penicilină (prin producere de β lactamază) 126. pag.163 curs, R:a,e 127. 128. 24). Actimomicozele sunt infecţii endogene clasificate în funcţie de organele afectate: 129. a). actinomicoza cervicofacială

130. 131. 132. 133.

b). actinomicoza cutanată c). actinomicoza toracică d). actinomicoza sistemului nervos central e). actinomicoza pelvină 134.

pag.159-160 curs, R:a,c,d,e

135. 136. 137. 138. 28). Clostridium perfringens: 139. a). se multiplică mai ales în ţesuturile lezate (postraumatic, postchirurgical) 140. b). se multiplică în ţesuturile intacte 141. c). se multiplică în ţesuturile în care există ischemie locală 142. d). este considerat a fi agentul etiologic principal al gangrenei gazoase, infecţie invazivă gravă 143. e). este considerat a fi agentul etiologic principal al gangrenei gazoase, infecţie neinvazivă 144. pag.154 curs, R:a,c,d 145. 146. 147. 148. 30). Bacteriile strict anaerobe: 149. a). se dezvoltă în aerobioză 150. b). se dezvoltă numai în absenţa oxigenului 151. c). sunt implicate în etiologia unor infecţii uşoare la om 152. d). sunt implicate în etiologia unor infecţii severe la om 153. e). numeroase specii colonizează în mod normal tegumentul, mucoasele oro şi nazofaringiană, tractul gastro-intestinal şi tractul uro-genital 154. pag.152-153 curs, R:b,d,e 155. 156. 157. 158. 159. 35). Actimomicozele cervico-faciale: 160. a). se manifestă sub forma unor infecţii acute 161. b). apar frecvent ca procese cu dezvoltare lentă şi nedureroasă 162. c). sunt infecţii exogene 163. d). semne patognomonice: ţesuturile fibrozate, cicatrizate şi supuraţiile 164. e). apar după consum de miere de albine 165. 166. pag.160 curs, R:a,b,d 167. 168. 169. 170. 171. 172. 40). Bacteroides fragilis: 173. a). este cea mai importantă specie a genului 174. b). peretele celular al B.fragilis este lipsit de capsulă polizaharidică

175. c). LPS din structura peretelui celular are o activitate endotoxinică intensă 176. d). LPS din structura peretelui celular are o activitate endotoxinică redusă 177. e). tulpinile patogene de Bacteroides sunt în general capabile de a tolera expunerea la oxigen 178. pag.162 curs, R:a,d,e

VARIANTA 4

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect 1.Clasificarea Lancefield pe baza structurii antigenice a streptococilor este după natura: a. antigenului flagelar H b. antigenului K c. antigenului somatic O d. antigenului polizaharidic C e. antigenului de înveliş Vi R: d LP pag. 111

2. Clostridiile gangrenei gazoase sunt: a. bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi suprafaţa mucoaselor b. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central c. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central d. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă e. coci gram pozitivi, strict anaerobi pag.154 curs, R:c

3. Mycobacterium tuberculosis este un germen: a. b. c. d. e.

natural patogen pentru animale; condiţionat patogen pentru om şi animale; natural patogen pentru om; înalt patogen pentru om; condiţionat patogen pentru om. R: d (curs p. 165)

4. Izolarea bacililor tuberculoşi se face pe următoatele medii: a. b. c. d. e.

m. Bordett-Gengou; m. Thayer-Martin; geloză sânge; m. Löwenstein-Jensen; m. Mac Conkey. R: d. (curs p. 178)

5. Germenii genului Bordetella sunt: a. b. c. d. e.

coci gram negativi coci gram pozitivi fungi cocobacili gram negativi bacili gram pozitivi R: d curs pag.138

6. Eritemul migrator este produs de: a. b. c. d. e.

Borrelia burgdorferi; Borrelia recurrentis; Rickettsia prowazeki; Bordetella pertusis; Coxiella burnetti. R: a (curs p. 189)

7. Factorii de virulenţă ai Mycoplasma pneumoniae sunt: a. b. c. d. e.

antigenul glicolipidic adezina P1 antigen somatic de gen polizaharide antigene de suprafată, specifice de grup

Răspuns B 196 curs

8. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN este dublu spiralat cu excepţia:

a. Poxvirusurilor b. c. d. e. Răspuns: D

Adenovirusuri Herpesvirusuri Parvovirusuri Papovavirusuri

Curs pag. 223 9. Dermatofiţii necesită pentru creşterea pe mediile de cultură: a. 24 de ore b. 48 de ore

c. 72 de ore d. 5 zile e. 2-3 săptămâni (Răspuns corect e-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 10. AgHBs este un antigen de suprafaţă al: a. virusului hepatitic A b. virusului gripal tip A c. virusului HIV d. virusului hepatitic B e. streptococului de grup B. D Pag. 284 – 285

11. Calea de pătrundere a HAV în organism este: a. b. c. d. e. E Pag. 278

parenterală sexuală verticală intrafamilială fecal – orală.

12. Virusul hepatitic C aparţine familiei: a. b. c. d.

Picornaviridae Hepadnaviridae Flaviviridae Circoviridae

e. neîncadrat. C Pag. 291

13. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ARN este simplu spiralat cu excepţia:

a. Paramyxovirusuri b. c. d. e.

Rabdovirusuri Reovirusuri Ortomyxovirusuri Togavirusuri

Răspuns: C Curs pag. 223

14. Cel mai frecvent germene implicat în etiologia brucelozei este: a. b. c. d. e.

B. melitensis B. abortus B. suis B. canis B. bovis

R: a curs pagina 143

15. Antibioticul de electie pentru tusea convulsiva este: a. b. c. d. e.

imipenem cloramfenicol oxacilina tetraciclina eritromicina

R: e curs pagina 141

16. Caracterele culturale întâlnite la genul Proteus sunt: pe mediile selective lactozate prezintă "fenomenul de cameleonaj" a. pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive b. între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de demarcaţie a lui Dienes c. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză” d. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul roşu pag.94 curs, R:c

17. Care din următoarele afirmaţii despre micoplasme sunt adevărate: a. b. c. d. e.

se colorează Ziehl-Nielsen sunt cele mai mari bacterii nu se găsesc în natură se colorează Giemsa nici un răspuns corect

Răspuns D

18. Cocii gram negativi strict anaerobi sunt reprezentaţi de genul: a. Prevotella

b. c. d. e.

Veillonella Bacteroides Fusobacterium Actinomyces

a. b. c. d. e.

este prezent numai la persoanele infectate poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie nu este în exclusivitate un patogen uman în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul infectat este mult mai mic decât varianta inversă

pag.192 LP, R:b

19. N. gonorrhoeae:

pag.63 curs, R:a

20. După morfo-tinctorialitate leptospirele sunt: a. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi; b. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi; c. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ anaerobi; d. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe; e. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe. R: d (curs p. 191)

Următoarele întrebări au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte

21. Pe mediul Gundel Tietz se pot observa: 3 tipuri de colonii : gravis, mitis şi intermedius 2 tipuri de colonii : gravis şi mitis 2 tipuri de colonii : gravis şi intermedius 5 tipuri de colonii notate de la T1 la T5 colonii friabile de culoare neagră intensă pag.132 LP, R:a,e

22. Sindromul şocului toxic stafilococic: se caracterizează prin febră, hipotensiune arterială şi eritem scarlatiniform este produs de exfoliantină este produs de enterotoxine este produs de toxina şocului toxic 1 (TSST-1) a fost descris mai frecvent la femei care utilizează tampoane intravaginale R: a, d, e

Curs pag. 16

23. Germenii condiţionat patogeni din familia Enterobacteriaceae sunt: a. b. c. d. e. pag.71 curs, R:a,b,d

Enterobacter E. coli Shigella Citrobacter Yersinia

24. Identificarea tulpinilor acromogene de Pseudomonas aeruginosa se face pe baza testelor biochimice: a. b. c. d. e.

utilizarea glucozei pe cale oxidativă produce arginin-dehidrolază produce H2S fermentează glucoza cu producere de gaz produce coagulază

R: a, b LP 173

25. Complicaţiile infecţiei rujeolice pot fi: a. b. c. d. e. A C E Pag.

encefalomielita acută infecţia urinară encefalita acută infecţioasă faringo-amigdalita pneumonia cu celule gigante. 305

26. Profilaxia gripei se poate realiza prin: a. b. c. d.

măsuri generale chimioprofilaxie administrarea de vaccinuri administrarea de antibiotice

e. administrarea de antiinflamatoare. A B C Pag. 301

27. HBV se poate transmite prin: a. expunere perinatală b. contact sexual c. cale fecal – orală d. picăturile Pflüge e. sânge şi produse din sânge contaminate. A B E Pag. 284

28. Virusurile Marburg şi Ebola se caracterizează prin : a. a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi şi organe b. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe infectate c. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului, rinichiului,creierului d. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri e. e.niciun răspuns corect Răspuns a,b,c,d pag.328

29. Bolnavii cu HIV sunt predispuşi la infecţii grave cu microorganisme "oportuniste": a. a.Pneumocystis carinii b. b.CMV c. c.Esherichia coli d. d.Candida e. e.Toxoplasma gondii Răspuns a,b,d,e pag.318

30. În infecţia cu virusul rabic produsele patologice sunt reprezentate de: a. a.exudat nazal b. b.salivă c. c.materii fecale d. d.lichid cefalorahidian e. e.sânge Răspuns b,d,e pag.314

31. Efectul antiviral al Acyclovirului (Zovirax) este limitat numai la:

a. Virusul varicelo-zosterian b. Virusul citomegalic

c. Virusul Epstein-Barr d. Virusul herpes simplex tip1 e. Virusul herpes simplex tip 2 Răspuns: A, D, E Curs pag. 244

32. Caracteristicile familie Herpesviridae sunt:

a. genomul este ADN b. sunt virusuri anvelopate c. genomul este ARN d. virionii sunt de formă paralelipipedică

e. sunt virusuri nude Răspuns: A, B Curs pag. 262

33.Interferonii sunt un grup de substanţe care prezintă proprietăţi:

a. antibacteriene b. c. d. e.

antitumorale antivirale antiparazitare imunomodulatoare

Răspuns: B, C, E Curs pag. 242

34. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme sunt:

a. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice păstrându-şi infecţiozitatea; b. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic, c. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă; d. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; e. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; Răspuns: A, C, E Curs pag. 220

35. Mucegaiurile includ următoarele genuri: a. Aspergillus

b. c. d. e.

Histoplasma Epidermophyton Penicillium Cryptococcus

(Răspuns corect ad-pg 217-219 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

36. Următoarele afirmaţii despre Helicobacter pylori sunt false a. b. c. d. e. R b,d

omul este principalul rezervor de infecţie nu se poate transmite prin contact interuman a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală pag 112

37. Vibrio parahaemolyticus este caracterizat prin a. determină gastroenterite acute b. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale plăgilor) c. este un coc gram pozitiv d. este un coc gram negativ e. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia R a,b,e pag101

38. Febra Q: a. este produsă de Coxiella burnetti b. calea de transmitere este verticală c. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un animal la altul d. este produsă de S. aureus e. calea de transmitere este sexuală Răspuns AC 202 curs

39. Micoplasmele: a. b. c. d. e.

necesită medii speciale, lichide sau solide cresc pe geloză-sînge cresc la orice temperatură necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate nu cresc pe medii uzuale

Răspuns AD 213 indreptar

40. Virulenta germenilor din genul Gardnerella este corelata cu: a. b. c. d. e.

capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale prezenta capsulei concentratia microbiana ridicata prezenta sporilor sinergismul cu germenii anaerobi R: a, c, e curs pagina 131

41. Urmatoarele afirmatii despre bruceloza sunt adevarate: a. b. c. d. e.

se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi este o zoonoza are caracter de boala profesionala diagnosticul este bacteriologic si serologic este frecvent intalnita la copii R: a, b, c, d curs pagina 143

42. Haemophilus influenzae se poate izola pe urmatoarele medii de cultura: a. b. c. d. e.

Mac Conkey Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier Wilson Blair Istrati-Meitert Geloza chocolate R: b,e curs pag.128

43. Boreliile produc următoarele afecţiuni: a. b. c. d. e.

febra Q; febra recurentă; boala Brill-Zinser; boala Lyme; febra de tranşee. R: b, d (curs p. 187)

44. Testele nespecifice (netreponemice) care determină IgG şi IgM (VDRL şi RPR) pot da reacţii fals pozitive în următoarele afecţiuni: a. b. c. d. e.

boli acute febrile; vaccinare recentă; sarcină; boli autoimune; tuberculoză. R: a, b, c, d (curs p. 184)

45. Structura antigenică a T. Pallidum este reprezentată de: a. b. c. d. e.

antigene poliozidice; antigene proteice; endotoxina; cardiolipin; antigene fimbriale. R: a, b, d (curs p. 181)

46. Acido-alcoolo-rezistenţa micobacteriilor se datorează peretelui celular bogat în: a. b. c. d. e.

peptidoglicani; acid micolic; ceruri; alcali; mureină. R: b, c (curs p.167)

47. Exotoxina tetanică prezintă două componente: a. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central b. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular c. tetanolizina cu efect cardiotoxic d. tetanolizina cu efect toxic renal e. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central pag.190 LP, R:a,c

48. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii lactozopozitive (fermentează lactoza): a. Proteus b. Salmonella c. E. coli d. Klebsiella e. Shigella pag.73 curs, R:c,d

49. Germenii din familia Enterobacteriaceae care produc infecţii extraintestinale sunt: a. Salmonella b. E. coli c. Klebsiella d. Shigella e. Proteus pag.75 curs, R:b,c,e

50. Germenii din familia Enterobacteriaceae care produc infecţii extraintestinale sunt: a. Salmonella b. E. coli c. Klebsiella d. Shigella e. Proteus pag.75 curs, R:b,c,e

51. Escherichia coli are urmatoarele caractere generale: a. sunt bacili lactozo-pozitivi b. sunt germeni condiţionat patogeni c. elaborează enzime cu caracter proteolitic d. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi) e. sunt germeni strict aerobi pag.88 curs, R:a,b,d

52. Listeria monocytogenes: a. b. c. d. e.

Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic

pag.53 curs, R:a,e

53. Corynebacterium diphteriae se izolează pe: a. mediul Tinsdale b. mediul Gundel Tietz c. mediul Istrati-Meitert d. mediul Löffler e. medii ce conţin telurit pag.131 LP, R:a,b,d,e

54. Produsele patologice tipice recoltate în infecţiile gonococice sunt: a. exudat nazal b. exudat faringian c. sânge şi lichid articular d. secreţie uretrală e. secreţie cervicală pag.64 curs, R:d,e

55. Neisseria meningitidis prezinta urmatoarele caractere: a. are habitat strict uman b. se izolează de la mamifere si păsări c. este un germen oxidazo-pozitiv d. este un germen oxidazo-negativ e. este un germen nepretenţios nutritiv pag.66 curs, R:a,c

56. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate Gram: a. diplococi, gram negativi, reniformi b. diplococi gram pozitivi lanceolaţi c. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele d. pot fi încapsulaţi e. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii R: b, c, d LP pag. 121

57. Complicaţiile poststreptococice sunt reprezentate de: a. b. c. d. e. R: b, c, d, e

scarlatina reumatismul articular acut cardita reumatismală glomerulonefrita acută coreea LP pag. 112

58. Teste de patogenitate utilizate pentru identificarea S. aureus: a. evidenţierea hemolizinelor b. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului c. evidenţierea fibrinolizinei d. fermentarea manitolului în mediul Chapman e. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert R: a, b, c, d LP pag. 108

59. Infecţiile invazive şi generalizate determinate de S. aureus sunt reprezentate de: a. foliculite b. furuncule c. carbuncule d. osteomielita şi artrita septică e. febra reumatismală R: a, b, c, d Curs pag. 13, 14

60. Neisseriile se izolează pe următoarele medii: a. b. c. d. e.

mediu Thayer- Martin mediul Bordet-Gengou mediul Istrati-Meitert geloză-chocolate mediul Löffler pag.64 curs, R:a, d

61. Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt urmatoarele: a. b. c. d. e. pag.92 curs, R:c,d,e

sunt bacili lactozo-negativi sunt bacili întotdeauna patogeni sunt bacili gram negativi, capsulaţi sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi

62. Virulenţa leptospirelor se datorează: a. b. c. d. e.

hemolizinei; endotoxinei; antigenului Vi; exotoxinei; antigenelor flagelare. R: a, b, c (curs p. 192)

63. Dermatofiţiile mâinii sunt afecţiuni: a. b. c. d. e.

în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame pruritul este nesemnificativ pruritul este semnificativ atingerea poate fi bilaterală atingerea este obligatoriu bilaterală

(Răspuns corect abd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 64. Din punct de vedere morfologic brucelele patogene pentru om sunt: a. cocobacili gram negativi

b. c. d. e.

cocobacili gram pozitivi bacterii strict anaerobe oxidazo si catalazo pozitive bacterii imobile, necapsulate

R: a, d, e curs pagina 142

65. Infecţiile exogene produse de clostridii sunt: a. b. c. d. e. pag.153 curs, R:a,e

tetanosul sindrom Ritter meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen) artrita septică gangrena gazoasă

66. Granulomul tuberculos este o leziune care apare în a. b. c. d. e.

tuberculoza primară; tuberculoza secundară; sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină; tuberculoza miliară; granulia tuberculoasă. R: a, b, d, e (curs p. 171)

67. Pricipalii factori de virulenţă ai enterobacteriilor sunt: a. b. c. d. e.

endotoxina sau lipopolizaharidul capsula sinteza de exotoxine secreţia de coagulază fimbriile

pag.74 curs, R:a,b,c,e

68. Micobacteriile atipice produc: a. b. c. d. e.

tuberculoza la om; tuberculoza la animale; infecţii pulmonare; ulcere cutanate; meningite atipice. R:c, d (curs p. 167)

69. Clostridiile pot produce:

a. septicemii postpartum b. septicemii postabortum c. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine d. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine e. difteria pag.154 curs, R:a,b,c

70. Caracterele culturale ale genului Klebsiella: a. pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu margini regulate, hemolitice şi pigmentate b. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de cultură ce curge pe suprafaţa mediului) c. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează toată placa d. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozopozitive" (galbene), apoi, după 24 de ore "lactozo-negative"(verzi) e. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde (culoarea mediului), cu centrul de culoare neagră datorită producerii de hidrogen sulfurat pag.157 LP, R:b,d

71. Structura antigenică a enterobacteriilor: a. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile b. antigenul somatic O face parte din peretele celular c. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în tipuri d. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în grupe e. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică pag.73 curs, R:b,c,e

72. Escherichia coli prezintă următoarele antigene: a. antigene O b. antigene H c. antigene Vi d. antigene HBs e. antigene K pag.88curs, R:a,b,e

73. Chlamydia pneumoniae: a. Este cauză importantă de sarcini extrauterine b. Produce trachomul

c. Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite d. Transmiterea de la om se face pe cale sexuală e. Transmitere este exclusiv umană Răsp CE 206 curs

74. Demonstarea toxigenezei la Corynebacterium diphteriae poate fi efectuată prin: a. Reacţia ASLO b. Testul Elek in vitro c. Testul la bacitracină d. Test de neutralizare in vivo (pe cobai) e. Testul la optochin pag.46-47 curs, R:b,d

75. Sindroamele toxice produse de S. aureus sunt:

R: a, d, e

a. sindromul şocului toxic b. scarlatina c. febra puerperală d. toxiinfecţii alimentare e. dermatita exfoliativă Curs pag. 15

76. Caracterizati gonococul: a. b. c. d. e.

sunt bacili gram pozitivi creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10% este agent etiologic al meningitei bacteriene este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi pag.60-62 curs, R:b,d,e

77. Care dintre urmaroarele proprietati caracterizeaza meningococii: a. b. c. d. e.

sunt bacterii pretenţioase determină scarlatina sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi produc streptolizina O aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y pag.66-67 curs, R:a,c

78. Identificarea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa se bazează pe:

a. b. c. d. e.

caracterele morfologice caracterele culturale reacţia oxidazei-pozitivă prezenţa pigmentului caracteristic creşterea la 30C

R: a,b,c,d Curs 118

79. Despre vibrionul holeric se poate afirma a. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale b. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de patogenitate c. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie d. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un pacient la altul e. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei subunităţi R a,b,d pag 99

80. Gonococul cunoaşte urmatoarele căi de transmitere: a. digestivă b. prin picăturile lui Pflűgge c. sexuală d. insecte hematofage e. la nou născut în timpul naşterii pag.60-63 curs, R:c,e

81. Stafilococii coagulazo-negativi se diferenţiază de S. aureus prin:

R: c,e

a. absenţa peptidoglicanului din peretele celular b. absenţa acizilor teichoici din peretele celular c. absenţa coagulazei libere d. absenţa catalazei e. absenţa unor factori de virulenţă Curs pag. 19, 21

82. Streptococul de grup B este implicat în: a. b. c. d. e. R: a, b LP pag. 119

infecţii urinare infecţii neonatale toxiinfecţii alimentare scarlatină febră tifoidă

83. Genul Acinetobacter cuprinde bacili: a. b. c. d. e. R: a,c,d Curs 122-123

gram-negativi anaerobi aerobi oxidazo-negativi oxidazo-pozitivi

84. Izolarea leptospirelor se face pe următoarele medii de cultură: a. b. c. d. e.

geloză sânge; m. Bordett-Gengou; m. Lowenstein-Jensen; m. Korthof; m. Fletcher: R. d, e (LP p. 205)

85. Haemophilus influenzae poate determina: a. b. c. d. e.

otita medie sinuzita vaginoza bacteriana epiglotita pneumonia

R: a, b, d, e curs pagina 127

86. Haemophilus ducreyi: a. b. c. d. e.

este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala necesita factorul X pentru crestere necesita factorul V pentru crestere necesita ambii factori pentru crestere nu necesita nici un factor de crestere

R: a, b curs pagina 130

87. Favusul este: a. b. c. d. e.

produs de T. schoenleinii o dermatofiţie a pielii păroase a capului, mai frecvent la femei şi copii responsabil de alopecia cicatriceală produs de E. floccosum

(Răspuns corect abcd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 88. Spiculii se caracterizează prin:

a. au funcţie de absorbţie b. c. d. e.

sunt formaţiuni specifice virale au funcţia de penetrare în celula gazdă sunt formaţiuni codificate de virus nu sunt formaţiuni specifice virale

Răspuns: A, B, C, D Curs pag. 227

89. Care din următoarele sunt chimioterapice antivirale:

a. Acyclovir b. c. d. e.

Cloramfenicol Zidovudin Foscarnet Trimetoprim sulfometoxazol

Răspuns: A, C, D Curs pag.243-247

90. Diagnosticul în infecţia HIV se realizează prin : a. a.ELISA b. b.confirmare Western blot c. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral) d. RIA, RIPA e. frotiu colorat Gram Răspuns a,b,c,d pag.319

91. Virusul HIV infectează : a. b. c. d. e. Răspuns c,d,e pag.317

celulele hepatice celulele epiteliale limfocitele CD4-pozitive macrofagele celulele dendritice

92. Produsele patologice în infecţia cu virusurile Marburg şi Ebola sunt: a. sânge b. lichid de lavaj nazo-faringian c. urină

d. biopsii cutanate e. materii fecale Răspuns a,b,c,d pag.329

93. Virusul rujeolic: a. b. c. d. e. A B C Pag. 305, 306

se transmite pe cale respiratorie produce o erupţie maculo – papuloasă profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar este un virus de tip ADN.

94. Serologia virusurilor gripale implică decelarea anticorpilor specifici de tip şi subtip prin: a. b. c. d. e. Pag. 300. A B C D

hemaglutinoinhibare seroneutralizare fixarea complementului ELISA cultivare pe geloză sânge.

95. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte: a. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. mirabilis şi P. vulgaris b. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. penneri şi P. mixofaciens c. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele flagelare H d. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele de suprafaţă Vi e. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P. mirabilis

pag.95 curs, R:a,c

96. Genul Klebsiella cuprinde: a. bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi, capsulaţi, dispuşi în diplo b. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism accentuat, foarte mobili (au cili peritrichi), nesporulaţi, necapsulaţi

c. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în palisade sau în lanţuri d. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri e. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K. ozenae şi K. rhinoscleromatis. pag.92curs, R:a,e

97. E. coli enterotoxigen (ETEC): a. produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine b. secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic c. penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi pe care le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform d. este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările subdezvoltate e. produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform pag.89 curs, b,e

98. Următoarele afirmaţii despre S. aureus sunt corecte:

R: a, b, c, e

a. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare b. determină infecţii ale plăgilor c. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de dinamică articulară d. ocazional poate determina laringită obstructivă e. determină dermatita exfoliativă Curs pag. 14, 15

99. Streptococii viridans:

R: a, b, c

a. fac parte din flora normală a faringelui b. pot produce endocardite bacteriene c. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare d. produc scarlatina e. produc fasceita necrozantă Curs pag. 23 LP pag. 120

100. Pentru diagnosticul diferenţial dintre streptococul viridans şi pneumococ se cercetează: a. b. c. d.

sensibilitatea la bacitracină sensibilitatea la optochin hidroliza hipuratului de sodiu biloliza

e. hidroliza esculinei R: b, d LP pag. 120

GRILE

MICROBIOLOGIE

1.Genul Vibrio se caracterizează prin

a. bacili gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili b. bacili gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, imobili c. in condiţii necorespunzătoare de viaţă pot fi bacili mici, drepţi sau pleomorfi d. coci gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili e. coci gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili

R a,c pag 97

2. Despre vibrionul holeric se poate afirma a. este un bacil gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă b. creşte pe medii de cultură selective, suplimentate cu săruri biliare c. posedă lipopolizaharidul O care conferă specificitate serologică de grup d. este un coc gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă e. la nivelul flagelului polar se găseşte antigenul H ce induce formarea de anticorpi

R a,b,c,e pag 98-99

6. Următoarele afirmaţii despre holeră sunt false a. vibrionii nu difuzează în sânge b. la nivel intestinal se ataşează de microvilii de la nivelul epiteliului ciliat c. la nivel intestinal se multiplică şi eliberează mucinaze,endo- şi enterotoxina d.după multiplicare la nivel intestinal pătrund in sânge şi eliberează toxine e. perioada de incubaţie este de peste 10 zile

R d,e pag 99-100

7.

8. Diagnosticul serologic in holeră este caracterizat prin a. titrul lor creşte în 10-12 luni de la îmbolnăvire b. anticorpii apar în ziua 5-7 de la debut c. constă în evidenţierea aglutininelor antiholerice în sânge d. la purtătorii sănătoşi nu au fost evidenţiate titruri aglutinante e. titrul lor scade în 1-2 luni de la vindecare

R b,c,e pag 164lp 101

11. Vibrio vulnificus este caracterizat prin a. cauzează septicemii şi suprainfecţii ale plăgilor cutanate b. diagnosticul se bazează pe izolarea vibrionului din materiile fecale c. la nivel cutanat determină eritem vezicular şi bulos urmat de necroză d. consumul de stridii, moluşte şi crustacee reprezintă principala sursă de producere a infecţiilor sistemice e. boala apare de regulă la pacienţi cu suferinţă hepatică preexistentă sau talasemii

R a,c,d,e pag 102

12. Următoarele afirmaţii despre genul Aeromonas sunt false a. sunt bacili gram negativi, mobili, facultativ anaerobi b. cresc în limite largi de temperatură (0-45ºC) c. sunt bacili gram pozitivi, mobili, facultativ anaerobi d. a fost izolat la om, mamifere, peşti, reptile, şerpi şi păsări e. nu există specie patogenă pentru om

R c,e pag 102

13. Manifestările clinice determinate de infectia cu Aeromonas sunt a. nu determină gastroenterite b. determină infecţii ale plăgilor c. nu poate determina septicemii la imunodeprimaţi d. poate determina infecţii oculare e. poate determina infecţii osoase şi articulare

R b,d,e pag 103

14. Despre genul Aeromonas se afirmă a. sunt bacili gram negativi, mobili datorită unui flagel polar, facultativi anaerobi, catalazo- şi oxidazo-pozitivi b. se poate izola pe mediul de geloză-sânge cu adaos de ampicilină c. nu pot fi cultivate pe medii speciale d. testele biochimice automate nu permit identificarea genului e. testele seologice evidenţiază aglutininele anti-O din serul bolnavilor

R a,b,e pag104

15. Despre genul Aeromonas se afirmă a. sunt sensibile la cefalosporine de generaţia III b. sunt sensibile la penicilină, ampicilină, carbenicilină şi ticarcilină c. ca medii de cultură se pot folosi apă peptonată alcalină, geloză sânge chocolate d. se pot folosi medii selective ca: Mac Conkey şi CIN(cefsulodin-igrasin-novobiocin) e. poate să determine 5 forme clinice de gastroenterită

R a,c,d,e pag 104 16. Genul Plesiomonas este caracterizat prin a. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept

b. bacili gram negativi, cu capete rotunjite c. tulpinile mobile posedă 2-5 flageli lofotrichi d. sunt coci care nu fermentează glucoza şi nu reduc nitraţii e. cresc în limite largi de temperatură(8-45ºC)

R b,c,e pag 104

17. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt adevărate a. produce gastroenterite şi infecţii extraenterale care evoluează până la stări septicemice b. în cazul manifestărilor intestinale, simptomele variază de la forme uşoare cu scaune diareice apoase până la episoade de tip dizenteriform c. manifestările extraintestinale sunt reprezentate de meningite şi septicemii d. starea imunologică nu influenţează evoluţia bolii e. au deseori caracter de boală profesională

R a,b,c,e pag 105

18. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt false a. se izolează pe geloză sânge chocolate şi mediu selectiv IBG(inositol-săruri biliare-verde briliant) b. nu determină manifestări extraintestinale c. testul oxidazei este pozitiv, ceea ce serveşte la diagnosticul diferenţial cu enterobacteriile d. este rezistent la trimetroprim, cefalosporine, cloramfenicol şi quinolone e. nu se recomandă recoltarea de materii fecale

R b,d,e pag 105

19. Din punct de vedere morfologic, germenii aparţinând genului Campylobacter sunt a. bacili gram pozitivi, sporulaţi de formă asemănătoare literei ”S” b. bacili gram negativi, nesporulaţi, de formă asemănătoare literei ”S” c. coci gram negativi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de lanţuri d. coci gram pozitivi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de ciorchine sau grămezi

e. sunt prevăzuţi cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremităţi

R b,e pag 106

22. Despre infecţiile cu Campylobacter se poate spune a. majoritatea pacienţilor asimptomatici sunt copii sub 1 an şi adulţii tineri (20-29 de ani) b. cu înaintarea în vârstă s-a constatat o creştere a incidenţei bolii c. epidemiile sunt mai frecvente în lunile calde, dar pot apare în orice altă perioadă a anului d. cele mai frecvente focare epidemice au fost citate în urma consumului de apă contaminată e. rol important în patogenie au doza infectantă, precum şi statusul imun al pacientului

R c,d,e pag 107

24. Despre tulpinile de Campylobacter se poate afirma a. au exigenţe deosebite de cultivare b. se folosesc medii de cultură înalt selective, cu conţinut de cefalotin, trimetoprim, vancomicină c. cresc pe medii uzuale de cultură d. identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale şi biochimice e. se poate face diagnostic serologic ce constă în evidenţierea de anticorpi anti C.coli şi C.jejuni prin metoda Elisa şi RFC

R a,b,d,e pag 109-110

25. Despre Helicobacter pylori se poate afirma a. sunt bacterii gram negative, încurbate sau spiralate, prezentând 4-6 flageli localizaţi la un pol al bacteriei b. creşte la un pH optim de 1-2 c. produce din abundenţă uree şi e foarte mobil d. poate rezista în organism toată viaţa e. indivizii infectaţi dezvoltă un răspuns imun de lungă durată

R a,c,d,e pag 111

VARIANTA 1

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect

1. Cel mai virulent şi mai bine cunoscut membru al genului Staphylococcus este: a. S. aureus b. S. epidermidis c. S. haemolyticus d. S. lugdunensis e. S. saprophyticus R: a Curs pag. 9

2. AgHBs este un antigen de suprafaţă al: a. virusului hepatitic A b. virusului gripal tip A c. virusului HIV d. virusului hepatitic B e. streptococului de grup B. D Pag. 284 – 285

3. Virusul urlian afectează cel mai frecvent: a. glanda suprarenală b. hipofiza c. glanda parotidă d. glanda tiroidă e. glandele paratiroide. C Pag. 303

4. Dermatofiţii necesită pentru creşterea pe mediile de cultură:

f. 24 de ore g. 48 de ore h. 72 de ore i. 5 zile j. 2-3 săptămâni (Răspuns corect e-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 5. Virusul rabic se transmite: a. pe cale respiratorie b. pe cale digestivă c. prin muşcătura animalelor infectate d. prin contact cu tegumentele persoanelor infectate e. prin transfuzii de sânge

Raspuns c. pag.313 6. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN este dublu spiralat cu excepţia:

f. Poxvirusurilor g. h. i. j. Răspuns: D

Adenovirusuri Herpesvirusuri Parvovirusuri Papovavirusuri

Curs pag. 223 7. Prima boală în care s-a aplicat profilaxia specifică a fost:

a. varicela b. variola

c. rabia d. hepatita e. rujeola Răspuns: B

Curs pag. 256

8. Factorii de virulenţă ai Mycoplasma pneumoniae sunt: f. g. h. i. j.

antigenul glicolipidic adezina P1 antigen somatic de gen polizaharide antigene de suprafată, specifice de grup

Răspuns B 196 curs

9. Antibioticul de elecţie în tratamentul infecţiilor chlamydiene este: a. b. c. d. e.

Penicilina Tetraciclina Cloramfenicol Azitromicina Cotrimoxazol

Răsp B 208 curs

10. Eritemul migrator este produs de: f. g. h. i. j.

Borrelia burgdorferi; Borrelia recurrentis; Rickettsia prowazeki; Bordetella pertusis; Coxiella burnetti. R: a (curs p. 189)

11. Francisella tularensis este agentul cauzal al: a. b. c. d. e.

febrei tifoide bubonului pestos sindromului Fitz-Hugh tularemiei bolii Weil

R: d curs pagina 144

12. Germenii genului Bordetella sunt: f. g. h. i. j.

coci gram negativi coci gram pozitivi fungi cocobacili gram negativi bacili gram pozitivi R: d curs pag.138

13. Şancrul sifilitic apare în stadiul de: a. b. c. d. e.

neurosifilis; gome sifilitice; sifilis primar; sifilis secundar; sifilis cardio-vascular. R: c (curs p. 182)

14. Izolarea bacililor tuberculoşi se face pe următoatele medii: f. g. h. i. j.

m. Bordett-Gengou; m. Thayer-Martin; geloză sânge; m. Löwenstein-Jensen; m. Mac Conkey. R: d. (curs p. 178)

15. Treponemele sunt: a. b. c. d. e.

bacterii gram pozitive, mobile, subţiri, necapsulate, nesporulate; bacterii bram negative, imobile, subţiri, necapsulate, nesporulate; bacterii gram pozitive, imobile, subţiri, încapsulate, sporulate; bacterii gram negative, mobile subţiri, încapsulate, sporulate; bacterii spiralate, subţiri, mobile, necapsulate, nesporulate. R: e (curs p. 180)

16. Mycobacterium tuberculosis este un germen: f. g. h. i. j.

natural patogen pentru animale; condiţionat patogen pentru om şi animale; natural patogen pentru om; înalt patogen pentru om; condiţionat patogen pentru om. R: d (curs p. 165)

17. Genul Proteus reuneşte bacili: a. lactozo-pozitivi b. gram-pozitivi c. capsulaţi

d. sporulaţi e. cu polimorfism accentuat

pag.94 curs, R:e

18. Clostridiile gangrenei gazoase sunt: f.

bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi suprafaţa mucoaselor g. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central h. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central i. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă j. coci gram pozitivi, strict anaerobi pag.154 curs, R:c

19. Care dintre următoarele enterobacterii prezintă o capsulă proeminentă: a. Proteus b. Shigella c. Klebsiella d. Yersinia e. Enterobacter pag.72 curs, R:c

20.Clasificarea Lancefield pe baza structurii antigenice a streptococilor este după natura: f. antigenului flagelar H g. antigenului K h. antigenului somatic O i. antigenului polizaharidic C j. antigenului de înveliş Vi R: d LP pag. 111

Următoarele întrebări au 2-4 răspunsuri corecte 21. Bacilul piocianic produce următoarele toxine: a. endotoxina A b. exotoxina A c. exoenzima S

d. toxina exfoliativă e. eritrotoxina R: b, c Curs 116

22. Neisseriile se izolează pe următoarele medii: f. g. h. i. j.

mediu Thayer- Martin mediul Bordet-Gengou mediul Istrati-Meitert geloză-chocolate mediul Löffler pag.64 curs, R:a, d

23.Următoarele afirmaţii referitoare la S. aureus sunt corecte: a. sunt coci gram pozitivi dispuşi în grămezi b. sunt aerobi şi facultativ anaerobi c. sunt sporulaţi d. sunt nesporulaţi e. sunt mobili R: a, b, d Curs pag. 9

24. Infecţiile invazive şi generalizate determinate de S. aureus sunt reprezentate de: f. foliculite g. furuncule h. carbuncule i. osteomielita şi artrita septică j. febra reumatismală R: a, b, c, d Curs pag. 13, 14

25. S. aureus este în mod natural rezistent la următoarele chimioterapice antiinfecţioase: a. b. c. d. e. R: b, d

macrolide polimixine glicopeptide quinolonele de generaţia I carbapeneme Curs pag. 18

26. Teste de patogenitate utilizate pentru identificarea S. aureus: f.

evidenţierea hemolizinelor

g. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului h. evidenţierea fibrinolizinei i. fermentarea manitolului în mediul Chapman j. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert R: a, b, c, d LP pag. 108

27. Testul sensibilităţii la bacitracină este pozitiv pentru: a. streptococul beta-hemolitic de grup A b. streptococul agalactiae c. streptococul viridans d. streptococul pneumoniae e. streptococul piogenes R: a, e LP pag. 114

28. Complicaţiile poststreptococice sunt reprezentate de: f. g. h. i. j. R: b, c, d, e

scarlatina reumatismul articular acut cardita reumatismală glomerulonefrita acută coreea LP pag. 112

29. Glomerulonefrita poststreptococică se produce datorită: a. b. c. d. e. R: b, e

unei reacţii de hipersensibilitate de tip II unei reacţii de hipersensibilitate de tip III unei reacţii de hipersensibilitate de tip IV toxinei eritrogene de tip A a streptococului de grup A streptolizinei O elaborată de streptococul de grup A Curs pag. 24, 28

30. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate Gram: f. diplococi, gram negativi, reniformi g. diplococi gram pozitivi lanceolaţi h. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele i. pot fi încapsulaţi j. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii R: b, c, d LP pag. 121

31. Cocii gram pozitivi strict anaerobi sunt cuprinşi în genurile: a. Peptococcus

b. Peptostreptococcus c. Bacteroides d. Veillonella e. Prevotella pag.192 LP, R:a,b

32. Neisseria meningitidis prezinta urmatoarele caractere: f. are habitat strict uman g. se izolează de la mamifere si păsări h. este un germen oxidazo-pozitiv i. este un germen oxidazo-negativ j. este un germen nepretenţios nutritiv pag.66 curs, R:a,c

33. Neisserria gonorrhoeae poate determina la femei: a. eritem nodos b. endocervicită acută c. febră enterică d. sterilitate secundară e. sarcini ectopice pag.63 curs, R:b,d,e

34. Produsele patologice tipice recoltate în infecţiile gonococice sunt: f. exudat nazal g. exudat faringian h. sânge şi lichid articular i. secreţie uretrală j. secreţie cervicală pag.64 curs, R:d,e

35. Oftalmia gonococică: a. b. c. d. e.

este frecventă la nou-născut contaminarea conjuctivei în timpul naşterii poate cauza orbirea profilaxia se face prin vaccinare profilaxia se face cu azotat de argint pag.61 curs, R:a,b,c,e

36. Corynebacterium diphteriae se izolează pe: f. mediul Tinsdale g. mediul Gundel Tietz h. mediul Istrati-Meitert

i. mediul Löffler j. medii ce conţin telurit pag.131 LP, R:a,b,d,e

37. Testul Elek: a. este un test de toxigeneză in vivo b. este un test de toxigeneză in vitro c. este o metodă mai accesibilă şi mai puţin costisitoare d. este o reacţie de precipitare în mediu lichid e. este un test de imunodifuzie în gel pag.46 curs-pag.133 LP, R:b,c,e

38. Listeria monocytogenes: f. g. h. i. j.

Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic

pag.53 curs, R:a,e

39. Forma emetică în toxiinfecţiile alimentare produse de Bacillus cereus: a. este asociată cu consumul de carne b. este asociată cu consumul de orez prăjit c. febra şi diareea sunt în general prezente d. febra şi diareea sunt în general absente e. această formă de boală are o durată de 1-2 zile pag.41 curs, R:b,d

40. Escherichia coli are urmatoarele caractere generale: f. sunt bacili lactozo-pozitivi g. sunt germeni condiţionat patogeni h. elaborează enzime cu caracter proteolitic i. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi) j. sunt germeni strict aerobi pag.88 curs, R:a,b,d

41. Klebsiella prezintă următoarele antigene: a. antigene O

b. antigene H c. antigene K d. antigene Vi e. antigene HBs pag.92 curs, R:a,c

42. Enterotoxine termolabile au fost evidenţiate la: a. Proteus b. E. coli c. Klebsiella d. Salmonella e. Shigella pag.74 curs, R:b,c,d

43. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt: a. P. vulgaris b. P. penneri c. P. mixofaciens d. P. mirabilis e. Ps. aeruginosa pag.95 curs, R:a,d

44. Germenii din familia Enterobacteriaceae care produc infecţii extraintestinale sunt: f. Salmonella g. E. coli h. Klebsiella i. Shigella j. Proteus pag.75 curs, R:b,c,e

45. În familia Enterobacteriaceae intră urmatoarele genuri: a. Bordetella b. Serratia c. Vibrio d. Klebsiella e. Proteus pag.71 curs, R:b,d,e

46. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii lactozo-pozitive (fermentează lactoza):

f. Proteus g. Salmonella h. E. coli i. Klebsiella j. Shigella pag.73 curs, R:c,d

47. Testele biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor sunt: a. b. c. d. e.

reacţia roşu metil testul CAMP reacţia Voges-Proskauer testul Elek testul fenilalanindezaminazei

pag.142-144 LP, R:a,c,e

48. Exotoxina tetanică prezintă două componente: f. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central g. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular h. tetanolizina cu efect cardiotoxic i. tetanolizina cu efect toxic renal j. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central pag.190 LP, R:a,c

49. Profilaxia specifică în tetanos: a. vaccinare BCG b. vaccinare DTP c. administrare de anatoxină ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită), penicilină, ser antitetanic d. administrare de imunoglobuline e. profilaxia specifică face parte din vaccinările obligatorii ale copilului pag.156 curs, R:b,e

50. Acido-alcoolo-rezistenţa micobacteriilor se datorează peretelui celular bogat în: f. g. h. i. j.

peptidoglicani; acid micolic; ceruri; alcali; mureină. R: b, c (curs p.167)

51. Produsele patologice în TBC sunt: a. b. c. d. e.

spută; urină; exudat faringian; materii fecale; LCR. R: a, b, d, e (curs p. 177)

52. Structura antigenică a T. Pallidum este reprezentată de: f. g. h. i. j.

antigene poliozidice; antigene proteice; endotoxina; cardiolipin; antigene fimbriale. R: a, b, d (curs p. 181)

53. T. pallidum pătrunde în organism prin: a. b. c. d. e.

picăturile lui Pflugge; alimente contaminate; penetrarea mucoaselor intacte; eroziuni tegumentare; contactul cu apa contaminată. R: c, d (curs p. 181)

54. Testele nespecifice (netreponemice) care determină IgG şi IgM (VDRL şi RPR) pot da reacţii fals pozitive în următoarele afecţiuni: f. g. h. i. j.

boli acute febrile; vaccinare recentă; sarcină; boli autoimune; tuberculoză. R: a, b, c, d (curs p. 184)

55. Leptospiroza este o afecţiune cu afectare: a. b. c. d. e.

tegumentară; hepatică; cardiacă; renală; nervoasă. R: b, d (curs p. 192)

56. Boreliile produc următoarele afecţiuni: f. febra Q; g. febra recurentă;

h. boala Brill-Zinser; i. boala Lyme; j. febra de tranşee. R: b, d (curs p. 187) 57. Factorii de virulenta pentru Haemophilus influenzae sunt: a. b. c. d. e.

capsula citratul de Na Ig.A proteazele coagulaza aderenta R: a,c,e

curs pag.126

58. Haemophilus influenzae se poate izola pe urmatoarele medii de cultura: f. g. h. i. j.

Mac Conkey Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier Wilson Blair Istrati-Meitert Geloza chocolate R: b,e curs pag.128

59. Stadiile tusei convulsive sunt: a. b. c. d. e.

stadiul cataral stadiul paroxistic stadiul subacut stadiul de convalescenta stadiul cronic R: a, b, d curs pagina 139

60. Urmatoarele afirmatii despre bruceloza sunt adevarate: f. g. h. i. j.

se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi este o zoonoza are caracter de boala profesionala diagnosticul este bacteriologic si serologic este frecvent intalnita la copii R: a, b, c, d curs pagina 143

61. Infectiile simptomatice produse de germenii apartinand genului Legionella sunt:

a. b. c. d. e.

febra Pontiac endocardita boala legionarilor tularemia reumatism poliarticular acut R: a, c curs pagina 149

62. Virulenta germenilor din genul Gardnerella este corelata cu: f. g. h. i. j.

capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale prezenta capsulei concentratia microbiana ridicata prezenta sporilor sinergismul cu germenii anaerobi R: a, c, e curs pagina 131

63. Evidenţierea clamidiilor prin microscopie directă se face cu ajutorul următoarelor coloraţii: a. b. c. d. e.

coloraţie Gram coloraţie Gimenez coloraţie Ziehl-Nielsen imunofluorescenţă Macchiavello Răsp BDE lucr 22

64. Micoplasmele: f. g. h. i. j.

necesită medii speciale, lichide sau solide cresc pe geloză-sînge cresc la orice temperatură necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate nu cresc pe medii uzuale Răspuns AD 213 indreptar

65. Infecţiile umane produse de ricketsii sunt: a. b. c. d. e.

tifosul exantematic infecţii urinare febra Q infecţii respiratorii febrele pătate

Răspuns ACE 201

66. Febra Q: f. este produsă de Coxiella burnetti g. calea de transmitere este verticală h. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un animal la altul i. este produsă de S. aureus j. calea de transmitere este sexuală Răspuns AC 202 curs

67. Diagnosticul de laborator in holeră este a. se bazează pe izolarea şi identificarea vibrionului holeric din materiile fecale b. b.examenul preparatului nativ la microscopul cu fond intunecat evidenţiază mobilitatea accentuată a vibrionilor c. se poate face şi diagnostic serologic când evidenţiem aglutininele antiholerice în sânge d. pe mediul Mac Conkey vibrionul holeric produce colonii lactozo-pozitive e. frotiurile colorate gram din colonii izolate, evidenţiază prezenţa de bacili gram pozitivi R a,b,c pag 100

68. Vibrio parahaemolyticus este caracterizat prin f. determină gastroenterite acute g. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale plăgilor) h. este un coc gram pozitiv i. este un coc gram negativ j. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia R a,b,e pag101

69. Infecţiile cu Campylobacter se caracterizează prin a. sursa de infecţie la om este reprezentată cel mai frecvent de animalele infectate b. boala poate lua caracter profesional în cazul crescătorilor de animale şi al medicilor de laborator c. determină distrucţii masive ale mucoasei jejunului, ileonului şi colonului d. la persoanele imunocompromise C.fetus poate difuza în sistemul circulator

e. nici o tulpină nu se poate localiza la nivelul mucoasei gastrice fiind neutralizată de aciditatea gastrică R a,b,c,d pag 107

70. Următoarele afirmaţii despre Helicobacter pylori sunt false f. g. h. i. j. R b,d

omul este principalul rezervor de infecţie nu se poate transmite prin contact interuman a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală pag 112

71. Mediile de cultură folosite pentru creşterea fungilor sunt: a. b. c. d. e.

Sabouraud simplu Sabouraud cu adaus de actidionă Geloză-simplă Geloză-sânge Mueller-Hinton

(Răspuns corect ab-pg 212 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

72. Mucegaiurile includ următoarele genuri: f. g. h. i. j.

Aspergillus Histoplasma Epidermophyton Penicillium Cryptococcus

(Răspuns corect ad-pg 217-219 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

73. Din punct de vedere clinic distingem următoarele forme de criptococoză: a. b. c. d. e.

cu atingere pulmonară cu atingere cutanată cu atingere osoasă cu atingere renală cu atingere cardiacă

(Răspuns corect abc-pg 216 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

74. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme sunt:

f. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice păstrându-şi infecţiozitatea; g. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic,

h. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă; i. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; j. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; Răspuns: A, C, E Curs pag. 220 75. Prin examinare la microscopul electronic virionii cu formă sferică sunt:

a. poxvirusurile b. c. d. e.

adenovirusurile virusul rabic virusurile gripale bacteriofagii

Răspuns: B, D Curs pag. 221

76.Interferonii sunt un grup de substanţe care prezintă proprietăţi:

f. antibacteriene g. h. i. j.

antitumorale antivirale antiparazitare imunomodulatoare

Răspuns: B, C, E Curs pag. 242

77. Care din următoarele imunoglobuline prezintă importanţă în infecţiile virale:

a. Ig A b. c. d. e. Răspuns: A, B, D

Ig G Ig D Ig M Ig E

Curs pag. 240

78. Caracteristicile familie Herpesviridae sunt:

f. genomul este ADN g. sunt virusuri anvelopate

h. genomul este ARN i. virionii sunt de formă paralelipipedică

j.

sunt virusuri nude

Răspuns: A, B Curs pag. 262

79. Cele două afecţiuni pe care virusul varicelo-zosterian le poate produce sunt:

a. zona zoster în cazul infecţiei primare b. c. d. e.

zona zoster prin reactivare varicela prin reactivare varicela în cazul infecţiei primare varicela în cazul infecţiei secundare

Răspuns: B, D Curs pag. 265

80. Efectul antiviral al Acyclovirului (Zovirax) este limitat numai la:

f. Virusul varicelo-zosterian g. h. i. j.

Virusul citomegalic Virusul Epstein-Barr Virusul herpes simplex tip1 Virusul herpes simplex tip 2

Răspuns: A, D, E Curs pag. 244

81. Care din următoarele afirmaţii despre viroizii sunt adevărate:

a. afectează celulele vegetale b. sunt capabili să se replice autonom c. nu sunt capabili să se replice autonom d. afectează celulele umane e. afectează celulele animale Răspuns: A, B Curs pag. 249 82. În infecţia cu virusul rabic produsele patologice sunt reprezentate de: f. a.exudat nazal g. b.salivă h. c.materii fecale i. d.lichid cefalorahidian j. e.sânge Răspuns b,d,e pag.314

83. HIV1 pătrunde în organism : a. a.pe cale sexuală b. b.pe cale parenterală (transfuzii de sânge, abuz de droguri) c. c.pe cale verticală, transplacentară d. d.pe cale respiratorie e. e.pe cale digestivă Răspuns a,b,c pag.317

84. Bolnavii cu HIV sunt predispuşi la infecţii grave cu microorganisme "oportuniste": f. a.Pneumocystis carinii g. b.CMV h. c.Esherichia coli i. d.Candida j. e.Toxoplasma gondii Răspuns a,b,d,e pag.318

85. În cazul în care rubeola survine la femeia însărcinată urmările sunt : a. a.decesul fătului în uter b. b.malformaţii congenitale cardiace, oculare c. c.malformaţii ale sistemului nervos(microcefalie) d. d.malformaţii viscerale(hepatosplenomegalie, diabet) e. e.niciun răspuns corect Răspuns a,b,c,d pag.338

86. Virusurile Marburg şi Ebola se caracterizează prin : f.

a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi şi organe g. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe infectate h. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului, rinichiului,creierului i. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri j. e.niciun răspuns corect Răspuns a,b,c,d pag.328

87. Virusul hepatitic C se poate transmite pe cale: a. fecal – orală b. parenterală c. sexuală d. respiratorie e. digestivă. B C Pag. 292

88. HBV se poate transmite prin: f. expunere perinatală g. contact sexual h. cale fecal – orală i. picăturile Pflüge j. sânge şi produse din sânge contaminate. A B E Pag. 284

89. Virusul sinciţial respirator: a. determină infecţii respiratorii epidemice la sugari şi copii mici b. pătrunde în organism pe cale sexuală c. produce bronşiolite necrozante d. imunitatea post – infecţioasă este de durată e. infecţia persistentă poate apare la pacienţii imunocompromişi. A C E Pag. 306, 307

90. Profilaxia gripei se poate realiza prin: f. măsuri generale g. chimioprofilaxie h. administrarea de vaccinuri i. administrarea de antibiotice j. administrarea de antiinflamatoare. A B C Pag. 301 91.Care dintre următoarele antigene aparţin virusului hepatitic B: a. AgHBs b. AgHBw c. AgHBc d. AgHBx e. AgHBe pag. 284 A C E

92. Complicaţiile infecţiei rujeolice pot fi: f. g. h. i. j. A C E Pag.

encefalomielita acută infecţia urinară encefalita acută infecţioasă faringo-amigdalita pneumonia cu celule gigante. 305

93. Variabilitatea antigenică a virusurilor gripale se caracterizează prin: a. modificări minore b. modificări majore c. antigenic drift d. antigenic shift e. virusurile gripale nu au variabilitate antigenică. Pag. 298 A B C D

94. Identificarea tulpinilor acromogene de Pseudomonas aeruginosa se face pe baza testelor biochimice: f. g. h. i. j.

utilizarea glucozei pe cale oxidativă produce arginin-dehidrolază produce H2S fermentează glucoza cu producere de gaz produce coagulază

R: a, b LP 173

95. Bacilul piocianic determină: a. b. c. d. e. R: a, b, d Curs 117

infecţii pulmonare infecţii otice scarlatină infecţii ale arsurilor lues

96. Germenii condiţionat patogeni din familia Enterobacteriaceae sunt: f. g. h. i. j. pag.71 curs, R:a,b,d

Enterobacter E. coli Shigella Citrobacter Yersinia

97. Care dintre următoarele infecţii sunt determinate de Klebsiella pneumoniae: a. infecţii nosocomiale la gazda imunocompromisă b. infecţii de tract urinar c. ozena d. bacteriemii e. rinoscleromul pag.92-93 curs, R:a,b,d

98. Sindromul şocului toxic stafilococic: se caracterizează prin febră, hipotensiune arterială şi eritem scarlatiniform este produs de exfoliantină este produs de enterotoxine este produs de toxina şocului toxic 1 (TSST-1) a fost descris mai frecvent la femei care utilizează tampoane intravaginale R: a, d, e

Curs pag. 16

99. Streptococul de grup B: produce CAMP-factor hidrolizează hipuratul de sodiu hidrolizează esculina este sensibil la bacitracină pe medii ce conţin amidon produce un pigment roşu-portocaliu R: a, b, e

Lp pag. 119, 120

100. Pe mediul Gundel Tietz se pot observa: 3 tipuri de colonii : gravis, mitis şi intermedius 2 tipuri de colonii : gravis şi mitis 2 tipuri de colonii : gravis şi intermedius 5 tipuri de colonii notate de la T1 la T5 colonii friabile de culoare neagră intensă pag.132 LP, R:a,e

VARIANTA 2

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect Următoarele afirmaţii despre ricketsii sunt adevărate: a. sunt asemănătoare bacteriilor gram negative, având aspect de bacili b. sursa de infecţie o reprezintă omul în exclusivitate c. există profilaxie specifică prin vaccin d. se colorează Ziehl Nielsen e. calea de transmitere – prin picăturile Pflugge

Răspuns A 199

2. Calea de pătrundere a HAV în organism este: f. g. h. i. j. E Pag. 278

parenterală sexuală verticală intrafamilială fecal – orală.

3. Prezenţa markerilor serologici ai HBV se decelează în mod curent cu ajutorul: a. reacţiei de aglutinare b. ELISA c. reacţiei de fermentare a zaharurilor d. microscopiei electronice e. biologiei moleculare. B Pag. 287 – 288

4. Virusul hepatitic C aparţine familiei: f. g. h. i.

Picornaviridae Hepadnaviridae Flaviviridae Circoviridae

j.

neîncadrat.

C Pag. 291

5. Cultivarea HIV1 şi HIV2 se realizează : a. a.pe geloză-sânge b. b.pe MacConkey c. c.în linii celulare limfocitare T sau B d. d.pe AABTL e. e.în bulion Răspuns c pag.319

6. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ARN este simplu spiralat cu excepţia:

f. Paramyxovirusuri g. Rabdovirusuri h. Reovirusuri

i. j.

Ortomyxovirusuri Togavirusuri

Răspuns: C Curs pag. 223

7. Coccidioides immitis este: a. b. c. d. e.

agentul etiologic al criptococozei pulmonare un mucegai un dermatofit o levura încapsulată o levură neâncapsulată

(Răspuns corect b-pg 218 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

8. Cel mai frecvent germene implicat în etiologia brucelozei este: f. g. h. i. j.

B. melitensis B. abortus B. suis B. canis B. bovis

R: a curs pagina 143

9. În urma muşcăturii potenţial infectante, profilaxia rabiei se realizează cu : a. b. c. d. e. Răspuns a pag.315

a.imunoglobulină umană specifică b.vaccin viu atenuat care se administrează începând de la vârsta de 9 luni c.DTP d.penicilină şi gentamicină e.interferon

10. Antibioticul de electie pentru tusea convulsiva este: f. g. h. i. j.

imipenem cloramfenicol oxacilina tetraciclina eritromicina

R: e curs pagina 141

11. Pneumococii pe mediile cu sânge produc hemoliză: a. b. c. d. e. R: c LP pag. 121

β completă variabilă α parţială, verzuie α' incompletă, cu aspect voalat, înceţoşat nu produc hemoliză

12. Caracterele culturale întâlnite la genul Proteus sunt: pe mediile selective lactozate prezintă "fenomenul de cameleonaj" e. pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive f. între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de demarcaţie a lui Dienes g. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză” h. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul roşu pag.94 curs, R:c

13."Fenomenului de cameleonaj"apare la: a. b. c. d. e.

Escherichia Shigella Proteus Klebsiella Yersinia

pag.92 curs, R:d

14. Care din următoarele afirmaţii despre micoplasme sunt adevărate: f. g. h. i. j.

se colorează Ziehl-Nielsen sunt cele mai mari bacterii nu se găsesc în natură se colorează Giemsa nici un răspuns corect

Răspuns D

15. Coagulaza liberă este markerul de virulenţă pentru: a. S. aureus

R: a

b. S. epidermidis c. S. haemolyticus d. S. saprophyticus e. S. lugdunensis Curs pag 9

16. Cocii gram negativi strict anaerobi sunt reprezentaţi de genul: f. g. h. i. j.

Prevotella Veillonella Bacteroides Fusobacterium Actinomyces

pag.192 LP, R:b

17. Micobacteriile sunt: a. b. c. d. e.

bacterii aerobe, imobile, sporulate şi necapsulate; bacterii facultativ anaerobe, mobile, nesporulate şi necapsulate; bacterii facultativ intracelulare, imobile, nesporulate, necapsulate; bacterii aerobe, nesporulate, mobile, încapsulate; bacterii anaerobe, imobile, nesporulate, necapsulate. R: c (curs p. 167)

18. N. gonorrhoeae: f. g. h. i. j.

este prezent numai la persoanele infectate poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie nu este în exclusivitate un patogen uman în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul infectat este mult mai mic decât varianta inversă

pag.63 curs, R:a

19. Bacillus cereus prin cele două tipuri de enterotoxină pe care le secretă poate cauza: a. b. c. d. e.

Difterie cutanată Antrax gastrointestinal Toxiinfecţii alimentare Endocardită Osteomielită

pag.42 curs, R:c

20. După morfo-tinctorialitate leptospirele sunt: f. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi; g. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi; h. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ anaerobi; i. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe; j. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe. R: d (curs p. 191)

Următoarele întrebări au 2, 3, 4 răspunsuri corecte

21. Următoarele afirmaţii despre toxina şocului toxic 1 (TSST-1), podusă de 1% din tulpinile de S. aureus, sunt corecte:

R: a, d

a. stimulează nespecific limfocitele T CD4 b. depolimerizează substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv c. este factor de difuziune în ţesuturi d. induce sindromul şocului toxic e. induce dermatita exfoliativă Curs pag. 11

22. Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt urmatoarele: f. g. h. i. j. pag.92 curs, R:c,d,e

sunt bacili lactozo-negativi sunt bacili întotdeauna patogeni sunt bacili gram negativi, capsulaţi sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi

23. Agentii tusei convulsive sunt: a. b. c. d. e. R: b,e curs pag.137

Bordetella hinzii Bordetella pertusis Bordetella holmesii Bordetella bronchiseptica Bordetella parapertusis

24. Virulenţa leptospirelor se datorează: f. g. h. i. j.

hemolizinei; endotoxinei; antigenului Vi; exotoxinei; antigenelor flagelare. R: a, b, c (curs p. 192)

25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formele clinice de difterie sunt adevarate: a. b. c. d. e.

două forme clinice: respiratorie şi cutanată singură formă clinică: difteria cu poartă de intrare respiratorie trei forme clinice: respiratorie şi cutanată şi digestivă singură formă clinică: difteria cutanată forma cutanată a bolii este mai frecvent răspândită în zonele tropicale

pag.46 curs, R:a,e

26. Dermatofiţiile mâinii sunt afecţiuni: f. g. h. i. j.

în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame pruritul este nesemnificativ pruritul este semnificativ atingerea poate fi bilaterală atingerea este obligatoriu bilaterală

(Răspuns corect abd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 27. Onicomicozele au următoarele caracteristici: a. b. c. d. e.

sunt mai frecvente la nivelul degetelor de la picior sunt prezente numai la degetele piciorului unghiile sunt îngroşate unghiile sunt casate unghiile nu prezintă modificări semnificative

(Răspuns corect acd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

28. Din punct de vedere morfologic brucelele patogene pentru om sunt: f. g. h. i. j.

cocobacili gram negativi cocobacili gram pozitivi bacterii strict anaerobe oxidazo si catalazo pozitive bacterii imobile, necapsulate

R: a, d, e curs pagina 142

29. Infecţii treponemice non-venerice sunt: a. b. c. d. e.

Pianul; Pinta; Gomele sifilitice; Bejelul; Neurosifilisul. R: a, b, d (curs p. 186)

30. Infecţiile exogene produse de clostridii sunt: f. g. h. i. j. pag.153 curs, R:a,e

tetanosul sindrom Ritter meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen) artrita septică gangrena gazoasă

31. Mycoplasma pneumoniae:

a. este o specie patogenă b. necesită medii complexe pentru creştere şi multiplicare c. sunt cele mai mari bacterii d. sunt bacili aerobi, nesporulaţi e. cresc rapid pe medii de cultură uzuale Răspuns A,B 195 curs

32. Granulomul tuberculos este o leziune care apare în f. g. h. i. j.

tuberculoza primară; tuberculoza secundară; sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină; tuberculoza miliară; granulia tuberculoasă. R: a, b, d, e (curs p. 171)

33. Sifilisul este o boală care se transmite: a. pe cale sexuală; b. transplacentar;

c. prin obiecte contaminate; d. prin transfuzii cu sânge contaminat; e. prin consumul unor alimente contaminate. R: a, b, d (curs p. 183)

34. Pricipalii factori de virulenţă ai enterobacteriilor sunt: f. g. h. i. j.

endotoxina sau lipopolizaharidul capsula sinteza de exotoxine secreţia de coagulază fimbriile

pag.74 curs, R:a,b,c,e

35. Clostridium botulinum: a. sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi ale tegumentelor sau mucoaselor b. se multiplică în alimentele în care există un anumit grad de anaerobioză c. este o bacterie cu habitat mixt, sporii se găsesc pe suprafaţa solului şi în intestinul animalelor d. profilaxia este specifică prin vaccinare DTP e. tratamentul curativ constă în toaleta locală a plăgii pag.157 curs, R:b,c

36. Micobacteriile atipice produc: f. g. h. i. j.

tuberculoza la om; tuberculoza la animale; infecţii pulmonare; ulcere cutanate; meningite atipice. R:c, d (curs p. 167)

37. Următoarele afirmaţii despre Rickettsia prowazeki sunt adevărate: a. Produce febra tifoidă b. Diagnosticul infecţiilor produse este atât bacteriologic cât şi serologic c. Vectorul este păduchele de corp şi cap d. Vectorul este omul bolnav cu boală aparentă sau inaparentă e. Produce tifosul exantematic Răsp BCE 201 202 curs

38. Clostridiile pot produce: f. septicemii postpartum g. septicemii postabortum h. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine i. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine j. difteria pag.154 curs, R:a,b,c

39. Germenii din Genul Proteus: a. b. c. d. e.

produc urează sunt germeni lactozo-pozitivi sunt germeni lactozo-negativi produc hidrogen sulfurat secretă fenilalanindezaminază

pag.95 curs, R:a,c,d,e

40. Caracterele culturale ale genului Klebsiella: f.

pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu margini regulate, hemolitice şi pigmentate g. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de cultură ce curge pe suprafaţa mediului) h. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează toată placa i. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozopozitive" (galbene), apoi, după 24 de ore "lactozo-negative"(verzi) j. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde (culoarea mediului), cu centrul de culoare neagră datorită producerii de hidrogen sulfurat pag.157 LP, R:b,d

41.Testele screening pentru depistarea cazurilor de sifilis sunt: a. b. c. d. e.

VDRL; FTA-ABS; RPR; TPHA; TPHI. R: a, c (curs p.184)

42. Structura antigenică a enterobacteriilor: f. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile g. antigenul somatic O face parte din peretele celular h. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în tipuri i. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în grupe j. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică pag.73 curs, R:b,c,e

43. Interpretarea rezultatelor unei uroculturi: a. b. c. d. e. pag.147 LP, R:a,e

sub 10.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă sub 30.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă peste 40.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă peste 50.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă peste100.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă

44. Escherichia coli prezintă următoarele antigene: f. antigene O g. antigene H h. antigene Vi i. antigene HBs j. antigene K pag.88curs, R:a,b,e

45. Escherichia coli se poate izola pe: a. b. c. d. e. pag.145 LP, R:b,d

mediul Tinsdale mediul Mac Conkey mediul Wilson-Blair mediul AABTL mediul Sabouraud

46. Chlamydia pneumoniae: f. g. h. i. j.

Este cauză importantă de sarcini extrauterine Produce trachomul Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite Transmiterea de la om se face pe cale sexuală Transmitere este exclusiv umană

Răsp CE 206 curs

47. Bacillus cereus produce următoarele afecţiuni: a. keratite b. endoftalmite c. toxiinfecţii alimentare d. panoftalmite e. pustula malignă pag.41 curs, R:a,b,c,d

48. Demonstarea toxigenezei la Corynebacterium diphteriae poate fi efectuată prin: f. Reacţia ASLO g. Testul Elek in vitro h. Testul la bacitracină i. Test de neutralizare in vivo (pe cobai) j. Testul la optochin pag.46-47 curs, R:b,d

49. Bacillus anthracis se izolează pe: a. b. c. d. e. pag.139 LP, R:c,d,e

geloză-chocolat mediul Wilson-Blair medii selective ca mediul PLET geloză simplă geloză sânge

50. Sindroamele toxice produse de S. aureus sunt:

R: a, d, e

f. sindromul şocului toxic g. scarlatina h. febra puerperală i. toxiinfecţii alimentare j. dermatita exfoliativă Curs pag. 15

51. Următoarele afirmaţii despre Staphylococcus saprophyticus sunt corecte: a. determină infecţii urinare la femei tinere

R: a, e

b. este agentul etiologic al parotiditei epidemice c. determină toxiinfecţii alimentare d. determină mononucleoza infecţioasă e. nu secretă coagulază liberă LP pag. 109

52. Caracterizati gonococul: f. g. h. i. j.

sunt bacili gram pozitivi creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10% este agent etiologic al meningitei bacteriene este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi pag.60-62 curs, R:b,d,e

53. Tratamentul în infecţia cu Helicobacter pylori se face a. nu se folosesc antibiotice, antiacidele fiind suficiente pentru tratament b. este natural rezistent la cefsulonid, acid nalidixic, sulfonamide, trimetoprim, vancomicină c. se foloseşte tripla terapie metronidazol cu claritromicină şi săruri de bismut d. prevenirea şi controlul bolii sunt uşor de efectuat, deoarece microorganismele sunt ubicuitare e. s-a constatat eradicarea bolii la 70-95% din pacienţii trataţi cu triplă terapie, timp de 14 zile R b,c,e pag 113

54. Care dintre urmaroarele proprietati caracterizeaza meningococii: f. g. h. i. j.

sunt bacterii pretenţioase determină scarlatina sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi produc streptolizina O aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y pag.66-67 curs, R:a,c

55. Genul Chlamydia cuprinde: a. b. c. d. e. RăspBDE 204 curs

Chlamydia pallidum Chlamydia psitaci Chlamydia influenzae Chlamydia pneumoniae Chlamydia trachomatis

56. Identificarea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa se bazează pe: f. g. h. i. j.

caracterele morfologice caracterele culturale reacţia oxidazei-pozitivă prezenţa pigmentului caracteristic creşterea la 30C

R: a,b,c,d Curs 118

57. Genul Campylobacter se caracterizează prin a. sunt microorganisme microaerofile, unele specii putând creşte şi în condiţii de anaerobioză b. în culturi mai vechi de 48 de ore, sau după pasaje repetate apar forme rotunjite numite ”corpi cocoizi” c. sunt prevăzuţi cu 6-10 flageli ceea ce le conferă mobilitate caracteristică d. sunt foarte rar răspândite în mediul extern e. producerea de H2SO4 , sensibilitatea la acidul nalidixic şi cefalotin sunt utilizate ca teste de diferenţiere între diferitele specii R a,b,e pag 106

58. Despre vibrionul holeric se poate afirma f. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale g. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de patogenitate h. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie i. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un pacient la altul j. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei subunităţi R a,b,d pag 99

59. Următoarele afirmaţii despre tratamentul în holeră sunt false a. nu se face rehidratare pentru a evita hipertensiunea b. de elecţie este tratamentul cu tetraciclină(doxicilină) sau cotrimoxazole c. profilaxia este nespecifică şi constă în respectarea măsurilor de igienă individuală şi colectivă d. profilaxia specifică se face prin vaccinare în zonele endemice şi este de durată scurtă e. nu se face tratament cu antibiotice

R a,e pag 101

60. Gonococul cunoaşte urmatoarele căi de transmitere: f. digestivă g. prin picăturile lui Pflűgge h. sexuală i. insecte hematofage j. la nou născut în timpul naşterii pag.60-63 curs, R:c,e

61. Uretrita gonococică este acompaniată din punct de vedere clinic de: a. b. c. d. e.

disurie artralgie migratorie poliurie fotofobie secreţie uretrală purulentă

pag.63 curs, R:a,e

62. Stafilococii coagulazo-negativi se diferenţiază de S. aureus prin:

R: c,e

f. absenţa peptidoglicanului din peretele celular g. absenţa acizilor teichoici din peretele celular h. absenţa coagulazei libere i. absenţa catalazei j. absenţa unor factori de virulenţă Curs pag. 19, 21

63. Diagnosticul infecţiilor cu streptococ de grup A este: a. b. c. d. e.

bacteriologic serologic biochimic histopatologic exclusiv clinic

R: a, b LP pag. 112

64. Streptococul de grup B este implicat în: f. infecţii urinare g. infecţii neonatale h. toxiinfecţii alimentare

i. scarlatină j. febră tifoidă R: a, b LP pag. 119

65. Streptococii sunt: a. coci gram negativi reniformi dispuşi în perechi b. coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri c. bacili gram pozitivi cu capete rotunjite d. imobili, nesporulaţi e. uneori capsulaţi R: b, d, e Curs pag. 21

66. Genul Acinetobacter cuprinde bacili: f. g. h. i. j. R: a,c,d Curs 122-123

gram-negativi anaerobi aerobi oxidazo-negativi oxidazo-pozitivi

67. Streptococcus pyogenes elaborează: a. streptolizina O b. streptolizina S c. exfoliantina A d. toxina şocului toxic 1 e. toxina eritrogenă R: a, b, e Curs pag. 24-25

68. Izolarea leptospirelor se face pe următoarele medii de cultură: f. g. h. i. j.

geloză sânge; m. Bordett-Gengou; m. Lowenstein-Jensen; m. Korthof; m. Fletcher: R. d, e (LP p. 205)

69. Despre speciile apartinand genului Legionella sunt corecte afirmatiile: a. sunt bacili gram negativi b. se coloreaza prin coloratii uzuale c. au necesitati nutritive deosebite

d. produc beta-lactamaza e. sunt mobile si catalazo pozitive R: a, c, d, e curs pagina 147

70. Haemophilus influenzae poate determina: f. g. h. i. j.

otita medie sinuzita vaginoza bacteriana epiglotita pneumonia

R: a, b, d, e curs pagina 127

71. Genul Gardnerella: a. b. c. d. e.

cuprinde bacili gram negativi germenii colonizeaza in numar redus mucoasa vaginala sunt germeni facultativi anaerobi nesporulati, necapsulati germenii se transmit pe cale aerogena pot fi izolati pe medii uzuale

R: a, b, c, e curs pagina 130, 131, 132

72. Haemophilus ducreyi: f. g. h. i. j.

este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala necesita factorul X pentru crestere necesita factorul V pentru crestere necesita ambii factori pentru crestere nu necesita nici un factor de crestere

R: a, b curs pagina 130

73. Genul Pseudomonas cuprinde bacili: a. b. c. d. e. R: a,d,e LP 172

gram-negativi aerobi şi facultativi anaerobi imobili oxidazo-pozitivi nesporulaţi

74. Favusul este: f. g. h. i. j.

produs de T. schoenleinii o dermatofiţie a pielii păroase a capului, mai frecvent la femei şi copii responsabil de alopecia cicatriceală produs de E. floccosum

(Răspuns corect abcd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

75. Virionii cu formă de bastonaş prin examinare la microscopul electronic sunt:

a. virusurile paragripale b. c. d. e.

bacteriofagii fagii filamentoşi poxvirusurile virusul mozaicului tutunului

Răspuns: C, E

Curs pag. 221

76. Spiculii se caracterizează prin:

f. au funcţie de absorbţie g. h. i. j.

sunt formaţiuni specifice virale au funcţia de penetrare în celula gazdă sunt formaţiuni codificate de virus nu sunt formaţiuni specifice virale

Răspuns: A, B, C, D Curs pag. 227

77. Funcţiile capsidei sunt: a. protejează acidul nucleic viral b. la virusurile anvelopate, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula gazdă c. asigură forma caracteristică virionului d. la virusurile neînvelite, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula gazdă e. facilitează asamblarea virusurilor

Răspuns: A, C, D Curs pag.226

78. Care din următoarele sunt chimioterapice antivirale:

f. Acyclovir g. h. i. j.

Cloramfenicol Zidovudin Foscarnet Trimetoprim sulfometoxazol

Răspuns: A, C, D Curs pag.243-247

79. Profilaxia în infecţia HIV cuprinde: a. b. c. d.

contact sexual protejat educaţie pentru sănătate în grupuri cu risc crescut(toxicomani) testarea riguroasă a sângelui transfuzat şi a donatorilor de organ şi ţesuturi utilizarea măsurilor de protecţie individuală a personalului medical(mănuşi, ochelari de protecţie) e. vaccinarea anti-HIV Răspuns a,b,c,d pag.320

80. Diagnosticul în infecţia HIV se realizează prin : f. a.ELISA g. b.confirmare Western blot h. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral) i. RIA, RIPA j. frotiu colorat Gram Răspuns a,b,c,d pag.319

81. Virusul rabic se multiplică : a. b. c. d. e. Răspuns c,d pag.314

în plămâni în faringe în muşchi în ţesutul conjunctiv în stomac

82. Virusul HIV infectează : f. celulele hepatice g. celulele epiteliale

h. limfocitele CD4-pozitive i. macrofagele j. celulele dendritice Răspuns c,d,e pag.317

83. Profilaxia în rubeolă se face cu : a. vaccin viu atenuat b. vaccin inactivat prin căldură c.vaccin inactivat prin formaldehidă c. d.vaccin inactivat prin alcool d. e.niciun răspuns corect Răspuns a pag.339

84. Produsele patologice în infecţia cu virusurile Marburg şi Ebola sunt: a. sânge b. lichid de lavaj nazo-faringian c. urină d. biopsii cutanate e. materii fecale Răspuns a,b,c,d pag.329

85. Următoarele afirmaţii despre virusul urlian sunt adevărate: a. pătrunde în organism pe cale respiratorie b. poate produce parotidită şi orhită urliană c. orhita urliană poate duce la sterilitate d. nu există vaccin pentru virusul urlian e. poate afecta pancreasul şi ovarele. A B C E Pag. 303, 304 86. Virusul rujeolic: se transmite pe cale respiratorie produce o erupţie maculo – papuloasă profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar este un virus de tip ADN. A B C Pag. 305, 306 87.Profilaxia gripei se poate realiza prin:

măsuri generale chimioprofilaxie administrarea de vaccinuri administrarea de antibiotice administrarea de antiinflamatoare. Pag. 301 A B C

88. Serologia virusurilor gripale implică decelarea anticorpilor specifici de tip şi subtip prin: hemaglutinoinhibare seroneutralizare fixarea complementului ELISA cultivare pe geloză sânge. Pag. 300. A B C D

89. Escherichia coli: a. b. c. d. e.

fermentează glucoza este oxidazo-negativ este oxidazo-pozitiv este catalazo-pozitiv este catalazo- negativ

pag.88 curs, R:a,b,d

90. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte: f.

Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. mirabilis şi P. vulgaris g. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. penneri şi P. mixofaciens h. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele flagelare H i. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele de suprafaţă Vi j. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P. mirabilis

pag.95 curs, R:a,c

91. Factorii de virulenţă prezenţi la Escherichia coli sunt: a. b. c. d. e.

secreţia de coagulază fibrinolizina enterotoxine lipopolizaharidul sau endotoxina capsula

pag.88curs, R:c,d,e

92. Genul Klebsiella cuprinde: f.

bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi, capsulaţi, dispuşi în diplo g. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism accentuat, foarte mobili (au cili peritrichi), nesporulaţi, necapsulaţi h. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în palisade sau în lanţuri i. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri j. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K. ozenae şi K. rhinoscleromatis. pag.92curs, R:a,e

93. Fenomenul liniei de demarcaţie a lui Dienes se utilizează: a. b. c. d. e.

în scop epidemiologic în scop terapeutic pentru stabilirea sursei de infecţie pentru stabilirea diagnosticului pentru filiaţia cazurilor pag.94curs, R:a,c,e

94. E. coli enterotoxigen (ETEC): produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi pe care le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările subdezvoltate

produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform

pag.89 curs, b,e

95. Următoarele afirmaţii despre infecţiile produse de stafilococii coagulazo negativi sunt corecte: a. S. epidermidis determină pneumonii şi meningite la nou născuţi b. S. epidermidis poate cauza endocardite la pacienţii cu proteze valvulare c. infecţiile tractului urinar la femeile tinere sunt determinate în special de S. saprophyticus d. infecţiile secundare implanturilor de dispozitive, catetere, tuburi de dren sunt cauzate mai frecvent de S. schleiferi şi S. lugdunensis e. S. haemolyticus poate cauza toxiinfecţii alimentare Curs pag. 20

R: b, c, d

96. Următoarele afirmaţii despre S. aureus sunt corecte:

R: a, b, c, e

f. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare g. determină infecţii ale plăgilor h. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de dinamică articulară i. ocazional poate determina laringită obstructivă j. determină dermatita exfoliativă Curs pag. 14, 15

97. Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A se tratează cu: a. b. c. d. e.

penicilină eritromicină cotrimoxazol spectinomicină zidovudină

R: a, b LP pag. 115

98. Streptococii viridans:

R: a, b, c

f. fac parte din flora normală a faringelui g. pot produce endocardite bacteriene h. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare i. produc scarlatina j. produc fasceita necrozantă Curs pag. 23 LP pag. 120

99. Infecţii invazive produse de Streptococcus pyogenes: a. b. c. d. e.

febra reumatismală febra puerperală erizipelul fasceita necrozantă scarlatina

R: b, c, d Curs pag. 26

100. Pentru diagnosticul diferenţial dintre streptococul viridans şi pneumococ se cercetează: f. g. h. i. j.

sensibilitatea la bacitracină sensibilitatea la optochin hidroliza hipuratului de sodiu biloliza hidroliza esculinei

R: b, d LP pag. 120

15. Urmatoarele afirmatii despre enterobacterii sunt false A) Antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip – impart grupele in tipuri B) Sunt oxidazo-pozitivi si catalazo-negativi C) Sunt bacilli gram-negativi D) Antigenul somatic O face parte din peretele celular genul in grupe E) Endotoxina face parte din structura peretelui celular si se elibereaza numai dupa distrugerea celulei 16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Escherichia coli prezinta antigenele O,H,K B) Toxina botulinica este o toxina termostabila C) Factorii de virulent pentru Haemophilus influenza coagulaza si beta-hemoliza D) Bruceloza este o zoonoza si are caracter de boala profesionala E) Clostridiile pot produce toxiinfectii alimentare prin eliberare de enterotoxine 17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Virionii de forma sferica ai HCV au diametrul cuprins intre 55 – 65 nm B) Infectia HDV se poate produce in absenta HBV C) Transmiterea HDV este pe cale fecal – orala D) Prima manifestare a HCV apare dupa o incubatie de 180 de zile E) Transmiterea infectiei HEV este fecal – orala 18. Care dintre urmatoarele informatii despre fungi sunt adevarate: A) Micozele apar frecvent la paccientii imunodeprimati B) Genurile Tricophyton si Microsporum prezinta colonii de culoare alb-galbuie C) Candidozele sistemice: septicemice sau viscerale (infectii urinare) D) Cryptococcus neoformas este un dermatofit E) Identificarea fungilor se face prin metode virusologice 19. Care dintre urmatoarele afirmatii despre nucleocapsida sunt false: A) Este o structura obligatorie a virionului

B) Este constituita dintr-un miez de acid nucleic C) Nu este formata din capsomere D) Este o structura de baza, obligatorie a cirionului E) Deriva din membrana citoplasmatica a celulei gazda 20. Virusul HIV infecteaza: A) Limfocitele CD 4 – positive B) Celulele musculare C) Celulele hepatocite D) Macrofagele E) Celulele epiteliale 28. Care dintre urmatoarele enunturi privind habitatele unor germeni sunt adevarate: A) Habitatul natural enetrobacteriilor este intestinul omului si animalelor B) Habitatul natural al gonococului este omul C) Habitatul natural al germenilor din genul Nocardia este apa, solul si materiile organice D) Habitatul natural al Chlamydiei trachomatis este omul si animalul domestic E) Legionella pneumophyla are ca habitat natural tractul respirator superior 29. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la caracterele morfotinctoriale ale unor germeni sunt corecte: A) Genul Erysipelotrix este format din bacili gram pozitivi, nesporulati B) Genul Listeria cuprinde bacili gram pozitivi, sporulati imobili C) Genul Actynomices cuprinde micete gram negative D) Genul Acinetobacter cuprinde cocobacili gram negativi E) Genul Helicobacter cuprinde bacterii spiralate gram negative 30. Care din urmatoarele enuntutri cu privire la izolarea din produsele biologice a unor germeni sunt corecte: A) Izolarea S. aureus se face pe geloza sange la 35 grade Celsius B) Izolarea Haemophilus influenza se face pe geloza chocolat la 37 grade Celsius C) Izolarea C. diphteriae se face pe mediu de imbogatire Muller Kaufman la 37 grade Celsius D) Izolarea listeriilor se face dupa o imbogatire pe mediu lichid, pe geloza sange la 37 grade Celsius E) Izolarea Campylobacteriilor se face pe medii selective 31. Urmatoarele afirmatii privind sensibilitatea la chimioterapice antiinfectioase sunt adevarate: A) Enterococul este in mod natural rezistent la amonoglicozide B) Streptococii orali sunt rezistenti la penicilina C) Streptococii orali sunt sensibili la macrolide D) Helicobacter pylori este in mod natural sensibil la vancomicina E) Acinetobacter sp. sunt sensibili la peniciline si cefalosporine de generatia I si II 32. Urmatoarele afirmatii privind conditiile de crestere si dezvoltare ale bacteriilor sunt false: A) Stafilococii se cultiva in aerobioza, pe medii suplimentate cu 10% NaCl B) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi cuprinse intre 37 – 42 grade Celsius, in aerobioza C) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi peste 42 grade Celsius, in anaerobioza D) Legionella sp. necesita conditii de aerobioza si o temperatura optima de dezvoltare de 42 grade Celsius

E) Temperatura optima de incubare pentru Campylobacter sp. este de 37 grade Celsius, timp de 24 de ore 33. Care dintre urmatorii germeni au testul oxidazei pozitiv? A) Pseudomonas aeruginosa B) Corynebacterium diphteriae C) Shigella D) E) 43. Germenii conditionat patogeni din Familia Enterobacteriaceae au urmatoarele caracteristici: A) Cresc pe mediul CIH/CIN B) Sunt oxidazo – pozitivi C) Fac parte din flora normal a omului D) Sunt agenti etiologici ai dizenterriei bacteriene E) Sunt agenti etiologici ai infectiilor nosocomiale 44. Urmatoarele afirmatii despre toxina socului toxic (TSST - 1) produsa de 1% din tulpinile de S. aureus sunt corecte: A) Stimuleaza specific limfocitele T CD 8 B) Induce dermatita exfoliativa C) Depolimerizeaza substanta fundamental a tesutului conjunctiv D) Este un superantigen E) Determina eliberarea necontrolata de TNF si IL 2 45. In alcatuirea grupului HACEK sunt incluse urmatoarele specii: A) Helicobacter pylori B) C) D) E) 46. Caracterele cultural si biochimice ale germenilor din genul Klebsiella sunt: A) In bullion formeaza la suprafata mediului un val vascos ce cade la fundul tubului B) Fermenteaza lactoza C) Nu fermenteaza lactoza D) Prezinta fenomenul de cameleonaj pe mediile lactozate E) In bulion tulbura mediul uniform 47. Caracterele biochimice ale germenilor din genul Proteus sunt: A) Lactozo-pozitivi B) Lactozo-negativi C) Produc hydrogen sulfurat D) Secreta fenilalanindezaminaza E) Nu secreta fenilalanindezaminaza 48. Factorii de virulent ai meningoccocului:

1 Informatii colectie:

1)Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este: a) [ ] Capsula b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Pilii d) [ ] Antigenul O e) [ ] Flagelii --------------------------------------------------------------------2) Pentru micoplasme este caracteristic: a) [x] Lipsa peretelui celular. b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină c) [ ] Formarea sporilor d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol e)[ ] Prezenţa peptidoglicanului --------------------------------------------------------------------3)Clostridiile se caracterizează prin: a)[ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. b)[x] Formarea sporilor care deformează celula c)[ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente e) [ ] Sunt gramnegative --------------------------------------------------------------------4)Pentru bacili este caracteristic: a)[ ] Formează spori care deformează celula b)[ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula c)[x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei d) [ ] Sunt monotrichi e) [ ] Sunt eucariote --------------------------------------------------------------------5)Rickettsiile se caracterizează prin: a)[ ] Structură acelulară. b)[ ] Se cultivă pe medii elective c)[ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz d)[x] Sunt paraziţi strict intracelulari e)[ ] Posedă capsulă

--------------------------------------------------------------------6)Pentru treponeme este caracteristic: a)[ ] Posedă polimorfism pronunţat b)[ ] Posedă flageli peritrichi c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern d)[ ] Posedă 4-8 spire neregulate e)[x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele --------------------------------------------------------------------7) Despre leptospire se poate afirma: a)[ ] Posedă formă bacilară b) [ ] Sunt asigurate cufl ageli lofotrichi c)[ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale d)[x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă --------------------------------------------------------------------8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine: a) [ ] Cantitate mare de proteine b)[x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic c)[ ] Cantitate mare de peptidoglican d) [ ] Cantitate mare de polizaharide e) [ ] Toate de mai sus --------------------------------------------------------------------9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente: a) [ ] Gram b) [x] Ziehl-Neelsen c) [ ] Neisser d) [ ] Loeffler e) [ ] Burii-Hins --------------------------------------------------------------------10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii: a) [ ] Burri-Hins b) [ ] Giemsa c) [ ] Ziehl - Neelsen d) [ ] Gram e) [x] Loeffler

--------------------------------------------------------------------11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda: a) [ ] Gram b) [ ] Burri-Hins 3 22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru: a)[ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului b) [ ] Contrastarea obiectului studiat c)[x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat d)[ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv e)[ ] Refractarea razelor de lumină --------------------------------------------------------------------23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoareaparti cul ari tate : a)[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat c)[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei d)[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv e)[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului --------------------------------------------------------------------24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------26) Se divid în câteva planuri următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [x] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: a)[ ] Se aranjează în perechi b)[x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate

d)[ ] Se divid în câteva planuri e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate: a)[ ] Se aranjează în perechi b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[x] Se aranjează în grămezi neregulate d)[ ] Se divid într-un singur plan e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate: a) [ ] Se aranjează în perechi b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate d)[ ] Se divid într-un singur plan e)[x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare --------------------------------------------------------------------30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc: a) [ ] Monotriche b) [x] Lofotriche c) [ ] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc: a) [ ] Monotriche b) [ ] Lofotriche c) [x] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coci b) [ ] Spirochete c) [ ] Rickettsii

d) [ ] Mycoplasme e) [x] Vibrioni --------------------------------------------------------------------33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coccus b) [ ] Spirochaeta c) [ ] Rickettsia d) [ ] Mycoplasma e) [x] Bacterium --------------------------------------------------------------------34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c)[ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide d)[ ] Participă în conjugarea bacteriană e)[x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali --------------------------------------------------------------------35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c)[x] Sunt constituiţi din proteine d)[ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană e)[ ] Sunt fixaţi de ribozomi --------------------------------------------------------------------36) Capsula bacteriană: a)[ ] Conţine 90% peptidoglican b)[ ] Conţine 5-20% lipoproteine c)[ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile d)[x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei e)[ ] Participă la sinteza peretelui celular --------------------------------------------------------------------37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin: a)[x] Autoclavare la o atmosferă b) [ ] Tindalizareîn baia de apă la 58° C c) [ ] Filtrare

d)[ ] În pupinel la 1600 C e) [ ] Prin metode chimice --------------------------------------------------------------------38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 c) [ ] CMI : CT = 16 : 8 d) [ ] CMI : CT = 8 : 4 e) [x] CMI : CT = 8 : 32 --------------------------------------------------------------------39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei: a)[ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice b) [ ]Inhibă replicarea ADN c)[x] Inhibă sinteza peptidoglicanului d)[ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza e)[ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei --------------------------------------------------------------------40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor: a)[ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager b)[x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei c)[ ] Blocează sinteza ADN-ului d)[ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice e)[ ] Blochează activitatea ribozomilor --------------------------------------------------------------------41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: a) [ ] Acidul sulfanilamidic b) [ ] Acidul paraaminobenzoic c) [ ] Acidul folic d)[x] Acidul clavulanic e) [ ] Acidul fenilpiruvic --------------------------------------------------------------------42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: a) [ ] Acidul paraaminobenzoic b) [ ] Acidul sulfanilamidic c) [ ] Acidul ascorbinic d) [ ] Acidul fenilpiruvic e)[x]Sul bact am

--------------------------------------------------------------------43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: a)[ ] Diluţiilor succesive Appelmann b)[ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid d)[x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal 5 --------------------------------------------------------------------44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: a)[ ] Plajelor sterile b)[ ] Precipitării în gel c)[x]Di fuzi m et ri că d) [ ] Otto e) [ ] Fischer --------------------------------------------------------------------45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor: a) [x] Liofilizare b) [ ] Congelare c)[ ] Sterilizare prin căldură uscată d) [ ] Pasteurizare e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------46) Se efectuează la 160-1800C : a)[ ] P ast eu ri za rea b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi c) [ ] Liofilizarea d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: a) [ ] Congelarea b) [ ] Liofilizarea c) [ ] Filtrarea

d) [x] Pasteurizarea e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: a) [ ] Cu vapori sub presiune b)[ ] Cu căldură uscată c) [x] Tindalizarea d) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Filtrarea --------------------------------------------------------------------49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: a) [x] Antagonism b) [ ] Sinergism c)[ ] Si m b i o ză d)[ ] In t erfer en ţ ă e)[ ] Metabioză --------------------------------------------------------------------50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene: a)[ ] N utriţia bacteriană b)[ ] Respiraţia bacteriilor c) [x] Enzimele microbiene d)[ ] Mediile de cultură e) [ ] Metabolismul microbian --------------------------------------------------------------------51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma: a)[ ] Sunt de natură polizaharidică b)[x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană c)[ ] Posedă activitate la temperatura 00 C d)[ ] Posedă activitate la temperatura 650 C e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular --------------------------------------------------------------------52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant: a) [ ] Patogene b)[ ] Cultivate în laborator c) [x] Formele sporulate d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate e) [ ] Care au capacitatea de adeziune

--------------------------------------------------------------------53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Rata de creştere devine nulă b)[ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar c)[ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică d)[x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor e)[ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală --------------------------------------------------------------------54) Titrarea bacteriofaguluise efectuează prin metoda: a) [ ] Otto b) [x] Appelmann c) [ ] Weinberg d) [ ] Furt e) [ ] Fischer --------------------------------------------------------------------55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte: a) [ ] Sterilizare b) [ ] Antisepsie c) [x] Asepsie d)[ ] Dezi n fecţ i e e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi maij oase de 600C se numeşte: a) [x] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d) [ ] Congelare e) [ ] Liofilizare --------------------------------------------------------------------57) Către mediile de transport se referă: a) [ ]Medi il e Hiss

b)[x] Soluţia fosfat-tampon c) [ ] Bulionul biliat d) [ ]Medi ul Kitt-Tarozzi e)[ ] Geloză-sânge --------------------------------------------------------------------58) Profagul reprezintă: a)[ ] Forma vegetativă a fagului virulent b)[ ] Forma vegetativă a fagului temperat c)[ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian e)[ ] Formă imatură de fag --------------------------------------------------------------------59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: a) [x] 0 - +200C b) [ ] + 20 - + 400C c) [ ] + 45 - + 600C d) [ ] - 10 - + 100C e) [ ] > 600C --------------------------------------------------------------------60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte: a) [ ] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d)[x]Dezi nfe cţ i e e) [ ] Liofilizare --------------------------------------------------------------------61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim: a) [ ] 1000C - 20 minute b) [ ] 1150C -60 minute c) [x] 1200C - 15-20 minute d) [ ] 1600C - 30 minute e) [ ] 1800C - 60 minute --------------------------------------------------------------------62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii: a) [ ] Aerobe

b) [ ] Anaerobe c) [ ] 5-10% azot d) [x] 5-10% bioxid de carbon e) [ ] 5-10% oxid de etilen --------------------------------------------------------------------63) Conjugarea reprezintă: a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor c)[ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag d)[ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule e)[ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive --------------------------------------------------------------------64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia: a) [ ] Difteria b) [ ] Tetanosul c) [ ] Scarlatina d) [x] Bruceloza e)[ ] Gangrena gazoasă --------------------------------------------------------------------65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig: a) [ ] Ig M b) [x] Ig G c) [ ] Ig A d) [ ] Ig D e) [ ] Ig E --------------------------------------------------------------------66) Responsabile de hipersensibilitatea de tipIV sunt: a) [ ] LimfociteleB b) [x] Limfocitele T c)[ ] Ig A

d) [ ] Ig G e) [ ] Ig M --------------------------------------------------------------------67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [x] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------68) Traversează în formă activă bariera placentară: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: a) [x] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------71) Indică şi predomină in infecţia acută a) [ ] Ig A b) [x] IgM c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D

--------------------------------------------------------------------72) Asigură imunitatea postinfecţioasă: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------73) Sunt sensibile la cisteină: a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] IgD --------------------------------------------------------------------74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică: a)[x] Infecţia acută b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

Infecţia cronică Infecţia secundară R ei n fecţ i a Suprainfecţia

--------------------------------------------------------------------75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare: a)[ ] Infecţie acută b)[ ] Infecţie cronică c)[ ] Infecţie secundară d)[x]R ei nfecţ i e e)[ ] Suprainfecţie --------------------------------------------------------------------76)C onsti tuie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă: a)[ ] Infecţia acută b)[x]S uprai nfecţ i e c)[ ] Infecţie secundară

d) [ ] Reinfecţie e)[ ] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii : a)[ ] Infecţie acută b)[ ] Infecţie cronică c)[x] Infecţie secundară d)[ ] Su p rai n fe cţ i e e)[ ] Reinfecţie --------------------------------------------------------------------78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism: a)[ ] Su p rai n fe cţ i e b)[ ] R ei n fecţ i e c)[ ] Infecţie acută d)[ ] Infecţie secundară e)[x] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------79) Complementul poate fi activat pe calea: a)[ ] Bu t i l en -g l i co l i că b)[ ] Fermentativă c)[ ] Acidă mixtă d)[x]C lasică e)[ ] Oxidativă --------------------------------------------------------------------80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: a) [ ] Ig A b) [x] Ig E c) [ ] Ig D d) [ ] Ig M e) [ ] Ig G --------------------------------------------------------------------81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: a) [x] Bacteriemie

b) [ ] Toxinemie c) [ ] Septicopiemie d) [ ] Virusemie e) [ ] Septicemie --------------------------------------------------------------------82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge: a) [ ] Virusemie b) [x] Septicemie c) [ ] Bacteriemie d) [ ] Toxinemie e) [ ] Septicopiemie --------------------------------------------------------------------83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe: a) [ ] Septicemie b) [ ] Toxinemie c) [x] Septicopiemie d) [ ] Virusemie e) [ ] Bacteriemie --------------------------------------------------------------------84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli: a) [ ] Septicopiemie b) [ ] Toxinemie c) [ ] Bacteriemie d) [x] Virusemie e) [ ] Septicemie --------------------------------------------------------------------85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui: a) [ ] Septicemie b) [ ] Septicopiemie c) [ ] Bacteriemie d) [ ] Virusemie e) [x] Toxinemie --------------------------------------------------------------------86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie: a) [x] Coombs

b) [ ] Precipitare c) [ ] Hemaglutinare d)[ ] B act eri o l i ză e)[ ] Inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie: a) [ ] Hemaglutinare b) [ ] Coombs c)[x]Hem ol i ză d) [ ] Precipitare e)[ ] Inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie: a)[ ] B act eri o l i ză b)[ ] Inhibare a hemaglutinării c) [ ] Hemaglutinare d)[ ] Reacţia Coombs e) [x] Precipitare --------------------------------------------------------------------89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: a) [ ] AntigenulO lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [x] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] Antigenul F --------------------------------------------------------------------90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [ ] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] AntigenulF --------------------------------------------------------------------91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: a) [ ] Vaccin polivalent

b) [x] Vaccin monovalent c) [ ] Vaccin asociat d) [ ] Vaccinul TABTe e) [ ] Vacinul ADTP --------------------------------------------------------------------92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: a) [ ] Vaccin monovalent b) [x] Vaccin polivalent c) [ ] Vaccinul BCG d) [ ] Anatoxina botulinică e)[ ] Anatoxina stafilococică --------------------------------------------------------------------93) Meningococii se transmit prin: a)[x] Picături Flugge b)[ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului c) [ ] Praf d) [ ] Alimente contaminate e)[ ] Apa contaminată --------------------------------------------------------------------94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform sei ndi că: a) [ ] Hemoculturi repetate b) [ ] Uroculturi c) [ ] Mieloculturi d) [x] Coproculturi e) [ ] Rozeoloculturi --------------------------------------------------------------------95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este: a)[ ] Alfa-hemolizina b) [ ] Beta-lactamaza c) [ ] Fermentarea glucozei d) [ ] Lipaza e) [x] Coagulaza --------------------------------------------------------------------96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată

metoda: a)[ ] Diluţiilor succesive în medii lichide b)[x] Diluţiilor succesive în medii solide c)[ ] Di fu zi m et ri că d)[ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann e)[ ] Plajelor sterile în gel --------------------------------------------------------------------97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică: a) [ ] Dick b) [ ] Schultz-Charlton c) [ ] Schick d) [x] Burnet e) [ ] Mantoux --------------------------------------------------------------------98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică : a) [ ] Dick b) [ ] Schultz - Charlton c) [ ] Schick d) [ ] Burnet e) [x] Mantoux --------------------------------------------------------------------99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare: a) [ ] Burnet b) [ ] Dick c)[ ] Ţ u v ercal o v d) [x] Schick e) [ ] Mantoux --------------------------------------------------------------------100) Vibrionii holerici se caracterizeazăpri n următoarele: a)[x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

Fermentează cu acid şi gaz glucoza Sunt rezistenţi în mediul acid Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi

---------------------------------------------------------------------

101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: a) [ ] E. coli b) [ ] S.enterica c) [ ] V. parahaemolyticus d) [ ] S. dysenteriae e) [x] V. cholerae --------------------------------------------------------------------102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: a) [x] TCBS b) [ ] Tinsdal c) [ ] Wilson- Blair d) [ ] Klauberg e) [ ] Ploskirev --------------------------------------------------------------------103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la : a) [ ] Penicilină b)[ ] Ri s t o mi ci n ă c)[ ] Eritromicină d)[x]P olimixină e)[ ] Clindamicină --------------------------------------------------------------------104) V. cholerae (clasic) este sensibil la: a) [ ] Bacteriofagul eltor b) [ ] Bacteriofagul A c) [ ] Bacteriofagul B d) [x] Bacteriofagul C e) [ ] Bacteriofagul D --------------------------------------------------------------------105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic c) [ ] Vaccin ribosomal d) [ ] Vaccin semisintetic e) [x] Vaccin inactivat ---------------------------------------------------------------------

106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul: a) [ ] Rappoport b)[ ] Apă peptonată hiperclorurată c)[x] Apă peptonată alcalină d) [ ] Mediul Muller e) [ ] Mediul cu selenit --------------------------------------------------------------------107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează: a) [ ] Adenozintrifosfat b) [ ] Adenozindifosfatul c) [ ] Oxidoreductazele celulare d) [x] Adenilatciclaza e) [ ] Hidrolazele --------------------------------------------------------------------108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată: a)[ ] Reacţia de neutralizare b)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării c)[ ] Reacţia de fixare a complementului d)[ ] Analiza radioimună e)[x] Reacţia de imobilizare --------------------------------------------------------------------109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi: a)[ ] În lanţuri b)[ ] În grup sub aspect de ciorchine c) [ ] Diplobacterii d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti e)[ ] Bastonaşe solitare --------------------------------------------------------------------110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: a)[ ] Picături Flugge b) [ ] Prin aerosol c) [ ] Contact direct d) [ ] Prin vectori e) [x] Fecalo-oral ---------------------------------------------------------------------

111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei b)[ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată c)[ ] Turbiditate omogenă d)[x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie e)[ ] Peliculă groasă zbârcită --------------------------------------------------------------------112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: a)[ ] Infecţii holeriforme b)[x] Infecţii dizenteriforme c) [ ] Enterocolite hemoragice d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor e)[ ] Toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează: a) [x] Infecţii holeriforme b)[ ] Infecţii dizenteriforme c) [ ] Enterocolite hemoragice d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor e)[ ] Toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii: a) [ ] Forma S incolore semitransparente b)[x] Forma S de culoare albastru-închis c) [ ] Negre cu luciu metalic d) [ ] Roşii cu luciu metalic e) [ ] Roze, de forma R --------------------------------------------------------------------115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii: a) [ ] Forma S incolore transparente b)[ ] Forma S de culoare albastru-închis c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[x] Roşii cu luciu metalic e) [ ] Roze de forma R --------------------------------------------------------------------116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu

seruri: a) [ ] ABCDE b)[ ] O 1 c) [x] OKA d) [ ] O 4,5 e)[ ] O 9 --------------------------------------------------------------------117) E. coli se caracterizează prin: a)[ ] Acido- alcoolorezistenţă b)[ ] Formează spori în condiţii nefavorabile c) [ ] Se colorează grampozitiv d) [x] Este indicator microbiologicde impurificarei fecală e)[ ] Este pretenţioasă la cultivare 118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină: a) [ ] Specia b) [ ] Genul c) [x] Familia d) [ ] Biovariantele e) [ ] Hemovariantele --------------------------------------------------------------------119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea: a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae

b) [x] Genului c) [ ] Speciei d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Hemovariantelor --------------------------------------------------------------------120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea: a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [ ] Genului c) [x] Speciei d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Hemovariantelor --------------------------------------------------------------------121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: a) [ ] Teste serologice

b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Teste biochimice secundare d) [x] Teste biochimice primare e)[ ] Antibioticogramă --------------------------------------------------------------------122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice: a) [ ] Teste serologice b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Teste biochimice primare d) [x] Teste biochimice secundare e)[ ] Antibioticogramă. --------------------------------------------------------------------123) Genul Shigella include specia: a) [x] S. boydii b) [ ] S. bovis c) [ ] S.Enteritidis d) [ ] S.Newport e) [ ] S.salamae --------------------------------------------------------------------124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii: a) [x] Mici, netede, transparente, incolore b)[ ] Forma S , colorate în roz. c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu e) [ ] Pitice, mucoide, incolore --------------------------------------------------------------------125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii: a)[ ] Forma S, colorate în roşu b) [x] Mici, netede, transparente, incolore c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu e) [ ] Mici, mucoide, incolore --------------------------------------------------------------------126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul: a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] Sauton c)[ ] Mediul cu cazeină şi cărbune d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu e)[ ] Apă peptonată alcalină --------------------------------------------------------------------127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii: a) [ ] De transport b)[x] De îmbogăţire c)[ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure d)[ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară e) [ ] Speciale 13 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează: a) [ ] Urina b) [ ] Materii fecale c)[x]S ânge d)[ ] Bi l ă e) [ ] Exudate rinofaringiene --------------------------------------------------------------------129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi: a) [x] O 1, 9, 12: Vi: Hd b) [ ] O 1, 2, 12: H a c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m d) [ ] O 1, 4,5, 12: Hb, H 1,2 e) [ ] O 1, 4, 5, 12: Hi, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B: a) [ ] O 1, 2, 12: H a b) [ ] O 1, 9, 12: Vi: Hd c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m d) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 e) [ ] O 1, 4, 5 , 12: H i, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: a) [ ] O 1, 9, 12: Vi: H d

b) [x] O 1, 2, 12: H a c) [ ] O 1, 12: H g, m d) [ ] O 1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 e) [ ] O 6, 7: H c --------------------------------------------------------------------132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic: a) [ ] Coprocultura b) [ ] Urocultura c) [x] Hemocultura d) [ ] Bilicultura e)[ ] Reacţia Widal cu antigen OH --------------------------------------------------------------------133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă: a)[x] Reacţia Widal cu antigen O şi H b)[ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar c)[ ] Mi el o cu l t u ra d) [ ] Urocultura e) [ ] Bilicultura --------------------------------------------------------------------134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă: a) [ ] Hemocultura b) [ ] Bilicultura c) [ ] Rozeolocultura d) [x] Coprocultura e) [ ] Mielocultura --------------------------------------------------------------------135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este: a) [ ] 1 : 50 b) [x] 1 : 200 c) [ ] 1 : 800 d) [ ] 1 : 3200 e) [ ] 1 : 12 800 ---------------------------------------------------------------------

136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă: a) [ ] Alergeni microbieni b) [ ] Microorganisme inactivate c) [x] Microorganisme vii d) [ ] Toxine microbiene e) [ ] Diagnosticuri --------------------------------------------------------------------137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii: a) [ ] Mari, rugoase,forma R, colorate în albastru b) [ ] Mari, plate, de culoare roză c) [ ] Pitice, mucoide, incolore d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente --------------------------------------------------------------------138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie c)[x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră d) [ ] Pitice, mucoide, incolore e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente --------------------------------------------------------------------139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: a) [ ] C. diphtheriae b) [x] C. tetani c) [ ] M. tuberculosis d) [ ] T. pallidum e) [ ] L. interrogans --------------------------------------------------------------------140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate: a) [ ] Capsula b) [ ] Endotoxina c) [x] Exotoxina d) [ ] Pilii e) [ ] Hemolizina ---------------------------------------------------------------------

141) M. tuberculosis se caracterizează prin: a)[x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate c)[ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar d)[ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa e)[ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz --------------------------------------------------------------------142) C. diphtheriaese caracterizează prin: a)[ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic c)[x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor d)[ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula e) [ ] Sunt mobili cufl ageli peritrichi --------------------------------------------------------------------143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: a)[ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant b)[ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni c) [ ]Echipament bogat de enzime metabolice d)[x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare e) [ ] Este sporogen --------------------------------------------------------------------144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere: a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide

b)[ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei c)[x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei d)[ ] Formează capsulă în organism e)[ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe --------------------------------------------------------------------145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al: a)[ ] Toxiinfecţiilor alimentare b) [ ] Parapertusei c) [x] Tusei convulsive

d) [ ] Scarlatinei e) [ ] Reumatismului --------------------------------------------------------------------146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în: a)[ ] S carl at i n ă b)[x]B rucel oză c)[ ] T u b ercu l o ză d) [ ] Dizenterie e)[ ] Tusea convulsivă --------------------------------------------------------------------147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la: a) [x] Difterie b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

T u b ercu l o ză B ru cel o ză Tusea convulsivă Scarlatină

--------------------------------------------------------------------148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în: a)[ ] S carl at i n ă b)[ ] Tusea convulsivă c) [ ] Tularemie d)[x]Tubercul oz ă e) [ ] Difterie --------------------------------------------------------------------149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în: a) [ ] Tularemie b) [ ] Difterie c) [ ] Tetanos d)[ ] Infecţia stafilococică e)[x]S carl at i nă --------------------------------------------------------------------150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură: a) [ ] Loewenstein -Jensen

b)[ ] Geloză cu cazeină şi cărbune c)[x] Geloză-sânge cu telurit de K d) [ ] Popescu e) [ ] Kitt-Tarozzi --------------------------------------------------------------------151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii: a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair c) [x] Rugoase, mari,conopi di form e,crem-bej d)[ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie e)[ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă --------------------------------------------------------------------152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice: a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej b) [ ] Negre, lenticulare c)[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur d) [ ] Mari, negre, cu halou brun e)[ ] Roşii cu luciu metalic --------------------------------------------------------------------153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează: a) [ ] Hialuronidazei b) [ ] Hemolizinei beta c) [x] Capsulei polizaharidice d) [ ] Pililor e) [ ] Cord-factorului --------------------------------------------------------------------154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură. a)[ ] Geloză hepatică b)[x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou c)[ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof d) [ ] Mediul Wilson-Blair e) [ ] Bulionul biliat --------------------------------------------------------------------155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură:

a)[ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou b)[ ] Mediul cu glicerină şi cartof c)[x] Geloză peptonatăt d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu e)[ ] Geloză hiperclorurată cu lapte --------------------------------------------------------------------156) Sporogeneza este caracteristică pentru: a) [ ] N. meningitidis

b) [x] B. anthracis c) [ ] B. melitensis d) [ ] F. tularensis e) [ ] C. diphtheriae --------------------------------------------------------------------157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală: a) [ ] Bruceloza b) [ ] Tularemia c) [x] Antraxul d) [ ] Pesta e)[ ] Infecţia stafilococică --------------------------------------------------------------------158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ: a) [ ] Bruceloza b) [ ] Tularemia c) [ ] Antraxul d) [ ] Pesta e) [x] Infecţii stafilococice --------------------------------------------------------------------159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în: a)[ ] B ru cel o ză b) [ ] Tularemie c) [ ] Antrax d)[x]P estă e)[ ] Infecţii stafilococice --------------------------------------------------------------------160) Habitat natural a S. aureus este:

a)[x] Cavitatea nazală b) [ ] Orofaringele c) [ ] Laringele d) [ ] Jejunul e) [ ] Toate de mai sus --------------------------------------------------------------------161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale: a) [x] S. aureus b) [ ] N. meningitidis c) [ ] Y. pestis d) [ ] B. anthracis e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză): a) [ ] S. aureus

b) [x] B. anthracis c) [ ] N. meningitidis d) [ ] Y. pestis e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: a) [ ] S. aureus b) [ ] B. anthracis c) [ ] Y. pestis d) [x] S. pyogenes e) [ ] N. meningitidis --------------------------------------------------------------------164) Posedă proteina A : a) [x] S. aureus b) [ ] S. agalactiae c) [ ] S.epidermidis d) [ ] S. saprophyticus e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:

a) [ ] B. anthracis b) [ ] C. perfringens c) [ ] C.bot ul i num d) [x] B. abortus e) [ ] C. tetani --------------------------------------------------------------------166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare: a) [ ] S. pyogenes b) [ ] C. burneti c) [ ] Y. pestis d) [ ] S. aureus e) [x] N. gonorrhoeae --------------------------------------------------------------------167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene: a) [x] S. aureus b) [ ] S. pneumoniae c) [ ] C. diphtheriae d) [ ] M. tuberculosis e) [ ] E. coli --------------------------------------------------------------------168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul: a) [ ] Brucelozei

b) [ ] Pestei c) [x] Antraxului d) [ ] Scarlatinei e) [ ] Febrei Q --------------------------------------------------------------------169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat 17 a) [ ] S. pyogenes b) [x] B. anthracis c) [ ] M. tuberculosis d) [ ] B. abortus e) [ ] Y. pestis --------------------------------------------------------------------170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată:

a) [x] C. perfringens b) [ ] C. novyi c) [ ] C. histolyticum d) [ ] C. septicum e) [ ] C. sordellii --------------------------------------------------------------------171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în: a)[ ] Ru j eo l ă b) [x] Gonoree c)[ ] Orei o n d) [ ] Tularemie e)[ ] Tusea convulsivă --------------------------------------------------------------------172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul: a)[ ] Geloză peptonată la 370 C b)[ ] Geloză -ser la 220 C c)[ ] Geloză glucozată la 370 C d)[ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370 e)[x] Geloză ser la 370C --------------------------------------------------------------------173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: a) [ ] Lecitinaza b) [ ] Enterotoxina c) [x] Exotoxina d) [ ] Endotoxina e) [ ]F l agelii --------------------------------------------------------------------174) Agentul cauzal al botulismuluireprezi nt ă: a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis b)[ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar c)[ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv e)[ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat

--------------------------------------------------------------------175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru: a) [ ] C. tetani b) [x] C. perfringens c) [ ] C. botulinum d) [ ] C. septicum e) [ ] C. novyi --------------------------------------------------------------------176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie: a) [ ] Y. enterocolitica b) [ ] Proteus vulgaris c) [ ] S. dysenteriae d) [ ] E. faecalis e) [x] E. coli --------------------------------------------------------------------177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup: a)[ ] A b)[ ] B c) [x] O d)[ ] H e)[ ] K --------------------------------------------------------------------178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar): a)[ ] A b)[ ] B c)[ ] O d) [x] H e) [ ] Vi 18 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu:

a)[ ] În geloză în coloană b)[ ] În bulion peptonat c)[x] În geloză semilichidă d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici) e)[ ] Preparatul "picătura suspendată" --------------------------------------------------------------------180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv: a) [ ] Kauffmann b) [ ] Endo c) [ ] Levin d) [ ] Ploskirev e) [x] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură moderat selectiv: a) [ ] Kauffmann b) [ ] Endo c) [ ] Levin d) [x] Ploskirev e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este: a)[ ] Şobolanul cenuşiu b)[ ] Puricele de şobolan c) [x] Omul bolnav d)[ ] Purtătorul de germeni e) [ ] Animalele sinantrope --------------------------------------------------------------------183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: a)[x] Şobolanul cenuşiu b)[ ] Puricele de şobolan c) [ ] Omul bolnav d) [ ]Purt ăt orul de germeni e) [ ] Animalele sinantrope ---------------------------------------------------------------------

184) Gazda naturală pentru virusul gripal Cest e: a) [ ] Porcii b)[ ] Raţele c) [ ] Caii d) [x] Omul e) [ ] Ovinele --------------------------------------------------------------------185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri: a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie e) [ ] Nici unul de mai sus --------------------------------------------------------------------186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de: a)[ ] Li ză

b)[x] Inhibare a hemaglutinării c) [ ] Hemaglutinare d) [ ] Aglutinare e)[ ] Precipitare inelară --------------------------------------------------------------------187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină: a) [ ] Precipitare b) [ ] Inhibare a hemaglutinării c)[ ] B act eri o l i ză d) [x] Hemaglutinare e) [ ] Coombs --------------------------------------------------------------------188) Genomul virusului gripal prezintă: a) [ ] ARN monocatenar diploid b) [x] ARN monocatenar fragmentat c) [ ] ADN monocatenar circular d) [ ] ADN dublucatenar e) [ ] ADN monocatenar liniar --------------------------------------------------------------------189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante

a) [ ] Retrovirusuri b) [ ] Delta virus c) [ ] Togavirusuri d) [ ] Prioni e) [x] Viroizi --------------------------------------------------------------------190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: a) [ ] Togavirusuri b) [ ] Retrovirusuri c) [ ] Adenovirusuri d) [x] Prioni e) [ ] Viroizi --------------------------------------------------------------------191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă: a) [ ] Adenovirusuri b) [ ] Retrovirusuri c) [ ] Enterovirusuri d) [ ] V. hepatitic B e) [x] V. hepatitic D --------------------------------------------------------------------192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute: a) [x] Togavirusuri

b) [ ] Adenovirusuri c) [ ] Virusurile gripale d) [ ] Virusul rujeolos e) [ ] Retrovirusuri --------------------------------------------------------------------193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: a) [ ] Virsul hepatitei A b) [ ] Virusul rujeolos c) [ ] Virusul gripal d) [x] Virusul HIV e) [ ] Poliovirus --------------------------------------------------------------------194) Despre R. prowazekii se poate afirma: a)[ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii c)[x] Cauzează tifosul exantematic de recădere d)[ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi e)[ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK --------------------------------------------------------------------195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: a) [ ] Virusul rabic b) [ ] Virus fix c) [ ] Virusurile Coxsackie A d) [ ] Poliovirus e) [x] Virusul hepatitei B --------------------------------------------------------------------196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt: a)[x]Li mfoci tele T CD4 b) [ ]Limfocitele T CD8 c) [ ] Epiteliul rinofaringean d) [ ] Epiteliul urogenital e)[ ] Enterocitele intestinului subţire --------------------------------------------------------------------197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri: a) [ ] Paragripale b) [ ] Adenovirusuri c) [ ] Poliovirusuri d) [ ] Coxsackie A e) [x] Gripale --------------------------------------------------------------------198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin: a) [ ] Autoclavare la 1200C

b) [ ] Autoclavare la 1100C c)[ ] Fracţionat la 1000 C d) [x] Filtrare e) [ ] Tindalizare ---------------------------------------------------------------------

199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor: a) [ ] Orthomyxovirus b) [ ] Paramyxovirus c) [x] Retrovirus d) [ ] Rhabdovirus e) [ ] Enterovirus 20 --------------------------------------------------------------------200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc: a) [ ] Transplante de organ b) [ ] Tulpini diploide c) [x] Linii celulare d) [ ] Culturi primare e) [ ] Nici una din ele --------------------------------------------------------------------201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc: a) [ ] Culturi primare b) [ ] Linii celulare c) [x] Tulpini diploide d) [ ] Transplante de organ e) [ ] Toate enumerate --------------------------------------------------------------------202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc: a) [ ] Transplante de organ b) [x] Culturi primare c) [ ] Tulpini diploide d) [ ] Linii celulare e) [ ] Nici una din cele enumerate --------------------------------------------------------------------203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARNmesager se mai numesc: a)[ ] Virusuri cu replicare autonomă b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat c) [ ] Virusuri cu genom de sens +

d) [x] Virusuri cu genom de sens e) [ ] Virusuri defective --------------------------------------------------------------------204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc: a)[ ] Virusuri cu replicarea autonomă b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat c) [x] Virusuri cu genom de sens + d) [ ] Virusuri cu genom de sens e) [ ] Virusuri defective --------------------------------------------------------------------205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: a)[ ] Apar în orice zonă a SNC b)[x] Apar în neuronii din cornul Ammon c)[ ] Apar în epiteliul glandelor salivare d)[ ] Se determină prin coloraţia Giemsa e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare --------------------------------------------------------------------206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte: a) [ ] Fag temperat b) [ ] Fag lizogen c) [ ] Fag interferat d) [ ] Fag virulent e) [x] Profag --------------------------------------------------------------------207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei: a) [ ] Caliciviridae b) [ ] Flaviviridae c) [ ] Hepadnaviridae d) [ ] Papovaviridae e) [x] Picornaviridae --------------------------------------------------------------------208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele: a) [ ] Ts

b) [x] Th c) [ ] Tc d)[ ] K e) [ ] NK --------------------------------------------------------------------209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul: a) [ ] CD2 b) [x] CD4 c) [ ] CD6 d) [ ] CD8 e) [ ] CD1 21 a) [ ] Viroid

b) [ ] Provirus c) [ ] Prion d) [ ] Virus lizogen e) [x] Virion --------------------------------------------------------------------211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte: a) [ ] Prion b) [ ] Viroid c) [ ] Virus vegetativ d) [ ] Virus temperat e) [x] Provirus --------------------------------------------------------------------212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [ ] Decapsidare b) [ ] Fuziune c)[ ] Diviziune simplă d)[x]Înm uguri re e) [ ] Viropexis --------------------------------------------------------------------213)Eli be rare a virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [ ] Decapsidare b) [ ] Fuziune c)[ ] Diviziune simplă

d)[x] Liza celulei e) [ ] Viropexis --------------------------------------------------------------------214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de: a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine b)[x] Conţinut sporit de săruri de Ca c)[x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic d)[ ] Prezenţa polimetafosfaţilor e) [x] Lipsa apei libere --------------------------------------------------------------------215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: a)[ ] Albastru de metilen b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% c)[ ] Fucsină fenicată d)[x] Fucsină apoasă e)[x] Soluţia Lugol --------------------------------------------------------------------216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: a) [ ] Albastru de metilen

b) [ ] Vezuvina c) [x] Fucsina Pfeiffer d)[x] Soluţia Lugol e) [x] Alcool cu iod --------------------------------------------------------------------217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: a) [ ] Fucsina Pfeiffer b)[x] Fucsină fenicată c) [ ] Acid clorhidric de 0,5% d) [x] Acid sulfuric 5% e) [x] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: a)[x] Fucsină fenicată b)[ ] Violet de genţiană c) [x] Albastru de metilen

d) [x] Acid sulfuric de 5% e) [ ] Acid clorhidric de 0,5% --------------------------------------------------------------------219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele: a) [x] Fucsina Ziehl b) [ ] Fucsina Pfeiffer c) [x] Acid clorhidric de 0,5% d) [x] Acid sulfuric de 5% e) [x] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate: a) [ ] Acid sulfuric de 5% b)[x] Fucsină apoasă c)[x] Tuş de China d)[ ] Fucsină fenicată e) [ ] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în: a) [x] Monotriche b) [x] Amfitriche c) [x] Lofotriche d) [x] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile: a)[ ] Cu fucsină apoasă

b) [ ] Cu albastru de metilen c) [x] Prin metoda Gram d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen e) [ ] Metoda Burri --------------------------------------------------------------------223) Sporii la bacterii se pot situa: a) [ ] Bipolar b) [x] Terminal c) [x] Subterminal

d) [x] Central e) [ ] Lateral --------------------------------------------------------------------224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: a) [x] Proteine b)[ ] Glucide în cantităţi mari c) [x] Fosfolipide d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive e) [x] Oxidoreductaze --------------------------------------------------------------------225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: a)[x] În perechi b)[x] În lanţuri c)[ ] În formă de brăduţ inversat d)[ ] În formă icosaedrică e)[x] În ciorchine --------------------------------------------------------------------226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: a)[x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor c)[ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern d)[ ] Participă activ în sporogeneză e) [x] Este un factor antifagocitar --------------------------------------------------------------------227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte: a) [ ] Flagelina b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Polizaharide d) [ ] Fosfolipide e) [x] Polipeptide --------------------------------------------------------------------228) Spirochetele reprezintă: a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate d)[x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte e) [ ] Forme filamentoase aspiralate

--------------------------------------------------------------------229) Mobilitatea bacteriilor se studiază: a)[x] În microscopul cu fond negru b)[x] În microscopul cu contrast de fază c) [ ] În microscopul electronic d)[x] În microscopul luminiscent e)[x] În coloană de geloză semilichidă --------------------------------------------------------------------230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină: a) [x] Peptidoglicanul b) [ ] Lipoproteine c) [ ] Lipopolizaharide d) [x] Acizi teichoici e) [ ] Sulfolipide 231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa: a) [ ] Fimbriilor b) [x] Capsulei c) [ ] Pililor sexuali d) [x] Flagelilor e) [x] Granulaţiilor de volutină --------------------------------------------------------------------232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode: a)[ ] Bi o l o g i că b)[ ] Bi o fi zi că c)[x]F izică d)[x]C him i că e)[ ] Biochimică --------------------------------------------------------------------233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice: a) [x] Specia b) [x] Genul c) [ ] Familia d) [ ] Ordinul e) [ ] Clasa --------------------------------------------------------------------234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice:

a) [x] Clasa b) [x] Ordinul c) [x] Familia d) [x] Genul e) [ ] Specia --------------------------------------------------------------------235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi: a)[x] Origine comună b) [x] Adaptate la un habitat anumit c) [x] Aparat genetic cromozomial identic d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice e) [x]Metabolism similar --------------------------------------------------------------------236) Se divid într-un singur plan următorii coci: a) [x] Micrococcus b) [x] Diploccus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Streptococcus e) [ ] Sarcina --------------------------------------------------------------------237) Se divid în câteva planuri : a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [x] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diploccus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi:

a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b)[x] Se divid într-un singur plan c)[ ] Se divid în câteva planuri d)[x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e)[ ] Se aranjează în grămezi --------------------------------------------------------------------240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b)[ ] Se divid într-un singur plan c) [x] Se divid în câteva planuri d)[ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e)[x] Se aranjează în grămezi neregulate --------------------------------------------------------------------241) Către formele alungite de microorganisme se referă: a) [x] Bacterium b) [ ] Mycoplasma c) [x] Bacillus d) [ ] Rickettsia e) [x] Clostridium 242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:

a) [ ] Hematoxilina b) [x] Albastru de metilen c) [x] Fucsina d) [ ] Tionina e)[x] Violetul de genţiană --------------------------------------------------------------------243) Pentru celulele eucariote este caracteristic: a)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S b)[x] Au membrană nucleară c) [ ] Conţin mezosomi d)[x] Conţin reticul endoplasmatic e)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S --------------------------------------------------------------------244) Pentru celulele procariote este caracteristic: a)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b)[ ] Au membrană nucleară c)[x] Conţin mezosomi d)[ ] Conţin reticul endoplasmatic e)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S --------------------------------------------------------------------245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii: a) [ ] Schizomycetes b) [ ] Micrococcaceae c) [x] Staphylococcus aureus d) [ ] Bacillus e) [x] Bacillus anthracis --------------------------------------------------------------------246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii: a) [ ] Coccus b) [x] Bacterium c)[ ] Ri ck et t s i a d) [x] Vibrio e) [x] Spirillum --------------------------------------------------------------------247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi: a)[ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian d)[ ] Poartă un caracter de specie e)[x] Poartă un caracter de tulpină --------------------------------------------------------------------248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele: a)[ ] Este înconjurat de membrană nucleară b) [x] Este legat de mezosomii laterali c) [ ] Este legat de mezosomii septali d)[x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN e)[x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară --------------------------------------------------------------------249) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a)[x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii

b)[ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor d)[x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice e)[ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice --------------------------------------------------------------------250) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor b)[x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară d)[x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor e)[ ] Conţin proteină de tip "flagelină" --------------------------------------------------------------------251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici: a) [ ] Acizi nucleici b) [x] Fosfolipide c) [ ] Steroli d) [x] Proteine e) [ ] Porine --------------------------------------------------------------------252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice: a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice c)[ ] Menţine forma stabilă a celulei d)[x] Prezintă o barieră osmotică e)[x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei 25 --------------------------------------------------------------------253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: a) [ ] Lipopolizaharide b)[ ] Membrana externă c) [x] Acizi teihoici d)[x] Acizi li poteichoici e)[x]Pe pti dogl i can ---------------------------------------------------------------------

254)Aranj area sporilor în celula bacteriană poate fi: a)[x]Term i nal ă b)[ ] Bi p o l ară c)[x]S ubt erm i nal ă d)[x]C ent ral ă e)[ ] Haotică --------------------------------------------------------------------255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente: a) [x] Capsomeri b)[x]C apsidă c)[x]S upercapsi dă d) [ ] Endospori e) [ ] Exospori --------------------------------------------------------------------256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii: a) [x] Corpi elimentari b)[ ] P rot o p l aş t i c) [x] Corpi reticulari d) [ ] Reticuli endoplasmatici e) [x] Forme intermediare --------------------------------------------------------------------257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi: a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm --------------------------------------------------------------------258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra: a) [ ] Micoplasmelor b) [x] Micetelor levuriforme c) [ ] Micobacteriilor d) [x] Fungilor dimorfi e) [ ] Enterobacteriilor --------------------------------------------------------------------259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: a) [x] De lag

b) [ ] De sporulare c)[x]S t aţ i onară d) [x] De declin e)[ ]Anabioză --------------------------------------------------------------------260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este: a) []≥ 1 b) []≥ 2 c) [x] ≥ 4 - 8 d) [x] ≥ 16 - 32 e) [x] ≥ 64 --------------------------------------------------------------------261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi: a)[ ] Difuzie şi osmosă b)[ ] Hidroliză alcalină c)[x] Hidroliză acidă d) [ ] Decarboxilare e)[x] Digestie enzimatică --------------------------------------------------------------------262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică: a) [ ] Comerciale b) [x] Empirice c) [x] Artificiale d) [ ] Semisintetice e) [x] Sintetice --------------------------------------------------------------------263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: a)[ ] Vâs co as e b) [x] Lichide c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide --------------------------------------------------------------------264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe: a)[ ] Să posede reacţie alcalină b)[x] Să fie sterile c)[x] Să fie nutritive d)[x] Să aibă un anumit redox potenţial e)[ ]Să fie hipotonice --------------------------------------------------------------------265)Me di ile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a)[x] Să fie izotonice b)[x] Să posede un anumit grad de umiditate c)[ ]Să fie hipertonice d)[ ]Să conţină antibiotice e)[x] Să posede o anumită viscozitate --------------------------------------------------------------------266) Medii de cultură solide sunt următoarele: a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar

b)[x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar c)[x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină d) [x] Ser coagulat e)[x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate --------------------------------------------------------------------267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca: a) [x] Oxigen b) [x] Hidrogen c) [ ] Sulf d) [x] Carbon e) [x] Azot --------------------------------------------------------------------268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice: a) [ ] Acizilor organici b)[x]I ndol ul ui c) [x] Amoniacului d) [x] Hidrogenului sulfurat e)[ ]Acetoinei --------------------------------------------------------------------269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu: a) [ ] Pipeta Pasteur b)[x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tamponul e) [x] Spatula --------------------------------------------------------------------270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii: a) [x] Microaerofile b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe --------------------------------------------------------------------271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei: a)[x]Mecani c ă b)[ ] Si n t et i că c)[x]C him i că d)[x]F izică e)[x]Bi ol ogi că --------------------------------------------------------------------272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi: a)[x] Forma rotundă

b) [x] Suprafaţă netedă c)[ ] Suprafaţă rugoasă d)[x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini regulate --------------------------------------------------------------------273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi: a)[ ] Structură omogenă b)[x] Suprafaţă rugoasă c) [ ] Margini regulate d)[x]Opace e) [x] Margini dantelate --------------------------------------------------------------------274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi: a) [ ] Pasteurizare b)[x] Fracţionat cu vapori fluenţi c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ]Şoc termic la 900C cu răcire momentană --------------------------------------------------------------------275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele etape: a)[x] Insămânţarea culturii testate b)[ ] Diluţia succesivă a antibioticelor c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile --------------------------------------------------------------------276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe: a) [x] Antibioticograma b) [x] Bactriocinogenotipie c) [x] Serotipie d) [x] Lizotipie e) [ ] Fagoidentificare --------------------------------------------------------------------277)F agoi de nti fi carea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode: a) [ ] Appelmann b) [x] Otto c) [x] Furt d) [x] Fischer e) [ ] Gratia --------------------------------------------------------------------278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de

temperatură: a) [x] 1000C b) [x] 1100C c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C --------------------------------------------------------------------279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe: a)[ ] De întreţinere b) [x] Elective c)[x] De îmbogăţire d)[x] Diferenţial diagnostice e) [ ] De transport --------------------------------------------------------------------280) De selectat mediile elective: a)[ ] Apă peptonată b) [x] Ser coagulat c)[x] Geloză sânge d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Mediile Hiss --------------------------------------------------------------------281) De selectat mediile de îmbogăţire: a)[ ] Gel o ză- s ân g e b) [ ] Zeissler c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Muller e) [x] Cauffmann --------------------------------------------------------------------282) Extrasul apos din carnese obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri: a) [ ] La frigider 00C b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Temperatura camerei d) [x] Termostat 370C e)[ ]Baia de apă 1000 C ---------------------------------------------------------------------

283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi: 28 a)[x] Fracţionată cu vapori fluenţi b) [ ] Pasteurizare c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ] Cu căldură uscată

--------------------------------------------------------------------284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice: a) [x] Amoniacului b) [x] Indolului c) [ ] Acizilor organici d) [x] Hidrogenului sulfurat e) [ ] Bioxidului de carbon --------------------------------------------------------------------285)De te rminarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda: a)[x] Diluţiilor succesive în mediul lichid b) [ ] Otto c)[x] Diluţiilor succesive pe medii solide d)[x]Di fuzi m et ri că e) [ ] Appelmann --------------------------------------------------------------------286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele: a) [ ] Zeissler b) [x] Appelmann c) [ ] Weinberg d) [x] Gratia e) [ ] Ficher --------------------------------------------------------------------287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: a) [ ] Vâscoase b) [x] Lichide c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide --------------------------------------------------------------------288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente: a)[x]Lact oză b)[ ] Gl u co ză c)[x]F ucsina

d) [ ] Albastru de bromtimol e)[x]Gel oză --------------------------------------------------------------------289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee: a)[x]Mecani c e b)[x]F izice c)[x]C him i ce d)[x]B i ol ogi ce e)[ ] Sintetice 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [ ] Au dimensiunimici

b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente c)[ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă d) [x] Marginile sunt neregulate e)[x] Au structură neomogenă --------------------------------------------------------------------291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a)[ ] Să conţină antibiotice b)[x] Să fie izotonice c)[x] Să posede anumită viscozitate d)[ ] Să fie hipotonice e)[x] Să posede un anumit grad de umiditate --------------------------------------------------------------------292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură: a) [ ] Dozate b) [ ] Empirice c) [x] Simple d) [x] Compuse e) [ ] Sintetice --------------------------------------------------------------------293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru: a)[ ] Soluţii apoase b) [ ] Obiecte din cauciuc c)[x] Obiecte din porţelan d)[x] Obiecte din sticlă e) [x] Instrumente chirurgicale metalice 294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de

bacterii aerobe include: a)[ ] Determinarea activităţii biochimice b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale c)[ ] Studierea caracterelor de cultură d)[x] Însămânţarea pe placa de geloză e)[ ] Însămânţarea în şirul Hiss --------------------------------------------------------------------295)C ol oni il eforma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Au suprafaţă netedă b) [x] Sunt transparente sau semitransparente c)[x] Se detaşează uşor de la mediu d) [ ] Marginile sunt neregulate e)[ ] Au structură granulară --------------------------------------------------------------------296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă: a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular b)[x] Funcţia membranei citoplasmatice c) [x] Sinteza proteinelor d)[x] Sinteza acizilor nucleici e) [ ] Sinteza capsulei --------------------------------------------------------------------297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian: a) [ ] Alternativ b) [x] Pasiv c) [x] Activ d) [x] Specific e) [x] Nespecific --------------------------------------------------------------------298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi: a)[x]S terilă b)[x]Nest eri l ă c)[ ] P asi v ă d)[x]Act i vă e)[ ] Colectivă --------------------------------------------------------------------299) O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a)[ ] Şi-a pierdut imunogenitatea b)[x] Şi-a păstrat imunogenitatea c)[ ] Şi-a păstrat toxicitatea d)[x] Şi-a pierdut toxicitatea e)[x] Şi-a păstrat antigenitatea --------------------------------------------------------------------300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi: a)[x]Al t ernat i vă b)[ ] Acidă mixtă c) [x] Clasică d)[ ] P ri m ară e)[ ] Secundară --------------------------------------------------------------------301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet: a)[x] Origine heterogenă b)[ ] Natură lipidică c)[ ] Nu posedă imunogenitate d)[x] Posedă antigenitate e)[x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni --------------------------------------------------------------------302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet: a) [x] Nu posedă imunogenitate b)[ ] Este de natură proteică c)[x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni d)[ ] Posedă imunogenitate e)[x] Posedă antigenitate --------------------------------------------------------------------303) Despre complement se poate afirma: a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide c)[ ] Stimulează reproducerea virusurilor d)[x] Participă în unele reacţii imunologice e)[x] Este un factor nespecific de rezistenţă --------------------------------------------------------------------304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii: a) [ ] IgM

b) [ ] Limfocitele B c)[x] Sistemul complement d)[x]P roperdi nă e)[x] β, x - li zi ne --------------------------------------------------------------------305) Organele periferice ale sistemului imun sunt: a)[ ] Măduva osoasă b) [x] Ganglionii limfatici c) [x] Splina d) [ ] Timusul e)[x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi --------------------------------------------------------------------306) Organele centrale ale sistemului imun sunt: a) [ ] Ganglionii limfatici b)[x] Măduva osoasă c) [ ] Splina d) [x] Timusul e) [ ] Ficatul --------------------------------------------------------------------307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori: a) [x] Limfocitele T b) [x] Limfocitele B c) [ ] Polimorfonucleare d) [x] Imunoglobuline A, M, G e) [ ] Macrofage --------------------------------------------------------------------308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin: a) [ ] Originea antigenului b) [x] Durata perioadei latente c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici d)[x] Titrul anticorpilor sintetizaţi

e)[x] Concentraţia claselor de imunoglobuline --------------------------------------------------------------------309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de: a) [x] Agentul cauzal b) [ ] Doza infectantă c) [x] Poarta de intrare d)[x] Localizarea primară a agentului în organism e)[ ]Prezenţa endotoxinelor --------------------------------------------------------------------310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate: a) [ ] Trombocite b) [x] Hematii c) [ ] Leucocite d)[x] Particule de celuloză e) [x] Particule de latex --------------------------------------------------------------------311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma: a)[ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii b)[ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată c)[x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton d)[ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore e)[x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante --------------------------------------------------------------------312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi: a) [ ] Auramina b)[x] Fosfataza alcalină c) [ ] Hialuronidaza d) [x] Peroxidaza din hrean e) [ ] O - streptolizina ---------------------------------------------------------------------

313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma: a)[ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular b)[x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală c)[x] Reacţia are loc în mediul lichid d)[x] Reacţia are loc în mediul gelifica t e)[ ]Ca component obligatoriu se utilizează complementul --------------------------------------------------------------------314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină: a) [ ] Paralizii b)[x]F ebră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune e) [ ] Hepatosplenomegalie --------------------------------------------------------------------315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma: a)[ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară b)[x] Antigenele se utilizează în stare coloidală c)[ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului d)[x] Este utilizată pentru seroidentificare e)[x] Este utilizată în medicina legală --------------------------------------------------------------------316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri: a) [ ] Monovalente anti - H flagelare b) [ ] Anti - O polizaharidice c) [x] Antibacteriene d) [x] Antivirale e) [x] Antitoxice -------------------------------------------------------------------317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt:

a) [ ] Antipertussis b) [ ] Antiexantematic c) [x] Antigangrenos d) [x] Antidifteric e) [ ] Antigripal de tip A ----------------------------------------------------------------------318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active: a) [ ] Complementului b) [ ] Lizozimului c) [x] Histaminei d) [x] Serotoninei e) [x] Bradikininei --------------------------------------------------------------------319) Indicaţi serurile imune antitoxice: a) [ ] Antileptospirozic b) [x] Antibotulinic c) [ ] Antiantrax d) [x] Antitetanic e) [x] Antidifteric --------------------------------------------------------------------320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri: --------------------------------------------------------------------321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii: a)[ ] Reacţia de fixare a complementului b) [ ] De neutralizare c) [x] ELISA d)[x] De hemaglutinare indirectă e)[x] RIF directă --------------------------------------------------------------------322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi: a) [ ] Eritrocite de berbec b) [x] Fosfat de aluminiu c) [x] Hidroxid de aluminiu

d)[ ] Particule de cărbune activat e) [x] Poliribonucleotide sintetice --------------------------------------------------------------------323)I ntrade rmoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului: a) [ ] Leptospirozelor b) [x] Brucelozei c) [x] Anraxului d) [x] Tularemiei e) [ ] Tifosului exantematic --------------------------------------------------------------------324) Despre vaccinuri se poate afirma: a)[ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic b)[x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei c)[x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană d)[x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii --------------------------------------------------------------------325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de : a) [x] Agentul cauzal b)[ ] Doza infectantă c) [x] Poarta de intrare d)[x] Localizarea primară a agentului în organism e)[ ]Prezenţa endotoxinelor 326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: a) [ ] Paralizii b)[x]F ebră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune

e) [ ] Hepatosplenomegalie

327) Despre virulenţă se poate afirma: a) [ ] Este un caracter de specie b) [ ] Este un caracterstabil c) [x] Este un caracter individual al microbului d)[x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene e)[x] Virulenţa poate fi diminuată --------------------------------------------------------------------328) Patogenitatea reprezintă: a) [x] Un caracter de specie al microbului b) [ ] Un caracter individual al microbului c) [x] Este un caracter determinat genetic d)[ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil --------------------------------------------------------------------329) Gradul de virulenţă se determină în: a) [x] Dosis certa letalis b) [x] Dosis letalis minima c) [ ] Dosis patogenica d) [x] Dosis letalis50 e)[x] Dosis infecţiosis --------------------------------------------------------------------330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: a) [ ]Fl agelii b) [x] Pilii c) [x] Glicocalixul d)[x] Antigenele de suprafaţă e) [x] Capsula ---------------------------------------------------------------------

331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene: a) [x] Hialuronidaza b) [ ] Sintetaza c)[x]Neuram i ni d aza d) [ ] Transferaza e) [x] Colagenaza --------------------------------------------------------------------332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: a) [ ] Oxidoreductaze b) [x] Plasmocoagulaza c) [ ] Citocromoxidaza d) [x] Fibrinolizina e) [x] Neuraminidaza --------------------------------------------------------------------333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma: a)[x] Sunt secretate în mediul extracelular b)[ ] Au origine glucidolipidoproteică c)[x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului d)[ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii e)[ ]Determină o intoxicare generală a organismului --------------------------------------------------------------------334) Exotoxinele posedă următoarele caractere: a)[ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian b)[x] Sunt de natură proteică c)[x] Se inactivează la tempe raturiî nalt e d)[x] Au o putere toxică foarte pronunţată e)[x] Pot fi transformate în anatoxine ---------------------------------------------------------------------

335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma: a)[x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi b) [x] Suntim unogene c)[x] Se transformă în anatoxine d)[ ] Se obţin prin cultivare în medii solide e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene --------------------------------------------------------------------336) Endotoxina bacteriană: a)[ ] Este de natură proteică b)[x] Este de natură lipopolizaharidică c)[x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi e)[ ]Se inactivează sub acţiunea formolului --------------------------------------------------------------------337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: a) [ ]Este termosensibilă b)[x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului c)[ ]Posedă imunogenitate pronunţată d)[x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene e)[ ]Are acţiune toxică puternică --------------------------------------------------------------------338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi: a) [x] Prin continuitate b)[x] Pe cale limfatică c)[x] Pe cale hematogenă d) [ ] Prin intermediul trombocitelor e) [x] Pe cale nervoasă --------------------------------------------------------------------339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: a)[x]Transm i si vă

b)[x]Aerogen ă c)[ ] An aero b ă d)[x]Al i m ent ară e) [x] Contact direct --------------------------------------------------------------------340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: a) [ ] De infectare b)[x]Incubaţ i e c)[x]P rodrom al ă d) [x] De stare e)[x]Conval escenţ ă --------------------------------------------------------------------341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Anticorpii naturali b) [x] Fagocitoza c) [x] Lizozimul d) [ ] Limfocitele B e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G --------------------------------------------------------------------342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Sistemul complement b) [x] Lizinele c) [x] Interferonii d) [ ] Limfocitele B e) [ ] Imunoglobulinele G --------------------------------------------------------------------343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori: a)[x]F agoci t oză b)[ ] Imunoglobulinele G şi M c) [x] Antagonismul bacterian

d)[x]Infl am aţ i e e) [ ] Limfocite --------------------------------------------------------------------344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi: a)[ ] Bi o l o g i că b)[x]C lasică c)[x]Al t ernat i vă d)[ ] Bi o ch i m i că e)[ ]Artificială --------------------------------------------------------------------345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi a)[x] Apar primele după stimul antigenic b)[ x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegati ve c)[x] Strutural reprezintă un pentamer d)[x] Sunt sensibile la cisteină e)[ ]Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I --------------------------------------------------------------------346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele? a)[x] Nu posedă imunogenitate b)[ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici d)[ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici e)[ ]Sunt de natură proteică --------------------------------------------------------------------347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma: a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale c)[ ] Reprezintă un pentamer d)[ ] Trec bariera transplacentară

e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite --------------------------------------------------------------------348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi: a)[ ] Este de natură proteică b) [ ] Este constituit din hidrocarburi c)[x] Prezintă un compus lipopolizaharidic d) [ ]Este termolabil e)[x]Este te rmosta bi l --------------------------------------------------------------------349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? a)[x] Conţine informaţie heterogenă b) [x] Declanşează formarea anticorpilor c)[x] Sensibilizează specific limfocitele d)[x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo e)[ ]Nu reacţionează cu anticorpi in vitro --------------------------------------------------------------------350) Imunitatea dobândită naturală poate fi: a)[x]P osti nfecţ i oasă b)[x]Transpl ac ent ară c)[ ] Nes p eci fi că d)[ ] Po s t v acci n al ă e) [ ] Posttransfuzională --------------------------------------------------------------------351) Imunitatea dobândită artificială poate fi: a)[ ] Po s t i n fecţ i o as ă b)[ ] Tran s p l acen t a ră c)[x]Act i vă d)[x]P ost vacci nal ă e)[x]P asi vă --------------------------------------------------------------------352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin: a)[x] Instalarea rapidă după administrarea serului

b)[x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp c)[ ] Se menţine timp îndelungat d)[ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic e)[ ]Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară --------------------------------------------------------------------353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii: a)[x] De precipitare inelară b)[x] Imunodifuzie simplă (Mancini) c)[x]Im unoel ect rofo rez ă d)[ ] De aglutinare pe lamă e)[ ]De aglutinare în tuburi --------------------------------------------------------------------354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare: a) [x] O - aglutinare b) [ ] M - aglutinare c) [x] H - aglutinare d) [x] OH - aglutinare e) [ ] W - aglutinare --------------------------------------------------------------------355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule: a) [x] Hematii de berbec b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă c) [ ] Trombocite d) [ ] Ribozomi e)[x] Particule de late x --------------------------------------------------------------------356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt: a)[ ] Se efectuează pe lamă b) [x] Are o sensibilitate înaltă

c)[x] Este o reacţie rapidă d)[ ]Se citeşte peste 3 - 5 minute e)[x] Este mai demonstrativă --------------------------------------------------------------------357) Complementul participă în reacţiile: a)[ ] Hemaglutinare indirectă b)[x]Hem ol i ză c)[ ] Imunofluorescenţă indirectă d) [x] Fixare a complementulu e) [x] Bacterioliză --------------------------------------------------------------------358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea: a) [ ] Antigenelor virale b) [ ] Antigenelor corpusculare c) [x] Complementului d)[ ]Anticorpilor incompleţi e) [x] Serului hemolitic --------------------------------------------------------------------359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice: a)[ ] De aglutinare în tuburi b)[x] Imunofluorescenţă Coons c)[x]R adioimună d)[x]Im unoenzi m at i că e)[ ]Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi --------------------------------------------------------------------360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Stimulează imunitate antimicrobiană b)[x] Stimulează imunitate antitoxică c) [x] Sunt imunogene d)[ ] Nu posedă antigenitate e)[x] Crează imunitate artificială activă ---------------------------------------------------------------------

361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode: a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale b)[ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator d)[x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile --------------------------------------------------------------------362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode: a)[ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale b)[x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator d)[x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile --------------------------------------------------------------------363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje: a) [ ] Suntî nal t reactogene b)[ ] Pot fi păstrate timp îndelungat c)[x] Formează imunitate eficientă şi de durată d)[x] Se multiplică în organismul vacci nat e)[x] Induc o infecţie inaparentă --------------------------------------------------------------------364) Vaccinările sunt indicate: a)[ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute b)[x] După indicaţii epidemiologice c) [x] Selectiv individual d)[ ] În perioada de convalescenţă e)[x] Planificat conform calendarului vaccinărilor --------------------------------------------------------------------365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative: a) [ ] Antigenice

b) [x] Antitoxice c) [x] Antivirale d) [x] Antibacteriene e) [ ] Antifungice --------------------------------------------------------------------366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori: a) [x] Mastocite b) [ ] Imunoglobuline Ig A c) [x] Imunoglobuline Ig E d) [ ] Complementul e) [ ] Amine vasoactive (histamina) --------------------------------------------------------------------367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt: a)[x] Astmul bronşic b) [ ] Boala serului c) [ ] Artrite reumatoide d)[x] Şocul anafilactic e) [x] Urticaria --------------------------------------------------------------------368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul b)[x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul c)[x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D --------------------------------------------------------------------369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv b) [x] Nu set ransferă prin seruri imune

c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului d)[ ] Se manifestă prin urticarie difuză e)[ ]Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului --------------------------------------------------------------------370) Imunitatea artificială activă: a)[ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor c)[x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) d)[ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) e) [ ] Se transmite ereditar --------------------------------------------------------------------371) Imunitatea artificială pasivă: a)[x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor c)[ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) d)[x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) e) [ ] Se transmite ereditar --------------------------------------------------------------------372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: a) [ ] Limfocitele Tc b) [x] Limfocitele Th c) [x] Limfocitele B d) [x] Plasmocitele e) [ ] Celulele NK --------------------------------------------------------------------373) Sunt imunocompetente: a) [x] Limfocitele T b) [x] Limfocitele B c) [ ] Macrofagele d) [ ] Celulele K e) [ ] Celulele NK

--------------------------------------------------------------------374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele: a) [ ] Ganglionii limfatici b)[x] Ficatul (în perioada embrionară) c) [ ] Splina d)[x] Măduva osoasă e) [x] Timusul --------------------------------------------------------------------375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele: a) [x] Ganglionii limfatici b)[ ] Ficatul (în perioada embrionară) c) [x] Splina d)[ ] Măduva osoasă e) [ ] Timusul --------------------------------------------------------------------376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate: a) [ ]Lim foci t el e TCD8+ b)[x]Li m foci t el e TC D4 + c) [x] CPA d)[x]Li m foci t el e B e) [x] Plasmocite --------------------------------------------------------------------377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate: a)[x]Li m foci t el e TC D8 + b) [ ]Lim foci t el e TCD4+ c) [x] CPA d) [ ]Limfocitele B e) [ ] Plasmocite --------------------------------------------------------------------378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin: a)[x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b)[ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore c) [x] Producerea de anticorpi IgM d) [ ] Producerea de anticorpi IgG e)[x] Apariţia celulelor B- memorie a) [ ] V.chol erae eltor b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae bengal --------------------------------------------------------------------379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin: a)[ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile b)[x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore c) [ ] Producerea de anticorpi IgM d) [x] Producerea de anticorpi IgG e)[ ]Apariţia celulelor B- memorie --------------------------------------------------------------------380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule: a) [x] Plazmocitele b) [ ] Trombocitele c) [x] Limfocitele B d) [x] Limfocitele T e) [x] Macrofagele --------------------------------------------------------------------381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: a) [ ] Salmonella b) [ ] Yersinia c) [x] Neisseria d) [x] Pseudomonas e) [x] Vibrio ---------------------------------------------------------------------

382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative: a) [ ] Vibrio b) [x] Salmonella c) [x] Yersinia d) [ ] Pseudomonas e) [x] Shigella --------------------------------------------------------------------383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: a) [ ] Glucozei b) [x] Manozei c) [ ] Manitolului d) [x] Zaharozei e) [x] Arabinozei --------------------------------------------------------------------384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: a) [ ] Tinsdal b) [x] TCBS c)[x] Geloză alcalină d) [ ] Ploskirev e) [x] Apă peptonată alcalină --------------------------------------------------------------------385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: a) [ ] Tinsdal b) [ ] Ploskirev c) [x] TCBS d)[ ] Apă peptonată alcalină e)[x] Geloză alcalină --------------------------------------------------------------------386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de: a) [x] Berbec b) [ ] Umane O1

c)[x]Găi nă d) [ ] Cobai e)[ ]Maimuţă --------------------------------------------------------------------387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae: a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC b) [ ] Sensibilitatea la penicilină c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer) d) [x] Sensibilitatea la polimixină e)[x] Aglutinarea eritrocitelor de găină --------------------------------------------------------------------388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt: a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec c)[x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor --------------------------------------------------------------------389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi 38 a) [ ] V.chol erae eltor b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae Bengal

390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi: a)[x] Peştii din apele sărate b)[ ] Peştii din apele dulci c) [x] Crabii d) [x] Crustaceele marine e)[ ]Scoici din apele de râu ---------------------------------------------------------------------

391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic c) [x] Vaccin inactivat d)[ ] Holerogen - endotoxină e)[x] Holerogen - anatoxină --------------------------------------------------------------------392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: a) [x] Antigenul A b) [x] Antigenul B c) [ ] Antigenul C d) [ ] Antigenul D e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine: a) [x] Antigenul A b) [ ] Antigenul B c) [x] Antigenul C d) [ ] Antigenul D e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------394)Se rovarianta V. cholerae Hykojima conţine: a) [x] Antigenul A b) [x] Antigenul B c) [x] Antigenul C d) [ ] Antigenul D e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: a)[x] Reacţia de imunofluorescenţă directă b)[x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1

c)[ ] Analiza radioimună d) [ ] Reacţia de precipitare inelară e)[x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific --------------------------------------------------------------------396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii: a)[x] Enterita holerică b)[ ] Enterocolita holerică c)[x] Gastroenterita holerică d)[x] Holera algidă e)[ ]Colita holerică --------------------------------------------------------------------397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme: a)[ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces b)[x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces c) [ ]Inhi barea adenilatciclazei d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite e)[x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal --------------------------------------------------------------------398) E. coli patogene pot cauza: a)[x] Infecţii holeriforme b) [x]Infecţii dizenteriforme c)[x] Toxiinfecţii alimentare d) [x] Colienterite la copii e) [ ] Limfadenite mezenteriale --------------------------------------------------------------------399) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] EPEC b) [x] EIEC c) [x] ETEC d) [ ] EBEC

e) [ ] EDEC --------------------------------------------------------------------400) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] EPEC b) [x] EHEC c) [ ] EDEC d) [x] EAEC e) [ ] EBEC --------------------------------------------------------------------401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli: a) [x] Diareigene b) [ ] Neurogene c) [x] Uropatogene d) [ ] Hepatotrope e) [x] Bacteriemice --------------------------------------------------------------------402) E. coli modifică mediul Olkeniţki: a) [x] Glucoza - AG b) [x] Lactoza, zaharoza - AG c) [x] Hidrogen sulfurat - d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A e) [ ] Hidrogen sulfurat - + --------------------------------------------------------------------403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate: a) [ ] Hialuronidaza b) [ ] Fibrinolizina c) [x] Enterotoxina d) [x] Pilii comuni e) [ ] Plasmocoagulaza ---------------------------------------------------------------------

404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile: a) [ ] ABCDE b) [x] OKA c) [x] OKB d) [x] Seruri monovalente e) [ ] Serurianti- Vi --------------------------------------------------------------------405) Pentru E. coli este caracteristic: a) [x] Produce indol b)[x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu c)[ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu d)[ ] Fermentează glucidele cu formare de acid e)[x] Posedă lizindecarboxilază --------------------------------------------------------------------406) Pentru E. coli este caracteristic: a)[ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă b)[x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă c)[x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza d) [x] Produce indol e)[x] Decarboxilează lizina --------------------------------------------------------------------407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate: a) [ ] Sulbactam b) [x] Bificol c)[x]B i fi dobact eri nă d)[ ] Su b t i li n ă e)[x]Lact obact eri nă --------------------------------------------------------------------408) Despre E. coli se poate afirma:

a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros b)[ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului c)[x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului d) [x] Este antagonist al microflorei patogene e)[x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative --------------------------------------------------------------------409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic: a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate b)[ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili c)[x] Posedă nitratreductază d) [x] Sunt catalazopozitive e) [ ] Sunt oxidazopozitive --------------------------------------------------------------------410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele: a) [x] Utilizarea citratului de sodiu b) [x] Producerea ureazei c) [ ] Fermentarea lactozei d) [ ] Formarea indolului e)[x] Testul cu roşu de metil (MR) --------------------------------------------------------------------411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele: a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat b) [x] Formarea indolului c) [x] Fermentarea glucidelor d)[x] Identificarea serologică e) [ ] Antibioticograma --------------------------------------------------------------------412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate: a) [x] Materii fecale

b) [x] Urină c)[x] Puroi din plagă d)[x]S ânge e) [ ] Punctat sternal --------------------------------------------------------------------413) Genul Shigella include speciile: a) [x] S. boydii b) [ ] S. bovis c) [x] S. sonnei d) [ ] S. salamae e) [x] S. flexneri --------------------------------------------------------------------414) Speciile care posedăse rovari ante : a) [x] S. dysenteriae b) [x] S. flexneri c) [x] S. boydii d) [ ] S. sonnei e) [ ] S. enteritidis --------------------------------------------------------------------415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile: a) [x] Endo b) [x] Levin c) [ ] Bismut sulfit agar d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------416)Shi ge l ele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează: a) [x] Glucoza - A b) [ ] Lactoza - A c) [x] Lactoza - d) [ ] Zaharoza - A e) [x] Hidrogen sulfurat- -

--------------------------------------------------------------------417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul: a) [ ] Riziform b) [x] Mucopurulent c) [x] Sangvinolent d)[x] Consistenţă lichidă e) [ ] Cu granule de sulf --------------------------------------------------------------------418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt: a) [x] Neuraminidaza b)[x] Toxina Shiga c) [x] Endotoxina d)[x] Toxine Shiga-like e) [ ] Hemolizine --------------------------------------------------------------------419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează: a)[x] Vaccin omorât b) [x] Vaccin inactivat curativ c) [x] Bacteriofag dizenteric d) [ ] Dizenterina e) [ ] Vaccinul ADTP --------------------------------------------------------------------420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva: a)[x]S ânge b) [ ] Lichid cefalorahidian c)[x] Măduva osoasă d)[x]Uri nă e) [x] Bila ---------------------------------------------------------------------

421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor: a)[ ] Geloza sânge b) [x] Mediul Levin c) [x] Mediul Kligler d) [ ] Ser coagulat e) [x] Mediul cuuree --------------------------------------------------------------------422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifoparatifoide: a) [x] O1, 9, 12: Vi: Hd b) [ ] O1, 9, 12: H g, m c) [ ] O1, 4, 5, 12: H i, H 1, 2 d) [x] O1, 4, 5, 12: H a e) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: a)[ ]Reacţia Wright b) [ ]R eacţ i a Weil-Felix c)[x] Reacţia Widal d)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării e)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă --------------------------------------------------------------------424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu: a) [ ] Serul polivalent OKA b) [x] Serul polivalent ABCDE c)[x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a d) [x] Serurile monovalente H e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE ---------------------------------------------------------------------

425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele: a) [x] Vacinuri inactivate b) [ ] Vacinuri vii atenuate c)[ ]Anatoxina tifo-paratifoidică d) [x] Vaccinul TABTe e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen --------------------------------------------------------------------426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor: a)[x] De cultură b) [ ] Toxigeneza c) [x] Biochimice d) [ ] De patogenitate e) [x] Serologice --------------------------------------------------------------------427) În toxiinfecţii alimentare se examinează: a) [ ] Urina b)[ ] Raclat din erupţii cutanate c)[ ] Lavaj de pe mâini d) [x] Materii fecale e) [x] Probe din alimentul suspectat --------------------------------------------------------------------428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a)[x] Factori de ade ziune b) [x] Antigenul Vi c) [x] Endotoxina d)[ ] Fl ag el i i e) [ ] Proteina A --------------------------------------------------------------------429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze: a) [x] Bacteriemie

b)[x] Difuzie parenchimatoasă c)[x]Al ergi că d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin e)[ ]Gastroenterită --------------------------------------------------------------------430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin: a) [ ] Septicemii b)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii c)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale d)[ ] Gas t ro en t eri t ă e) [ ] Meningoencefalite --------------------------------------------------------------------431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în: a)[x]P l ăm âni b)[x] Măduva osoasă c)[x]S pli nă d) [x] Ficat e) [ ] Encefal --------------------------------------------------------------------432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au: a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H --------------------------------------------------------------------433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică: a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H

c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H d) [ ] Titrul Ig M > Ig G e) [x] Titrul Ig M < Ig G --------------------------------------------------------------------434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au: a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40 c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc d) [ ] Titrul Ig M > Ig G e) [x] Titrul Ig M < Ig G --------------------------------------------------------------------435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează: a) [x] Monovaccinuri inactivate b)[x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic d) [x] Vaccinul TABTe e) [ ] Vaccinul ADTP --------------------------------------------------------------------436) Despre C. tetani se poate afirma: a)[ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant c)[x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky d)[ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins e)[x] Posedă activitate hemolitică --------------------------------------------------------------------437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele: a) [x] Zeissler b) [ ] Klauberg c) [x] Weinberg d) [ ] Widal

e) [ ] Wright --------------------------------------------------------------------438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii: a)[ ] Leci t i n az a b) [x] Tetanolizina c) [ ]Li zi ndecarboxilaza d) [ ] Tetanoeritrina e) [x] Tetanospasmina --------------------------------------------------------------------439) Caracteristic pentru C. perfringens este: a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson Blair b)[x] Posedă activitate zaharolitică c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn d)[ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat e)[x] Este imobil, formează capsulă şi spori --------------------------------------------------------------------440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi: a)[ ]Este slab toxică b)[x] Este rezistentă la enzimele digestive c)[x] Se absoarbe din intestin în formă activă d)[x] Este termolabilă e)[ ]Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină --------------------------------------------------------------------441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe a)[ ] Plăgi operatorii b)[x] Plăgi profunde cu necroze tisulare c)[ ] Plăgi superficiale d)[x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante)

--------------------------------------------------------------------442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii: a) [ ] C. sporogenes b) [x] C. perfringens c) [ ] C. difficile d) [x] C. novyi e) [x] C septicum --------------------------------------------------------------------443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome: a)[ ] C el ul i t ă b) [x] Flegmon gazos crepitant c) [x] Mionecroză d)[x]F asciită e)[x] Scurgeri fetide din plagă --------------------------------------------------------------------444) Simptome caracteristice în botulism sunt: a) [x] Diplopie b) [ ] Artralgie c) [x] Disfagie d) [x] Disartrie e) [ ] Ataxie --------------------------------------------------------------------445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin b) [ ] Pancreonecroza c)[x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie d)[ ] Coma uremică e) [x] Stop cardiac --------------------------------------------------------------------446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: a)[ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula

b)[x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal c)[ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula d)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal e)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central --------------------------------------------------------------------447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: a) [x] B. melitensis b) [ ] B. pertussis c) [x] B. abortus d) [ ] B. bronhiseptica e) [x] B suis --------------------------------------------------------------------448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Persoanele bolnave b)[x] Caprinele şi ovinele c) [x] Porcinele d) [ ] Artropodele infectate e) [x] Bovinele --------------------------------------------------------------------449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: a) [ ] Prin intermediul acarienilor b)[x]Aerogen ă c)[x]Di gest i vă d)[x]P ercut ană e)[ ]Prin muşcătura ţânţarilor --------------------------------------------------------------------450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor: a)[x] Sângele (hemocultura) b) [x] Exudatul articular c) [x] Urina

d) [ ] Rozeolocultura e) [ ] Biopsii ganglionare --------------------------------------------------------------------451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile: a) [ ] De precipitare b) [ ] De neutralizare c) [x] Wright d) [x] Huddleson e)[ ]De inhibare a hemaglutinării 44 --------------------------------------------------------------------452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile: a)[ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M c)[x] RIF indirectă d)[x] I.d.r. Burnet pozitivă e)[ ]De inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin: a)[ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G c)[x] Reacţia Coombs pozitivă d)[x] Intradermoreacţia pozitivă e)[x] RFC pozitivă --------------------------------------------------------------------454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: a)[x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari) b)[x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave d)[x] Pe cale digestivă (apă, alimente)

e)[x] Pe cale aerogenă (prin aerul contami nat) --------------------------------------------------------------------455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: a) [x] Aspirat din bubonul tularemic b) [x] Sputa c)[x] Sânge pentru hemoculturi d) [ ] Urina e) [ ] Bila --------------------------------------------------------------------456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg b)[x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi c)[x] Însămânţarea pe mediul Francis d)[ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou e)[x] Însămânţarea pe mediul McCoy --------------------------------------------------------------------457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. a)[ ] Reacţia de precipitare inelară b)[x] Reacţia de aglutinare în tuburi c) [ ] Contraimunoelectroforeza d)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă e)[ ]Reacţia de neutralizare in vivo --------------------------------------------------------------------458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: a)[ ] Co n t acţ i b) [x] Bolnavi c)[x]Vacci naţ i d)[ ] Pu rt ăt o ri e)[x]Conval escenţ i --------------------------------------------------------------------459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:

a) [ ] Tularemie b) [x] Pestă c) [ ] Bruceloză d) [ ] Psittacoză e) [x] Pseudotuberculoză --------------------------------------------------------------------460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: a)[ ] Prin înţepătura păduchilor b) [x] Prin intermediul puricilor c)[x]Aerogen d)[x]P ercut an e)[ ]Parenteral --------------------------------------------------------------------461) Pesta evoulează clinic în următoarele: a)[ ] Hem o l it i co - u rem i că b)[x]B uboni că c)[x]P ulm onară d)[x]S ept i cem i că e)[ ]Paralitică --------------------------------------------------------------------462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: a) [x] Aspirat din bubon b)[ ] Uri n ă c)[x] Sânge pentru hemocultură d)[ ] Bi l ă e)[x]Sput ă --------------------------------------------------------------------463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele: a)[x]B act eri oscopi că b) [ ] Contraimunoelectroforeza c)[x]B i ol ogi că

d)[ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec e)[x]B act eri ol ogi că --------------------------------------------------------------------464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Nu fermentează glucidele b)[ ] În mediul extern formează spori care deformează celula c)[x] Formează spori centrali care nu deformează cel ul a d)[x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari --------------------------------------------------------------------465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele: a)[ ] Bastonaş gramnegativ b)[x] În organism formează capsulă polipeptidică c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula d)[x]Este i mobi l e)[ ]Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen --------------------------------------------------------------------466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: a) [ ] Neisser b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [x] Burri-Hins d) [x] Aujeszky e) [x] Gram --------------------------------------------------------------------467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: a)[x]C ut anat ă b)[x]P ulm onară c)[x]Int est i nal ă d)[ ] Bu b o n i că e) [ ] Anginoganglionară ---------------------------------------------------------------------

468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă: a) [x] Exudat din carbuncul b) [x] Sputa c) [ ] Urina d) [x] Materii fecale e)[x]S ânge --------------------------------------------------------------------469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate c)[x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată d)[ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de stalactite e)[ ]În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită --------------------------------------------------------------------470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: a)[ ] Anatoxina anti- B. anthracis b) [x] Antraxina c) [x] Vaccin viu atenuat d)[ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis e)[x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis --------------------------------------------------------------------471) Surse de infecţie în bruceloză sunt: a)[ ] Bolnavii de bruceloză b) [x] Bovinele c)[ ] Păsările de agrement d) [x] Caprinele e) [x] Porcinele --------------------------------------------------------------------472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care: a)[x] Evoluează în stadii

b)[x] Penicilina este indicată pentru tratament c)[x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi d)[x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV e)[ ]Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată --------------------------------------------------------------------473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode: a)[ ] Microscopică (Gram b)[x]B act eri ol ogi că c)[ ] Bi o l o g i că d)[x] Serologică (cu autotulpini) e) [x] RIF --------------------------------------------------------------------474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor? a) [x] Sunt transmise prin artropode b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice c)[x] Sunt paraziţi obligat intrace l ul ari d) [ ] Sunt gram-pozitive e)[x] Posedă antigene comune cu Proteus OX --------------------------------------------------------------------475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic: a)[ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn) d)[x] Produc o exotoxină termolabilă specifică e)[x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux) --------------------------------------------------------------------476) Pentru C. perfringens este caracteristic: a)[ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori

c)[ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene d)[x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e)[x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate --------------------------------------------------------------------477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic: a)[x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.) b)[ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză c)[x] Posedă cord-factor d)[ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz e)[x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic --------------------------------------------------------------------478) Pentru V. cholerae este caracteristic: a)[ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ b)[ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină c)[x] Preferă medii de cultură alcaline d)[x] Produce o enterotoxină termolabilă e)[x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză --------------------------------------------------------------------479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi: a)[x] Determină o infecţie care evoluează în stadii b) [x]B ast onaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ c)[ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină d)[x] Fermentează glucoza cu formare de acizi e)[x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE --------------------------------------------------------------------480) Despre S. aureus se poate afirma: a)[ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi b)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate c)[x] Produce lecitinază d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive e)[x] Determino intoxicaţii alimentare

--------------------------------------------------------------------481) S. pyogenes se caracterizează prin: a)[ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi b)[x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice c) [x] Este agent cauzal al reumatismului d) [x] Face parte din grupa A Lancefield e)[x] Producere toxină eritrogenă --------------------------------------------------------------------482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic: a)[ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi b)[ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou c)[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2 d)[x] Fermentează numai glucoza e)[x] Este implicat în etiologia blenoreei --------------------------------------------------------------------483) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou b)[x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici). c)[x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari d)[x] Se cultivă în oul embrionat de găină e)[ ]Determină enterocolite acute la om şi animale 484) Pentru B. anthracis este caracteristic: a) [x]B ast onaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil b)[x] Nu este pretenţios la cultivare c)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză d)[x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle"pozi ti v) e)[x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi --------------------------------------------------------------------485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele: a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi

b)[x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini c)[x] Se colorează grampozitiv d)[ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e)[x] Nu formează spori şi sunt imobili --------------------------------------------------------------------486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile: a) [ ] S. intermedius b) [x] S. aureus c) [ ] S. gallinarum d) [x] S. epidermidis e) [x] S. saprophyticus --------------------------------------------------------------------487) S. aureus este o bacterie: a)[ ] Strict patogenă b)[x] Condiţionat patogenă c)[x] Posedă factori de agresie şi invazie d)[x]Toxi genă e)[ ]Cu habitat natural în organismul acarienilor --------------------------------------------------------------------488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a) [ ] Oxidaza b) [x] Plasmocoagulaza c) [x] Hialuronidaza d) [x] Fibrinolizina e) [ ] Mucinaza --------------------------------------------------------------------489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: a) [x] Lecitinaza b) [x] ADN-aza c) [x] Lipaza d) [ ] Factor edematogen e)[x]Coagul aza

--------------------------------------------------------------------490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: a) [x] Leucocidina b) [x] Hemolizinele c) [x] Exfoliatina d) [x] Enterotoxina e)[ ]Toxina eritrogenă --------------------------------------------------------------------491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus: a) [ ] Neurotoxine b) [ ] Cord - factorul c)[x] Toxina sindromului şocului toxic d) [x] Enterotoxinele e) [x] Proteina A --------------------------------------------------------------------492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte: a)[x] Suprafeţe din blocul opera tor b)[x] Suprafeţe din maternităţi c)[ ] Suprafeţe din blocul alimentar d)[x] Suprafeţe din instituţii medicale e)[x] Aerul din încăperi --------------------------------------------------------------------493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură: a)[x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate b)[x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză c)[x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă d)[ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment

granular e)[ ]Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză --------------------------------------------------------------------494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste: a) [x] Determinarea coagulazei libere b) [x] Determinarea coagulazei legate c) [x] Determinarea lecitinazei d) [x] Determinareahem ol i zi nei e)[ ]Proba biologică --------------------------------------------------------------------495) Rolul proteinei A stafilococice constă în : a)[x] Apără de fagocitoză b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G c)[ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G d) [ ]Act i vează limfocitele T helper e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare --------------------------------------------------------------------496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate: a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic b)[x] Plasma antistafilococică c)[x] Imunoglobulina antistafilococică d) [ ] Vaccin curativ e) [ ] Autovaccin --------------------------------------------------------------------497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: a) [ ] Ser imun antitoxic b)[x] Anatoxina stafilococică c)[x] Vaccin omorât

d) [x] Autovaccin e) [x] Bacteriofagst afi l ococi c --------------------------------------------------------------------498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: a) [x] Puroi b) [x] Mase vomitive c) [x] Urina d)[x]S ânge e)[ ]Maduva osoasă --------------------------------------------------------------------499) Genul Neisseria reuneşte: a)[x] Diplococi asemănători boabelor de cafea b) [x] Coci gramnegativi c)[x] Coci c atal azopo zi ti vi d)[x] Coci oxi dazo pozi ti vi e) [ ] Coci strict anaerobi --------------------------------------------------------------------500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: a) [ ] N. sicca b) [x] N. gonorrhoeae c) [ ] N. subflava d) [ ] N. flavescens e) [x] N. meningitidis --------------------------------------------------------------------501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului c)[ ] Cresc în condiţii anaerobe d) [x] Sunt carboxifile e)[x] Se cultivă numai la 370C --------------------------------------------------------------------502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: a) [ ] Cresc pe medii uzuale

b)[ ] Formează colonii pigmentate c)[x] Cresc în mediu cu exces de umiditate d) [x] Cresc numai pe mediiel ect i ve e)[x] Formează colonii nepigmentate --------------------------------------------------------------------503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin: a)[ ] Cultivă numai pe medii speciale b) [ ] Cresc numai la 370C c)[x] Cultivă pe medii simple d) [x] Cresc la 220C e)[x] Predomină colonii pigmentate --------------------------------------------------------------------504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi a)[ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză b)[x] Parazitează specific numai omul c)[ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe e)[x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80% --------------------------------------------------------------------505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem: a)[x] Neisserii pretenţioase b) [ ] Neisserii halofile c) [ ] Neisserii intermediare d)[x] Neisserii nepretenţioase e) [ ] Pseudoneisserii --------------------------------------------------------------------506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele: a)[ ] Puroiul din plagă b) [x] Exudatul nazofaringian c) [x] Lichidul cefalorahidian d)[x]S ânge

e)[x] Exudat prelevat din peteşii cutanate --------------------------------------------------------------------507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează: a) [x] Bacterioscopic b) [x] Bacteriologic c) [x] Citologic d) [x] Biochimic e) [ ] Biologic --------------------------------------------------------------------508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează: a) [ ] La frigider b) [ ] La temperatura camerei c) [x] La temperatura 370C d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore e)[ ]Fără restricţii --------------------------------------------------------------------509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este: a) [ ] Transparent b) [ ] Hemoragic c) [x] Opalescent d) [x] Tulbure e)[ ]Cu aspect filamentos (puf de vată) --------------------------------------------------------------------510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile: a) [ ] Endo b) [ ] Bulion biliat c) [x] Bulion glucozat d)[x] Geloză ser e)[x] Geloză semilichidă ---------------------------------------------------------------------

511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură: a)[x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate c)[x] Creşte pe geloză ser la 370C d)[ ] Creşte pe geloză ser la 220 C e)[ ]Creşte pe geloză la 370 C --------------------------------------------------------------------512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice: a)[ ] Fermentează zaharoza b)[x] Fermentează maltoza c)[x] Fermentează glucoza d)[x] Produce oxidază e)[x] Posedă catalază --------------------------------------------------------------------513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală: a) [ ] Nasofaringita b) [ ] Angina c) [x] Meningococcemia d) [x] Meningita e) [ ] Encefalita --------------------------------------------------------------------514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi: a)[ ] Aero g en ă b)[ ] Fecalo - orală c)[x] Prin lenjeria recent contaminată d)[x]S exual ă e)[ ]Transmisivă (prin vectori) --------------------------------------------------------------------515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin: a)[ ] Nu este exigent la cultivare

b)[x] Este fragil în mediul ambian t c)[x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu d)[ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant --------------------------------------------------------------------516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin: a) [x] Uretrita acută b)[x]P rostatită c)[x]Epi di dim i t ă d) [ ] Fenomenul scrotal e)[ ]Pelvioperitonită --------------------------------------------------------------------517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin: a)[ ]Conjunctivită b)[x]Endom et ri t ă c)[x]S al pi ngit ă d)[ ] Dermatită veziculoasă e)[x]Endocervi ci t ă --------------------------------------------------------------------518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata: a)[x] Conjunctivită gonococică b)[x] Oftalmia gonococică c)[x] La fetiţe vulvovaginite d) [ ] Otite gonococice e)[ ]Stomatită --------------------------------------------------------------------519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: a) [x] Treponema pallidum b) [ ] Borrelia burgdorferi c) [x] Chlamidia trachomatis

d) [x] Trichomonas vaginalis e) [x] HIV --------------------------------------------------------------------520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă: a)[ ] Spălături gastrice b) [x] Exudat endocervical c) [x] Exudat conjunctival d)[ ] Raclat din erupţiile cutanate e) [x] Puroi uretral --------------------------------------------------------------------521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă: a)[ ] Raclat din erupţii cutanate b)[x]S ecreţ i i vul vovagi nale c)[x]Tam pon re ctal d) [x] Exudat nasofaringian e) [ ] Lichid cefalorahidian --------------------------------------------------------------------522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin: a) [x] Masajul prostatei b)[x] Administrare de vaccin gonococic omorât c)[x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat e)[ ]Utilizarea perorală a bacteriofagului --------------------------------------------------------------------523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere: a) [x] Diplococicu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oxidazopozitivi c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser e)[ ]Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale --------------------------------------------------------------------524) Streptococii posedă următoarele particularităţi: a) [x] Sunt coci sferici b) [x] Coci grampozitivi c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea d)[x] În frotiu se aranjează în lanţuri e)[ ]În frotiu se aranjează în grămezi --------------------------------------------------------------------525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin: a) [ ]Coci sferici b)[x] Coci lanceolaţi c)[ ] În frotiu se aranjează în tetrade d)[x] În frotiu se aranjează în perechi e)[x] Formează capsulă --------------------------------------------------------------------526) Streptococii sunt incluşi: a)[ ] În familia Parvococcaceae b)[x] În familia Streptococcaceae c) [x] Genul Streptococcus d) [x] GenulLact ococcus e) [x] Genul Peptostreptococcus --------------------------------------------------------------------527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe: a)[x] α - hemolitici b)[x] β - hemolitici c)[ ] р - hemolitici

d)[x] γ - hemolitici e)[ ]δ - hemolitici --------------------------------------------------------------------528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: a) [x] Streptococi piogeni b) [x] Streptococi orali c) [ ] Streptococi dermali d) [x] Streptococi fecali e) [x] Streptococi lactici --------------------------------------------------------------------529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor: a)[ ] K b)[ ] T c) [x] A d) [x] B e) [x] C --------------------------------------------------------------------530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a) [x] Streptolizina S b) [x] Streptolizina O c) [ ] Enterotoxina d)[ ]Toxina exfoliativă e) [x] Eritrotoxina --------------------------------------------------------------------531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: a) [ ] Plasmocoagulaza b) [ ] Fosfataza c) [x] Hialuronidaza d) [x] Streptokinaza e) [x] Streptodornaza ---------------------------------------------------------------------

532) Boli poststreptococice specifice severe: a) [ ] Otite b) [ ] Meningite c) [ ] Sinusite d) [x] Reumatismul cardioarticular e)[x] Glomerulonefrita acută --------------------------------------------------------------------533) S. pneumoniae cauzează frecvent: a) [ ] Scarlatina b) [x] Pneumonii lobare acute c) [x] Meningite la copii d) [ ] Enterocolite e)[x] Frecvent otite --------------------------------------------------------------------534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline c) [x] Determinarea antihialuronidazei d) [x] Determinarea antistreptolizinei O e) [x] Determinarea proteinei C reactive --------------------------------------------------------------------535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii 52 imunologice: a)[ ] Reacţia Mantoux b)[x] Reacţia Dick c)[ ] Reacţia Schick d)[x] Reacţia Schultz-Charlton e)[ ]Reacţia Burnet --------------------------------------------------------------------536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema:

a) [ ] T. icterohaemorrhagiae b) [x] T. pallidum c) [x] T.pert enue d) [ ] T. burgdorferi e) [x] T. vincentii --------------------------------------------------------------------537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi: a)[ ]Transmisiv b)[x] Transplacentar (verticală) c)[x]S exual d)[x] Transfuzii de sânge e)[x] Prin obiecte recent contaminate --------------------------------------------------------------------538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii: a) [x] Sifilisul primar b) [ ] Sifilisul latent c) [x] Sifilisul secundar d) [ ] Sifilisulavansat e)[x] Sifilisul terţiar --------------------------------------------------------------------539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale: a)[x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă b) [ ] Preparte colorate Gram c) [x] Preparate colorate Giemsa d)[x] Reacţia imunofluorescentă directă e)[ ]Reacţia de hemaglutinare indirectă --------------------------------------------------------------------540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: a)[ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală b)[x] La sfârşitul stadiului primar

c)[x] În sifilisul secundar şi terţiar d) [x] La persoanele cu forme latente e)[ ]Din primele zile de boală --------------------------------------------------------------------541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: a)[ ] Reacţia de aglutinare b)[x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) c)[x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann d)[x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor e)[ ]Reacţia de precipitare în gel --------------------------------------------------------------------542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi: a)[ ] Glomerulonefrita cronică b) [ ] Hepatosplenomegalie c)[x] Paralizia generală progresivă d)[x] Gome osoase şi cutanate e)[x] Anevrism şi insuficienţă aortică --------------------------------------------------------------------543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează: a)[x] Serozitatea din şancrul dur b) [x] Punctatuldin ganglionii limfatici c) [x] Exudatul din elementele eruptive d) [x] Serul bonavului e)[ ]Sânge --------------------------------------------------------------------544) Despre leptospire se poate afirma: a)[x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate b) [ ] Sunt grampozitive c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa d)[x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie

e)[ ]Posedă perete celular rigid --------------------------------------------------------------------545) Omul contractează leptospiroza: a) [ ] Parenteral b)[x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate c)[ ] Picături Flugge d)[ ] Inţepătura căpuşelor e)[x] Prin tegumente şi mucoase --------------------------------------------------------------------546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează: a)[ ] Mucozităţi rinofaringiene b)[x]S ânge c) [x] Urina d) [ ] Materii fecale e) [x] Lichidul cefalorahidian --------------------------------------------------------------------547) Izolarea leptospirelor se realizează: a)[ ] Pe medii diferenţiale la 370 C b) [x] Prin incubare la 28 - 300C c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure d)[ ] În atmosferă de 5-10% CO2 e)[x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g --------------------------------------------------------------------548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin: a)[x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins c)[ ] Imunomicroscopia electronică d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa e)[ ]Imunofluorescenţa indirectă ---------------------------------------------------------------------

549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură: a)[ ] Se cultivă la temperatura 450 C b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C c)[ ] Cultura se observă după 24-48 ore d)[x] Cultura se determină după 10-30 zile e)[x] Cultura de leptospire nu modifică mediul --------------------------------------------------------------------550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: a) [ ] De hemaglutinare b) [x] De fixare a complementului c)[x] De hemaglutinare indirectă d)[ ] Imunofluorescenţă indirectă e)[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor --------------------------------------------------------------------551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [x] Vaccin inactivat c)[x] Imunoglobulină anti - Leptospira d)[ ] Anatoxină leptospirozică e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic --------------------------------------------------------------------552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: a) [ ] B. typhimurium b) [x] B. recurrentis c) [ ] B. enterica d) [x] B. burgdorferi e) [ ] B. canis --------------------------------------------------------------------553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Persoanele bolnave b) [x] Caprinele

c) [x] Bovinele d) [x] Suinele e) [ ] Ecvinele --------------------------------------------------------------------554) DespreEscherichia coli se poate afirma: a)[x] Face parte din microflora normală a intestinului b)[x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K c)[ ] Determină şoc anafilactic d)[ ] Este agentul cauzal al holerei e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori microbiologici: a) [x] S. aureus b) [ ] E. coli c) [x] Streptococii hemolitici d) [ ] Pseudomonade e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer --------------------------------------------------------------------556) Probele de aer se recoltează prin metodele a)[ ] De fracţionare b) [x] De sedimentare c) [x] De filtrare d)[x] De aspiraţie e) [ ] De incluzionare --------------------------------------------------------------------557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici: a) [x] Antibiograma b) [ ] Morfovarul c) [x] Lizovarul

d) [x] Serovarul e) [x] Colicinovarul --------------------------------------------------------------------558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură: a) [ ] Kauffmann b) [x] Russel c) [x] Kligller d)[x]Ol keni ţ ki e) [ ] Hiss --------------------------------------------------------------------559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se realizează pe următoarele medii: a) [ ] Simmons b) [x] Russel c) [ ] Ploskirev d) [x] Kligller e)[x]Ol keni ţ ki --------------------------------------------------------------------560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective: a) [ ] Selenit b) [x] Endo c) [x] Levin d) [ ] Ploskirev e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene: a) [x] Yersinia b) [ ] Klebsiella c) [ ] Enterobacter

d) [x] Salmonella e) [x] Shigella --------------------------------------------------------------------562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene: a) [ ] Yersinia b) [x] Klebsiella c) [x] Enterobacter d) [ ] Salmonella e) [ ] Shigella --------------------------------------------------------------------563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [ ] Specificitate de grup b) [x] Specificitate de tip c) [x] Sunt termolabile d) [ ] Sensibile la formol e) [x] Sensibile la alcool --------------------------------------------------------------------564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [x] Specificitate de grup b) [ ] Specificitate de tip c) [ ] Sunt termolabile d) [x] Sensibile la formol e) [x] Termostabile --------------------------------------------------------------------565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a)[ ] Sunt de natură proteică b)[x] Sunt de natură lipopolizaharidică c) [x] Termostabile d) [x] Rezistente la alcool e) [ ] Rezistente la formol

--------------------------------------------------------------------566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a)[x] Sunt de natură proteică b)[ ] Sunt de natură lipopolizaharidică c) [ ] Termostabile d) [ ] Rezistente la alcool e) [x] Rezistente la formol --------------------------------------------------------------------567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii: a) [x] Endo b) [x] Levin c) [ ] Ploskirev d) [x] Kligller e)[x] Geloză peptonată --------------------------------------------------------------------568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi: a)[ ] Maimuţele rhesus b)[ ] C âi ni i c) [ ] Porcinele d) [x] Omul bolnav e)[x] Purtătorii sănătoşi --------------------------------------------------------------------569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu: a) [ ] Citrat de sodiu b) [x] 2 -mercaptoetanol c)[ ] Hep ari n ă d)[x]C i st ei nă e) [ ] Oxalat de sodiu --------------------------------------------------------------------570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii: a) [x] Weil-Felix

b) [ ] Widal c) [ ]Wright d) [x] RFC e) [ ] RHA --------------------------------------------------------------------571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină: a)[ ] Paralizii flasce b) [x] Febră 38-40 C c) [x] Hiportensiune d) [x] Stare tifică e) [ ] Leucopenie --------------------------------------------------------------------572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: a)[x] Microscopia electronică b) [x] Ultracentrifugare c)[ ] Microscopia luminiscentă d)[ ] Analiza radioimună e) [x] Ultrafiltrare --------------------------------------------------------------------573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte: a) [x] Neuraminidaze b) [ ] Fosfataze c) [x] Reverstranscriptaze d) [ ] Dehidrogenaze e) [x] Polimeraze --------------------------------------------------------------------574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt: a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) b)[ ] Antgenul M (din membrană) c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) d) [x] Antigenele H

e) [x] Antigenele N --------------------------------------------------------------------575) Pentru virusul gripal A este caracteristic: a)[ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul b) [x] Suportă variaţii antigenice minore c)[x] Sensibilă la amantadina d)[ ]Sensibilă la ribavirina e) [x] Suportă variaţii antigenice majore --------------------------------------------------------------------576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri: a) [x] Vii atenuate b) [x] Inactivate complete c) [ ] Chimice d) [ ] Sintetice e) [x] Subunitare --------------------------------------------------------------------577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma a)[ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul b)[x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări c) [x] Include mai multe serotipuri d)[ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale e)[x] Formează imunitate specifică de serovariantă --------------------------------------------------------------------578) Despre virusul gripalde tip C se poate afirma: a)[x] Sursa infecţiei esteîn exclusivitate omul b)[ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale c) [x] Include un singur serotip d) [ ] Include mai multe serotipuri e)[x] Posedă genom fragmentat --------------------------------------------------------------------579) Despre virusul rabiei se poate afirma:

a)[x] Cauzează encefalită acută b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central c)[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon d)[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare e)[x] Se mai numeşte virus de stradă --------------------------------------------------------------------580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Incubaţia fixă 5-7 zile b)[ ] Incubaţia fixă 2-3 luni c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală d)[ ] Se transmite numai prin muşcătură e)[x] Este utilizat ca tulpină vaccinală --------------------------------------------------------------------581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: a)[ ] Se depistează în orice zonă a SNC b)[x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa d) [ ] Sunt incluzii intranucleare e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice --------------------------------------------------------------------582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin: a)[ ] Posedă reverstranscriptază b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral c) [ ] Se transmite parenteral d)[ ] Cauzează sindromul diareic la copi i e)[x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic --------------------------------------------------------------------583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: a) [ ] Se transmite prin vectori b)[x] Se contractează pe cale re spi ratori e c)[x] Se transmite pe cale verticală

d)[x] Cauzează malformaţii congenitale e)[ ]Infecţia poate fi reprodusă la cobai --------------------------------------------------------------------584) Rubeola este o boală caracterizată prin: a) [x] Exantem micromacular b)[x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali c)[x] Manifestări catarale respiratorii d) [x] Anomalii fetale e) [ ] Hepatosplenomegalie --------------------------------------------------------------------585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: a) [x] Herpesviridae b) [ ] Picornaviridae c) [x] Hepadnaviridae d) [x] Papovaviridae e) [x] Adenoviridae --------------------------------------------------------------------586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: a) [ ] Virusul herpes simplex 1 b) [x] Virusul herpes simplex 2 c) [x] Virusul Epstein - Barr d) [ ] Virusul varicelos e) [x] Virusul citomegalic --------------------------------------------------------------------587) Virusul HIV se caracterizează prin: a) [x] Are genom ARN monocatenar b)[ ] Genomul conţine ADN dublucatenar c)[x] Conţine reverstranscriptază d)[x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite e)[ ]Determină mononucleoza infecţioasă 588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:

a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [x] VHC d) [x] VHD e) [x] VHE --------------------------------------------------------------------589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalooral sunt: a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [ ] VHC d) [ ] VHD e) [x] VHE --------------------------------------------------------------------590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt: a) [ ] VHA b) [x] VHB c) [x] VHC d) [x] VHD e) [ ] VHE --------------------------------------------------------------------591) Pe cale sexuală se transmit virusurile: a) [ ] Herpes simplex 1 b) [x] Herpes simplex 2 c)[x]HIV d) [ ] Hepatitei A e) [x] Hepatitei B --------------------------------------------------------------------592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt:

a) [ ] VHA b) [x] VHB c) [ ] VHC d) [x] VHD e) [ ] VHE --------------------------------------------------------------------593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt: a) [ ] Enterocolita acută b) [ ] Disbioza c) [x] Cirozahepat i că d)[x] Cancer al ficatului e) [x] Cronicizarea --------------------------------------------------------------------594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în sera: a) [ ] Ag HBa b) [x] Anti - HBs c) [ ] Ag HBd d) [x] Anti - HBc e) [x] Anti - HBe --------------------------------------------------------------------595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice: a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT) b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST) c)[x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge e)[ ]Concentraţia glucozei în urină --------------------------------------------------------------------596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate: a) [ ] Sputa b) [x] Saliva c) [x] Lichidul cefalorahidian d) [ ] Materiile fecale e) [x] Urina ---------------------------------------------------------------------

597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează: a) [ ] Vaccin inactivat b) [ ] Ser hiperimun heterolog c)[x] Imunoglobulină umană standardă d) [x] Vaccin viu atenuat e) [ ] Vacinul TABTe --------------------------------------------------------------------598) Virusurile herpetice cauzează: a) [ ] Variola b) [x] Varicela c) [x] Herpes genita d)[x] Mononucleoza infecţioasă e) [ ] Rubeola --------------------------------------------------------------------599) Virusurile herpetice cauzează: a)[ ] Vari o l a b)[x]Zona- Zost er c)[x]C it om egal i e d)[ ] Ru b eo l a e)[x] Carcinom nasofaringean --------------------------------------------------------------------600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează: a)[ ] Vari o l a b)[ ] Herpes genital c)[x]Vari cel a d)[ ] Mononucleoza infecţioasă e)[x] Herpes zoster *Varianta 4 * 1.Stafilococus aureus

-Factor de virulenta-coagulaza libera

2. Sindromul socului toxic - secreta TNF alfa

- IL-2 -supraantigen 3. Stafilococus aureus -geloza sange la 37®C - concentratie 10-15% NaCl 4. Proteina M

- Prncipalul factor de virulenta pentru Streptococii de gr. A

5. Febra reumatismala -hipersensibilitate citotoxica - investigatie serologica - asociata cu faringite streptococice si NU alte infectii - streptococii nu sunt prezenti in leziuni cardiac si articulare 6.Enterococii -rezista la temp. ridicate - 45®C -rezista la concentratii crescute de NaCl 6,5 % - infectii nosocomiale -rezistente la cefalosporine 7. Factorul de virulenta la S.pneumoniae -capsula -factorul de roducere al purpurei -neuraminidaza 8. Neisseria meningitidis - singurul coc Gr – - oxidaza +, nesporulati, imobili -izolat in faringite 9. Neisseria ghonorea - omul este singura gazda - pilii de aderenta - capsula - proteinele peretelui celular, lipopolizaharidul 10. Rash- cutanat - la N. gonorea - la N. meningitides 11. Bacilus cereus - endotoxina termostabila similara celei de St. aureus - endotoxina termolabila similara celei Vibrio cholera si E. coli - forma emetic –durata scurta(sub 2 zile), incubatie 1-6 ore - panoftalmia 3 toxine ( toxina necrotica, cereolizina, fosfoliaza C/ lecitinaza) - es te toxina termostabila in medii de cultura cu orez 12. Difteriae da

- infectii respiratorii -inectii cutanate ( zonele tropicale) 13. Testul Elek (in vitro) - imunodifuzare in gel - toxina difterica 14. Anatoxina difterica - prima vaccinare intre 2-6 luni 15. Erysipelotrix - bacilli Gram +, nesporulati, facultative anaerobi 16. Listeria

- listeridizina 0

17. Nocardia

- sol, apa, materii organice

18. Enterobacterii -pot fi cnditionat patogene - ? duc la disenteriae 19. Salmonella - fermenteaza glucoza -nu fermenteaza lactoza -produc H2S 20. E. coli - antigene K, O, H - antigen H de tip, antigen 0 de grup

21. E.coli -fermenteaza glucoza - lactozo- pozitiv 22. Klebsiella - lactozo- pozitiv -mediu lactozabil – genomenul de cameleonaj 23. Proteus - lactozo – -prezinta FAD( fenil-alanil-dezaminaza) - produs H2S 24. Factorul V - S.aureus -S.pneumonie - Neisseria

} Hemofilius influenze

25. HACEK - H.aphrophilus - Kingella 26. Helicobacter pylori - rezistent la vancomicina - sensibil la : eritromicina , tetraciclina, penicilina,gentamicina,clindamicina 27. BCG( vaccine) - introdermic, 4-7 zile - nu se administreaza la persoanele imunocompromise - HIV – nu 28. Clostridium - toxiinfectii prin enterotoxine 29. Chlamidia trachomatis -limfogranulomatoaza 30. Febra de transee - Rochalimaea Quintana - R.tstsugamushi - Coxiella burnetti

31.Boala Brill – Zinser -tifos de recadere -difereta dintre tifosul exantematic si boala Brill- teste serologice 32. Treponema - pallidum-Sifilisul -endemicum- bejelul -carateum- pintei 33. Leptosirele se dezvolta lent pe medii selective imbogatite (6 saptamani) 34. Dermatofitele - inghinale multiple - scuame in jurul, partea superioara a coapsei si in jurul perineului -bilaterala si pruriginoasa 35. Coccidioides –mucegai 36. Capsida -formata din capsomere -structura de baza obligatorie a virionului 37.Herpesviridae -ADN - anvelopa

38. Hepatita A - Fam. Picornaviridae 39. Hepatita C – fecal orala 40. HDV – apare doar la pacienti cu HBV 41. Hepatita C - 55-65 nm - capsida icosaedrica 42. HIV afecteaza - celulele dendritice - macrofagele - limfocitele CD4+ 43. Sensibilizanti - Streptococus Pyogenes 44. Enterobacteriile - antigen 0 - grup - antigen H - tip - antigen K - capsula

Varianta 5 1. Stafilococul auriu – sdr. Toxice :  Toxiinfectie alimentara  Dermatita exfoliativa  Sdr. Scoului toxic 2. Infectiile toxigene produse de streptococul de grup A :  Scarlatina  Soc toxicoseptic 3. L. monocytogenes se diferentiaza de strept. de grup B prin :  Testul catalazei  Mobilitatea caracteristica  De celelate listerii : CAMP pozitiv 4. Gonococul – strategii de eludare a apararii antiinfectioase:  Capsula, IgA – proteazele  Pilii  Proteinele peretelui cellular  Lipopolizaharidul (endotoxina) 5. Caractere biochimice commune Fam. Enetrobacteriaceae:  Formeaza glucoza  Catalaza pozitiva  Oxidaza negativa  Reduc nitratii la nitriti 6. Lactozo pozitivi:  E. coli  Klebsiella  Enterobacterii + CFitrdoacter  Serratia 7. E.coli care au toxina Shiga like :

8.

9.

10.

11.

12.

13.

 E. coli enteropatogen  E. coli enterohemoragic Klebsiella rhinoscleromatis – este asociata cu rinoscleromul- rinita hipertrofica cu leziuni granulomatoase. Klebsiella ozaenae – afectiune inflamatorie cronica + supuratii mucoase si fetide – atrofia mucoasei nazale Holera :  Toxiinfectie alimentara acuta  Nu este o infectie invaziva  Virbrionii nu difuzeaza in sange Genul Aeromonas :  Bacilli gram negative,mobili datorita unui flagel polar  Facultativi aerobi  Catalaza si oxidaza positive  Reduc nitratii + fermenteaza glucoza cu producere de gaz Haemophilus influenzae:  Factori de virulenta – capsula  Capsula indeplineste functia antifagicitara si are activitate anti-complement  Infectiile cele mai invasive sunt produse de tipul B Haemophilus influenzae:  Profilaxia contactilor se face cu rimfapicina sieste recomandata persoanelor susceptibile in special la copii  Mortalitatea in meningita cu H. influenza netratata este de 90 %  Transmiterea pe cala respiratorie. Tusea covulsiva produsa de B. pertussis:  Stadiul cataral – simptomatologie blanda asem. Gripei ,tusea este moderata dar persistent si iritativa. - Rinoree apoasa,stranut,eventual bolnavul este deosebit de contagios si dureaza 1-2 sapt.  Stadiul paroxistic – apare tusea convulsiva - Cianoza, vasaturi + convulsii - durata este de cateva sapt. 

Stadiul de convalescenta – dureaza 2-4 saptamani -Descrestere graduala a frecventei + acceselor paroxistice de tuse

14. Clostridium perfringens :  Tesuturi lezate posttraumatic + postchirurgical  Toxine: fosfolipaza + licitinaza – efecte toxice grave,generale si determina tlburari tulburari hemolitice,necroze muscular + tulburri de coagulare 15. Cocii gram pozitivi anaerobi :  Strict anaerobi – Peptococcus si Peotistreptococcus  Fac parte din flora normala a cav. Bucale – produce infectii numai in asociere cu alti germeni anaerobi 16. Mycobacteriile produc 4 modele de af pulmonara:

 Noduli pulmonari solitary  Bronsiectazia nodular  Infiltrat tuberculosis-like  Inflitrat difuz 17. Treponema pallidum :  T. pallidum spp pallidum – sifilis  T. pallidum spp. Enemicum – bejelul  T. pallidum spp pertenue – pianul  T. carateum – pinta 18. Borreliile febrelor recurente :  Exista 2 tipuri de boala: - Febra recurenta epidemica ( B. recurrentis) - Febra recurenta endemica( transmisa prin capuse infestate) 19. Febra recurenta:  Febra recurenta endemic este o zoonaza. 20. Mycoplasma pneumoniae:  Are in structura antigenica un antigen glicolipidic  Factor de virulent – adezina P1 – distrugerea celulelor epiteliale 21. Fungii se impart in :  Drematofiti  Levuri  Mucegaiuri 22. Clamidosporii sunt :  Sunt spori voluminosi,rotunzi, au citoplasma densa  Au peretele celular foarte gros cu dublu contur  Pot fi terminali,intercalari sau in dispusi sub forma de lanturi 23. Anvelopa externa a virusurilor – aspect extern al virionului :  Sfera (v. gripal,v . paragripal)  Cartus sau glont (v. rabic)  Filament (v. Marburg) 24. Virusul hepatitei A:  Are tropism strict hepatocitar datorita unor receptori specifici pe suprafata hepatocitelor  Calea de patrundere a HAV in organism pe cale orala 25. Virusul hepatic C – grup de populatie cu risc de infectare:  Receptorii de transfuzii de sange  Toxiconamii – folosirea in comun a seringilor  Partenerii sexuali ai persoanelor infectate  Nou-nascutii mamelor infectate 26. Genul Lyssavirus – virusul rabic:  Virionul are o forma alungita,characteristic “glont” sau “obuz”  Boala se transmite prin muscatura animalelor infectate 27. Hepatita A face parte din :

28. 29.

30. 31.

 Familia Picornaviridae Stafilococul auriu are:  Coagulaza libera este secretata in exteriorul celulei bacteriene Cine produce celulita ? :  Aeromonas  Nocardia  Brasiliens Acinobacter Cine produce febra recurenta ?  Borrelia recurentis Care sunt fungi ?  Drematofiti  Levuri  Mucegaiuri

32. Sctructura antigenica asemanatoare:  Proteus  Pseudomonas  Stafilococ 33. Stafilococul auriu produce :  Diaree  Enerocolita 34. Salmonella produce:  Toxiinfectie alimentara acuta si cronica  Antigenul Vi specific 35. Poliomielita – virusul Picornaviridae din genul Enetrovirus  Are imuintate de lunga durata  Are imunitate specifica  Intre virusurile poliomileitei Vp1 si Vp2 avem o imunitate incrucisata 36. Nisseria:  Coci gram negativi,imobili,nesporulati 37. Proteus :  Are antigenul somatic 0  Antigenele flagelare H 38. Pseudomona aeruginosa:  Prezinta pilii,exopolizaharide (alginate-produce fibroza chistica)  Lipopolizaharid  Enzime extracelulare:proteaze,elastaze si 2 hemolizine- fosfolipaza C si glicolipidul  Exotoxina A si exoenzima S 39. Stafilococul aureus prezinta :  Proteina A  Clumping factor  Capsula-facultativ 40. Bruceloza :  Este zoonoza

41. 42.

43. 44.

 Boala cu caracter professional  Se transmite prin laptele stricat  Se mai numeste si febra ondulanta. Eritemul migrator:  Borrelia burdorferi K. ozaenae :  Determina o afectiune inflamatorie cronica cu supuratii mucoase si fetide,insotita de atrofia mucoasei nazale Leptospiro :  Sunt bacteria spiralate,mobile,strict aerobe si nesporulate Haemophilus influenzae:  Pe cale respiratorie  Se trateaza cu vancomicina si rimfapicina

45. Virusul hepatic A :  Pe cale oral-fecala  Perioada de incubatie 5-10 zile  Forma icterica se vindeca in decursul de o luna  Are doar tropism hepatocitar 46. Treponema endemicum :  Agent la bejelului 47. Campilobacter difteriae :  Testul de electie pe cobia  Testul ELEK in vitro 48. Virusul rabic:  Forma de glont 49. Hepatita C:  Parenterala  Sexual  Verticala  Fecal-orala 50. E.coli – antigene:  O, H, K 51. Care sunt lactozo positive?  E coli  Klebsiella 52. Testul nisserilor pozitiv :  Oxidaza pozitiv  Catalaza pozitiv

VARIANTA 2

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect Următoarele afirmaţii despre ricketsii sunt adevărate: f. sunt asemănătoare bacteriilor gram negative, având aspect de bacili g. sursa de infecţie o reprezintă omul în exclusivitate h. există profilaxie specifică prin vaccin i. se colorează Ziehl Nielsen j. calea de transmitere – prin picăturile Pflugge Răspuns A 199

2. Calea de pătrundere a HAV în organism este: k. l. m. n. o. E Pag. 278

parenterală sexuală verticală intrafamilială fecal – orală.

3. Prezenţa markerilor serologici ai HBV se decelează în mod curent cu ajutorul: f. reacţiei de aglutinare g. ELISA h. reacţiei de fermentare a zaharurilor i. microscopiei electronice j. biologiei moleculare. B Pag. 287 – 288

4. Virusul hepatitic C aparţine familiei: k. l. m. n.

Picornaviridae Hepadnaviridae Flaviviridae Circoviridae

o. neîncadrat. C Pag. 291

5. Cultivarea HIV1 şi HIV2 se realizează : f. g. h. i.

a.pe geloză-sânge b.pe MacConkey c.în linii celulare limfocitare T sau B d.pe AABTL

j. e.în bulion Răspuns c pag.319

6. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ARN este simplu spiralat cu excepţia:

k. Paramyxovirusuri l. m. n. o.

Rabdovirusuri Reovirusuri Ortomyxovirusuri Togavirusuri

Răspuns: C Curs pag. 223

7. Coccidioides immitis este: f. g. h. i. j.

agentul etiologic al criptococozei pulmonare un mucegai un dermatofit o levura încapsulată o levură neâncapsulată

(Răspuns corect b-pg 218 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

8. Cel mai frecvent germene implicat în etiologia brucelozei este: k. l. m. n. o.

B. melitensis B. abortus B. suis B. canis B. bovis

R: a curs pagina 143

9. În urma muşcăturii potenţial infectante, profilaxia rabiei se realizează cu : f. g. h. i. j. Răspuns a pag.315

a.imunoglobulină umană specifică b.vaccin viu atenuat care se administrează începând de la vârsta de 9 luni c.DTP d.penicilină şi gentamicină e.interferon

10. Antibioticul de electie pentru tusea convulsiva este:

k. l. m. n. o.

imipenem cloramfenicol oxacilina tetraciclina eritromicina

R: e curs pagina 141 11. Pneumococii pe mediile cu sânge produc hemoliză: f. g. h. i. j. R: c LP pag. 121

β completă variabilă α parţială, verzuie α' incompletă, cu aspect voalat, înceţoşat nu produc hemoliză

12. Caracterele culturale întâlnite la genul Proteus sunt: pe mediile selective lactozate prezintă "fenomenul de cameleonaj" i. j.

pe mediile selective lactozate formează colonii lactozo-pozitive între două tulpini diferite însămânţate pe acelaşi mediu se formează linia de demarcaţie a lui Dienes k. dezvoltă colonii care au fost asemănate cu “capul de meduză” l. pe mediul CIN coloniile sunt semitransparente, cu marginile clare şi centrul roşu pag.94 curs, R:c

13."Fenomenului de cameleonaj"apare la: f. g. h. i. j.

Escherichia Shigella Proteus Klebsiella Yersinia

pag.92 curs, R:d

14. Care din următoarele afirmaţii despre micoplasme sunt adevărate: k. l. m. n.

se colorează Ziehl-Nielsen sunt cele mai mari bacterii nu se găsesc în natură se colorează Giemsa

o. nici un răspuns corect Răspuns D

15. Coagulaza liberă este markerul de virulenţă pentru:

R: a

f. S. aureus g. S. epidermidis h. S. haemolyticus i. S. saprophyticus j. S. lugdunensis Curs pag 9

16. Cocii gram negativi strict anaerobi sunt reprezentaţi de genul: k. l. m. n. o.

Prevotella Veillonella Bacteroides Fusobacterium Actinomyces

pag.192 LP, R:b

17. Micobacteriile sunt: f. g. h. i. j.

bacterii aerobe, imobile, sporulate şi necapsulate; bacterii facultativ anaerobe, mobile, nesporulate şi necapsulate; bacterii facultativ intracelulare, imobile, nesporulate, necapsulate; bacterii aerobe, nesporulate, mobile, încapsulate; bacterii anaerobe, imobile, nesporulate, necapsulate. R: c (curs p. 167)

18. N. gonorrhoeae: k. l. m. n. o. pag.63 curs, R:a

este prezent numai la persoanele infectate poate coloniza în mod normal tractul genital atât la bărbat cât şi la femeie nu este în exclusivitate un patogen uman în transmiterea infecţiei importante sunt numai persoanele simptomatice riscul de infecţie la femei după un singur contact infectant cu bărbatul infectat este mult mai mic decât varianta inversă

19. Bacillus cereus prin cele două tipuri de enterotoxină pe care le secretă poate cauza: f. g. h. i. j. pag.42 curs, R:c

Difterie cutanată Antrax gastrointestinal Toxiinfecţii alimentare Endocardită Osteomielită

20. După morfo-tinctorialitate leptospirele sunt: k. bacili gram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, mobili, strict aerobi; l. bacili, gram pozitivi, necapsulaţi, sporulaţi, imobili, stric aerobi; m. cocobacili bram negativi, necapsulaţi, nesporulaţi, imobili, cacultativ anaerobi; n. bacterii spiralate, necapsulate, nesporulate, mobile, strict aerobe; o. bacterii spiralate, necapsulate, sporulate, mobile, facultativ anaerobe. R: d (curs p. 191)

Următoarele întrebări au 2, 3, 4 răspunsuri corecte

21. Următoarele afirmaţii despre toxina şocului toxic 1 (TSST-1), podusă de 1% din tulpinile de S. aureus, sunt corecte:

R: a, d

f. stimulează nespecific limfocitele T CD4 g. depolimerizează substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv h. este factor de difuziune în ţesuturi i. induce sindromul şocului toxic j. induce dermatita exfoliativă Curs pag. 11

22. Caracterele generale ale genului Klebsiella sunt urmatoarele: k. l. m. n. o. pag.92 curs, R:c,d,e

sunt bacili lactozo-negativi sunt bacili întotdeauna patogeni sunt bacili gram negativi, capsulaţi sunt bacili scurţi, dispuşi în diplo în sensul lungimii sunt bacili aerobi, facultativ anaerobi

23. Agentii tusei convulsive sunt:

f. g. h. i. j.

Bordetella hinzii Bordetella pertusis Bordetella holmesii Bordetella bronchiseptica Bordetella parapertusis

R: b,e curs pag.137

24. Virulenţa leptospirelor se datorează: k. l. m. n. o.

hemolizinei; endotoxinei; antigenului Vi; exotoxinei; antigenelor flagelare. R: a, b, c (curs p. 192)

25. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la formele clinice de difterie sunt adevarate: f. g. h. i. j.

două forme clinice: respiratorie şi cutanată singură formă clinică: difteria cu poartă de intrare respiratorie trei forme clinice: respiratorie şi cutanată şi digestivă singură formă clinică: difteria cutanată forma cutanată a bolii este mai frecvent răspândită în zonele tropicale

pag.46 curs, R:a,e

26. Dermatofiţiile mâinii sunt afecţiuni: k. l. m. n. o.

în care palma şi degetele sunt acoperite de scuame pruritul este nesemnificativ pruritul este semnificativ atingerea poate fi bilaterală atingerea este obligatoriu bilaterală

(Răspuns corect abd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 27. Onicomicozele au următoarele caracteristici: f. g. h. i. j.

sunt mai frecvente la nivelul degetelor de la picior sunt prezente numai la degetele piciorului unghiile sunt îngroşate unghiile sunt casate unghiile nu prezintă modificări semnificative

(Răspuns corect acd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

28. Din punct de vedere morfologic brucelele patogene pentru om sunt: k. l. m. n. o.

cocobacili gram negativi cocobacili gram pozitivi bacterii strict anaerobe oxidazo si catalazo pozitive bacterii imobile, necapsulate

R: a, d, e curs pagina 142

29. Infecţii treponemice non-venerice sunt: f. g. h. i. j.

Pianul; Pinta; Gomele sifilitice; Bejelul; Neurosifilisul. R: a, b, d (curs p. 186)

30. Infecţiile exogene produse de clostridii sunt: k. l. m. n. o. pag.153 curs, R:a,e

tetanosul sindrom Ritter meningococemia fulminantă (Sd.Waterhouse Friderichsen) artrita septică gangrena gazoasă

31. Mycoplasma pneumoniae:

f. este o specie patogenă g. necesită medii complexe pentru creştere şi multiplicare h. sunt cele mai mari bacterii i. sunt bacili aerobi, nesporulaţi j. cresc rapid pe medii de cultură uzuale Răspuns A,B 195 curs

32. Granulomul tuberculos este o leziune care apare în k. tuberculoza primară; l. tuberculoza secundară;

m. sensibilizarea de tip întârziat la tuberculină; n. tuberculoza miliară; o. granulia tuberculoasă. R: a, b, d, e (curs p. 171) 33. Sifilisul este o boală care se transmite: f. g. h. i. j.

pe cale sexuală; transplacentar; prin obiecte contaminate; prin transfuzii cu sânge contaminat; prin consumul unor alimente contaminate. R: a, b, d (curs p. 183)

34. Pricipalii factori de virulenţă ai enterobacteriilor sunt: k. l. m. n. o.

endotoxina sau lipopolizaharidul capsula sinteza de exotoxine secreţia de coagulază fimbriile

pag.74 curs, R:a,b,c,e

35. Clostridium botulinum: f.

sporii pătrund prin poarta de intrare reprezentată de plăgi ale tegumentelor sau mucoaselor g. se multiplică în alimentele în care există un anumit grad de anaerobioză h. este o bacterie cu habitat mixt, sporii se găsesc pe suprafaţa solului şi în intestinul animalelor i. profilaxia este specifică prin vaccinare DTP j. tratamentul curativ constă în toaleta locală a plăgii pag.157 curs, R:b,c

36. Micobacteriile atipice produc: k. l. m. n. o.

tuberculoza la om; tuberculoza la animale; infecţii pulmonare; ulcere cutanate; meningite atipice. R:c, d (curs p. 167)

37. Următoarele afirmaţii despre Rickettsia prowazeki sunt adevărate: f. Produce febra tifoidă g. Diagnosticul infecţiilor produse este atât bacteriologic cât şi serologic h. Vectorul este păduchele de corp şi cap i. Vectorul este omul bolnav cu boală aparentă sau inaparentă j. Produce tifosul exantematic Răsp BCE 201 202 curs

38. Clostridiile pot produce: k. septicemii postpartum l. septicemii postabortum m. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de enterotoxine n. toxiinfecţii alimentare prin eliberare de endotoxine o. difteria pag.154 curs, R:a,b,c

39. Germenii din Genul Proteus: f. g. h. i. j.

produc urează sunt germeni lactozo-pozitivi sunt germeni lactozo-negativi produc hidrogen sulfurat secretă fenilalanindezaminază

pag.95 curs, R:a,c,d,e

40. Caracterele culturale ale genului Klebsiella: k. pe geloză-sânge produce colonii de tip S, mari, rotunde, bombate, netede, cu margini regulate, hemolitice şi pigmentate l. pe geloză-sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenuşii, mucoase (aspect de cultură ce curge pe suprafaţa mediului) m. pe geloză-sânge cresc sub forma unor valuri concentrice care invadează toată placa n. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii mari, mucoide, iniţial "lactozopozitive" (galbene), apoi, după 24 de ore "lactozo-negative"(verzi) o. pe mediul Istrati-Meitert dezvoltă colonii transparente de culoare verde (culoarea mediului), cu centrul de culoare neagră datorită producerii de hidrogen sulfurat pag.157 LP, R:b,d

41.Testele screening pentru depistarea cazurilor de sifilis sunt:

f. g. h. i. j.

VDRL; FTA-ABS; RPR; TPHA; TPHI. R: a, c (curs p.184)

42. Structura antigenică a enterobacteriilor: k. antigenul somatic O este prezent la bacteriile mobile l. antigenul somatic O face parte din peretele celular m. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip - împart grupele în tipuri n. antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de grup - împart genul în grupe o. antigenul capsular K este de natură polizaharidică sau proteică pag.73 curs, R:b,c,e

43. Interpretarea rezultatelor unei uroculturi: f. g. h. i. j. pag.147 LP, R:a,e

sub 10.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă sub 30.000 germeni/ml urină este o bacteriurie nesemnificativă peste 40.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă peste 50.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă peste100.000 germeni/ml urină, infecţie urinară certă

44. Escherichia coli prezintă următoarele antigene: k. antigene O l. antigene H m. antigene Vi n. antigene HBs o. antigene K pag.88curs, R:a,b,e

45. Escherichia coli se poate izola pe: f. g. h. i. j. pag.145 LP, R:b,d

mediul Tinsdale mediul Mac Conkey mediul Wilson-Blair mediul AABTL mediul Sabouraud

46. Chlamydia pneumoniae: k. l. m. n. o.

Este cauză importantă de sarcini extrauterine Produce trachomul Este agentul unor infecţii de tract respirator la om: faringite, bronşite Transmiterea de la om se face pe cale sexuală Transmitere este exclusiv umană

Răsp CE 206 curs

47. Bacillus cereus produce următoarele afecţiuni: f. keratite g. endoftalmite h. toxiinfecţii alimentare i. panoftalmite j. pustula malignă pag.41 curs, R:a,b,c,d

48. Demonstarea toxigenezei la Corynebacterium diphteriae poate fi efectuată prin: k. Reacţia ASLO l. Testul Elek in vitro m. Testul la bacitracină n. Test de neutralizare in vivo (pe cobai) o. Testul la optochin pag.46-47 curs, R:b,d

49. Bacillus anthracis se izolează pe: f. g. h. i. j. pag.139 LP, R:c,d,e

geloză-chocolat mediul Wilson-Blair medii selective ca mediul PLET geloză simplă geloză sânge

50. Sindroamele toxice produse de S. aureus sunt: k. sindromul şocului toxic l. scarlatina m. febra puerperală

R: a, d, e

n. toxiinfecţii alimentare o. dermatita exfoliativă Curs pag. 15

51. Următoarele afirmaţii despre Staphylococcus saprophyticus sunt corecte:

R: a, e

f. determină infecţii urinare la femei tinere g. este agentul etiologic al parotiditei epidemice h. determină toxiinfecţii alimentare i. determină mononucleoza infecţioasă j. nu secretă coagulază liberă LP pag. 109

52. Caracterizati gonococul: k. l. m. n. o.

sunt bacili gram pozitivi creste pe medii complexe în atmosferă cu CO2 6-10% este agent etiologic al meningitei bacteriene este agentul etiologic al uretritei la bărbaţi sunt diplococi cu aspect reniform gram negativi pag.60-62 curs, R:b,d,e

53. Tratamentul în infecţia cu Helicobacter pylori se face f. nu se folosesc antibiotice, antiacidele fiind suficiente pentru tratament g. este natural rezistent la cefsulonid, acid nalidixic, sulfonamide, trimetoprim, vancomicină h. se foloseşte tripla terapie metronidazol cu claritromicină şi săruri de bismut i. prevenirea şi controlul bolii sunt uşor de efectuat, deoarece microorganismele sunt ubicuitare j. s-a constatat eradicarea bolii la 70-95% din pacienţii trataţi cu triplă terapie, timp de 14 zile R b,c,e pag 113

54. Care dintre urmaroarele proprietati caracterizeaza meningococii: k. l. m. n. o.

sunt bacterii pretenţioase determină scarlatina sunt diplococi gram negativi, reniformi, imobili, nesporulaţi, aerobi produc streptolizina O aproximativ 90% din infecţii sunt cauzate de serogrupul Y pag.66-67 curs, R:a,c

55. Genul Chlamydia cuprinde:

f. g. h. i. j.

Chlamydia pallidum Chlamydia psitaci Chlamydia influenzae Chlamydia pneumoniae Chlamydia trachomatis

RăspBDE 204 curs

56. Identificarea tulpinilor de Pseudomonas aeruginosa se bazează pe: k. l. m. n. o.

caracterele morfologice caracterele culturale reacţia oxidazei-pozitivă prezenţa pigmentului caracteristic creşterea la 30C

R: a,b,c,d Curs 118

57. Genul Campylobacter se caracterizează prin f.

sunt microorganisme microaerofile, unele specii putând creşte şi în condiţii de anaerobioză g. în culturi mai vechi de 48 de ore, sau după pasaje repetate apar forme rotunjite numite ”corpi cocoizi” h. sunt prevăzuţi cu 6-10 flageli ceea ce le conferă mobilitate caracteristică i. sunt foarte rar răspândite în mediul extern j. producerea de H2SO4 , sensibilitatea la acidul nalidixic şi cefalotin sunt utilizate ca teste de diferenţiere între diferitele specii R a,b,e pag 106

58. Despre vibrionul holeric se poate afirma k. secretă factori enzimatici care le permit accesul la celulele enterale l. enterotoxina vibrionului holeric este cel mai important factor de patogenitate m. difuzează in sânge determinând în cazuri grave septicemie n. determină o toxiinfecţie alimentară acută cu evoluţie variabilă de la un pacient la altul o. enterotoxina secretată este de natură lipidică fiind formată din trei subunităţi R a,b,d pag 99

59. Următoarele afirmaţii despre tratamentul în holeră sunt false

f. nu se face rehidratare pentru a evita hipertensiunea g. de elecţie este tratamentul cu tetraciclină(doxicilină) sau cotrimoxazole h. profilaxia este nespecifică şi constă în respectarea măsurilor de igienă individuală şi colectivă i. profilaxia specifică se face prin vaccinare în zonele endemice şi este de durată scurtă j. nu se face tratament cu antibiotice R a,e pag 101

60. Gonococul cunoaşte urmatoarele căi de transmitere: k. digestivă l. prin picăturile lui Pflűgge m. sexuală n. insecte hematofage o. la nou născut în timpul naşterii pag.60-63 curs, R:c,e

61. Uretrita gonococică este acompaniată din punct de vedere clinic de: f. g. h. i. j.

disurie artralgie migratorie poliurie fotofobie secreţie uretrală purulentă

pag.63 curs, R:a,e

62. Stafilococii coagulazo-negativi se diferenţiază de S. aureus prin:

R: c,e

k. absenţa peptidoglicanului din peretele celular l. absenţa acizilor teichoici din peretele celular m. absenţa coagulazei libere n. absenţa catalazei o. absenţa unor factori de virulenţă Curs pag. 19, 21

63. Diagnosticul infecţiilor cu streptococ de grup A este: f. g. h. i. j.

bacteriologic serologic biochimic histopatologic exclusiv clinic

R: a, b LP pag. 112

64. Streptococul de grup B este implicat în: k. l. m. n. o. R: a, b LP pag. 119

infecţii urinare infecţii neonatale toxiinfecţii alimentare scarlatină febră tifoidă

65. Streptococii sunt: f. coci gram negativi reniformi dispuşi în perechi g. coci gram pozitivi dispuşi în lanţuri h. bacili gram pozitivi cu capete rotunjite i. imobili, nesporulaţi j. uneori capsulaţi R: b, d, e Curs pag. 21

66. Genul Acinetobacter cuprinde bacili: k. l. m. n. o. R: a,c,d Curs 122-123

gram-negativi anaerobi aerobi oxidazo-negativi oxidazo-pozitivi

67. Streptococcus pyogenes elaborează: f. streptolizina O g. streptolizina S h. exfoliantina A i. toxina şocului toxic 1 j. toxina eritrogenă R: a, b, e Curs pag. 24-25

68. Izolarea leptospirelor se face pe următoarele medii de cultură: k. geloză sânge; l. m. Bordett-Gengou; m. m. Lowenstein-Jensen;

n. m. Korthof; o. m. Fletcher: R. d, e (LP p. 205) 69. Despre speciile apartinand genului Legionella sunt corecte afirmatiile: f. g. h. i. j.

sunt bacili gram negativi se coloreaza prin coloratii uzuale au necesitati nutritive deosebite produc beta-lactamaza sunt mobile si catalazo pozitive

R: a, c, d, e curs pagina 147

70. Haemophilus influenzae poate determina: k. l. m. n. o.

otita medie sinuzita vaginoza bacteriana epiglotita pneumonia

R: a, b, d, e curs pagina 127

71. Genul Gardnerella: f. g. h. i. j.

cuprinde bacili gram negativi germenii colonizeaza in numar redus mucoasa vaginala sunt germeni facultativi anaerobi nesporulati, necapsulati germenii se transmit pe cale aerogena pot fi izolati pe medii uzuale

R: a, b, c, e curs pagina 130, 131, 132

72. Haemophilus ducreyi: k. l. m. n. o.

este agentul etiologic al unei infectii cu transmitere sexuala necesita factorul X pentru crestere necesita factorul V pentru crestere necesita ambii factori pentru crestere nu necesita nici un factor de crestere

R: a, b curs pagina 130

73. Genul Pseudomonas cuprinde bacili:

f. g. h. i. j.

gram-negativi aerobi şi facultativi anaerobi imobili oxidazo-pozitivi nesporulaţi

R: a,d,e LP 172

74. Favusul este: k. l. m. n. o.

produs de T. schoenleinii o dermatofiţie a pielii păroase a capului, mai frecvent la femei şi copii responsabil de alopecia cicatriceală produs de E. floccosum

(Răspuns corect abcd-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

75. Virionii cu formă de bastonaş prin examinare la microscopul electronic sunt:

f. virusurile paragripale g. h. i. j.

bacteriofagii fagii filamentoşi poxvirusurile virusul mozaicului tutunului

Răspuns: C, E

Curs pag. 221

76. Spiculii se caracterizează prin:

k. au funcţie de absorbţie l. m. n. o.

sunt formaţiuni specifice virale au funcţia de penetrare în celula gazdă sunt formaţiuni codificate de virus nu sunt formaţiuni specifice virale

Răspuns: A, B, C, D Curs pag. 227

77. Funcţiile capsidei sunt: f. protejează acidul nucleic viral g. la virusurile anvelopate, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula gazdă h. asigură forma caracteristică virionului i. la virusurile neînvelite, fixează virionul de receptorii specifici de pe celula gazdă

j.

facilitează asamblarea virusurilor

Răspuns: A, C, D Curs pag.226

78. Care din următoarele sunt chimioterapice antivirale:

k. Acyclovir l. m. n. o.

Cloramfenicol Zidovudin Foscarnet Trimetoprim sulfometoxazol

Răspuns: A, C, D Curs pag.243-247

79. Profilaxia în infecţia HIV cuprinde: f. g. h. i. j. Răspuns a,b,c,d pag.320

contact sexual protejat educaţie pentru sănătate în grupuri cu risc crescut(toxicomani) testarea riguroasă a sângelui transfuzat şi a donatorilor de organ şi ţesuturi utilizarea măsurilor de protecţie individuală a personalului medical(mănuşi, ochelari de protecţie) vaccinarea anti-HIV

80. Diagnosticul în infecţia HIV se realizează prin : k. a.ELISA l. b.confirmare Western blot m. c.examen direct(identificare ARN viral sau proviral) n. RIA, RIPA o. frotiu colorat Gram Răspuns a,b,c,d pag.319

81. Virusul rabic se multiplică : f. g. h. i. j.

în plămâni în faringe în muşchi în ţesutul conjunctiv în stomac

Răspuns c,d pag.314

82. Virusul HIV infectează : k. l. m. n. o. Răspuns c,d,e pag.317

celulele hepatice celulele epiteliale limfocitele CD4-pozitive macrofagele celulele dendritice

83. Profilaxia în rubeolă se face cu : e. vaccin viu atenuat f. vaccin inactivat prin căldură c.vaccin inactivat prin formaldehidă g. d.vaccin inactivat prin alcool h. e.niciun răspuns corect Răspuns a pag.339

84. Produsele patologice în infecţia cu virusurile Marburg şi Ebola sunt: a. sânge b. lichid de lavaj nazo-faringian c. urină d. biopsii cutanate e. materii fecale Răspuns a,b,c,d pag.329

85. Următoarele afirmaţii despre virusul urlian sunt adevărate: f. pătrunde în organism pe cale respiratorie g. poate produce parotidită şi orhită urliană h. orhita urliană poate duce la sterilitate i. nu există vaccin pentru virusul urlian j. poate afecta pancreasul şi ovarele. A B C E Pag. 303, 304 86. Virusul rujeolic: se transmite pe cale respiratorie produce o erupţie maculo – papuloasă

profilaxia se realizează cu vaccin viu atenuat apariţia erupţiei denotă un răspuns imun precar este un virus de tip ADN. A B C Pag. 305, 306 87.Profilaxia gripei se poate realiza prin: măsuri generale chimioprofilaxie administrarea de vaccinuri administrarea de antibiotice administrarea de antiinflamatoare. Pag. 301 A B C

88. Serologia virusurilor gripale implică decelarea anticorpilor specifici de tip şi subtip prin: hemaglutinoinhibare seroneutralizare fixarea complementului ELISA cultivare pe geloză sânge. Pag. 300. A B C D

89. Escherichia coli: f. g. h. i. j.

fermentează glucoza este oxidazo-negativ este oxidazo-pozitiv este catalazo-pozitiv este catalazo- negativ

pag.88 curs, R:a,b,d

90. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte: k. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. mirabilis şi P. vulgaris l. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt P. penneri şi P. mixofaciens m. Determinante pentru Proteus sunt antigenele somatice O şi antigenele flagelare H

n. Determinante pentru Proteus sunt antigenele capsulare K şi antigenele de suprafaţă Vi o. Infecţiile oculare sunt cele mai frecvente afecţiuni determinate de P. mirabilis

pag.95 curs, R:a,c

91. Factorii de virulenţă prezenţi la Escherichia coli sunt: f. g. h. i. j.

secreţia de coagulază fibrinolizina enterotoxine lipopolizaharidul sau endotoxina capsula

pag.88curs, R:c,d,e

92. Genul Klebsiella cuprinde: k. bacili gram-negativi, scurţi, cu capetele rotunjite, imobili, nesporulaţi, capsulaţi, dispuşi în diplo l. bacili gram-negativi scurţi, cu capetele rotunjite, cu polimorfism accentuat, foarte mobili (au cili peritrichi), nesporulaţi, necapsulaţi m. bacili gram pozitivi, scurţi, neramificaţi, cu capetele rotunjite, dispuşi în palisade sau în lanţuri n. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept, dispuşi izolat sau în lanţuri o. 4 specii importante în patologia umană: K. pneumoniae, K. oxytoca, K. ozenae şi K. rhinoscleromatis. pag.92curs, R:a,e

93. Fenomenul liniei de demarcaţie a lui Dienes se utilizează: f. g. h. i. j.

în scop epidemiologic în scop terapeutic pentru stabilirea sursei de infecţie pentru stabilirea diagnosticului pentru filiaţia cazurilor pag.94curs, R:a,c,e

94. E. coli enterotoxigen (ETEC): produce două toxine Shiga-like, denumite verotoxine secretă enterotoxine termolabile sau termostabile codificate plasmidic penetrează, ca şi shigellele, enterocitele colonului în care se multiplică şi pe care le distrug, determinând un sindrom diareic dizenteriform este considerat o cauză a diareei persistente la copiii din ţările subdezvoltate produce forme uşoare de enterită sau un sindrom diareic holeriform

pag.89 curs, b,e

95. Următoarele afirmaţii despre infecţiile produse de stafilococii coagulazo negativi sunt corecte:

R: b, c, d

f. S. epidermidis determină pneumonii şi meningite la nou născuţi g. S. epidermidis poate cauza endocardite la pacienţii cu proteze valvulare h. infecţiile tractului urinar la femeile tinere sunt determinate în special de S. saprophyticus i. infecţiile secundare implanturilor de dispozitive, catetere, tuburi de dren sunt cauzate mai frecvent de S. schleiferi şi S. lugdunensis j. S. haemolyticus poate cauza toxiinfecţii alimentare Curs pag. 20

96. Următoarele afirmaţii despre S. aureus sunt corecte:

R: a, b, c, e

k. anumite tulpini pot cauza toxiinfecţii alimentare l. determină infecţii ale plăgilor m. poate fi cauza primară a unor artrite septice la pacienţi cu tulburări de dinamică articulară n. ocazional poate determina laringită obstructivă o. determină dermatita exfoliativă Curs pag. 14, 15

97. Infecţiile cu streptococ beta-hemolitic de grup A se tratează cu: f. g. h. i. j. R: a, b LP pag. 115

penicilină eritromicină cotrimoxazol spectinomicină zidovudină

98. Streptococii viridans:

R: a, b, c

k. fac parte din flora normală a faringelui l. pot produce endocardite bacteriene m. sunt implicaţi în etiologia cariilor dentare n. produc scarlatina o. produc fasceita necrozantă Curs pag. 23 LP pag. 120

99. Infecţii invazive produse de Streptococcus pyogenes: f. g. h. i. j.

febra reumatismală febra puerperală erizipelul fasceita necrozantă scarlatina

R: b, c, d Curs pag. 26

100. Pentru diagnosticul diferenţial dintre streptococul viridans şi pneumococ se cercetează: k. l. m. n. o.

sensibilitatea la bacitracină sensibilitatea la optochin hidroliza hipuratului de sodiu biloliza hidroliza esculinei

R: b, d LP pag. 120

GRILE

MICROBIOLOGIE

1.Genul Vibrio se caracterizează prin

a. bacili gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili b. bacili gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, imobili c. in condiţii necorespunzătoare de viaţă pot fi bacili mici, drepţi sau pleomorfi d. coci gram negativi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili

e. coci gram pozitivi, aerobi şi facultativ anaerobi, nesporulaţi, mobili

R a,c pag 97

2. Despre vibrionul holeric se poate afirma a. este un bacil gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă b. creşte pe medii de cultură selective, suplimentate cu săruri biliare c. posedă lipopolizaharidul O care conferă specificitate serologică de grup d. este un coc gram negativ, foarte mobil, cu aspect caracteristic de virgulă e. la nivelul flagelului polar se găseşte antigenul H ce induce formarea de anticorpi

R a,b,c,e pag 98-99

6. Următoarele afirmaţii despre holeră sunt false a. vibrionii nu difuzează în sânge b. la nivel intestinal se ataşează de microvilii de la nivelul epiteliului ciliat c. la nivel intestinal se multiplică şi eliberează mucinaze,endo- şi enterotoxina d.după multiplicare la nivel intestinal pătrund in sânge şi eliberează toxine e. perioada de incubaţie este de peste 10 zile

R d,e pag 99-100

7.

8. Diagnosticul serologic in holeră este caracterizat prin a. titrul lor creşte în 10-12 luni de la îmbolnăvire b. anticorpii apar în ziua 5-7 de la debut c. constă în evidenţierea aglutininelor antiholerice în sânge d. la purtătorii sănătoşi nu au fost evidenţiate titruri aglutinante e. titrul lor scade în 1-2 luni de la vindecare

R b,c,e pag 164lp 101

11. Vibrio vulnificus este caracterizat prin a. cauzează septicemii şi suprainfecţii ale plăgilor cutanate b. diagnosticul se bazează pe izolarea vibrionului din materiile fecale c. la nivel cutanat determină eritem vezicular şi bulos urmat de necroză d. consumul de stridii, moluşte şi crustacee reprezintă principala sursă de producere a infecţiilor sistemice e. boala apare de regulă la pacienţi cu suferinţă hepatică preexistentă sau talasemii

R a,c,d,e pag 102

12. Următoarele afirmaţii despre genul Aeromonas sunt false a. sunt bacili gram negativi, mobili, facultativ anaerobi b. cresc în limite largi de temperatură (0-45ºC) c. sunt bacili gram pozitivi, mobili, facultativ anaerobi d. a fost izolat la om, mamifere, peşti, reptile, şerpi şi păsări e. nu există specie patogenă pentru om

R c,e pag 102

13. Manifestările clinice determinate de infectia cu Aeromonas sunt a. nu determină gastroenterite b. determină infecţii ale plăgilor c. nu poate determina septicemii la imunodeprimaţi d. poate determina infecţii oculare e. poate determina infecţii osoase şi articulare

R b,d,e pag 103

14. Despre genul Aeromonas se afirmă a. sunt bacili gram negativi, mobili datorită unui flagel polar, facultativi anaerobi, catalazo- şi oxidazo-pozitivi b. se poate izola pe mediul de geloză-sânge cu adaos de ampicilină c. nu pot fi cultivate pe medii speciale d. testele biochimice automate nu permit identificarea genului e. testele seologice evidenţiază aglutininele anti-O din serul bolnavilor

R a,b,e pag104

15. Despre genul Aeromonas se afirmă a. sunt sensibile la cefalosporine de generaţia III b. sunt sensibile la penicilină, ampicilină, carbenicilină şi ticarcilină c. ca medii de cultură se pot folosi apă peptonată alcalină, geloză sânge chocolate d. se pot folosi medii selective ca: Mac Conkey şi CIN(cefsulodin-igrasin-novobiocin) e. poate să determine 5 forme clinice de gastroenterită

R a,c,d,e pag 104 16. Genul Plesiomonas este caracterizat prin a. bacili gram pozitivi, cu capete tăiate drept b. bacili gram negativi, cu capete rotunjite c. tulpinile mobile posedă 2-5 flageli lofotrichi d. sunt coci care nu fermentează glucoza şi nu reduc nitraţii e. cresc în limite largi de temperatură(8-45ºC)

R b,c,e pag 104

17. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt adevărate a. produce gastroenterite şi infecţii extraenterale care evoluează până la stări septicemice b. în cazul manifestărilor intestinale, simptomele variază de la forme uşoare cu scaune diareice apoase până la episoade de tip dizenteriform c. manifestările extraintestinale sunt reprezentate de meningite şi septicemii

d. starea imunologică nu influenţează evoluţia bolii e. au deseori caracter de boală profesională

R a,b,c,e pag 105

18. Următoarele afirmaţii despre genul Plesiomonas sunt false a. se izolează pe geloză sânge chocolate şi mediu selectiv IBG(inositol-săruri biliare-verde briliant) b. nu determină manifestări extraintestinale c. testul oxidazei este pozitiv, ceea ce serveşte la diagnosticul diferenţial cu enterobacteriile d. este rezistent la trimetroprim, cefalosporine, cloramfenicol şi quinolone e. nu se recomandă recoltarea de materii fecale

R b,d,e pag 105

19. Din punct de vedere morfologic, germenii aparţinând genului Campylobacter sunt a. bacili gram pozitivi, sporulaţi de formă asemănătoare literei ”S” b. bacili gram negativi, nesporulaţi, de formă asemănătoare literei ”S” c. coci gram negativi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de lanţuri d. coci gram pozitivi, nesporulaţi, dispuşi sub formă de ciorchine sau grămezi e. sunt prevăzuţi cu un singur flagel polar, la unul sau ambele extremităţi

R b,e pag 106

22. Despre infecţiile cu Campylobacter se poate spune a. majoritatea pacienţilor asimptomatici sunt copii sub 1 an şi adulţii tineri (20-29 de ani) b. cu înaintarea în vârstă s-a constatat o creştere a incidenţei bolii c. epidemiile sunt mai frecvente în lunile calde, dar pot apare în orice altă perioadă a anului d. cele mai frecvente focare epidemice au fost citate în urma consumului de apă contaminată e. rol important în patogenie au doza infectantă, precum şi statusul imun al pacientului

R c,d,e pag 107

24. Despre tulpinile de Campylobacter se poate afirma a. au exigenţe deosebite de cultivare b. se folosesc medii de cultură înalt selective, cu conţinut de cefalotin, trimetoprim, vancomicină c. cresc pe medii uzuale de cultură d. identificarea se face pe baza caracterelor morfologice, culturale şi biochimice e. se poate face diagnostic serologic ce constă în evidenţierea de anticorpi anti C.coli şi C.jejuni prin metoda Elisa şi RFC

R a,b,d,e pag 109-110

25. Despre Helicobacter pylori se poate afirma a. sunt bacterii gram negative, încurbate sau spiralate, prezentând 4-6 flageli localizaţi la un pol al bacteriei b. creşte la un pH optim de 1-2 c. produce din abundenţă uree şi e foarte mobil d. poate rezista în organism toată viaţa e. indivizii infectaţi dezvoltă un răspuns imun de lungă durată

R a,c,d,e pag 111

VARIANTA 1

Întrebările 1-20 au un singur răspuns corect

1. Cel mai virulent şi mai bine cunoscut membru al genului Staphylococcus este: a. S. aureus b. S. epidermidis

c. S. haemolyticus d. S. lugdunensis e. S. saprophyticus R: a Curs pag. 9

2. AgHBs este un antigen de suprafaţă al: a. virusului hepatitic A b. virusului gripal tip A c. virusului HIV d. virusului hepatitic B e. streptococului de grup B. D Pag. 284 – 285

3. Virusul urlian afectează cel mai frecvent: a. glanda suprarenală b. hipofiza c. glanda parotidă d. glanda tiroidă e. glandele paratiroide. C Pag. 303

4. Dermatofiţii necesită pentru creşterea pe mediile de cultură: a. 24 de ore b. 48 de ore c. 72 de ore d. 5 zile e. 2-3 săptămâni (Răspuns corect e-pg 211 Curs de Microbiologie medicală, vol II) 5. Virusul rabic se transmite: a. pe cale respiratorie b. pe cale digestivă c. prin muşcătura animalelor infectate d. prin contact cu tegumentele persoanelor infectate e. prin transfuzii de sânge

Raspuns c. pag.313 6. Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN este dublu spiralat cu excepţia:

a. Poxvirusurilor b. c. d. e. Răspuns: D

Adenovirusuri Herpesvirusuri Parvovirusuri Papovavirusuri

Curs pag. 223 7. Prima boală în care s-a aplicat profilaxia specifică a fost:

a. varicela b. variola

c. rabia d. hepatita e. rujeola Răspuns: B

Curs pag. 256

8. Factorii de virulenţă ai Mycoplasma pneumoniae sunt: a. b. c. d. e.

antigenul glicolipidic adezina P1 antigen somatic de gen polizaharide antigene de suprafată, specifice de grup

Răspuns B 196 curs

9. Antibioticul de elecţie în tratamentul infecţiilor chlamydiene este: a. b. c. d. e.

Penicilina Tetraciclina Cloramfenicol Azitromicina Cotrimoxazol

Răsp B 208 curs

10. Eritemul migrator este produs de: a. b. c. d. e.

Borrelia burgdorferi; Borrelia recurrentis; Rickettsia prowazeki; Bordetella pertusis; Coxiella burnetti. R: a (curs p. 189)

11. Francisella tularensis este agentul cauzal al: a. b. c. d. e.

febrei tifoide bubonului pestos sindromului Fitz-Hugh tularemiei bolii Weil

R: d curs pagina 144

12. Germenii genului Bordetella sunt: a. b. c. d. e.

coci gram negativi coci gram pozitivi fungi cocobacili gram negativi bacili gram pozitivi R: d curs pag.138

13. Şancrul sifilitic apare în stadiul de: a. b. c. d. e.

neurosifilis; gome sifilitice; sifilis primar; sifilis secundar; sifilis cardio-vascular. R: c (curs p. 182)

14. Izolarea bacililor tuberculoşi se face pe următoatele medii: a. m. Bordett-Gengou;

b. c. d. e.

m. Thayer-Martin; geloză sânge; m. Löwenstein-Jensen; m. Mac Conkey. R: d. (curs p. 178)

15. Treponemele sunt: a. b. c. d. e.

bacterii gram pozitive, mobile, subţiri, necapsulate, nesporulate; bacterii bram negative, imobile, subţiri, necapsulate, nesporulate; bacterii gram pozitive, imobile, subţiri, încapsulate, sporulate; bacterii gram negative, mobile subţiri, încapsulate, sporulate; bacterii spiralate, subţiri, mobile, necapsulate, nesporulate. R: e (curs p. 180)

16. Mycobacterium tuberculosis este un germen: a. b. c. d. e.

natural patogen pentru animale; condiţionat patogen pentru om şi animale; natural patogen pentru om; înalt patogen pentru om; condiţionat patogen pentru om. R: d (curs p. 165)

17. Genul Proteus reuneşte bacili: a. b. c. d. e.

lactozo-pozitivi gram-pozitivi capsulaţi sporulaţi cu polimorfism accentuat

pag.94 curs, R:e

18. Clostridiile gangrenei gazoase sunt: a. bacili gram pozitivi, nesporulaţi, facultativ sau strict anaerobi, colonizează pielea şi suprafaţa mucoaselor b. bacili gram pozitivi, aerobi, sporulaţi, cu sporul dispus central c. bacili gram pozitivi, anaerobi (aerotoleranţi), sporulaţi, cu sporul dispus central d. bacili gram negativi, strict anaerobi, pleomorfi în dimensiune şi formă e. coci gram pozitivi, strict anaerobi pag.154 curs, R:c

19. Care dintre următoarele enterobacterii prezintă o capsulă proeminentă: a. Proteus b. Shigella c. Klebsiella d. Yersinia e. Enterobacter pag.72 curs, R:c

20.Clasificarea Lancefield pe baza structurii antigenice a streptococilor este după natura: a. antigenului flagelar H b. antigenului K c. antigenului somatic O d. antigenului polizaharidic C e. antigenului de înveliş Vi R: d LP pag. 111

Următoarele întrebări au 2-4 răspunsuri corecte

21. Bacilul piocianic produce următoarele toxine: a. endotoxina A b. exotoxina A c. exoenzima S d. toxina exfoliativă e. eritrotoxina R: b, c Curs 116

22. Neisseriile se izolează pe următoarele medii: a. b. c. d. e.

mediu Thayer- Martin mediul Bordet-Gengou mediul Istrati-Meitert geloză-chocolate mediul Löffler pag.64 curs, R:a, d

23.Următoarele afirmaţii referitoare la S. aureus sunt corecte: a. sunt coci gram pozitivi dispuşi în grămezi b. sunt aerobi şi facultativ anaerobi c. sunt sporulaţi d. sunt nesporulaţi e. sunt mobili R: a, b, d Curs pag. 9

24. Infecţiile invazive şi generalizate determinate de S. aureus sunt reprezentate de: a. foliculite b. furuncule c. carbuncule d. osteomielita şi artrita septică e. febra reumatismală R: a, b, c, d Curs pag. 13, 14

25. S. aureus este în mod natural rezistent la următoarele chimioterapice antiinfecţioase: a. b. c. d. e. R: b, d

macrolide polimixine glicopeptide quinolonele de generaţia I carbapeneme Curs pag. 18

26. Teste de patogenitate utilizate pentru identificarea S. aureus: a. evidenţierea hemolizinelor b. prezenţa coagulazei libere şi a clumping factorului c. evidenţierea fibrinolizinei d. fermentarea manitolului în mediul Chapman e. fermentarea lactozei în mediul Istrati-Meitert R: a, b, c, d LP pag. 108

27. Testul sensibilităţii la bacitracină este pozitiv pentru: a. streptococul beta-hemolitic de grup A b. streptococul agalactiae c. streptococul viridans d. streptococul pneumoniae e. streptococul piogenes R: a, e LP pag. 114

28. Complicaţiile poststreptococice sunt reprezentate de:

a. b. c. d. e. R: b, c, d, e

scarlatina reumatismul articular acut cardita reumatismală glomerulonefrita acută coreea LP pag. 112

29. Glomerulonefrita poststreptococică se produce datorită: a. b. c. d. e. R: b, e

unei reacţii de hipersensibilitate de tip II unei reacţii de hipersensibilitate de tip III unei reacţii de hipersensibilitate de tip IV toxinei eritrogene de tip A a streptococului de grup A streptolizinei O elaborată de streptococul de grup A Curs pag. 24, 28

30. Streptococcus pneumoniae are următoarele caractere morfotinctoriale pe frotiuri colorate Gram: a. diplococi, gram negativi, reniformi b. diplococi gram pozitivi lanceolaţi c. au aspect caracteristic de flăcări de lumânare care se ating cu bazele d. pot fi încapsulaţi e. bacili gram pozitivi dispuţi în diplo în sensul lungimii R: b, c, d LP pag. 121

31. Cocii gram pozitivi strict anaerobi sunt cuprinşi în genurile: a. Peptococcus b. Peptostreptococcus c. Bacteroides d. Veillonella e. Prevotella pag.192 LP, R:a,b

32. Neisseria meningitidis prezinta urmatoarele caractere: a. are habitat strict uman b. se izolează de la mamifere si păsări c. este un germen oxidazo-pozitiv d. este un germen oxidazo-negativ e. este un germen nepretenţios nutritiv pag.66 curs, R:a,c

33. Neisserria gonorrhoeae poate determina la femei:

a. eritem nodos b. endocervicită acută c. febră enterică d. sterilitate secundară e. sarcini ectopice pag.63 curs, R:b,d,e

34. Produsele patologice tipice recoltate în infecţiile gonococice sunt: a. exudat nazal b. exudat faringian c. sânge şi lichid articular d. secreţie uretrală e. secreţie cervicală pag.64 curs, R:d,e

35. Oftalmia gonococică: a. b. c. d. e.

este frecventă la nou-născut contaminarea conjuctivei în timpul naşterii poate cauza orbirea profilaxia se face prin vaccinare profilaxia se face cu azotat de argint pag.61 curs, R:a,b,c,e

36. Corynebacterium diphteriae se izolează pe: a. mediul Tinsdale b. mediul Gundel Tietz c. mediul Istrati-Meitert d. mediul Löffler e. medii ce conţin telurit pag.131 LP, R:a,b,d,e

37. Testul Elek: a. este un test de toxigeneză in vivo b. este un test de toxigeneză in vitro c. este o metodă mai accesibilă şi mai puţin costisitoare d. este o reacţie de precipitare în mediu lichid e. este un test de imunodifuzie în gel pag.46 curs-pag.133 LP, R:b,c,e

38. Listeria monocytogenes: a. Tulpinile virulente elaborează o - hemolizină, listeriolizina O

b. c. d. e.

Tulpinile virulente elaborează trei tipuri distincte de toxina:A, B şi C Tulpinile virulente elaborează şapte tipuri antigenice de enterotoxine Unele tulpini elaborează exfoliantina Aşi B listeriolizina O, este asemănătoare cu streptolizina O a streptococului - hemolitic

pag.53 curs, R:a,e

39. Forma emetică în toxiinfecţiile alimentare produse de Bacillus cereus: a. este asociată cu consumul de carne b. este asociată cu consumul de orez prăjit c. febra şi diareea sunt în general prezente d. febra şi diareea sunt în general absente e. această formă de boală are o durată de 1-2 zile pag.41 curs, R:b,d

40. Escherichia coli are urmatoarele caractere generale: a. sunt bacili lactozo-pozitivi b. sunt germeni condiţionat patogeni c. elaborează enzime cu caracter proteolitic d. sunt bacili gram-negativi în general mobili (cu cili peritrichi) e. sunt germeni strict aerobi pag.88 curs, R:a,b,d

41. Klebsiella prezintă următoarele antigene: a. antigene O b. antigene H c. antigene K d. antigene Vi e. antigene HBs pag.92 curs, R:a,c

42. Enterotoxine termolabile au fost evidenţiate la: a. Proteus b. E. coli c. Klebsiella d. Salmonella e. Shigella pag.74 curs, R:b,c,d

43. Speciile genului Proteus care se întâlnesc în patologia umană sunt: a. P. vulgaris b. P. penneri c. P. mixofaciens d. P. mirabilis e. Ps. aeruginosa pag.95 curs, R:a,d

44. Germenii din familia Enterobacteriaceae care produc infecţii extraintestinale sunt: a. Salmonella b. E. coli c. Klebsiella d. Shigella e. Proteus pag.75 curs, R:b,c,e

45. În familia Enterobacteriaceae intră urmatoarele genuri: a. Bordetella b. Serratia c. Vibrio d. Klebsiella e. Proteus pag.71 curs, R:b,d,e

46. Pe mediile lactozate următorii germeni din familia Enterobacteriaceae formează colonii lactozo-pozitive (fermentează lactoza): a. Proteus b. Salmonella c. E. coli d. Klebsiella e. Shigella pag.73 curs, R:c,d

47. Testele biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor sunt: a. b. c. d. e.

reacţia roşu metil testul CAMP reacţia Voges-Proskauer testul Elek testul fenilalanindezaminazei

pag.142-144 LP, R:a,c,e

48. Exotoxina tetanică prezintă două componente: a. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului nervos central b. tetanospasmina ce acţionează asupra sistemului cardiovascular c. tetanolizina cu efect cardiotoxic d. tetanolizina cu efect toxic renal e. tetanolizina ce acţionează asupra sistemului nervos central pag.190 LP, R:a,c

49. Profilaxia specifică în tetanos: a. vaccinare BCG b. vaccinare DTP c. administrare de anatoxină ATPA (anatoxină tetanică purificată şi adsorbită), penicilină, ser antitetanic d. administrare de imunoglobuline e. profilaxia specifică face parte din vaccinările obligatorii ale copilului pag.156 curs, R:b,e

50. Acido-alcoolo-rezistenţa micobacteriilor se datorează peretelui celular bogat în: a. b. c. d. e.

peptidoglicani; acid micolic; ceruri; alcali; mureină. R: b, c (curs p.167)

51. Produsele patologice în TBC sunt: a. b. c. d. e.

spută; urină; exudat faringian; materii fecale; LCR. R: a, b, d, e (curs p. 177)

52. Structura antigenică a T. Pallidum este reprezentată de: a. b. c. d. e.

antigene poliozidice; antigene proteice; endotoxina; cardiolipin; antigene fimbriale. R: a, b, d (curs p. 181)

53. T. pallidum pătrunde în organism prin: a. b. c. d. e.

picăturile lui Pflugge; alimente contaminate; penetrarea mucoaselor intacte; eroziuni tegumentare; contactul cu apa contaminată. R: c, d (curs p. 181)

54. Testele nespecifice (netreponemice) care determină IgG şi IgM (VDRL şi RPR) pot da reacţii fals pozitive în următoarele afecţiuni: a. b. c. d. e.

boli acute febrile; vaccinare recentă; sarcină; boli autoimune; tuberculoză. R: a, b, c, d (curs p. 184)

55. Leptospiroza este o afecţiune cu afectare: a. b. c. d. e.

tegumentară; hepatică; cardiacă; renală; nervoasă. R: b, d (curs p. 192)

56. Boreliile produc următoarele afecţiuni: a. b. c. d. e.

febra Q; febra recurentă; boala Brill-Zinser; boala Lyme; febra de tranşee. R: b, d (curs p. 187)

57. Factorii de virulenta pentru Haemophilus influenzae sunt: a. b. c. d. e.

capsula citratul de Na Ig.A proteazele coagulaza aderenta R: a,c,e

curs pag.126

58. Haemophilus influenzae se poate izola pe urmatoarele medii de cultura:

a. b. c. d. e.

Mac Conkey Geloza sânge simpla sau cu infuzie de cord-creier Wilson Blair Istrati-Meitert Geloza chocolate R: b,e curs pag.128

59. Stadiile tusei convulsive sunt: a. b. c. d. e.

stadiul cataral stadiul paroxistic stadiul subacut stadiul de convalescenta stadiul cronic R: a, b, d curs pagina 139

60. Urmatoarele afirmatii despre bruceloza sunt adevarate: a. b. c. d. e.

se poate transmite prin consum de lapte nepasteurizat sau branzeturi este o zoonoza are caracter de boala profesionala diagnosticul este bacteriologic si serologic este frecvent intalnita la copii R: a, b, c, d curs pagina 143

61. Infectiile simptomatice produse de germenii apartinand genului Legionella sunt: a. b. c. d. e.

febra Pontiac endocardita boala legionarilor tularemia reumatism poliarticular acut R: a, c curs pagina 149

62. Virulenta germenilor din genul Gardnerella este corelata cu: a. b. c. d. e.

capacitatea lor de a adera la suprafata celulelor epiteliale prezenta capsulei concentratia microbiana ridicata prezenta sporilor sinergismul cu germenii anaerobi

R: a, c, e curs pagina 131

63. Evidenţierea clamidiilor prin microscopie directă se face cu ajutorul următoarelor coloraţii: a. b. c. d. e.

coloraţie Gram coloraţie Gimenez coloraţie Ziehl-Nielsen imunofluorescenţă Macchiavello Răsp BDE lucr 22

64. Micoplasmele: a. b. c. d. e.

necesită medii speciale, lichide sau solide cresc pe geloză-sînge cresc la orice temperatură necesită anumite condiţii de temperatură, pH, umiditate nu cresc pe medii uzuale Răspuns AD 213 indreptar

65. Infecţiile umane produse de ricketsii sunt: a. b. c. d. e.

tifosul exantematic infecţii urinare febra Q infecţii respiratorii febrele pătate

Răspuns ACE 201

66. Febra Q: a. este produsă de Coxiella burnetti b. calea de transmitere este verticală c. infecţia se poate transmite şi prin vectori - căpuşele pot transmite boala de la un animal la altul d. este produsă de S. aureus e. calea de transmitere este sexuală Răspuns AC 202 curs

67. Diagnosticul de laborator in holeră este a. se bazează pe izolarea şi identificarea vibrionului holeric din materiile fecale b. b.examenul preparatului nativ la microscopul cu fond intunecat evidenţiază mobilitatea accentuată a vibrionilor c. se poate face şi diagnostic serologic când evidenţiem aglutininele antiholerice în sânge d. pe mediul Mac Conkey vibrionul holeric produce colonii lactozo-pozitive e. frotiurile colorate gram din colonii izolate, evidenţiază prezenţa de bacili gram pozitivi R a,b,c pag 100

68. Vibrio parahaemolyticus este caracterizat prin a. determină gastroenterite acute b. determină infecţii extraenterale(otite, conjuntivite, pneumonii, infecţii ale plăgilor) c. este un coc gram pozitiv d. este un coc gram negativ e. este cea mai importantă cauză a diareilor estivale din Japonia R a,b,e pag101

69. Infecţiile cu Campylobacter se caracterizează prin a. sursa de infecţie la om este reprezentată cel mai frecvent de animalele infectate b. boala poate lua caracter profesional în cazul crescătorilor de animale şi al medicilor de laborator c. determină distrucţii masive ale mucoasei jejunului, ileonului şi colonului d. la persoanele imunocompromise C.fetus poate difuza în sistemul circulator e. nici o tulpină nu se poate localiza la nivelul mucoasei gastrice fiind neutralizată de aciditatea gastrică R a,b,c,d pag 107

70. Următoarele afirmaţii despre Helicobacter pylori sunt false a. b. c. d. e. R b,d

omul este principalul rezervor de infecţie nu se poate transmite prin contact interuman a fost identificat la 70-100% din pacienţii cu gastrite, ulcere gastrice şi duodenale are frecvenţă mai mare la indivizii cu nivel socio-economic crescut a mai fost izolat şi din salivă, materii fecale, mucoasă duodenală pag 112

71. Mediile de cultură folosite pentru creşterea fungilor sunt: a. b. c. d. e.

Sabouraud simplu Sabouraud cu adaus de actidionă Geloză-simplă Geloză-sânge Mueller-Hinton

(Răspuns corect ab-pg 212 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

72. Mucegaiurile includ următoarele genuri: a. b. c. d. e.

Aspergillus Histoplasma Epidermophyton Penicillium Cryptococcus

(Răspuns corect ad-pg 217-219 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

73. Din punct de vedere clinic distingem următoarele forme de criptococoză: a. b. c. d. e.

cu atingere pulmonară cu atingere cutanată cu atingere osoasă cu atingere renală cu atingere cardiacă

(Răspuns corect abc-pg 216 Curs de Microbiologie medicală, vol II)

74. Caracteristicile majore care diferenţiază virusurile de celelalte microorganisme sunt:

a. dimensiunea redusă care le permite să traverseze filtrele bacteriologice păstrându-şi infecţiozitatea; b. genomul viral posedă ambele tipuri de acid nucleic, c. sunt total dependente de celula vie, fie eucariotă, fie procariotă, pentru replicare şi existenţă; d. posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; e. nu posedă ribozomi sau aparat propriu de sinteză a proteinelor, mitocondrii sau sursă proprie de energie, deci sunt metabolic inerte în afara celulei gazdei; Răspuns: A, C, E Curs pag. 220 75. Prin examinare la microscopul electronic virionii cu formă sferică sunt:

a. poxvirusurile b. adenovirusurile c. virusul rabic d. virusurile gripale

e. bacteriofagii Răspuns: B, D Curs pag. 221

76.Interferonii sunt un grup de substanţe care prezintă proprietăţi:

a. antibacteriene b. c. d. e.

antitumorale antivirale antiparazitare imunomodulatoare

Răspuns: B, C, E Curs pag. 242

77. Care din următoarele imunoglobuline prezintă importanţă în infecţiile virale:

a. Ig A b. c. d. e. Răspuns: A, B, D

Ig G Ig D Ig M Ig E

Curs pag. 240

78. Caracteristicile familie Herpesviridae sunt:

a. genomul este ADN b. sunt virusuri anvelopate c. genomul este ARN d. virionii sunt de formă paralelipipedică

e. sunt virusuri nude Răspuns: A, B Curs pag. 262

79. Cele două afecţiuni pe care virusul varicelo-zosterian le poate produce sunt:

a. zona zoster în cazul infecţiei primare b. c. d. e. Răspuns: B, D Curs pag. 265

zona zoster prin reactivare varicela prin reactivare varicela în cazul infecţiei primare varicela în cazul infecţiei secundare

80. Efectul antiviral al Acyclovirului (Zovirax) este limitat numai la:

a. Virusul varicelo-zosterian b. c. d. e.

Virusul citomegalic Virusul Epstein-Barr Virusul herpes simplex tip1 Virusul herpes simplex tip 2

Răspuns: A, D, E Curs pag. 244

81. Care din următoarele afirmaţii despre viroizii sunt adevărate:

a. afectează celulele vegetale b. sunt capabili să se replice autonom c. nu sunt capabili să se replice autonom d. afectează celulele umane e. afectează celulele animale Răspuns: A, B Curs pag. 249 82. În infecţia cu virusul rabic produsele patologice sunt reprezentate de: a. a.exudat nazal b. b.salivă c. c.materii fecale d. d.lichid cefalorahidian e. e.sânge Răspuns b,d,e pag.314

83. HIV1 pătrunde în organism : a. a.pe cale sexuală b. b.pe cale parenterală (transfuzii de sânge, abuz de droguri) c. c.pe cale verticală, transplacentară d. d.pe cale respiratorie e. e.pe cale digestivă Răspuns a,b,c pag.317

84. Bolnavii cu HIV sunt predispuşi la infecţii grave cu microorganisme "oportuniste": a. a.Pneumocystis carinii b. b.CMV c. c.Esherichia coli d. d.Candida e. e.Toxoplasma gondii Răspuns a,b,d,e pag.318

85. În cazul în care rubeola survine la femeia însărcinată urmările sunt : a. a.decesul fătului în uter b. b.malformaţii congenitale cardiace, oculare c. c.malformaţii ale sistemului nervos(microcefalie) d. d.malformaţii viscerale(hepatosplenomegalie, diabet) e. e.niciun răspuns corect Răspuns a,b,c,d pag.338

86. Virusurile Marburg şi Ebola se caracterizează prin : a. a.infectează şi determină leziuni multiple într-un număr foarte mare de ţesuturi şi organe b. b.transmiterea interpersonală se realizează prin contact cu sânge şi organe infectate c. c.replicarea are loc la nivelul splinei, ficatului,ganglionilor limfatici,pancreasului, rinichiului,creierului d. d.macrofagele şi monocitele gazdei reprezintă ţinte principale ale acestor virusuri e. e.niciun răspuns corect Răspuns a,b,c,d pag.328

87. Virusul hepatitic C se poate transmite pe cale: a. fecal – orală b. parenterală c. sexuală d. respiratorie e. digestivă. B C Pag. 292

88. HBV se poate transmite prin: a. expunere perinatală b. contact sexual c. cale fecal – orală d. picăturile Pflüge e. sânge şi produse din sânge contaminate. A B E Pag. 284

89. Virusul sinciţial respirator: a. b. c. d.

determină infecţii respiratorii epidemice la sugari şi copii mici pătrunde în organism pe cale sexuală produce bronşiolite necrozante imunitatea post – infecţioasă este de durată

e. infecţia persistentă poate apare la pacienţii imunocompromişi. A C E Pag. 306, 307

90. Profilaxia gripei se poate realiza prin: a. măsuri generale b. chimioprofilaxie c. administrarea de vaccinuri d. administrarea de antibiotice e. administrarea de antiinflamatoare. A B C Pag. 301 91.Care dintre următoarele antigene aparţin virusului hepatitic B: a. AgHBs b. AgHBw c. AgHBc d. AgHBx e. AgHBe pag. 284 A C E

92. Complicaţiile infecţiei rujeolice pot fi: a. b. c. d. e. A C E Pag.

encefalomielita acută infecţia urinară encefalita acută infecţioasă faringo-amigdalita pneumonia cu celule gigante. 305

93. Variabilitatea antigenică a virusurilor gripale se caracterizează prin: a. modificări minore b. modificări majore c. antigenic drift d. antigenic shift e. virusurile gripale nu au variabilitate antigenică. Pag. 298 A B C D

94. Identificarea tulpinilor acromogene de Pseudomonas aeruginosa se face pe baza testelor biochimice: a. b. c. d. e. R: a, b LP 173

utilizarea glucozei pe cale oxidativă produce arginin-dehidrolază produce H2S fermentează glucoza cu producere de gaz produce coagulază

95. Bacilul piocianic determină: a. b. c. d. e. R: a, b, d Curs 117

infecţii pulmonare infecţii otice scarlatină infecţii ale arsurilor lues

96. Germenii condiţionat patogeni din familia Enterobacteriaceae sunt: a. b. c. d. e. pag.71 curs, R:a,b,d

Enterobacter E. coli Shigella Citrobacter Yersinia

97. Care dintre următoarele infecţii sunt determinate de Klebsiella pneumoniae: a. infecţii nosocomiale la gazda imunocompromisă b. infecţii de tract urinar c. ozena d. bacteriemii e. rinoscleromul pag.92-93 curs, R:a,b,d

98. Sindromul şocului toxic stafilococic: se caracterizează prin febră, hipotensiune arterială şi eritem scarlatiniform este produs de exfoliantină este produs de enterotoxine este produs de toxina şocului toxic 1 (TSST-1) a fost descris mai frecvent la femei care utilizează tampoane intravaginale R: a, d, e

Curs pag. 16

99. Streptococul de grup B: produce CAMP-factor hidrolizează hipuratul de sodiu hidrolizează esculina

este sensibil la bacitracină pe medii ce conţin amidon produce un pigment roşu-portocaliu R: a, b, e

Lp pag. 119, 120

100. Pe mediul Gundel Tietz se pot observa: 3 tipuri de colonii : gravis, mitis şi intermedius 2 tipuri de colonii : gravis şi mitis 2 tipuri de colonii : gravis şi intermedius 5 tipuri de colonii notate de la T1 la T5 colonii friabile de culoare neagră intensă pag.132 LP, R:a,e

1 Informatii colectie:

1)Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului de ţesut este: a) [ ] Capsula b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Pilii d) [ ] Antigenul O e) [ ] Flagelii --------------------------------------------------------------------2) Pentru micoplasme este caracteristic: a) [x] Lipsa peretelui celular. b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină c) [ ] Formarea sporilor d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol e)[ ] Prezenţa peptidoglicanului --------------------------------------------------------------------3)Clostridiile se caracterizează prin:

a)[ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. b)[x] Formarea sporilor care deformează celula c)[ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente e) [ ] Sunt gramnegative --------------------------------------------------------------------4)Pentru bacili este caracteristic: a)[ ] Formează spori care deformează celula b)[ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula c)[x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei d) [ ] Sunt monotrichi e) [ ] Sunt eucariote --------------------------------------------------------------------5)Rickettsiile se caracterizează prin: a)[ ] Structură acelulară. b)[ ] Se cultivă pe medii elective c)[ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz d)[x] Sunt paraziţi strict intracelulari e)[ ] Posedă capsulă --------------------------------------------------------------------6)Pentru treponeme este caracteristic: a)[ ] Posedă polimorfism pronunţat b)[ ] Posedă flageli peritrichi c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern d)[ ] Posedă 4-8 spire neregulate e)[x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele --------------------------------------------------------------------7) Despre leptospire se poate afirma: a)[ ] Posedă formă bacilară b) [ ] Sunt asigurate cufl ageli lofotrichi c)[ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale d)[x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă --------------------------------------------------------------------8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente conţine:

a) [ ] Cantitate mare de proteine b)[x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic c)[ ] Cantitate mare de peptidoglican d) [ ] Cantitate mare de polizaharide e) [ ] Toate de mai sus --------------------------------------------------------------------9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente: a) [ ] Gram b) [x] Ziehl-Neelsen c) [ ] Neisser d) [ ] Loeffler e) [ ] Burii-Hins --------------------------------------------------------------------10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii: a) [ ] Burri-Hins b) [ ] Giemsa c) [ ] Ziehl - Neelsen d) [ ] Gram e) [x] Loeffler --------------------------------------------------------------------11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda: a) [ ] Gram b) [ ] Burri-Hins 3 22) În microscopul optic uleiul de imersie se foloseşte pentru: a)[ ] Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului b) [ ] Contrastarea obiectului studiat c)[x] Păstrarea direcţiei razelor de lumină la ieşirea lor din preparat d)[ ] Concentrarea razelor de lumină în obiectiv e)[ ] Refractarea razelor de lumină --------------------------------------------------------------------23) În microscopia optică uleiul de imersie are următoareaparti cul ari tate : a)[ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat c)[x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei

d)[ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv e)[ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului --------------------------------------------------------------------24) Se divid în două planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------25) Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Sarcina e) [ ] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------26) Se divid în câteva planuri următorii coci:

a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [ ] Tetracoccus d) [ ] Sarcina e) [x] Staphylococcus --------------------------------------------------------------------27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate: a)[ ] Se aranjează în perechi b)[x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate d)[ ] Se divid în câteva planuri e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate: a)[ ] Se aranjează în perechi b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[x] Se aranjează în grămezi neregulate d)[ ] Se divid într-un singur plan e)[ ] Se divid în planuri perpendiculare --------------------------------------------------------------------29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate: a) [ ] Se aranjează în perechi b)[ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi c)[ ] Se aranjează în grămezi neregulate d)[ ] Se divid într-un singur plan e)[x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare

--------------------------------------------------------------------30) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la un pol se numesc: a) [ ] Monotriche b) [x] Lofotriche c) [ ] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------31) Bacteriile care conţin un fascicul de flageli la ambii poli se numesc: a) [ ] Monotriche b) [ ] Lofotriche c) [x] Amfitriche d) [ ] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coci b) [ ] Spirochete c) [ ] Rickettsii d) [ ] Mycoplasme e) [x] Vibrioni --------------------------------------------------------------------33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: a) [ ] Coccus b) [ ] Spirochaeta c) [ ] Rickettsia d) [ ] Mycoplasma e) [x] Bacterium --------------------------------------------------------------------34) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c)[ ] Sunt constituiţi din lipopolizaharide d)[ ] Participă în conjugarea bacteriană e)[x] Se fixează de celulă prin corpusculii bazali ---------------------------------------------------------------------

35) Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Numărul lor variază până la câteva sute per celulă b)[ ] Sunt factori de adeziune la celula gazdă c)[x] Sunt constituiţi din proteine d)[ ] Joacă rol în conjugarea bacteriană e)[ ] Sunt fixaţi de ribozomi --------------------------------------------------------------------36) Capsula bacteriană: a)[ ] Conţine 90% peptidoglican b)[ ] Conţine 5-20% lipoproteine c)[ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile d)[x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei e)[ ] Participă la sinteza peretelui celular --------------------------------------------------------------------37) Mediile de cultură uzuale pentru cultivarea bacteriilor pot fi sterilizate prin: a)[x] Autoclavare la o atmosferă b) [ ] Tindalizareîn baia de apă la 58° C c) [ ] Filtrare d)[ ] În pupinel la 1600 C e) [ ] Prin metode chimice --------------------------------------------------------------------38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 c) [ ] CMI : CT = 16 : 8 d) [ ] CMI : CT = 8 : 4 e) [x] CMI : CT = 8 : 32 --------------------------------------------------------------------39) Indicaţi mecanismul de acţiune al penicilinei: a)[ ] Se leagă de steroli şi alterează permeabilitatea membranei citoplasmatice b) [ ]Inhibă replicarea ADN c)[x] Inhibă sinteza peptidoglicanului d)[ ] Ataşat de unitatea 50S ribozomală inhibă peptidiltransferaza e)[ ] Blochează sinteza acidului folic prin inhibarea dehidrofolatreductazei ---------------------------------------------------------------------

40) Indicaţi mecanismul de acţiune al cefalosporinelor: a)[ ] Inhibă funcţiile ARN-mesager b)[x] Împiedică sinteza peptidoglicanului prin blocarea transpeptidazei c)[ ] Blocează sinteza ADN-ului d)[ ] Inhibă sinteza membranei citoplasmatice e)[ ] Blochează activitatea ribozomilor --------------------------------------------------------------------41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: a) [ ] Acidul sulfanilamidic b) [ ] Acidul paraaminobenzoic c) [ ] Acidul folic d)[x] Acidul clavulanic e) [ ] Acidul fenilpiruvic --------------------------------------------------------------------42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: a) [ ] Acidul paraaminobenzoic b) [ ] Acidul sulfanilamidic c) [ ] Acidul ascorbinic d) [ ] Acidul fenilpiruvic e)[x]Sul bact am --------------------------------------------------------------------43) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: a)[ ] Diluţiilor succesive Appelmann b)[ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul lichid c) [ ] Diluţiilor succesive logaritmice în mediul solid d)[x] Diluţiilor duble în medii lichide şi solide e) [ ] Diluţiilor în tuburi Widal 5 --------------------------------------------------------------------44) Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda: a)[ ] Plajelor sterile b)[ ] Precipitării în gel c)[x]Di fuzi m et ri că d) [ ] Otto e) [ ] Fischer ---------------------------------------------------------------------

45) Congelare cu deshidratare în vid ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor: a) [x] Liofilizare b) [ ] Congelare c)[ ] Sterilizare prin căldură uscată d) [ ] Pasteurizare e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------46) Se efectuează la 160-1800C : a)[ ] P ast eu ri za rea b) [ ] Sterilizarea cu vapori fluenţi c) [ ] Liofilizarea d) [x] Sterilizarea prin căldură uscată e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------47) Permite distrugerea microflorei asporulate în substrat: a) [ ] Congelarea b) [ ] Liofilizarea c) [ ] Filtrarea d) [x] Pasteurizarea e) [ ] Tindalizarea --------------------------------------------------------------------48) Este o metodă de sterilizare fracţionată: a) [ ] Cu vapori sub presiune b)[ ] Cu căldură uscată c) [x] Tindalizarea d) [ ] Pasteurizarea e) [ ] Filtrarea --------------------------------------------------------------------49) Relaţii de concurenţă între membrii unei microbiocenoze: a) [x] Antagonism b) [ ] Sinergism c)[ ] Si m b i o ză d)[ ] In t erfer en ţ ă e)[ ] Metabioză ---------------------------------------------------------------------

50) Catalizează diferite procese metabolice ale celulei bacteriene: a)[ ] N utriţia bacteriană b)[ ] Respiraţia bacteriilor c) [x] Enzimele microbiene d)[ ] Mediile de cultură e) [ ] Metabolismul microbian --------------------------------------------------------------------51) Despre enzimele bacteriene se poate afirma: a)[ ] Sunt de natură polizaharidică b)[x] Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană c)[ ] Posedă activitate la temperatura 00 C d)[ ] Posedă activitate la temperatura 650 C e) [ ] Sunt sintetizate de peretele celular --------------------------------------------------------------------52) Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant: a) [ ] Patogene b)[ ] Cultivate în laborator c) [x] Formele sporulate d) [ ] Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate e) [ ] Care au capacitatea de adeziune --------------------------------------------------------------------53) Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Rata de creştere devine nulă b)[ ] Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar c)[ ] Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică d)[x] Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor e)[ ] Sensibilitatea la antibiotice este maximală --------------------------------------------------------------------54) Titrarea bacteriofaguluise efectuează prin metoda: a) [ ] Otto b) [x] Appelmann c) [ ] Weinberg d) [ ] Furt e) [ ] Fischer

--------------------------------------------------------------------55) Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea substratelor cu microorganisme din mediului ambiant se numeşte: a) [ ] Sterilizare b) [ ] Antisepsie c) [x] Asepsie d)[ ] Dezi n fecţ i e e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------56) Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi maij oase de 600C se numeşte: a) [x] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d) [ ] Congelare e) [ ] Liofilizare --------------------------------------------------------------------57) Către mediile de transport se referă: a) [ ]Medi il e Hiss b)[x] Soluţia fosfat-tampon c) [ ] Bulionul biliat d) [ ]Medi ul Kitt-Tarozzi e)[ ] Geloză-sânge --------------------------------------------------------------------58) Profagul reprezintă: a)[ ] Forma vegetativă a fagului virulent b)[ ] Forma vegetativă a fagului temperat c)[ ] Genomul unui fag virulent integrat оn cromozomul bacterian d) [x] Genomul unui fag temperat integrat оn cromozomul bacterian e)[ ] Formă imatură de fag --------------------------------------------------------------------59) Bacteriile psichrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi: a) [x] 0 - +200C b) [ ] + 20 - + 400C c) [ ] + 45 - + 600C

d) [ ] - 10 - + 100C e) [ ] > 600C --------------------------------------------------------------------60) Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte: a) [ ] Tindalizare b) [ ] Pasteurizare c) [ ] Sterilizare d)[x]Dezi nfe cţ i e e) [ ] Liofilizare --------------------------------------------------------------------61) Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim: a) [ ] 1000C - 20 minute b) [ ] 1150C -60 minute c) [x] 1200C - 15-20 minute d) [ ] 1600C - 30 minute e) [ ] 1800C - 60 minute --------------------------------------------------------------------62) Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii: a) [ ] Aerobe b) [ ] Anaerobe c) [ ] 5-10% azot d) [x] 5-10% bioxid de carbon e) [ ] 5-10% oxid de etilen --------------------------------------------------------------------63) Conjugarea reprezintă: a) [ ] Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor b) [x] Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor c)[ ] Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta via un bacteriofag d)[ ] Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un duplex diferit al aceleiaşi celule e)[ ] Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gram pozitive

--------------------------------------------------------------------64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia: a) [ ] Difteria b) [ ] Tetanosul c) [ ] Scarlatina d) [x] Bruceloza e)[ ] Gangrena gazoasă --------------------------------------------------------------------65) Capabile să traverseze bariera placentară este următoarea clasă de Ig: a) [ ] Ig M b) [x] Ig G c) [ ] Ig A d) [ ] Ig D e) [ ] Ig E --------------------------------------------------------------------66) Responsabile de hipersensibilitatea de tipIV sunt: a) [ ] LimfociteleB b) [x] Limfocitele T c)[ ] Ig A d) [ ] Ig G e) [ ] Ig M --------------------------------------------------------------------67) Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice) : a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [x] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------68) Traversează în formă activă bariera placentară: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D ---------------------------------------------------------------------

69) Realizează funcţii antimicrobiene la nivelul mucoaselor: a) [x] Ig A b) [ ] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------70) Reprezintă clasa macroglobulinelor: a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------71) Indică şi predomină in infecţia acută a) [ ] Ig A b) [x] IgM c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------72) Asigură imunitatea postinfecţioasă: a) [ ] Ig A b) [ ] Ig M c) [x] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] Ig D --------------------------------------------------------------------73) Sunt sensibile la cisteină: a) [ ] Ig A b) [x] Ig M c) [ ] Ig G d) [ ] Ig E e) [ ] IgD --------------------------------------------------------------------74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică

caracteristică: a)[x] Infecţia acută b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

Infecţia cronică Infecţia secundară R ei n fecţ i a Suprainfecţia

--------------------------------------------------------------------75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare: a)[ ] Infecţie acută b)[ ] Infecţie cronică c)[ ] Infecţie secundară d)[x]R ei nfecţ i e e)[ ] Suprainfecţie --------------------------------------------------------------------76)C onsti tuie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă: a)[ ] Infecţia acută b)[x]S uprai nfecţ i e c)[ ] Infecţie secundară d) [ ] Reinfecţie e)[ ] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul unei primoinfecţii : a)[ ] Infecţie acută b)[ ] Infecţie cronică c)[x] Infecţie secundară d)[ ] Su p rai n fe cţ i e e)[ ] Reinfecţie --------------------------------------------------------------------78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism: a)[ ] Su p rai n fe cţ i e b)[ ] R ei n fecţ i e c)[ ] Infecţie acută

d)[ ] Infecţie secundară e)[x] Infecţie cronică --------------------------------------------------------------------79) Complementul poate fi activat pe calea: a)[ ] Bu t i l en -g l i co l i că b)[ ] Fermentativă c)[ ] Acidă mixtă d)[x]C lasică e)[ ] Oxidativă --------------------------------------------------------------------80) În reacţiile anafilactice sunt implicate: a) [ ] Ig A b) [x] Ig E c) [ ] Ig D d) [ ] Ig M e) [ ] Ig G --------------------------------------------------------------------81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: a) [x] Bacteriemie b) [ ] Toxinemie c) [ ] Septicopiemie d) [ ] Virusemie e) [ ] Septicemie --------------------------------------------------------------------82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge: a) [ ] Virusemie b) [x] Septicemie c) [ ] Bacteriemie d) [ ] Toxinemie e) [ ] Septicopiemie --------------------------------------------------------------------83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe: a) [ ] Septicemie b) [ ] Toxinemie c) [x] Septicopiemie

d) [ ] Virusemie e) [ ] Bacteriemie --------------------------------------------------------------------84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli: a) [ ] Septicopiemie b) [ ] Toxinemie c) [ ] Bacteriemie d) [x] Virusemie e) [ ] Septicemie --------------------------------------------------------------------85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui: a) [ ] Septicemie b) [ ] Septicopiemie c) [ ] Bacteriemie d) [ ] Virusemie e) [x] Toxinemie --------------------------------------------------------------------86) Permite depistarea anticorpilor monovalenţi următoarea reacţie: a) [x] Coombs b) [ ] Precipitare c) [ ] Hemaglutinare d)[ ] B act eri o l i ză e)[ ] Inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------87) Se manifestă în prezenţa complementului următoarea reacţie: a) [ ] Hemaglutinare b) [ ] Coombs c)[x]Hem ol i ză d) [ ] Precipitare e)[ ] Inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea reacţie: a)[ ] B act eri o l i ză b)[ ] Inhibare a hemaglutinării c) [ ] Hemaglutinare

d)[ ] Reacţia Coombs e) [x] Precipitare --------------------------------------------------------------------89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile: a) [ ] AntigenulO lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [x] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] Antigenul F --------------------------------------------------------------------90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic b) [ ] Antigenul K superficial c) [ ] Antigenul H flagelar d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular e) [ ] AntigenulF --------------------------------------------------------------------91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene: a) [ ] Vaccin polivalent b) [x] Vaccin monovalent c) [ ] Vaccin asociat d) [ ] Vaccinul TABTe e) [ ] Vacinul ADTP --------------------------------------------------------------------92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: a) [ ] Vaccin monovalent b) [x] Vaccin polivalent c) [ ] Vaccinul BCG d) [ ] Anatoxina botulinică e)[ ] Anatoxina stafilococică --------------------------------------------------------------------93) Meningococii se transmit prin: a)[x] Picături Flugge b)[ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului c) [ ] Praf

d) [ ] Alimente contaminate e)[ ] Apa contaminată --------------------------------------------------------------------94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform sei ndi că: a) [ ] Hemoculturi repetate b) [ ] Uroculturi c) [ ] Mieloculturi d) [x] Coproculturi e) [ ] Rozeoloculturi --------------------------------------------------------------------95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă este: a)[ ] Alfa-hemolizina b) [ ] Beta-lactamaza c) [ ] Fermentarea glucozei d) [ ] Lipaza e) [x] Coagulaza --------------------------------------------------------------------96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda: a)[ ] Diluţiilor succesive în medii lichide b)[x] Diluţiilor succesive în medii solide c)[ ] Di fu zi m et ri că d)[ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann e)[ ] Plajelor sterile în gel --------------------------------------------------------------------97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică: a) [ ] Dick b) [ ] Schultz-Charlton c) [ ] Schick d) [x] Burnet e) [ ] Mantoux --------------------------------------------------------------------98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :

a) [ ] Dick b) [ ] Schultz - Charlton c) [ ] Schick d) [ ] Burnet e) [x] Mantoux --------------------------------------------------------------------99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de neutralizare: a) [ ] Burnet b) [ ] Dick c)[ ] Ţ u v ercal o v d) [x] Schick e) [ ] Mantoux --------------------------------------------------------------------100) Vibrionii holerici se caracterizeazăpri n următoarele: a)[x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

Fermentează cu acid şi gaz glucoza Sunt rezistenţi în mediul acid Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi

--------------------------------------------------------------------101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I: a) [ ] E. coli b) [ ] S.enterica c) [ ] V. parahaemolyticus d) [ ] S. dysenteriae e) [x] V. cholerae --------------------------------------------------------------------102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este: a) [x] TCBS b) [ ] Tinsdal c) [ ] Wilson- Blair d) [ ] Klauberg e) [ ] Ploskirev --------------------------------------------------------------------103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :

a) [ ] Penicilină b)[ ] Ri s t o mi ci n ă c)[ ] Eritromicină d)[x]P olimixină e)[ ] Clindamicină --------------------------------------------------------------------104) V. cholerae (clasic) este sensibil la: a) [ ] Bacteriofagul eltor b) [ ] Bacteriofagul A c) [ ] Bacteriofagul B d) [x] Bacteriofagul C e) [ ] Bacteriofagul D --------------------------------------------------------------------105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic c) [ ] Vaccin ribosomal d) [ ] Vaccin semisintetic e) [x] Vaccin inactivat --------------------------------------------------------------------106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul: a) [ ] Rappoport b)[ ] Apă peptonată hiperclorurată c)[x] Apă peptonată alcalină d) [ ] Mediul Muller e) [ ] Mediul cu selenit --------------------------------------------------------------------107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează: a) [ ] Adenozintrifosfat b) [ ] Adenozindifosfatul c) [ ] Oxidoreductazele celulare d) [x] Adenilatciclaza e) [ ] Hidrolazele --------------------------------------------------------------------108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată: a)[ ] Reacţia de neutralizare

b)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării c)[ ] Reacţia de fixare a complementului d)[ ] Analiza radioimună e)[x] Reacţia de imobilizare --------------------------------------------------------------------109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi: a)[ ] În lanţuri b)[ ] În grup sub aspect de ciorchine c) [ ] Diplobacterii d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti e)[ ] Bastonaşe solitare --------------------------------------------------------------------110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul: a)[ ] Picături Flugge b) [ ] Prin aerosol c) [ ] Contact direct d) [ ] Prin vectori e) [x] Fecalo-oral --------------------------------------------------------------------111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea: a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei b)[ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată c)[ ] Turbiditate omogenă d)[x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie e)[ ] Peliculă groasă zbârcită --------------------------------------------------------------------112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează: a)[ ] Infecţii holeriforme b)[x] Infecţii dizenteriforme c) [ ] Enterocolite hemoragice d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor e)[ ] Toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează: a) [x] Infecţii holeriforme

b)[ ] Infecţii dizenteriforme c) [ ] Enterocolite hemoragice d)[ ] Infecţii similare salmonelozelor e)[ ] Toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii: a) [ ] Forma S incolore semitransparente b)[x] Forma S de culoare albastru-închis c) [ ] Negre cu luciu metalic d) [ ] Roşii cu luciu metalic e) [ ] Roze, de forma R --------------------------------------------------------------------115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii: a) [ ] Forma S incolore transparente b)[ ] Forma S de culoare albastru-închis c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[x] Roşii cu luciu metalic e) [ ] Roze de forma R --------------------------------------------------------------------116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu seruri: a) [ ] ABCDE b)[ ] O 1 c) [x] OKA d) [ ] O 4,5 e)[ ] O 9 --------------------------------------------------------------------117) E. coli se caracterizează prin: a)[ ] Acido- alcoolorezistenţă b)[ ] Formează spori în condiţii nefavorabile c) [ ] Se colorează grampozitiv d) [x] Este indicator microbiologicde impurificarei fecală e)[ ] Este pretenţioasă la cultivare 118) Testele cheie biochimice utilizate pentru identificarea enterobacteriilor determină: a) [ ] Specia

b) [ ] Genul c) [x] Familia d) [ ] Biovariantele e) [ ] Hemovariantele --------------------------------------------------------------------119) Testele biochimice primare se utilizează pentru determinarea: a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae

b) [x] Genului c) [ ] Speciei d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Hemovariantelor --------------------------------------------------------------------120) Testele biochimice secundare se utilizează pentru determinarea: a) [ ] Familiei Enterobacteriaceae b) [ ] Genului c) [x] Speciei d) [ ] Biovariantelor e) [ ] Hemovariantelor --------------------------------------------------------------------121) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin: a) [ ] Teste serologice b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Teste biochimice secundare d) [x] Teste biochimice primare e)[ ] Antibioticogramă --------------------------------------------------------------------122) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin următoarele teste biochimice: a) [ ] Teste serologice b) [ ] Fagoidentificare c) [ ] Teste biochimice primare d) [x] Teste biochimice secundare e)[ ] Antibioticogramă. --------------------------------------------------------------------123) Genul Shigella include specia: a) [x] S. boydii

b) [ ] S. bovis c) [ ] S.Enteritidis d) [ ] S.Newport e) [ ] S.salamae --------------------------------------------------------------------124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii: a) [x] Mici, netede, transparente, incolore b)[ ] Forma S , colorate în roz. c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu e) [ ] Pitice, mucoide, incolore --------------------------------------------------------------------125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii: a)[ ] Forma S, colorate în roşu b) [x] Mici, netede, transparente, incolore c) [ ] Negre cu luciu metalic d)[ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu e) [ ] Mici, mucoide, incolore --------------------------------------------------------------------126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul: a) [ ] Bulion biliat cu glucoză b) [ ] Sauton c)[ ] Mediul cu cazeină şi cărbune d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu e)[ ] Apă peptonată alcalină --------------------------------------------------------------------127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii: a) [ ] De transport b)[x] De îmbogăţire c)[ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure d)[ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară e) [ ] Speciale 13 128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se examinează: a) [ ] Urina

b) [ ] Materii fecale c)[x]S ânge d)[ ] Bi l ă e) [ ] Exudate rinofaringiene --------------------------------------------------------------------129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi: a) [x] O 1, 9, 12: Vi: Hd b) [ ] O 1, 2, 12: H a c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m d) [ ] O 1, 4,5, 12: Hb, H 1,2 e) [ ] O 1, 4, 5, 12: Hi, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B: a) [ ] O 1, 2, 12: H a b) [ ] O 1, 9, 12: Vi: Hd c) [ ] O 1, 9, 12: H g,m d) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 e) [ ] O 1, 4, 5 , 12: H i, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: a) [ ] O 1, 9, 12: Vi: H d b) [x] O 1, 2, 12: H a c) [ ] O 1, 12: H g, m d) [ ] O 1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 e) [ ] O 6, 7: H c --------------------------------------------------------------------132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic: a) [ ] Coprocultura b) [ ] Urocultura c) [x] Hemocultura d) [ ] Bilicultura e)[ ] Reacţia Widal cu antigen OH --------------------------------------------------------------------133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă:

a)[x] Reacţia Widal cu antigen O şi H b)[ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar c)[ ] Mi el o cu l t u ra d) [ ] Urocultura e) [ ] Bilicultura --------------------------------------------------------------------134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată metoda de diagnostic de preferinţă: a) [ ] Hemocultura b) [ ] Bilicultura c) [ ] Rozeolocultura d) [x] Coprocultura e) [ ] Mielocultura --------------------------------------------------------------------135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este: a) [ ] 1 : 50 b) [x] 1 : 200 c) [ ] 1 : 800 d) [ ] 1 : 3200 e) [ ] 1 : 12 800 --------------------------------------------------------------------136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă: a) [ ] Alergeni microbieni b) [ ] Microorganisme inactivate c) [x] Microorganisme vii d) [ ] Toxine microbiene e) [ ] Diagnosticuri --------------------------------------------------------------------137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii: a) [ ] Mari, rugoase,forma R, colorate în albastru b) [ ] Mari, plate, de culoare roză c) [ ] Pitice, mucoide, incolore d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente ---------------------------------------------------------------------

138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie c)[x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră d) [ ] Pitice, mucoide, incolore e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente --------------------------------------------------------------------139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: a) [ ] C. diphtheriae b) [x] C. tetani c) [ ] M. tuberculosis d) [ ] T. pallidum e) [ ] L. interrogans --------------------------------------------------------------------140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate: a) [ ] Capsula b) [ ] Endotoxina c) [x] Exotoxina d) [ ] Pilii e) [ ] Hemolizina --------------------------------------------------------------------141) M. tuberculosis se caracterizează prin: a)[x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate c)[ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar d)[ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa e)[ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz --------------------------------------------------------------------142) C. diphtheriaese caracterizează prin: a)[ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale b)[ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic c)[x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi suprarenalelor d)[ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula

e) [ ] Sunt mobili cufl ageli peritrichi --------------------------------------------------------------------143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: a)[ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant b)[ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni c) [ ]Echipament bogat de enzime metabolice d)[x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare e) [ ] Este sporogen --------------------------------------------------------------------144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere: a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide

b)[ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei c)[x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei d)[ ] Formează capsulă în organism e)[ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe --------------------------------------------------------------------145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al: a)[ ] Toxiinfecţiilor alimentare b) [ ] Parapertusei c) [x] Tusei convulsive d) [ ] Scarlatinei e) [ ] Reumatismului --------------------------------------------------------------------146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în: a)[ ] S carl at i n ă b)[x]B rucel oză c)[ ] T u b ercu l o ză d) [ ] Dizenterie e)[ ] Tusea convulsivă --------------------------------------------------------------------147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la: a) [x] Difterie b)[ c)[ d)[ e)[

] ] ] ]

T u b ercu l o ză B ru cel o ză Tusea convulsivă Scarlatină

---------------------------------------------------------------------

148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în: a)[ ] S carl at i n ă b)[ ] Tusea convulsivă c) [ ] Tularemie d)[x]Tubercul oz ă e) [ ] Difterie --------------------------------------------------------------------149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în: a) [ ] Tularemie b) [ ] Difterie c) [ ] Tetanos d)[ ] Infecţia stafilococică e)[x]S carl at i nă --------------------------------------------------------------------150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură: a) [ ] Loewenstein -Jensen

b)[ ] Geloză cu cazeină şi cărbune c)[x] Geloză-sânge cu telurit de K d) [ ] Popescu e) [ ] Kitt-Tarozzi --------------------------------------------------------------------151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii: a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair c) [x] Rugoase, mari,conopi di form e,crem-bej d)[ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie e)[ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă --------------------------------------------------------------------152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii caracteristice: a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej b) [ ] Negre, lenticulare c)[x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur

d) [ ] Mari, negre, cu halou brun e)[ ] Roşii cu luciu metalic --------------------------------------------------------------------153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează: a) [ ] Hialuronidazei b) [ ] Hemolizinei beta c) [x] Capsulei polizaharidice d) [ ] Pililor e) [ ] Cord-factorului --------------------------------------------------------------------154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură. a)[ ] Geloză hepatică b)[x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou c)[ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof d) [ ] Mediul Wilson-Blair e) [ ] Bulionul biliat --------------------------------------------------------------------155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul mediu de cultură: a)[ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou b)[ ] Mediul cu glicerină şi cartof c)[x] Geloză peptonatăt d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu e)[ ] Geloză hiperclorurată cu lapte --------------------------------------------------------------------156) Sporogeneza este caracteristică pentru: a) [ ] N. meningitidis

b) [x] B. anthracis c) [ ] B. melitensis d) [ ] F. tularensis e) [ ] C. diphtheriae --------------------------------------------------------------------157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi intestinală: a) [ ] Bruceloza

b) [ ] Tularemia c) [x] Antraxul d) [ ] Pesta e)[ ] Infecţia stafilococică --------------------------------------------------------------------158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu caracter supurativ: a) [ ] Bruceloza b) [ ] Tularemia c) [ ] Antraxul d) [ ] Pesta e) [x] Infecţii stafilococice --------------------------------------------------------------------159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în: a)[ ] B ru cel o ză b) [ ] Tularemie c) [ ] Antrax d)[x]P estă e)[ ] Infecţii stafilococice --------------------------------------------------------------------160) Habitat natural a S. aureus este: a)[x] Cavitatea nazală b) [ ] Orofaringele c) [ ] Laringele d) [ ] Jejunul e) [ ] Toate de mai sus --------------------------------------------------------------------161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale: a) [x] S. aureus b) [ ] N. meningitidis c) [ ] Y. pestis d) [ ] B. anthracis e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):

a) [ ] S. aureus

b) [x] B. anthracis c) [ ] N. meningitidis d) [ ] Y. pestis e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: a) [ ] S. aureus b) [ ] B. anthracis c) [ ] Y. pestis d) [x] S. pyogenes e) [ ] N. meningitidis --------------------------------------------------------------------164) Posedă proteina A : a) [x] S. aureus b) [ ] S. agalactiae c) [ ] S.epidermidis d) [ ] S. saprophyticus e) [ ] S. pneumoniae --------------------------------------------------------------------165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia: a) [ ] B. anthracis b) [ ] C. perfringens c) [ ] C.bot ul i num d) [x] B. abortus e) [ ] C. tetani --------------------------------------------------------------------166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare: a) [ ] S. pyogenes b) [ ] C. burneti c) [ ] Y. pestis d) [ ] S. aureus e) [x] N. gonorrhoeae --------------------------------------------------------------------167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:

a) [x] S. aureus b) [ ] S. pneumoniae c) [ ] C. diphtheriae d) [ ] M. tuberculosis e) [ ] E. coli --------------------------------------------------------------------168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul: a) [ ] Brucelozei

b) [ ] Pestei c) [x] Antraxului d) [ ] Scarlatinei e) [ ] Febrei Q --------------------------------------------------------------------169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat 17 a) [ ] S. pyogenes b) [x] B. anthracis c) [ ] M. tuberculosis d) [ ] B. abortus e) [ ] Y. pestis --------------------------------------------------------------------170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată: a) [x] C. perfringens b) [ ] C. novyi c) [ ] C. histolyticum d) [ ] C. septicum e) [ ] C. sordellii --------------------------------------------------------------------171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în: a)[ ] Ru j eo l ă b) [x] Gonoree c)[ ] Orei o n d) [ ] Tularemie e)[ ] Tusea convulsivă --------------------------------------------------------------------172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul: a)[ ] Geloză peptonată la 370 C

b)[ ] Geloză -ser la 220 C c)[ ] Geloză glucozată la 370 C d)[ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370 e)[x] Geloză ser la 370C --------------------------------------------------------------------173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: a) [ ] Lecitinaza b) [ ] Enterotoxina c) [x] Exotoxina d) [ ] Endotoxina e) [ ]F l agelii --------------------------------------------------------------------174) Agentul cauzal al botulismuluireprezi nt ă: a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei palete de tenis b)[ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului de toboşar c)[ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv e)[ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat --------------------------------------------------------------------175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz, coagularea laptelui sunt caracteristice pentru: a) [ ] C. tetani b) [x] C. perfringens c) [ ] C. botulinum d) [ ] C. septicum e) [ ] C. novyi --------------------------------------------------------------------176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant serveşte următoarea enterobacterie: a) [ ] Y. enterocolitica b) [ ] Proteus vulgaris c) [ ] S. dysenteriae

d) [ ] E. faecalis e) [x] E. coli --------------------------------------------------------------------177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de grup: a)[ ] A b)[ ] B c) [x] O d)[ ] H e)[ ] K --------------------------------------------------------------------178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele antigene de tip (serovar): a)[ ] A b)[ ] B c)[ ] O d) [x] H e) [ ] Vi 18 179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul procedeu: a)[ ] În geloză în coloană b)[ ] În bulion peptonat c)[x] În geloză semilichidă d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici) e)[ ] Preparatul "picătura suspendată" --------------------------------------------------------------------180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură înalt selectiv: a) [ ] Kauffmann b) [ ] Endo c) [ ] Levin d) [ ] Ploskirev e) [x] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură

moderat selectiv: a) [ ] Kauffmann b) [ ] Endo c) [ ] Levin d) [x] Ploskirev e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este: a)[ ] Şobolanul cenuşiu b)[ ] Puricele de şobolan c) [x] Omul bolnav d)[ ] Purtătorul de germeni e) [ ] Animalele sinantrope --------------------------------------------------------------------183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: a)[x] Şobolanul cenuşiu b)[ ] Puricele de şobolan c) [ ] Omul bolnav d) [ ]Purt ăt orul de germeni e) [ ] Animalele sinantrope --------------------------------------------------------------------184) Gazda naturală pentru virusul gripal Cest e: a) [ ] Porcii b)[ ] Raţele c) [ ] Caii d) [x] Omul e) [ ] Ovinele --------------------------------------------------------------------185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri: a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie e) [ ] Nici unul de mai sus --------------------------------------------------------------------186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:

a)[ ] Li ză

b)[x] Inhibare a hemaglutinării c) [ ] Hemaglutinare d) [ ] Aglutinare e)[ ] Precipitare inelară --------------------------------------------------------------------187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină: a) [ ] Precipitare b) [ ] Inhibare a hemaglutinării c)[ ] B act eri o l i ză d) [x] Hemaglutinare e) [ ] Coombs --------------------------------------------------------------------188) Genomul virusului gripal prezintă: a) [ ] ARN monocatenar diploid b) [x] ARN monocatenar fragmentat c) [ ] ADN monocatenar circular d) [ ] ADN dublucatenar e) [ ] ADN monocatenar liniar --------------------------------------------------------------------189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante a) [ ] Retrovirusuri b) [ ] Delta virus c) [ ] Togavirusuri d) [ ] Prioni e) [x] Viroizi --------------------------------------------------------------------190) Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă: a) [ ] Togavirusuri b) [ ] Retrovirusuri c) [ ] Adenovirusuri d) [x] Prioni e) [ ] Viroizi --------------------------------------------------------------------191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:

a) [ ] Adenovirusuri b) [ ] Retrovirusuri c) [ ] Enterovirusuri d) [ ] V. hepatitic B e) [x] V. hepatitic D --------------------------------------------------------------------192) Se referă către virusuri ce cauzează encefalite acute: a) [x] Togavirusuri

b) [ ] Adenovirusuri c) [ ] Virusurile gripale d) [ ] Virusul rujeolos e) [ ] Retrovirusuri --------------------------------------------------------------------193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: a) [ ] Virsul hepatitei A b) [ ] Virusul rujeolos c) [ ] Virusul gripal d) [x] Virusul HIV e) [ ] Poliovirus --------------------------------------------------------------------194) Despre R. prowazekii se poate afirma: a)[ ] Ca insectă vector servesc puricii b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii c)[x] Cauzează tifosul exantematic de recădere d)[ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi e)[ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK --------------------------------------------------------------------195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici: a) [ ] Virusul rabic b) [ ] Virus fix c) [ ] Virusurile Coxsackie A d) [ ] Poliovirus e) [x] Virusul hepatitei B --------------------------------------------------------------------196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:

a)[x]Li mfoci tele T CD4 b) [ ]Limfocitele T CD8 c) [ ] Epiteliul rinofaringean d) [ ] Epiteliul urogenital e)[ ] Enterocitele intestinului subţire --------------------------------------------------------------------197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri: a) [ ] Paragripale b) [ ] Adenovirusuri c) [ ] Poliovirusuri d) [ ] Coxsackie A e) [x] Gripale --------------------------------------------------------------------198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin: a) [ ] Autoclavare la 1200C

b) [ ] Autoclavare la 1100C c)[ ] Fracţionat la 1000 C d) [x] Filtrare e) [ ] Tindalizare --------------------------------------------------------------------199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor: a) [ ] Orthomyxovirus b) [ ] Paramyxovirus c) [x] Retrovirus d) [ ] Rhabdovirus e) [ ] Enterovirus 20 --------------------------------------------------------------------200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc: a) [ ] Transplante de organ b) [ ] Tulpini diploide c) [x] Linii celulare d) [ ] Culturi primare e) [ ] Nici una din ele

--------------------------------------------------------------------201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc: a) [ ] Culturi primare b) [ ] Linii celulare c) [x] Tulpini diploide d) [ ] Transplante de organ e) [ ] Toate enumerate --------------------------------------------------------------------202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc: a) [ ] Transplante de organ b) [x] Culturi primare c) [ ] Tulpini diploide d) [ ] Linii celulare e) [ ] Nici una din cele enumerate --------------------------------------------------------------------203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARNmesager se mai numesc: a)[ ] Virusuri cu replicare autonomă b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat c) [ ] Virusuri cu genom de sens + d) [x] Virusuri cu genom de sens e) [ ] Virusuri defective --------------------------------------------------------------------204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc: a)[ ] Virusuri cu replicarea autonomă b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat c) [x] Virusuri cu genom de sens + d) [ ] Virusuri cu genom de sens e) [ ] Virusuri defective --------------------------------------------------------------------205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: a)[ ] Apar în orice zonă a SNC b)[x] Apar în neuronii din cornul Ammon c)[ ] Apar în epiteliul glandelor salivare

d)[ ] Se determină prin coloraţia Giemsa e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare --------------------------------------------------------------------206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte: a) [ ] Fag temperat b) [ ] Fag lizogen c) [ ] Fag interferat d) [ ] Fag virulent e) [x] Profag --------------------------------------------------------------------207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei: a) [ ] Caliciviridae b) [ ] Flaviviridae c) [ ] Hepadnaviridae d) [ ] Papovaviridae e) [x] Picornaviridae --------------------------------------------------------------------208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele: a) [ ] Ts b) [x] Th c) [ ] Tc d)[ ] K e) [ ] NK --------------------------------------------------------------------209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul: a) [ ] CD2 b) [x] CD4 c) [ ] CD6 d) [ ] CD8 e) [ ] CD1 21 a) [ ] Viroid

b) [ ] Provirus c) [ ] Prion

d) [ ] Virus lizogen e) [x] Virion --------------------------------------------------------------------211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte: a) [ ] Prion b) [ ] Viroid c) [ ] Virus vegetativ d) [ ] Virus temperat e) [x] Provirus --------------------------------------------------------------------212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [ ] Decapsidare b) [ ] Fuziune c)[ ] Diviziune simplă d)[x]Înm uguri re e) [ ] Viropexis --------------------------------------------------------------------213)Eli be rare a virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale: a) [ ] Decapsidare b) [ ] Fuziune c)[ ] Diviziune simplă d)[x] Liza celulei e) [ ] Viropexis --------------------------------------------------------------------214) Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de: a) [ ] Conţinut sporit de lipoproteine b)[x] Conţinut sporit de săruri de Ca c)[x] Cantităţi considerabile de acid dipicolinic d)[ ] Prezenţa polimetafosfaţilor e) [x] Lipsa apei libere --------------------------------------------------------------------215) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: a)[ ] Albastru de metilen

b) [ ] Acidul clorhidric de 0,5% c)[ ] Fucsină fenicată d)[x] Fucsină apoasă e)[x] Soluţia Lugol --------------------------------------------------------------------216) În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive: a) [ ] Albastru de metilen

b) [ ] Vezuvina c) [x] Fucsina Pfeiffer d)[x] Soluţia Lugol e) [x] Alcool cu iod --------------------------------------------------------------------217) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: a) [ ] Fucsina Pfeiffer b)[x] Fucsină fenicată c) [ ] Acid clorhidric de 0,5% d) [x] Acid sulfuric 5% e) [x] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------218) Coloraţia Ziehl-Neelsen se efectuează cu utilizarea reactivelor: a)[x] Fucsină fenicată b)[ ] Violet de genţiană c) [x] Albastru de metilen d) [x] Acid sulfuric de 5% e) [ ] Acid clorhidric de 0,5% --------------------------------------------------------------------219) În coloraţia Aujeszky se folosesc reactivele: a) [x] Fucsina Ziehl b) [ ] Fucsina Pfeiffer c) [x] Acid clorhidric de 0,5% d) [x] Acid sulfuric de 5% e) [x] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------220) În coloraţia Burri-Hins sunt întrebuinţate: a) [ ] Acid sulfuric de 5% b)[x] Fucsină apoasă

c)[x] Tuş de China d)[ ] Fucsină fenicată e) [ ] Albastru de metilen --------------------------------------------------------------------221) După numărul şi dispoziţia flagelilor bacteriile se împart în: a) [x] Monotriche b) [x] Amfitriche c) [x] Lofotriche d) [x] Peritriche e) [ ] Politriche --------------------------------------------------------------------222) Caracterele tinctoriale diferenţiale ale bacteriilor se studiază prin coloraţiile: a)[ ] Cu fucsină apoasă

b) [ ] Cu albastru de metilen c) [x] Prin metoda Gram d) [x] Prin metoda Ziehl-Neelsen e) [ ] Metoda Burri --------------------------------------------------------------------223) Sporii la bacterii se pot situa: a) [ ] Bipolar b) [x] Terminal c) [x] Subterminal d) [x] Central e) [ ] Lateral --------------------------------------------------------------------224) În componenţa membranei citoplasmatice intră: a) [x] Proteine b)[ ] Glucide în cantităţi mari c) [x] Fosfolipide d) [ ] Acidul teichoic la bacteriile grampozitive e) [x] Oxidoreductaze --------------------------------------------------------------------225) Formele sferice de bacterii se pot aranja în frotiu: a)[x] În perechi b)[x] În lanţuri c)[ ] În formă de brăduţ inversat

d)[ ] În formă icosaedrică e)[x] În ciorchine --------------------------------------------------------------------226) Capsula bacteriană realizează următoarele funcţii: a)[x] Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali b) [ ] Este sediul oxidoreductazelor c)[ ] Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern d)[ ] Participă activ în sporogeneză e) [x] Este un factor antifagocitar --------------------------------------------------------------------227) Din componenţa chimică a capsulei fac parte: a) [ ] Flagelina b) [ ] Peptidoglicanul c) [x] Polizaharide d) [ ] Fosfolipide e) [x] Polipeptide --------------------------------------------------------------------228) Spirochetele reprezintă: a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate d)[x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte e) [ ] Forme filamentoase aspiralate --------------------------------------------------------------------229) Mobilitatea bacteriilor se studiază: a)[x] În microscopul cu fond negru b)[x] În microscopul cu contrast de fază c) [ ] În microscopul electronic d)[x] În microscopul luminiscent e)[x] În coloană de geloză semilichidă --------------------------------------------------------------------230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină: a) [x] Peptidoglicanul b) [ ] Lipoproteine c) [ ] Lipopolizaharide d) [x] Acizi teichoici e) [ ] Sulfolipide

231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa: a) [ ] Fimbriilor b) [x] Capsulei c) [ ] Pililor sexuali d) [x] Flagelilor e) [x] Granulaţiilor de volutină --------------------------------------------------------------------232) Fixarea frotiului se realizează prin următoarele metode: a)[ ] Bi o l o g i că b)[ ] Bi o fi zi că c)[x]F izică d)[x]C him i că e)[ ] Biochimică --------------------------------------------------------------------233) Denumirea speciei de bacterii include următoarele categorii taxonomice: a) [x] Specia b) [x] Genul c) [ ] Familia d) [ ] Ordinul e) [ ] Clasa --------------------------------------------------------------------234) Se scriu cu litere majuscule următoarele categorii taxonomice: a) [x] Clasa b) [x] Ordinul c) [x] Familia d) [x] Genul e) [ ] Specia --------------------------------------------------------------------235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu următoarele particularităţi: a)[x] Origine comună b) [x] Adaptate la un habitat anumit c) [x] Aparat genetic cromozomial identic d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice e) [x]Metabolism similar ---------------------------------------------------------------------

236) Se divid într-un singur plan următorii coci: a) [x] Micrococcus b) [x] Diploccus c) [ ] Tetracoccus d) [x] Streptococcus e) [ ] Sarcina --------------------------------------------------------------------237) Se divid în câteva planuri : a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diplococcus c) [x] Tetracoccus d) [x] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------238) Se divid în câteva planuri reciproc perpendiculare: a) [ ] Micrococcus b) [ ] Diploccus c) [x] Tetracoccus d) [ ] Staphylococcus e) [x] Sarcina --------------------------------------------------------------------239) Pentru streptococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b)[x] Se divid într-un singur plan c)[ ] Se divid în câteva planuri d)[x] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e)[ ] Se aranjează în grămezi --------------------------------------------------------------------240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a)[ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare b)[ ] Se divid într-un singur plan c) [x] Se divid în câteva planuri d)[ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime e)[x] Se aranjează în grămezi neregulate --------------------------------------------------------------------241) Către formele alungite de microorganisme se referă:

a) [x] Bacterium b) [ ] Mycoplasma c) [x] Bacillus d) [ ] Rickettsia e) [x] Clostridium 242) La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi:

a) [ ] Hematoxilina b) [x] Albastru de metilen c) [x] Fucsina d) [ ] Tionina e)[x] Violetul de genţiană --------------------------------------------------------------------243) Pentru celulele eucariote este caracteristic: a)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S b)[x] Au membrană nucleară c) [ ] Conţin mezosomi d)[x] Conţin reticul endoplasmatic e)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S --------------------------------------------------------------------244) Pentru celulele procariote este caracteristic: a)[ ] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S b)[ ] Au membrană nucleară c)[x] Conţin mezosomi d)[ ] Conţin reticul endoplasmatic e)[x] Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S --------------------------------------------------------------------245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii: a) [ ] Schizomycetes b) [ ] Micrococcaceae c) [x] Staphylococcus aureus d) [ ] Bacillus e) [x] Bacillus anthracis --------------------------------------------------------------------246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii:

a) [ ] Coccus b) [x] Bacterium c)[ ] Ri ck et t s i a d) [x] Vibrio e) [x] Spirillum --------------------------------------------------------------------247) Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi: a)[ ] Prezintă elemente genetice cromozomiale b) [x] Sunt elemente genetice extracromozomiale c) [x] Sunt independente de cromozomul bacterian d)[ ] Poartă un caracter de specie e)[x] Poartă un caracter de tulpină --------------------------------------------------------------------248) Nucleoidul bacterian se caracterizează prin următoarele: a)[ ] Este înconjurat de membrană nucleară b) [x] Este legat de mezosomii laterali c) [ ] Este legat de mezosomii septali d)[x] Conţine o macromoleculă circulară de ADN e)[x] Constituie o moleculă de ADN dublucatenară --------------------------------------------------------------------249) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a)[x] Sunt mai scurţi şi mai subţiri decât flagelii b)[ ] Sunt mai lungi şi mai groşi decât flagelii c) [ ] Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor d)[x] Sunt constituiţi din subunităţi proteice e)[ ] Conţin subunităţi lipopolizaharidice --------------------------------------------------------------------250) Despre pilii bacterieni se poate afirma: a)[ ] Reprezintă organe de locomoţie ale bacteriilor b)[x] Joacă rol în adeziunea bacteriilor la substratul celular c) [x] Pilii sexuali au o structură tubulară d)[x] Joacă rol în conjugarea bacteriilor e)[ ] Conţin proteină de tip "flagelină" --------------------------------------------------------------------251) Membrana citoplasmatică bacteroiană este constituită din următorii compuşi chimici:

a) [ ] Acizi nucleici b) [x] Fosfolipide c) [ ] Steroli d) [x] Proteine e) [ ] Porine --------------------------------------------------------------------252) Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice: a) [ ] Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor b) [x] Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice c)[ ] Menţine forma stabilă a celulei d)[x] Prezintă o barieră osmotică e)[x] Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei 25 --------------------------------------------------------------------253) Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din: a) [ ] Lipopolizaharide b)[ ] Membrana externă c) [x] Acizi teihoici d)[x] Acizi li poteichoici e)[x]Pe pti dogl i can --------------------------------------------------------------------254)Aranj area sporilor în celula bacteriană poate fi: a)[x]Term i nal ă b)[ ] Bi p o l ară c)[x]S ubt erm i nal ă d)[x]C ent ral ă e)[ ] Haotică --------------------------------------------------------------------255) În structura virusurilor se deosebesc următoarele elemente: a) [x] Capsomeri b)[x]C apsidă c)[x]S upercapsi dă d) [ ] Endospori e) [ ] Exospori ---------------------------------------------------------------------

256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii: a) [x] Corpi elimentari b)[ ] P rot o p l aş t i c) [x] Corpi reticulari d) [ ] Reticuli endoplasmatici e) [x] Forme intermediare --------------------------------------------------------------------257) Nucleoidul bacterian posedă următoarele particularităţi: a) [ ] Conţine un set haploid de cromozomi b) [x] Conţine un set diploid de cromozomi c) [x] Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN d) [ ] Este constituit dintr-un singur cromozom e) [x] Constituie o moleculă cu lungimea de 1000 mkm --------------------------------------------------------------------258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra: a) [ ] Micoplasmelor b) [x] Micetelor levuriforme c) [ ] Micobacteriilor d) [x] Fungilor dimorfi e) [ ] Enterobacteriilor --------------------------------------------------------------------259) O cultură microbiană trece prin următoarele faze de multiplicare: a) [x] De lag b) [ ] De sporulare c)[x]S t aţ i onară d) [x] De declin e)[ ]Anabioză --------------------------------------------------------------------260) NEI a unui antibiotic se consideră bun, dacă raportul CT/CMI este: a) []≥ 1 b) []≥ 2 c) [x] ≥ 4 - 8 d) [x] ≥ 16 - 32 e) [x] ≥ 64 --------------------------------------------------------------------261) Peptonele se obţin din proteine animaliere prin următoarele căi: a)[ ] Difuzie şi osmosă b)[ ] Hidroliză alcalină c)[x] Hidroliză acidă d) [ ] Decarboxilare e)[x] Digestie enzimatică --------------------------------------------------------------------262) După provenienţă mediile de cultură se clasifică:

a) [ ] Comerciale b) [x] Empirice c) [x] Artificiale d) [ ] Semisintetice e) [x] Sintetice --------------------------------------------------------------------263) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: a)[ ] Vâs co as e b) [x] Lichide c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide --------------------------------------------------------------------264) Mediile de cultură trebuie să corespndă următoarelor cerinţe: a)[ ] Să posede reacţie alcalină b)[x] Să fie sterile c)[x] Să fie nutritive d)[x] Să aibă un anumit redox potenţial e)[ ]Să fie hipotonice --------------------------------------------------------------------265)Me di ile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a)[x] Să fie izotonice b)[x] Să posede un anumit grad de umiditate c)[ ]Să fie hipertonice d)[ ]Să conţină antibiotice e)[x] Să posede o anumită viscozitate --------------------------------------------------------------------266) Medii de cultură solide sunt următoarele: a) [ ] Geloză nutritivă cu 0,5 - 1% agar b)[x] Geloză nutritivă cu 2,5% agar c)[x] Gelatină nutritivă cu 15% gelatină d) [x] Ser coagulat e)[x] Ovalbumină cu gălbenuş coagulate --------------------------------------------------------------------267) Mediile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de organogeni, ca: a) [x] Oxigen b) [x] Hidrogen c) [ ] Sulf d) [x] Carbon e) [x] Azot --------------------------------------------------------------------268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea următoarelor produse metabolice: a) [ ] Acizilor organici b)[x]I ndol ul ui

c) [x] Amoniacului d) [x] Hidrogenului sulfurat e)[ ]Acetoinei --------------------------------------------------------------------269) Epuizarea inoculului pe suprafaţa plăcilor Petri cu scop de izolare a culturii pure se realizează cu: a) [ ] Pipeta Pasteur b)[x] Ansa bacteriologică c) [ ] Acul bacteriologic d) [x] Tamponul e) [x] Spatula --------------------------------------------------------------------270) În dependenţă de particularităţile de respiraţie se deosebesc următoarele grupuri de bacterii: a) [x] Microaerofile b) [x] Anaerobe c) [x] Facultativ anaerobe d) [x] Aerobe e) [ ] Intermediare aerobe --------------------------------------------------------------------271) Pentru cultivarea bacteriilor anaerobe, se utilizează următoarele metode de creare a anaerobiozei: a)[x]Mecani c ă b)[ ] Si n t et i că c)[x]C him i că d)[x]F izică e)[x]Bi ol ogi că --------------------------------------------------------------------272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi: a)[x] Forma rotundă b) [x] Suprafaţă netedă c)[ ] Suprafaţă rugoasă d)[x] Consistenţă omogenă e) [x] Margini regulate --------------------------------------------------------------------273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi: a)[ ] Structură omogenă b)[x] Suprafaţă rugoasă c) [ ] Margini regulate d)[x]Opace e) [x] Margini dantelate --------------------------------------------------------------------274) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte, se face prin următoarele căi: a) [ ] Pasteurizare

b)[x] Fracţionat cu vapori fluenţi c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ]Şoc termic la 900C cu răcire momentană --------------------------------------------------------------------275) Determinarea sensibilităţii bacteriilor la antibiotice prin metoda difuzimetrică include următoarele etape: a)[x] Insămânţarea culturii testate b)[ ] Diluţia succesivă a antibioticelor c) [x] Aplicarea rondelelor cu antibiotice d) [ ] Incubarea în termostat 4 - 5 ore e) [x] Determinarea diametrului zonei sterile --------------------------------------------------------------------276) Markerii epidemiologici, utilizaţi pentru testarea culturilor microbiene, se determină prin următoarele probe: a) [x] Antibioticograma b) [x] Bactriocinogenotipie c) [x] Serotipie d) [x] Lizotipie e) [ ] Fagoidentificare --------------------------------------------------------------------277)F agoi de nti fi carea culturilor microbiene testate se realizează prin următoarele metode: a) [ ] Appelmann b) [x] Otto c) [x] Furt d) [x] Fischer e) [ ] Gratia --------------------------------------------------------------------278) Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură: a) [x] 1000C b) [x] 1100C c) [x] 1200C d) [x] 1340C e) [ ] 1600C --------------------------------------------------------------------279) După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe: a)[ ] De întreţinere b) [x] Elective c)[x] De îmbogăţire d)[x] Diferenţial diagnostice e) [ ] De transport --------------------------------------------------------------------280) De selectat mediile elective: a)[ ] Apă peptonată

b) [x] Ser coagulat c)[x] Geloză sânge d) [x] Bulion glucozat e) [ ] Mediile Hiss --------------------------------------------------------------------281) De selectat mediile de îmbogăţire: a)[ ] Gel o ză- s ân g e b) [ ] Zeissler c) [x] Kitt-Tarozzi d) [x] Muller e) [x] Cauffmann --------------------------------------------------------------------282) Extrasul apos din carnese obţine prin expoziţia produselor din carne macerată la următoarele regimuri: a) [ ] La frigider 00C b) [ ] La frigider 4-80C c) [x] Temperatura camerei d) [x] Termostat 370C e)[ ]Baia de apă 1000 C ---------------------------------------------------------------------

283) Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele căi: 28 a)[x] Fracţionată cu vapori fluenţi b) [ ] Pasteurizare c) [x] Prin filtre bacteriene d) [x] Tindalizare e)[ ] Cu căldură uscată --------------------------------------------------------------------284) Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse metabolice: a) [x] Amoniacului b) [x] Indolului c) [ ] Acizilor organici d) [x] Hidrogenului sulfurat e) [ ] Bioxidului de carbon --------------------------------------------------------------------285)De te rminarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda: a)[x] Diluţiilor succesive în mediul lichid b) [ ] Otto c)[x] Diluţiilor succesive pe medii solide

d)[x]Di fuzi m et ri că e) [ ] Appelmann --------------------------------------------------------------------286) Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metodele: a) [ ] Zeissler b) [x] Appelmann c) [ ] Weinberg d) [x] Gratia e) [ ] Ficher --------------------------------------------------------------------287) După consistenţă mediile de cultură se clasifică în: a) [ ] Vâscoase b) [x] Lichide c) [x] Semilichide d) [ ] Intermediare e) [x] Solide --------------------------------------------------------------------288) Mediul Endo conţine următoarele ingrediente: a)[x]Lact oză b)[ ] Gl u co ză c)[x]F ucsina d) [ ] Albastru de bromtimol e)[x]Gel oză --------------------------------------------------------------------289) Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee: a)[x]Mecani c e b)[x]F izice c)[x]C him i ce d)[x]B i ol ogi ce e)[ ] Sintetice 290) Coloniile forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi: a) [ ] Au dimensiunimici

b) [ ] Sunt transparente sau semitransparente c)[ ] Suprafaţa este umedă şi lucioasă d) [x] Marginile sunt neregulate e)[x] Au structură neomogenă ---------------------------------------------------------------------

291) Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a)[ ] Să conţină antibiotice b)[x] Să fie izotonice c)[x] Să posede anumită viscozitate d)[ ] Să fie hipotonice e)[x] Să posede un anumit grad de umiditate --------------------------------------------------------------------292) După compoziţie se disting următoarele medii de cultură: a) [ ] Dozate b) [ ] Empirice c) [x] Simple d) [x] Compuse e) [ ] Sintetice --------------------------------------------------------------------293) Sterlizarea prin aer ferbinte este indicată pentru: a)[ ] Soluţii apoase b) [ ] Obiecte din cauciuc c)[x] Obiecte din porţelan d)[x] Obiecte din sticlă e) [x] Instrumente chirurgicale metalice 294) Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include: a)[ ] Determinarea activităţii biochimice b) [x] Studierea caracterelor morfo-tinctoriale c)[ ] Studierea caracterelor de cultură d)[x] Însămânţarea pe placa de geloză e)[ ] Însămânţarea în şirul Hiss --------------------------------------------------------------------295)C ol oni il eforma S se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Au suprafaţă netedă b) [x] Sunt transparente sau semitransparente c)[x] Se detaşează uşor de la mediu d) [ ] Marginile sunt neregulate e)[ ] Au structură granulară --------------------------------------------------------------------296) Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:

a) [x] Sinteza componentelor peretelui celular b)[x] Funcţia membranei citoplasmatice c) [x] Sinteza proteinelor d)[x] Sinteza acizilor nucleici e) [ ] Sinteza capsulei --------------------------------------------------------------------297) Se deosebesc următoarele tipuri ale antagonismului microbian: a) [ ] Alternativ b) [x] Pasiv c) [x] Activ d) [x] Specific e) [x] Nespecific --------------------------------------------------------------------298) Imunitatea dobândită naturală postinfecţioasă poate fi: a)[x]S terilă b)[x]Nest eri l ă c)[ ] P asi v ă d)[x]Act i vă e)[ ] Colectivă --------------------------------------------------------------------299) O anatoxină este o exotoxină modificată care: a)[ ] Şi-a pierdut imunogenitatea b)[x] Şi-a păstrat imunogenitatea c)[ ] Şi-a păstrat toxicitatea d)[x] Şi-a pierdut toxicitatea e)[x] Şi-a păstrat antigenitatea --------------------------------------------------------------------300) Activarea complementului poate avea loc pe următoarele căi: a)[x]Al t ernat i vă b)[ ] Acidă mixtă c) [x] Clasică d)[ ] P ri m ară e)[ ] Secundară --------------------------------------------------------------------301) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet: a)[x] Origine heterogenă

b)[ ] Natură lipidică c)[ ] Nu posedă imunogenitate d)[x] Posedă antigenitate e)[x] Masa moleculară mai mare de 10 000 daltoni --------------------------------------------------------------------302) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen incomplet: a) [x] Nu posedă imunogenitate b)[ ] Este de natură proteică c)[x] Masă moleculară mai mică de 10 000daltoni d)[ ] Posedă imunogenitate e)[x] Posedă antigenitate --------------------------------------------------------------------303) Despre complement se poate afirma: a) [x] Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) [ ] Constituie un complex de lipopolizaharide c)[ ] Stimulează reproducerea virusurilor d)[x] Participă în unele reacţii imunologice e)[x] Este un factor nespecific de rezistenţă --------------------------------------------------------------------304) Rezistenţa nespecifică umorală este asigurată de factorii: a) [ ] IgM b) [ ] Limfocitele B c)[x] Sistemul complement d)[x]P roperdi nă e)[x] β, x - li zi ne --------------------------------------------------------------------305) Organele periferice ale sistemului imun sunt: a)[ ] Măduva osoasă b) [x] Ganglionii limfatici c) [x] Splina d) [ ] Timusul e)[x] Formaţiunele limfatice din organe şi ţesuturi ---------------------------------------------------------------------

306) Organele centrale ale sistemului imun sunt: a) [ ] Ganglionii limfatici b)[x] Măduva osoasă c) [ ] Splina d) [x] Timusul e) [ ] Ficatul --------------------------------------------------------------------307) Imunitatea specifică este asigurată de următorii factori: a) [x] Limfocitele T b) [x] Limfocitele B c) [ ] Polimorfonucleare d) [x] Imunoglobuline A, M, G e) [ ] Macrofage --------------------------------------------------------------------308) Răspunsul imun primar diferă de cel secundar prin: a) [ ] Originea antigenului b) [x] Durata perioadei latente c) [x] Viteza sintezei anticorpilor specifici d)[x] Titrul anticorpilor sintetizaţi e)[x] Concentraţia claselor de imunoglobuline --------------------------------------------------------------------309) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de: a) [x] Agentul cauzal b) [ ] Doza infectantă c) [x] Poarta de intrare d)[x] Localizarea primară a agentului în organism e)[ ]Prezenţa endotoxinelor --------------------------------------------------------------------310) În calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare pot fi utilizate: a) [ ] Trombocite b) [x] Hematii

c) [ ] Leucocite d)[x] Particule de celuloză e) [x] Particule de latex --------------------------------------------------------------------311) Despre reacţia de inhibare a hemaglutinării se poate afirma: a)[ ] Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii b)[ ] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată c)[x] În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton d)[ ] Rezultatul reacţiei se citeşte peste 18-20 ore e)[x] Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante --------------------------------------------------------------------312) În calitate de markeri în reacţia imunoenzimatică pot fi utilizaţi: a) [ ] Auramina b)[x] Fosfataza alcalină c) [ ] Hialuronidaza d) [x] Peroxidaza din hrean e) [ ] O - streptolizina --------------------------------------------------------------------313) Despre reacţia de precipitare se poate afirma: a)[ ] Se utilizează precipitinogen corpuscular b)[x] Se utilizează precipitinogen în stare coloidală c)[x] Reacţia are loc în mediul lichid d)[x] Reacţia are loc în mediul gelifica t e)[ ]Ca component obligatoriu se utilizează complementul --------------------------------------------------------------------314) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism determină: a) [ ] Paralizii b)[x]F ebră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune

e) [ ] Hepatosplenomegalie --------------------------------------------------------------------315) Despre reacţia de precipitare inelară se poate afirma: a)[ ] Antigenele se utilizează în stare corpusculară b)[x] Antigenele se utilizează în stare coloidală c)[ ] Determină titrul anticorpilor în serul pacientului d)[x] Este utilizată pentru seroidentificare e)[x] Este utilizată în medicina legală --------------------------------------------------------------------316) Serurile imune curative după modul specific de acţiune orientată se clasifică în următoarele tipuri: a) [ ] Monovalente anti - H flagelare b) [ ] Anti - O polizaharidice c) [x] Antibacteriene d) [x] Antivirale e) [x] Antitoxice -------------------------------------------------------------------317) Cele mai inofensive seruri imune pentru organismul uman sunt: a) [ ] Antipertussis b) [ ] Antiexantematic c) [x] Antigangrenos d) [x] Antidifteric e) [ ] Antigripal de tip A ----------------------------------------------------------------------318) Administrarea serurilor imune heteroloage în organismul uman sensibilizat cauzează eliberarea următoarelor substanţe biologic active: a) [ ] Complementului b) [ ] Lizozimului c) [x] Histaminei d) [x] Serotoninei e) [x] Bradikininei --------------------------------------------------------------------319) Indicaţi serurile imune antitoxice: a) [ ] Antileptospirozic

b) [x] Antibotulinic c) [ ] Antiantrax d) [x] Antitetanic e) [x] Antidifteric --------------------------------------------------------------------320) În unităţi antitoxice se dozează următoarele seruri: --------------------------------------------------------------------321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii: a)[ ] Reacţia de fixare a complementului b) [ ] De neutralizare c) [x] ELISA d)[x] De hemaglutinare indirectă e)[x] RIF directă --------------------------------------------------------------------322) În calitate de adjuvanţi la obţinerea vaccinurilor pot fi utilizaţi: a) [ ] Eritrocite de berbec b) [x] Fosfat de aluminiu c) [x] Hidroxid de aluminiu d)[ ] Particule de cărbune activat e) [x] Poliribonucleotide sintetice --------------------------------------------------------------------323)I ntrade rmoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului: a) [ ] Leptospirozelor b) [x] Brucelozei c) [x] Anraxului d) [x] Tularemiei e) [ ] Tifosului exantematic --------------------------------------------------------------------324) Despre vaccinuri se poate afirma: a)[ ] Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic

b)[x] Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei c)[x] Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană d)[x] Se administrează conform Calendarului de vaccinări e) [ ] Sunt utile în intradermoreacţii --------------------------------------------------------------------325) Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de : a) [x] Agentul cauzal b)[ ] Doza infectantă c) [x] Poarta de intrare d)[x] Localizarea primară a agentului în organism e)[ ]Prezenţa endotoxinelor 326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: a) [ ] Paralizii b)[x]F ebră c) [x] Leucopenie d) [x] Hipotensiune e) [ ] Hepatosplenomegalie

327) Despre virulenţă se poate afirma: a) [ ] Este un caracter de specie b) [ ] Este un caracterstabil c) [x] Este un caracter individual al microbului d)[x] Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene e)[x] Virulenţa poate fi diminuată --------------------------------------------------------------------328) Patogenitatea reprezintă: a) [x] Un caracter de specie al microbului b) [ ] Un caracter individual al microbului

c) [x] Este un caracter determinat genetic d)[ ] Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate e) [ ] Un caracter fenotipic, nestabil --------------------------------------------------------------------329) Gradul de virulenţă se determină în: a) [x] Dosis certa letalis b) [x] Dosis letalis minima c) [ ] Dosis patogenica d) [x] Dosis letalis50 e)[x] Dosis infecţiosis --------------------------------------------------------------------330) Factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: a) [ ]Fl agelii b) [x] Pilii c) [x] Glicocalixul d)[x] Antigenele de suprafaţă e) [x] Capsula --------------------------------------------------------------------331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene: a) [x] Hialuronidaza b) [ ] Sintetaza c)[x]Neuram i ni d aza d) [ ] Transferaza e) [x] Colagenaza --------------------------------------------------------------------332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: a) [ ] Oxidoreductaze b) [x] Plasmocoagulaza

c) [ ] Citocromoxidaza d) [x] Fibrinolizina e) [x] Neuraminidaza --------------------------------------------------------------------333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma: a)[x] Sunt secretate în mediul extracelular b)[ ] Au origine glucidolipidoproteică c)[x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului d)[ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii e)[ ]Determină o intoxicare generală a organismului --------------------------------------------------------------------334) Exotoxinele posedă următoarele caractere: a)[ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian b)[x] Sunt de natură proteică c)[x] Se inactivează la tempe raturiî nalt e d)[x] Au o putere toxică foarte pronunţată e)[x] Pot fi transformate în anatoxine --------------------------------------------------------------------335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma: a)[x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi b) [x] Suntim unogene c)[x] Se transformă în anatoxine d)[ ] Se obţin prin cultivare în medii solide e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene --------------------------------------------------------------------336) Endotoxina bacteriană: a)[ ] Este de natură proteică b)[x] Este de natură lipopolizaharidică c)[x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi

e)[ ]Se inactivează sub acţiunea formolului --------------------------------------------------------------------337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma: a) [ ]Este termosensibilă b)[x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului c)[ ]Posedă imunogenitate pronunţată d)[x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene e)[ ]Are acţiune toxică puternică --------------------------------------------------------------------338) De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi: a) [x] Prin continuitate b)[x] Pe cale limfatică c)[x] Pe cale hematogenă d) [ ] Prin intermediul trombocitelor e) [x] Pe cale nervoasă --------------------------------------------------------------------339) Căile de transmitere ale agenţilor patogeni sunt: a)[x]Transm i si vă b)[x]Aerogen ă c)[ ] An aero b ă d)[x]Al i m ent ară e) [x] Contact direct --------------------------------------------------------------------340) Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade: a) [ ] De infectare b)[x]Incubaţ i e c)[x]P rodrom al ă d) [x] De stare e)[x]Conval escenţ ă ---------------------------------------------------------------------

341) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Anticorpii naturali b) [x] Fagocitoza c) [x] Lizozimul d) [ ] Limfocitele B e) [ ] Imunoglobulinele clasa Ig G --------------------------------------------------------------------342) Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt: a) [x] Sistemul complement b) [x] Lizinele c) [x] Interferonii d) [ ] Limfocitele B e) [ ] Imunoglobulinele G --------------------------------------------------------------------343) Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori: a)[x]F agoci t oză b)[ ] Imunoglobulinele G şi M c) [x] Antagonismul bacterian d)[x]Infl am aţ i e e) [ ] Limfocite --------------------------------------------------------------------344) Complemetul poate fi activat pre următoarele căi: a)[ ] Bi o l o g i că b)[x]C lasică c)[x]Al t ernat i vă d)[ ] Bi o ch i m i că e)[ ]Artificială --------------------------------------------------------------------345) Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi

a)[x] Apar primele după stimul antigenic b)[ x] Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegati ve c)[x] Strutural reprezintă un pentamer d)[x] Sunt sensibile la cisteină e)[ ]Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I --------------------------------------------------------------------346) Care din proprietăţile enumerate caracterizează haptenele? a)[x] Nu posedă imunogenitate b)[ ] Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici c) [x] Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici d)[ ] Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici e)[ ]Sunt de natură proteică --------------------------------------------------------------------347) Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma: a) [x] Protejează mucoasele de agresia microbiană b) [ ] Sunt secretate de celule epiteliale c)[ ] Reprezintă un pentamer d)[ ] Trec bariera transplacentară e) [x] Sunt sintetizate de plasmocite --------------------------------------------------------------------348) Pentru antigenul O sunt caracteristice următoarele particularităţi: a)[ ] Este de natură proteică b) [ ] Este constituit din hidrocarburi c)[x] Prezintă un compus lipopolizaharidic d) [ ]Este termolabil e)[x]Este te rmosta bi l --------------------------------------------------------------------349) Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet? a)[x] Conţine informaţie heterogenă b) [x] Declanşează formarea anticorpilor c)[x] Sensibilizează specific limfocitele

d)[x] Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo e)[ ]Nu reacţionează cu anticorpi in vitro --------------------------------------------------------------------350) Imunitatea dobândită naturală poate fi: a)[x]P osti nfecţ i oasă b)[x]Transpl ac ent ară c)[ ] Nes p eci fi că d)[ ] Po s t v acci n al ă e) [ ] Posttransfuzională --------------------------------------------------------------------351) Imunitatea dobândită artificială poate fi: a)[ ] Po s t i n fecţ i o as ă b)[ ] Tran s p l acen t a ră c)[x]Act i vă d)[x]P ost vacci nal ă e)[x]P asi vă --------------------------------------------------------------------352) Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin: a)[x] Instalarea rapidă după administrarea serului b)[x] Se instalează pe o perioadă scurtă de timp c)[ ] Se menţine timp îndelungat d)[ ] Poate fi menţinută prin stimul antigenic e)[ ]Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară --------------------------------------------------------------------353) Antigenele coloidale sunt depistate în următoarele reacţii: a)[x] De precipitare inelară b)[x] Imunodifuzie simplă (Mancini) c)[x]Im unoel ect rofo rez ă d)[ ] De aglutinare pe lamă e)[ ]De aglutinare în tuburi ---------------------------------------------------------------------

354) Se desting următoarele tipuri ale reacţiei de aglutinare: a) [x] O - aglutinare b) [ ] M - aglutinare c) [x] H - aglutinare d) [x] OH - aglutinare e) [ ] W - aglutinare --------------------------------------------------------------------355) În reacţiile serologice ca purtători de antigen sau de anticorpi pot fi utilizate macroparticule: a) [x] Hematii de berbec b) [x] Stafilococi cu proteina A la suprafaţă c) [ ] Trombocite d) [ ] Ribozomi e)[x] Particule de late x --------------------------------------------------------------------356) Avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de serodiagnostic în raport cu RA sunt: a)[ ] Se efectuează pe lamă b) [x] Are o sensibilitate înaltă c)[x] Este o reacţie rapidă d)[ ]Se citeşte peste 3 - 5 minute e)[x] Este mai demonstrativă --------------------------------------------------------------------357) Complementul participă în reacţiile: a)[ ] Hemaglutinare indirectă b)[x]Hem ol i ză c)[ ] Imunofluorescenţă indirectă d) [x] Fixare a complementulu e) [x] Bacterioliză --------------------------------------------------------------------358) Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:

a) [ ] Antigenelor virale b) [ ] Antigenelor corpusculare c) [x] Complementului d)[ ]Anticorpilor incompleţi e) [x] Serului hemolitic --------------------------------------------------------------------359) Posedă o sensibilitate mai înaltă următoarele reacţii imunologice: a)[ ] De aglutinare în tuburi b)[x] Imunofluorescenţă Coons c)[x]R adioimună d)[x]Im unoenzi m at i că e)[ ]Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi --------------------------------------------------------------------360) Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Stimulează imunitate antimicrobiană b)[x] Stimulează imunitate antitoxică c) [x] Sunt imunogene d)[ ] Nu posedă antigenitate e)[x] Crează imunitate artificială activă --------------------------------------------------------------------361) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode: a) [ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale b)[ ] Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator d)[x] Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile --------------------------------------------------------------------362) Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode: a)[ ] Cultivare îndelungată în condiţii optimale b)[x] Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice

c) [x] Prin pasaje multiple pe animale de laborator d)[x] Cultivare la temperaturi mai joase decвt optimală e)[ ]Atenuarea în baia de apă la 56 - 580C câte 30 minute 5-6 zile --------------------------------------------------------------------363) Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje: a) [ ] Suntî nal t reactogene b)[ ] Pot fi păstrate timp îndelungat c)[x] Formează imunitate eficientă şi de durată d)[x] Se multiplică în organismul vacci nat e)[x] Induc o infecţie inaparentă --------------------------------------------------------------------364) Vaccinările sunt indicate: a)[ ] În în perioada de stare a infecţiilor acute b)[x] După indicaţii epidemiologice c) [x] Selectiv individual d)[ ] În perioada de convalescenţă e)[x] Planificat conform calendarului vaccinărilor --------------------------------------------------------------------365) După modul de acţiune se deosebesc următoarele seruri imune curative: a) [ ] Antigenice b) [x] Antitoxice c) [x] Antivirale d) [x] Antibacteriene e) [ ] Antifungice --------------------------------------------------------------------366) În reacţiile de hipersensibilitate de tipul I sunt implicaţi următorii factori: a) [x] Mastocite b) [ ] Imunoglobuline Ig A c) [x] Imunoglobuline Ig E d) [ ] Complementul e) [ ] Amine vasoactive (histamina) ---------------------------------------------------------------------

367) Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt: a)[x] Astmul bronşic b) [ ] Boala serului c) [ ] Artrite reumatoide d)[x] Şocul anafilactic e) [x] Urticaria --------------------------------------------------------------------368) Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Se declanşează după contactul primar cu antigenul b)[x] Se declanşează după contacte repetate cu antigenul c)[x] Hipersensibilitatea poartă un caracter individual d) [x] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E e) [ ] Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D --------------------------------------------------------------------369) Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv b) [x] Nu set ransferă prin seruri imune c) [x] Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului d)[ ] Se manifestă prin urticarie difuză e)[ ]Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului --------------------------------------------------------------------370) Imunitatea artificială activă: a)[ ] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune b) [x] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor c)[x] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) d)[ ] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) e) [ ] Se transmite ereditar --------------------------------------------------------------------371) Imunitatea artificială pasivă:

a)[x] Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune b) [ ] Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor c)[ ] Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani) d)[x] Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni) e) [ ] Se transmite ereditar --------------------------------------------------------------------372) Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: a) [ ] Limfocitele Tc b) [x] Limfocitele Th c) [x] Limfocitele B d) [x] Plasmocitele e) [ ] Celulele NK --------------------------------------------------------------------373) Sunt imunocompetente: a) [x] Limfocitele T b) [x] Limfocitele B c) [ ] Macrofagele d) [ ] Celulele K e) [ ] Celulele NK --------------------------------------------------------------------374) Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele: a) [ ] Ganglionii limfatici b)[x] Ficatul (în perioada embrionară) c) [ ] Splina d)[x] Măduva osoasă e) [x] Timusul --------------------------------------------------------------------375) Organe periferice ale imunităţii sunt următoarele: a) [x] Ganglionii limfatici b)[ ] Ficatul (în perioada embrionară) c) [x] Splina

d)[ ] Măduva osoasă e) [ ] Timusul --------------------------------------------------------------------376) În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate: a) [ ]Lim foci t el e TCD8+ b)[x]Li m foci t el e TC D4 + c) [x] CPA d)[x]Li m foci t el e B e) [x] Plasmocite --------------------------------------------------------------------377) În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate: a)[x]Li m foci t el e TC D8 + b) [ ]Lim foci t el e TCD4+ c) [x] CPA d) [ ]Limfocitele B e) [ ] Plasmocite --------------------------------------------------------------------378) Răspunsul imun umoral primar se caracterizează prin: a)[x] Perioadă de latenţă de 4-7 zile b)[ ] Perioadă de latenţă de 5-6 ore c) [x] Producerea de anticorpi IgM d) [ ] Producerea de anticorpi IgG e)[x] Apariţia celulelor B- memorie a) [ ] V.chol erae eltor b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae bengal --------------------------------------------------------------------379) Răspunsul imun umoral secundar se caracterizează prin: a)[ ] Perioadă de latenţă de 4-7 zile

b)[x] Perioadă de latenţă de 5-6 ore c) [ ] Producerea de anticorpi IgM d) [x] Producerea de anticorpi IgG e)[ ]Apariţia celulelor B- memorie --------------------------------------------------------------------380) La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule: a) [x] Plazmocitele b) [ ] Trombocitele c) [x] Limfocitele B d) [x] Limfocitele T e) [x] Macrofagele --------------------------------------------------------------------381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: a) [ ] Salmonella b) [ ] Yersinia c) [x] Neisseria d) [x] Pseudomonas e) [x] Vibrio --------------------------------------------------------------------382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative: a) [ ] Vibrio b) [x] Salmonella c) [x] Yersinia d) [ ] Pseudomonas e) [x] Shigella --------------------------------------------------------------------383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: a) [ ] Glucozei b) [x] Manozei c) [ ] Manitolului d) [x] Zaharozei

e) [x] Arabinozei --------------------------------------------------------------------384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: a) [ ] Tinsdal b) [x] TCBS c)[x] Geloză alcalină d) [ ] Ploskirev e) [x] Apă peptonată alcalină --------------------------------------------------------------------385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: a) [ ] Tinsdal b) [ ] Ploskirev c) [x] TCBS d)[ ] Apă peptonată alcalină e)[x] Geloză alcalină --------------------------------------------------------------------386) V. cholerae eltor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de: a) [x] Berbec b) [ ] Umane O1 c)[x]Găi nă d) [ ] Cobai e)[ ]Maimuţă --------------------------------------------------------------------387) Teste caracteristice pentru diferenţierea biovariantelor V. cholerae: a) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagii ABC b) [ ] Sensibilitatea la penicilină c) [x] Producerea acetoinei (Voges-Proskauer) d) [x] Sensibilitatea la polimixină e)[x] Aglutinarea eritrocitelor de găină --------------------------------------------------------------------388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:

a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec c)[x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor --------------------------------------------------------------------389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi 38 a) [ ] V.chol erae eltor b) [x] V. parahaemolyticus c) [x] V. alginolyticus d) [x] Vibrionii NAG e) [ ] V. cholerae Bengal

390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili pot fi: a)[x] Peştii din apele sărate b)[ ] Peştii din apele dulci c) [x] Crabii d) [x] Crustaceele marine e)[ ]Scoici din apele de râu --------------------------------------------------------------------391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic c) [x] Vaccin inactivat d)[ ] Holerogen - endotoxină e)[x] Holerogen - anatoxină --------------------------------------------------------------------392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine: a) [x] Antigenul A b) [x] Antigenul B c) [ ] Antigenul C d) [ ] Antigenul D

e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine: a) [x] Antigenul A b) [ ] Antigenul B c) [x] Antigenul C d) [ ] Antigenul D e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------394)Se rovarianta V. cholerae Hykojima conţine: a) [x] Antigenul A b) [x] Antigenul B c) [x] Antigenul C d) [ ] Antigenul D e) [x] Antigenul H --------------------------------------------------------------------395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: a)[x] Reacţia de imunofluorescenţă directă b)[x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1 c)[ ] Analiza radioimună d) [ ] Reacţia de precipitare inelară e)[x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific --------------------------------------------------------------------396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii: a)[x] Enterita holerică b)[ ] Enterocolita holerică c)[x] Gastroenterita holerică d)[x] Holera algidă e)[ ]Colita holerică --------------------------------------------------------------------397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme:

a)[ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces b)[x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces c) [ ]Inhi barea adenilatciclazei d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite e)[x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal --------------------------------------------------------------------398) E. coli patogene pot cauza: a)[x] Infecţii holeriforme b) [x]Infecţii dizenteriforme c)[x] Toxiinfecţii alimentare d) [x] Colienterite la copii e) [ ] Limfadenite mezenteriale --------------------------------------------------------------------399) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] EPEC b) [x] EIEC c) [x] ETEC d) [ ] EBEC e) [ ] EDEC --------------------------------------------------------------------400) Categoriile patogene de E. coli sunt: a) [x] EPEC b) [x] EHEC c) [ ] EDEC d) [x] EAEC e) [ ] EBEC --------------------------------------------------------------------401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli: a) [x] Diareigene b) [ ] Neurogene

c) [x] Uropatogene d) [ ] Hepatotrope e) [x] Bacteriemice --------------------------------------------------------------------402) E. coli modifică mediul Olkeniţki: a) [x] Glucoza - AG b) [x] Lactoza, zaharoza - AG c) [x] Hidrogen sulfurat - d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A e) [ ] Hidrogen sulfurat - + --------------------------------------------------------------------403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de patogenitate: a) [ ] Hialuronidaza b) [ ] Fibrinolizina c) [x] Enterotoxina d) [x] Pilii comuni e) [ ] Plasmocoagulaza --------------------------------------------------------------------404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile: a) [ ] ABCDE b) [x] OKA c) [x] OKB d) [x] Seruri monovalente e) [ ] Serurianti- Vi --------------------------------------------------------------------405) Pentru E. coli este caracteristic: a) [x] Produce indol b)[x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu c)[ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu

d)[ ] Fermentează glucidele cu formare de acid e)[x] Posedă lizindecarboxilază --------------------------------------------------------------------406) Pentru E. coli este caracteristic: a)[ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă b)[x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă c)[x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza d) [x] Produce indol e)[x] Decarboxilează lizina --------------------------------------------------------------------407) Pentru restabilirea florei intestinale normale sunt indicate următoarele preparate: a) [ ] Sulbactam b) [x] Bificol c)[x]B i fi dobact eri nă d)[ ] Su b t i li n ă e)[x]Lact obact eri nă --------------------------------------------------------------------408) Despre E. coli se poate afirma: a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros b)[ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului c)[x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului d) [x] Este antagonist al microflorei patogene e)[x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative --------------------------------------------------------------------409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic: a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate b)[ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili c)[x] Posedă nitratreductază d) [x] Sunt catalazopozitive

e) [ ] Sunt oxidazopozitive --------------------------------------------------------------------410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele: a) [x] Utilizarea citratului de sodiu b) [x] Producerea ureazei c) [ ] Fermentarea lactozei d) [ ] Formarea indolului e)[x] Testul cu roşu de metil (MR) --------------------------------------------------------------------411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele: a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat b) [x] Formarea indolului c) [x] Fermentarea glucidelor d)[x] Identificarea serologică e) [ ] Antibioticograma --------------------------------------------------------------------412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele prelevate: a) [x] Materii fecale b) [x] Urină c)[x] Puroi din plagă d)[x]S ânge e) [ ] Punctat sternal --------------------------------------------------------------------413) Genul Shigella include speciile: a) [x] S. boydii b) [ ] S. bovis c) [x] S. sonnei d) [ ] S. salamae e) [x] S. flexneri --------------------------------------------------------------------414) Speciile care posedăse rovari ante :

a) [x] S. dysenteriae b) [x] S. flexneri c) [x] S. boydii d) [ ] S. sonnei e) [ ] S. enteritidis --------------------------------------------------------------------415) Pentru îmbogătirea şi izolarea shigelelor se utilizează mediile: a) [x] Endo b) [x] Levin c) [ ] Bismut sulfit agar d) [x] Bulion cu selenit acid de sodiu e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------416)Shi ge l ele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează: a) [x] Glucoza - A b) [ ] Lactoza - A c) [x] Lactoza - d) [ ] Zaharoza - A e) [x] Hidrogen sulfurat- --------------------------------------------------------------------417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul: a) [ ] Riziform b) [x] Mucopurulent c) [x] Sangvinolent d)[x] Consistenţă lichidă e) [ ] Cu granule de sulf --------------------------------------------------------------------418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt: a) [x] Neuraminidaza b)[x] Toxina Shiga

c) [x] Endotoxina d)[x] Toxine Shiga-like e) [ ] Hemolizine --------------------------------------------------------------------419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează: a)[x] Vaccin omorât b) [x] Vaccin inactivat curativ c) [x] Bacteriofag dizenteric d) [ ] Dizenterina e) [ ] Vaccinul ADTP --------------------------------------------------------------------420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic se poate preleva: a)[x]S ânge b) [ ] Lichid cefalorahidian c)[x] Măduva osoasă d)[x]Uri nă e) [x] Bila --------------------------------------------------------------------421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi identificare a enterobacteriilor: a)[ ] Geloza sânge b) [x] Mediul Levin c) [x] Mediul Kligler d) [ ] Ser coagulat e) [x] Mediul cuuree --------------------------------------------------------------------422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifoparatifoide: a) [x] O1, 9, 12: Vi: Hd b) [ ] O1, 9, 12: H g, m

c) [ ] O1, 4, 5, 12: H i, H 1, 2 d) [x] O1, 4, 5, 12: H a e) [x] O1, 4, 5, 12: H b, H 1, 2 --------------------------------------------------------------------423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide: a)[ ]Reacţia Wright b) [ ]R eacţ i a Weil-Felix c)[x] Reacţia Widal d)[ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării e)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă --------------------------------------------------------------------424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează cu: a) [ ] Serul polivalent OKA b) [x] Serul polivalent ABCDE c)[x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a d) [x] Serurile monovalente H e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE --------------------------------------------------------------------425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele: a) [x] Vacinuri inactivate b) [ ] Vacinuri vii atenuate c)[ ]Anatoxina tifo-paratifoidică d) [x] Vaccinul TABTe e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen --------------------------------------------------------------------426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor: a)[x] De cultură b) [ ] Toxigeneza c) [x] Biochimice

d) [ ] De patogenitate e) [x] Serologice --------------------------------------------------------------------427) În toxiinfecţii alimentare se examinează: a) [ ] Urina b)[ ] Raclat din erupţii cutanate c)[ ] Lavaj de pe mâini d) [x] Materii fecale e) [x] Probe din alimentul suspectat --------------------------------------------------------------------428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a)[x] Factori de ade ziune b) [x] Antigenul Vi c) [x] Endotoxina d)[ ] Fl ag el i i e) [ ] Proteina A --------------------------------------------------------------------429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze: a) [x] Bacteriemie b)[x] Difuzie parenchimatoasă c)[x]Al ergi că d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin e)[ ]Gastroenterită --------------------------------------------------------------------430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin: a) [ ] Septicemii b)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii c)[x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale d)[ ] Gas t ro en t eri t ă e) [ ] Meningoencefalite

--------------------------------------------------------------------431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în: a)[x]P l ăm âni b)[x] Măduva osoasă c)[x]S pli nă d) [x] Ficat e) [ ] Encefal --------------------------------------------------------------------432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au: a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H --------------------------------------------------------------------433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie diagnostică: a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H d) [ ] Titrul Ig M > Ig G e) [x] Titrul Ig M < Ig G --------------------------------------------------------------------434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică au: a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40 c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc d) [ ] Titrul Ig M > Ig G e) [x] Titrul Ig M < Ig G ---------------------------------------------------------------------

435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează: a) [x] Monovaccinuri inactivate b)[x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic d) [x] Vaccinul TABTe e) [ ] Vaccinul ADTP --------------------------------------------------------------------436) Despre C. tetani se poate afirma: a)[ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant c)[x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky d)[ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins e)[x] Posedă activitate hemolitică --------------------------------------------------------------------437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele: a) [x] Zeissler b) [ ] Klauberg c) [x] Weinberg d) [ ] Widal e) [ ] Wright --------------------------------------------------------------------438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii: a)[ ] Leci t i n az a b) [x] Tetanolizina c) [ ]Li zi ndecarboxilaza d) [ ] Tetanoeritrina e) [x] Tetanospasmina --------------------------------------------------------------------439) Caracteristic pentru C. perfringens este: a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson Blair

b)[x] Posedă activitate zaharolitică c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn d)[ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat e)[x] Este imobil, formează capsulă şi spori --------------------------------------------------------------------440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi: a)[ ]Este slab toxică b)[x] Este rezistentă la enzimele digestive c)[x] Se absoarbe din intestin în formă activă d)[x] Este termolabilă e)[ ]Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină --------------------------------------------------------------------441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe a)[ ] Plăgi operatorii b)[x] Plăgi profunde cu necroze tisulare c)[ ] Plăgi superficiale d)[x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante) --------------------------------------------------------------------442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii: a) [ ] C. sporogenes b) [x] C. perfringens c) [ ] C. difficile d) [x] C. novyi e) [x] C septicum --------------------------------------------------------------------443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome: a)[ ] C el ul i t ă b) [x] Flegmon gazos crepitant c) [x] Mionecroză

d)[x]F asciită e)[x] Scurgeri fetide din plagă --------------------------------------------------------------------444) Simptome caracteristice în botulism sunt: a) [x] Diplopie b) [ ] Artralgie c) [x] Disfagie d) [x] Disartrie e) [ ] Ataxie --------------------------------------------------------------------445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt: a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin b) [ ] Pancreonecroza c)[x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie d)[ ] Coma uremică e) [x] Stop cardiac --------------------------------------------------------------------446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice: a)[ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula b)[x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal c)[ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula d)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal e)[x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central --------------------------------------------------------------------447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii: a) [x] B. melitensis b) [ ] B. pertussis c) [x] B. abortus d) [ ] B. bronhiseptica e) [x] B suis ---------------------------------------------------------------------

448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Persoanele bolnave b)[x] Caprinele şi ovinele c) [x] Porcinele d) [ ] Artropodele infectate e) [x] Bovinele --------------------------------------------------------------------449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: a) [ ] Prin intermediul acarienilor b)[x]Aerogen ă c)[x]Di gest i vă d)[x]P ercut ană e)[ ]Prin muşcătura ţânţarilor --------------------------------------------------------------------450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor: a)[x] Sângele (hemocultura) b) [x] Exudatul articular c) [x] Urina d) [ ] Rozeolocultura e) [ ] Biopsii ganglionare --------------------------------------------------------------------451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile: a) [ ] De precipitare b) [ ] De neutralizare c) [x] Wright d) [x] Huddleson e)[ ]De inhibare a hemaglutinării 44 --------------------------------------------------------------------452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin

reacţiile: a)[ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M c)[x] RIF indirectă d)[x] I.d.r. Burnet pozitivă e)[ ]De inhibare a hemaglutinării --------------------------------------------------------------------453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin: a)[ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G c)[x] Reacţia Coombs pozitivă d)[x] Intradermoreacţia pozitivă e)[x] RFC pozitivă --------------------------------------------------------------------454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: a)[x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari) b)[x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave d)[x] Pe cale digestivă (apă, alimente) e)[x] Pe cale aerogenă (prin aerul contami nat) --------------------------------------------------------------------455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: a) [x] Aspirat din bubonul tularemic b) [x] Sputa c)[x] Sânge pentru hemoculturi d) [ ] Urina e) [ ] Bila --------------------------------------------------------------------456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg b)[x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi

c)[x] Însămânţarea pe mediul Francis d)[ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou e)[x] Însămânţarea pe mediul McCoy --------------------------------------------------------------------457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate. a)[ ] Reacţia de precipitare inelară b)[x] Reacţia de aglutinare în tuburi c) [ ] Contraimunoelectroforeza d)[x] Reacţia de hemaglutinare indirectă e)[ ]Reacţia de neutralizare in vivo --------------------------------------------------------------------458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la: a)[ ] Co n t acţ i b) [x] Bolnavi c)[x]Vacci naţ i d)[ ] Pu rt ăt o ri e)[x]Conval escenţ i --------------------------------------------------------------------459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii: a) [ ] Tularemie b) [x] Pestă c) [ ] Bruceloză d) [ ] Psittacoză e) [x] Pseudotuberculoză --------------------------------------------------------------------460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: a)[ ] Prin înţepătura păduchilor b) [x] Prin intermediul puricilor c)[x]Aerogen d)[x]P ercut an e)[ ]Parenteral

--------------------------------------------------------------------461) Pesta evoulează clinic în următoarele: a)[ ] Hem o l it i co - u rem i că b)[x]B uboni că c)[x]P ulm onară d)[x]S ept i cem i că e)[ ]Paralitică --------------------------------------------------------------------462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: a) [x] Aspirat din bubon b)[ ] Uri n ă c)[x] Sânge pentru hemocultură d)[ ] Bi l ă e)[x]Sput ă --------------------------------------------------------------------463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele: a)[x]B act eri oscopi că b) [ ] Contraimunoelectroforeza c)[x]B i ol ogi că d)[ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec e)[x]B act eri ol ogi că --------------------------------------------------------------------464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[ ] Nu fermentează glucidele b)[ ] În mediul extern formează spori care deformează celula c)[x] Formează spori centrali care nu deformează cel ul a d)[x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari --------------------------------------------------------------------465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele: a)[ ] Bastonaş gramnegativ

b)[x] În organism formează capsulă polipeptidică c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula d)[x]Este i mobi l e)[ ]Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen --------------------------------------------------------------------466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: a) [ ] Neisser b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [x] Burri-Hins d) [x] Aujeszky e) [x] Gram --------------------------------------------------------------------467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax: a)[x]C ut anat ă b)[x]P ulm onară c)[x]Int est i nal ă d)[ ] Bu b o n i că e) [ ] Anginoganglionară --------------------------------------------------------------------468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă: a) [x] Exudat din carbuncul b) [x] Sputa c) [ ] Urina d) [x] Materii fecale e)[x]S ânge --------------------------------------------------------------------469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente. b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate c)[x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată d)[ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de

stalactite e)[ ]În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită --------------------------------------------------------------------470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: a)[ ] Anatoxina anti- B. anthracis b) [x] Antraxina c) [x] Vaccin viu atenuat d)[ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis e)[x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis --------------------------------------------------------------------471) Surse de infecţie în bruceloză sunt: a)[ ] Bolnavii de bruceloză b) [x] Bovinele c)[ ] Păsările de agrement d) [x] Caprinele e) [x] Porcinele --------------------------------------------------------------------472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care: a)[x] Evoluează în stadii b)[x] Penicilina este indicată pentru tratament c)[x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi d)[x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de tip IV e)[ ]Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată --------------------------------------------------------------------473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile următoarele metode: a)[ ] Microscopică (Gram b)[x]B act eri ol ogi că c)[ ] Bi o l o g i că d)[x] Serologică (cu autotulpini)

e) [x] RIF --------------------------------------------------------------------474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor? a) [x] Sunt transmise prin artropode b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice c)[x] Sunt paraziţi obligat intrace l ul ari d) [ ] Sunt gram-pozitive e)[x] Posedă antigene comune cu Proteus OX --------------------------------------------------------------------475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic: a)[ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn) d)[x] Produc o exotoxină termolabilă specifică e)[x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux) --------------------------------------------------------------------476) Pentru C. perfringens este caracteristic: a)[ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative b)[x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori c)[ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene d)[x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e)[x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate --------------------------------------------------------------------477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic: a)[x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.) b)[ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză c)[x] Posedă cord-factor d)[ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz e)[x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic --------------------------------------------------------------------478) Pentru V. cholerae este caracteristic:

a)[ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ b)[ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină c)[x] Preferă medii de cultură alcaline d)[x] Produce o enterotoxină termolabilă e)[x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză --------------------------------------------------------------------479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi: a)[x] Determină o infecţie care evoluează în stadii b) [x]B ast onaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ c)[ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină d)[x] Fermentează glucoza cu formare de acizi e)[x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE --------------------------------------------------------------------480) Despre S. aureus se poate afirma: a)[ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi b)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate c)[x] Produce lecitinază d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive e)[x] Determino intoxicaţii alimentare --------------------------------------------------------------------481) S. pyogenes se caracterizează prin: a)[ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi b)[x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice c) [x] Este agent cauzal al reumatismului d) [x] Face parte din grupa A Lancefield e)[x] Producere toxină eritrogenă --------------------------------------------------------------------482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic: a)[ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi b)[ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou c)[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

d)[x] Fermentează numai glucoza e)[x] Este implicat în etiologia blenoreei --------------------------------------------------------------------483) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou b)[x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici). c)[x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari d)[x] Se cultivă în oul embrionat de găină e)[ ]Determină enterocolite acute la om şi animale 484) Pentru B. anthracis este caracteristic: a) [x]B ast onaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil b)[x] Nu este pretenţios la cultivare c)[ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză d)[x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de perle"pozi ti v) e)[x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi --------------------------------------------------------------------485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele: a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi b)[x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini c)[x] Se colorează grampozitiv d)[ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e)[x] Nu formează spori şi sunt imobili --------------------------------------------------------------------486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile: a) [ ] S. intermedius b) [x] S. aureus c) [ ] S. gallinarum d) [x] S. epidermidis e) [x] S. saprophyticus --------------------------------------------------------------------487) S. aureus este o bacterie:

a)[ ] Strict patogenă b)[x] Condiţionat patogenă c)[x] Posedă factori de agresie şi invazie d)[x]Toxi genă e)[ ]Cu habitat natural în organismul acarienilor --------------------------------------------------------------------488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a) [ ] Oxidaza b) [x] Plasmocoagulaza c) [x] Hialuronidaza d) [x] Fibrinolizina e) [ ] Mucinaza --------------------------------------------------------------------489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: a) [x] Lecitinaza b) [x] ADN-aza c) [x] Lipaza d) [ ] Factor edematogen e)[x]Coagul aza --------------------------------------------------------------------490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate: a) [x] Leucocidina b) [x] Hemolizinele c) [x] Exfoliatina d) [x] Enterotoxina e)[ ]Toxina eritrogenă --------------------------------------------------------------------491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus: a) [ ] Neurotoxine b) [ ] Cord - factorul

c)[x] Toxina sindromului şocului toxic d) [x] Enterotoxinele e) [x] Proteina A --------------------------------------------------------------------492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte: a)[x] Suprafeţe din blocul opera tor b)[x] Suprafeţe din maternităţi c)[ ] Suprafeţe din blocul alimentar d)[x] Suprafeţe din instituţii medicale e)[x] Aerul din încăperi --------------------------------------------------------------------493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură: a)[x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate, lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate b)[x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de hemoliză c)[x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă d)[ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular e)[ ]Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză --------------------------------------------------------------------494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au următoarele teste: a) [x] Determinarea coagulazei libere b) [x] Determinarea coagulazei legate c) [x] Determinarea lecitinazei d) [x] Determinareahem ol i zi nei e)[ ]Proba biologică ---------------------------------------------------------------------

495) Rolul proteinei A stafilococice constă în : a)[x] Apără de fagocitoză b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G c)[ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G d) [ ]Act i vează limfocitele T helper e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare --------------------------------------------------------------------496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt utilizate: a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic b)[x] Plasma antistafilococică c)[x] Imunoglobulina antistafilococică d) [ ] Vaccin curativ e) [ ] Autovaccin --------------------------------------------------------------------497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: a) [ ] Ser imun antitoxic b)[x] Anatoxina stafilococică c)[x] Vaccin omorât d) [x] Autovaccin e) [x] Bacteriofagst afi l ococi c --------------------------------------------------------------------498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele: a) [x] Puroi b) [x] Mase vomitive c) [x] Urina d)[x]S ânge e)[ ]Maduva osoasă --------------------------------------------------------------------499) Genul Neisseria reuneşte: a)[x] Diplococi asemănători boabelor de cafea b) [x] Coci gramnegativi c)[x] Coci c atal azopo zi ti vi

d)[x] Coci oxi dazo pozi ti vi e) [ ] Coci strict anaerobi --------------------------------------------------------------------500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii: a) [ ] N. sicca b) [x] N. gonorrhoeae c) [ ] N. subflava d) [ ] N. flavescens e) [x] N. meningitidis --------------------------------------------------------------------501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului c)[ ] Cresc în condiţii anaerobe d) [x] Sunt carboxifile e)[x] Se cultivă numai la 370C --------------------------------------------------------------------502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic: a) [ ] Cresc pe medii uzuale b)[ ] Formează colonii pigmentate c)[x] Cresc în mediu cu exces de umiditate d) [x] Cresc numai pe mediiel ect i ve e)[x] Formează colonii nepigmentate --------------------------------------------------------------------503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin: a)[ ] Cultivă numai pe medii speciale b) [ ] Cresc numai la 370C c)[x] Cultivă pe medii simple d) [x] Cresc la 220C e)[x] Predomină colonii pigmentate ---------------------------------------------------------------------

504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi a)[ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză b)[x] Parazitează specific numai omul c)[ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe e)[x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80% --------------------------------------------------------------------505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem: a)[x] Neisserii pretenţioase b) [ ] Neisserii halofile c) [ ] Neisserii intermediare d)[x] Neisserii nepretenţioase e) [ ] Pseudoneisserii --------------------------------------------------------------------506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele: a)[ ] Puroiul din plagă b) [x] Exudatul nazofaringian c) [x] Lichidul cefalorahidian d)[x]S ânge e)[x] Exudat prelevat din peteşii cutanate --------------------------------------------------------------------507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se examinează: a) [x] Bacterioscopic b) [x] Bacteriologic c) [x] Citologic d) [x] Biochimic e) [ ] Biologic --------------------------------------------------------------------508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează: a) [ ] La frigider

b) [ ] La temperatura camerei c) [x] La temperatura 370C d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore e)[ ]Fără restricţii --------------------------------------------------------------------509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este: a) [ ] Transparent b) [ ] Hemoragic c) [x] Opalescent d) [x] Tulbure e)[ ]Cu aspect filamentos (puf de vată) --------------------------------------------------------------------510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile: a) [ ] Endo b) [ ] Bulion biliat c) [x] Bulion glucozat d)[x] Geloză ser e)[x] Geloză semilichidă --------------------------------------------------------------------511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură: a)[x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate c)[x] Creşte pe geloză ser la 370C d)[ ] Creşte pe geloză ser la 220 C e)[ ]Creşte pe geloză la 370 C --------------------------------------------------------------------512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice: a)[ ] Fermentează zaharoza b)[x] Fermentează maltoza c)[x] Fermentează glucoza d)[x] Produce oxidază e)[x] Posedă catalază

--------------------------------------------------------------------513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de boală: a) [ ] Nasofaringita b) [ ] Angina c) [x] Meningococcemia d) [x] Meningita e) [ ] Encefalita --------------------------------------------------------------------514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi: a)[ ] Aero g en ă b)[ ] Fecalo - orală c)[x] Prin lenjeria recent contaminată d)[x]S exual ă e)[ ]Transmisivă (prin vectori) --------------------------------------------------------------------515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin: a)[ ] Nu este exigent la cultivare b)[x] Este fragil în mediul ambian t c)[x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu d)[ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant --------------------------------------------------------------------516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin: a) [x] Uretrita acută b)[x]P rostatită c)[x]Epi di dim i t ă d) [ ] Fenomenul scrotal e)[ ]Pelvioperitonită ---------------------------------------------------------------------

517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin: a)[ ]Conjunctivită b)[x]Endom et ri t ă c)[x]S al pi ngit ă d)[ ] Dermatită veziculoasă e)[x]Endocervi ci t ă --------------------------------------------------------------------518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot constata: a)[x] Conjunctivită gonococică b)[x] Oftalmia gonococică c)[x] La fetiţe vulvovaginite d) [ ] Otite gonococice e)[ ]Stomatită --------------------------------------------------------------------519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: a) [x] Treponema pallidum b) [ ] Borrelia burgdorferi c) [x] Chlamidia trachomatis d) [x] Trichomonas vaginalis e) [x] HIV --------------------------------------------------------------------520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă: a)[ ] Spălături gastrice b) [x] Exudat endocervical c) [x] Exudat conjunctival d)[ ] Raclat din erupţiile cutanate e) [x] Puroi uretral --------------------------------------------------------------------521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma

clinică a infecţiei se prelevă: a)[ ] Raclat din erupţii cutanate b)[x]S ecreţ i i vul vovagi nale c)[x]Tam pon re ctal d) [x] Exudat nasofaringian e) [ ] Lichid cefalorahidian --------------------------------------------------------------------522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator prin: a) [x] Masajul prostatei b)[x] Administrare de vaccin gonococic omorât c)[x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat e)[ ]Utilizarea perorală a bacteriofagului --------------------------------------------------------------------523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere: a) [x] Diplococicu aspectul boabelor de cafea b) [x] Oxidazopozitivi c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser e)[ ]Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale --------------------------------------------------------------------524) Streptococii posedă următoarele particularităţi: a) [x] Sunt coci sferici b) [x] Coci grampozitivi c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea d)[x] În frotiu se aranjează în lanţuri e)[ ]În frotiu se aranjează în grămezi ---------------------------------------------------------------------

525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin: a) [ ]Coci sferici b)[x] Coci lanceolaţi c)[ ] În frotiu se aranjează în tetrade d)[x] În frotiu se aranjează în perechi e)[x] Formează capsulă --------------------------------------------------------------------526) Streptococii sunt incluşi: a)[ ] În familia Parvococcaceae b)[x] În familia Streptococcaceae c) [x] Genul Streptococcus d) [x] GenulLact ococcus e) [x] Genul Peptostreptococcus --------------------------------------------------------------------527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe: a)[x] α - hemolitici b)[x] β - hemolitici c)[ ] р - hemolitici d)[x] γ - hemolitici e)[ ]δ - hemolitici --------------------------------------------------------------------528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: a) [x] Streptococi piogeni b) [x] Streptococi orali c) [ ] Streptococi dermali d) [x] Streptococi fecali e) [x] Streptococi lactici --------------------------------------------------------------------529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin grupelor:

a)[ ] K b)[ ] T c) [x] A d) [x] B e) [x] C --------------------------------------------------------------------530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: a) [x] Streptolizina S b) [x] Streptolizina O c) [ ] Enterotoxina d)[ ]Toxina exfoliativă e) [x] Eritrotoxina --------------------------------------------------------------------531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes: a) [ ] Plasmocoagulaza b) [ ] Fosfataza c) [x] Hialuronidaza d) [x] Streptokinaza e) [x] Streptodornaza --------------------------------------------------------------------532) Boli poststreptococice specifice severe: a) [ ] Otite b) [ ] Meningite c) [ ] Sinusite d) [x] Reumatismul cardioarticular e)[x] Glomerulonefrita acută --------------------------------------------------------------------533) S. pneumoniae cauzează frecvent: a) [ ] Scarlatina b) [x] Pneumonii lobare acute c) [x] Meningite la copii d) [ ] Enterocolite

e)[x] Frecvent otite --------------------------------------------------------------------534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste: a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline c) [x] Determinarea antihialuronidazei d) [x] Determinarea antistreptolizinei O e) [x] Determinarea proteinei C reactive --------------------------------------------------------------------535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii 52 imunologice: a)[ ] Reacţia Mantoux b)[x] Reacţia Dick c)[ ] Reacţia Schick d)[x] Reacţia Schultz-Charlton e)[ ]Reacţia Burnet --------------------------------------------------------------------536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema: a) [ ] T. icterohaemorrhagiae b) [x] T. pallidum c) [x] T.pert enue d) [ ] T. burgdorferi e) [x] T. vincentii --------------------------------------------------------------------537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi: a)[ ]Transmisiv b)[x] Transplacentar (verticală) c)[x]S exual d)[x] Transfuzii de sânge e)[x] Prin obiecte recent contaminate

--------------------------------------------------------------------538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii: a) [x] Sifilisul primar b) [ ] Sifilisul latent c) [x] Sifilisul secundar d) [ ] Sifilisulavansat e)[x] Sifilisul terţiar --------------------------------------------------------------------539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode uzuale: a)[x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă b) [ ] Preparte colorate Gram c) [x] Preparate colorate Giemsa d)[x] Reacţia imunofluorescentă directă e)[ ]Reacţia de hemaglutinare indirectă --------------------------------------------------------------------540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: a)[ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală b)[x] La sfârşitul stadiului primar c)[x] În sifilisul secundar şi terţiar d) [x] La persoanele cu forme latente e)[ ]Din primele zile de boală --------------------------------------------------------------------541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile: a)[ ] Reacţia de aglutinare b)[x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS) c)[x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann d)[x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor e)[ ]Reacţia de precipitare în gel --------------------------------------------------------------------542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:

a)[ ] Glomerulonefrita cronică b) [ ] Hepatosplenomegalie c)[x] Paralizia generală progresivă d)[x] Gome osoase şi cutanate e)[x] Anevrism şi insuficienţă aortică --------------------------------------------------------------------543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează: a)[x] Serozitatea din şancrul dur b) [x] Punctatuldin ganglionii limfatici c) [x] Exudatul din elementele eruptive d) [x] Serul bonavului e)[ ]Sânge --------------------------------------------------------------------544) Despre leptospire se poate afirma: a)[x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele încârligate b) [ ] Sunt grampozitive c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa d)[x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie e)[ ]Posedă perete celular rigid --------------------------------------------------------------------545) Omul contractează leptospiroza: a) [ ] Parenteral b)[x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate c)[ ] Picături Flugge d)[ ] Inţepătura căpuşelor e)[x] Prin tegumente şi mucoase --------------------------------------------------------------------546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează: a)[ ] Mucozităţi rinofaringiene b)[x]S ânge

c) [x] Urina d) [ ] Materii fecale e) [x] Lichidul cefalorahidian --------------------------------------------------------------------547) Izolarea leptospirelor se realizează: a)[ ] Pe medii diferenţiale la 370 C b) [x] Prin incubare la 28 - 300C c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure d)[ ] În atmosferă de 5-10% CO2 e)[x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g --------------------------------------------------------------------548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin: a)[x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins c)[ ] Imunomicroscopia electronică d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa e)[ ]Imunofluorescenţa indirectă --------------------------------------------------------------------549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură: a)[ ] Se cultivă la temperatura 450 C b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C c)[ ] Cultura se observă după 24-48 ore d)[x] Cultura se determină după 10-30 zile e)[x] Cultura de leptospire nu modifică mediul --------------------------------------------------------------------550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: a) [ ] De hemaglutinare b) [x] De fixare a complementului c)[x] De hemaglutinare indirectă d)[ ] Imunofluorescenţă indirectă

e)[x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor --------------------------------------------------------------------551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează: a) [ ] Vaccin viu atenuat b) [x] Vaccin inactivat c)[x] Imunoglobulină anti - Leptospira d)[ ] Anatoxină leptospirozică e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic --------------------------------------------------------------------552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical: a) [ ] B. typhimurium b) [x] B. recurrentis c) [ ] B. enterica d) [x] B. burgdorferi e) [ ] B. canis --------------------------------------------------------------------553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi: a) [ ] Persoanele bolnave b) [x] Caprinele c) [x] Bovinele d) [x] Suinele e) [ ] Ecvinele --------------------------------------------------------------------554) DespreEscherichia coli se poate afirma: a)[x] Face parte din microflora normală a intestinului b)[x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K c)[ ] Determină şoc anafilactic d)[ ] Este agentul cauzal al holerei e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare --------------------------------------------------------------------555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori

microbiologici: a) [x] S. aureus b) [ ] E. coli c) [x] Streptococii hemolitici d) [ ] Pseudomonade e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer --------------------------------------------------------------------556) Probele de aer se recoltează prin metodele a)[ ] De fracţionare b) [x] De sedimentare c) [x] De filtrare d)[x] De aspiraţie e) [ ] De incluzionare --------------------------------------------------------------------557) În identificarea enterobacteriilor se determină următorii markeri epidemiologici: a) [x] Antibiograma b) [ ] Morfovarul c) [x] Lizovarul d) [x] Serovarul e) [x] Colicinovarul --------------------------------------------------------------------558) Pentru acumularea culturii pure şi identificarea preliminară a enterobacteriilor se utilizează mediile de cultură: a) [ ] Kauffmann b) [x] Russel c) [x] Kligller d)[x]Ol keni ţ ki e) [ ] Hiss --------------------------------------------------------------------559) Acumularea culturilor de enterobacterii şi identificarea lor preliminară se

realizează pe următoarele medii: a) [ ] Simmons b) [x] Russel c) [ ] Ploskirev d) [x] Kligller e)[x]Ol keni ţ ki --------------------------------------------------------------------560) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următoarele medii slab selective: a) [ ] Selenit b) [x] Endo c) [x] Levin d) [ ] Ploskirev e) [ ] Wilson-Blair --------------------------------------------------------------------561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene: a) [x] Yersinia b) [ ] Klebsiella c) [ ] Enterobacter d) [x] Salmonella e) [x] Shigella --------------------------------------------------------------------562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat patogene: a) [ ] Yersinia b) [x] Klebsiella c) [x] Enterobacter d) [ ] Salmonella e) [ ] Shigella --------------------------------------------------------------------563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

a) [ ] Specificitate de grup b) [x] Specificitate de tip c) [x] Sunt termolabile d) [ ] Sensibile la formol e) [x] Sensibile la alcool --------------------------------------------------------------------564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a) [x] Specificitate de grup b) [ ] Specificitate de tip c) [ ] Sunt termolabile d) [x] Sensibile la formol e) [x] Termostabile --------------------------------------------------------------------565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a)[ ] Sunt de natură proteică b)[x] Sunt de natură lipopolizaharidică c) [x] Termostabile d) [x] Rezistente la alcool e) [ ] Rezistente la formol --------------------------------------------------------------------566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: a)[x] Sunt de natură proteică b)[ ] Sunt de natură lipopolizaharidică c) [ ] Termostabile d) [ ] Rezistente la alcool e) [x] Rezistente la formol --------------------------------------------------------------------567) E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii: a) [x] Endo b) [x] Levin c) [ ] Ploskirev

d) [x] Kligller e)[x] Geloză peptonată --------------------------------------------------------------------568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi: a)[ ] Maimuţele rhesus b)[ ] C âi ni i c) [ ] Porcinele d) [x] Omul bolnav e)[x] Purtătorii sănătoşi --------------------------------------------------------------------569) Pentru determinarea claselor de imunoglobuline în serodiagnosticul tifosului exantematic serul bolnavilor se tratează cu: a) [ ] Citrat de sodiu b) [x] 2 -mercaptoetanol c)[ ] Hep ari n ă d)[x]C i st ei nă e) [ ] Oxalat de sodiu --------------------------------------------------------------------570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii: a) [x] Weil-Felix b) [ ] Widal c) [ ]Wright d) [x] RFC e) [ ] RHA --------------------------------------------------------------------571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină: a)[ ] Paralizii flasce b) [x] Febră 38-40 C c) [x] Hiportensiune d) [x] Stare tifică e) [ ] Leucopenie ---------------------------------------------------------------------

572) Dimensiunile virusurilor se determină prin: a)[x] Microscopia electronică b) [x] Ultracentrifugare c)[ ] Microscopia luminiscentă d)[ ] Analiza radioimună e) [x] Ultrafiltrare --------------------------------------------------------------------573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte: a) [x] Neuraminidaze b) [ ] Fosfataze c) [x] Reverstranscriptaze d) [ ] Dehidrogenaze e) [x] Polimeraze --------------------------------------------------------------------574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt: a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic) b)[ ] Antgenul M (din membrană) c) [ ] Antigenele nestructurale (NS) d) [x] Antigenele H e) [x] Antigenele N --------------------------------------------------------------------575) Pentru virusul gripal A este caracteristic: a)[ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul b) [x] Suportă variaţii antigenice minore c)[x] Sensibilă la amantadina d)[ ]Sensibilă la ribavirina e) [x] Suportă variaţii antigenice majore --------------------------------------------------------------------576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri: a) [x] Vii atenuate b) [x] Inactivate complete

c) [ ] Chimice d) [ ] Sintetice e) [x] Subunitare --------------------------------------------------------------------577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma a)[ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul b)[x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări c) [x] Include mai multe serotipuri d)[ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor gripale e)[x] Formează imunitate specifică de serovariantă --------------------------------------------------------------------578) Despre virusul gripalde tip C se poate afirma: a)[x] Sursa infecţiei esteîn exclusivitate omul b)[ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale c) [x] Include un singur serotip d) [ ] Include mai multe serotipuri e)[x] Posedă genom fragmentat --------------------------------------------------------------------579) Despre virusul rabiei se poate afirma: a)[x] Cauzează encefalită acută b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central c)[x] Se multiplică predominant în cornul Ammon d)[x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare e)[x] Se mai numeşte virus de stradă --------------------------------------------------------------------580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi: a)[x] Incubaţia fixă 5-7 zile b)[ ] Incubaţia fixă 2-3 luni c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală d)[ ] Se transmite numai prin muşcătură e)[x] Este utilizat ca tulpină vaccinală

--------------------------------------------------------------------581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic: a)[ ] Se depistează în orice zonă a SNC b)[x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa d) [ ] Sunt incluzii intranucleare e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice --------------------------------------------------------------------582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin: a)[ ] Posedă reverstranscriptază b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral c) [ ] Se transmite parenteral d)[ ] Cauzează sindromul diareic la copi i e)[x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic --------------------------------------------------------------------583) Virusul rubeolic se caracterizează prin: a) [ ] Se transmite prin vectori b)[x] Se contractează pe cale re spi ratori e c)[x] Se transmite pe cale verticală d)[x] Cauzează malformaţii congenitale e)[ ]Infecţia poate fi reprodusă la cobai --------------------------------------------------------------------584) Rubeola este o boală caracterizată prin: a) [x] Exantem micromacular b)[x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali c)[x] Manifestări catarale respiratorii d) [x] Anomalii fetale e) [ ] Hepatosplenomegalie --------------------------------------------------------------------585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile: a) [x] Herpesviridae

b) [ ] Picornaviridae c) [x] Hepadnaviridae d) [x] Papovaviridae e) [x] Adenoviridae --------------------------------------------------------------------586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae: a) [ ] Virusul herpes simplex 1 b) [x] Virusul herpes simplex 2 c) [x] Virusul Epstein - Barr d) [ ] Virusul varicelos e) [x] Virusul citomegalic --------------------------------------------------------------------587) Virusul HIV se caracterizează prin: a) [x] Are genom ARN monocatenar b)[ ] Genomul conţine ADN dublucatenar c)[x] Conţine reverstranscriptază d)[x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite e)[ ]Determină mononucleoza infecţioasă 588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt: a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [x] VHC d) [x] VHD e) [x] VHE --------------------------------------------------------------------589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalooral sunt: a) [x] VHA b) [ ] VHB c) [ ] VHC d) [ ] VHD

e) [x] VHE --------------------------------------------------------------------590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt: a) [ ] VHA b) [x] VHB c) [x] VHC d) [x] VHD e) [ ] VHE --------------------------------------------------------------------591) Pe cale sexuală se transmit virusurile: a) [ ] Herpes simplex 1 b) [x] Herpes simplex 2 c)[x]HIV d) [ ] Hepatitei A e) [x] Hepatitei B --------------------------------------------------------------------592) Virusurile hepatitice cu mecanismul de transmitere vertical sunt: a) [ ] VHA b) [x] VHB c) [ ] VHC d) [x] VHD e) [ ] VHE --------------------------------------------------------------------593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C sunt: a) [ ] Enterocolita acută b) [ ] Disbioza c) [x] Cirozahepat i că d)[x] Cancer al ficatului e) [x] Cronicizarea

--------------------------------------------------------------------594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin depistarea în sera: a) [ ] Ag HBa b) [x] Anti - HBs c) [ ] Ag HBd d) [x] Anti - HBc e) [x] Anti - HBe --------------------------------------------------------------------595) În diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice: a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT) b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST) c)[x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge e)[ ]Concentraţia glucozei în urină --------------------------------------------------------------------596) În diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate: a) [ ] Sputa b) [x] Saliva c) [x] Lichidul cefalorahidian d) [ ] Materiile fecale e) [x] Urina --------------------------------------------------------------------597) În profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează: a) [ ] Vaccin inactivat b) [ ] Ser hiperimun heterolog c)[x] Imunoglobulină umană standardă d) [x] Vaccin viu atenuat e) [ ] Vacinul TABTe --------------------------------------------------------------------598) Virusurile herpetice cauzează: a) [ ] Variola b) [x] Varicela c) [x] Herpes genita d)[x] Mononucleoza infecţioasă

e) [ ] Rubeola --------------------------------------------------------------------599) Virusurile herpetice cauzează: a)[ ] Vari o l a b)[x]Zona- Zost er c)[x]C it om egal i e d)[ ] Ru b eo l a e)[x] Carcinom nasofaringean --------------------------------------------------------------------600) Virusul herpetic tip 3 (VZV) cauzează: a)[ ] Vari o l a b)[ ] Herpes genital c)[x]Vari cel a d)[ ] Mononucleoza infecţioasă e)[x] Herpes zoster

15. Urmatoarele afirmatii despre enterobacterii sunt false A) Antigenele flagelare H sunt antigene cu specificitate de tip – impart grupele in tipuri B) Sunt oxidazo-pozitivi si catalazo-negativi C) Sunt bacilli gram-negativi D) Antigenul somatic O face parte din peretele celular genul in grupe E) Endotoxina face parte din structura peretelui celular si se elibereaza numai dupa distrugerea celulei 16. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Escherichia coli prezinta antigenele O,H,K B) Toxina botulinica este o toxina termostabila C) Factorii de virulent pentru Haemophilus influenza coagulaza si beta-hemoliza D) Bruceloza este o zoonoza si are caracter de boala profesionala E) Clostridiile pot produce toxiinfectii alimentare prin eliberare de enterotoxine 17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A) Virionii de forma sferica ai HCV au diametrul cuprins intre 55 – 65 nm B) Infectia HDV se poate produce in absenta HBV C) Transmiterea HDV este pe cale fecal – orala D) Prima manifestare a HCV apare dupa o incubatie de 180 de zile E) Transmiterea infectiei HEV este fecal – orala

18. Care dintre urmatoarele informatii despre fungi sunt adevarate: A) Micozele apar frecvent la paccientii imunodeprimati B) Genurile Tricophyton si Microsporum prezinta colonii de culoare alb-galbuie C) Candidozele sistemice: septicemice sau viscerale (infectii urinare) D) Cryptococcus neoformas este un dermatofit E) Identificarea fungilor se face prin metode virusologice 19. Care dintre urmatoarele afirmatii despre nucleocapsida sunt false: A) Este o structura obligatorie a virionului B) Este constituita dintr-un miez de acid nucleic C) Nu este formata din capsomere D) Este o structura de baza, obligatorie a cirionului E) Deriva din membrana citoplasmatica a celulei gazda 20. Virusul HIV infecteaza: A) Limfocitele CD 4 – positive B) Celulele musculare C) Celulele hepatocite D) Macrofagele E) Celulele epiteliale 28. Care dintre urmatoarele enunturi privind habitatele unor germeni sunt adevarate: A) Habitatul natural enetrobacteriilor este intestinul omului si animalelor B) Habitatul natural al gonococului este omul C) Habitatul natural al germenilor din genul Nocardia este apa, solul si materiile organice D) Habitatul natural al Chlamydiei trachomatis este omul si animalul domestic E) Legionella pneumophyla are ca habitat natural tractul respirator superior 29. Care dintre urmatoarele enunturi cu privire la caracterele morfotinctoriale ale unor germeni sunt corecte: A) Genul Erysipelotrix este format din bacili gram pozitivi, nesporulati B) Genul Listeria cuprinde bacili gram pozitivi, sporulati imobili C) Genul Actynomices cuprinde micete gram negative D) Genul Acinetobacter cuprinde cocobacili gram negativi E) Genul Helicobacter cuprinde bacterii spiralate gram negative 30. Care din urmatoarele enuntutri cu privire la izolarea din produsele biologice a unor germeni sunt corecte: A) Izolarea S. aureus se face pe geloza sange la 35 grade Celsius B) Izolarea Haemophilus influenza se face pe geloza chocolat la 37 grade Celsius C) Izolarea C. diphteriae se face pe mediu de imbogatire Muller Kaufman la 37 grade Celsius D) Izolarea listeriilor se face dupa o imbogatire pe mediu lichid, pe geloza sange la 37 grade Celsius E) Izolarea Campylobacteriilor se face pe medii selective 31. Urmatoarele afirmatii privind sensibilitatea la chimioterapice antiinfectioase sunt adevarate: A) Enterococul este in mod natural rezistent la amonoglicozide B) Streptococii orali sunt rezistenti la penicilina C) Streptococii orali sunt sensibili la macrolide D) Helicobacter pylori este in mod natural sensibil la vancomicina E) Acinetobacter sp. sunt sensibili la peniciline si cefalosporine de generatia I si II

32. Urmatoarele afirmatii privind conditiile de crestere si dezvoltare ale bacteriilor sunt false: A) Stafilococii se cultiva in aerobioza, pe medii suplimentate cu 10% NaCl B) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi cuprinse intre 37 – 42 grade Celsius, in aerobioza C) Pseudomonas aeruginosa creste bine la temperaturi peste 42 grade Celsius, in anaerobioza D) Legionella sp. necesita conditii de aerobioza si o temperatura optima de dezvoltare de 42 grade Celsius E) Temperatura optima de incubare pentru Campylobacter sp. este de 37 grade Celsius, timp de 24 de ore 33. Care dintre urmatorii germeni au testul oxidazei pozitiv? A) Pseudomonas aeruginosa B) Corynebacterium diphteriae C) Shigella D) E) 43. Germenii conditionat patogeni din Familia Enterobacteriaceae au urmatoarele caracteristici: A) Cresc pe mediul CIH/CIN B) Sunt oxidazo – pozitivi C) Fac parte din flora normal a omului D) Sunt agenti etiologici ai dizenterriei bacteriene E) Sunt agenti etiologici ai infectiilor nosocomiale 44. Urmatoarele afirmatii despre toxina socului toxic (TSST - 1) produsa de 1% din tulpinile de S. aureus sunt corecte: A) Stimuleaza specific limfocitele T CD 8 B) Induce dermatita exfoliativa C) Depolimerizeaza substanta fundamental a tesutului conjunctiv D) Este un superantigen E) Determina eliberarea necontrolata de TNF si IL 2 45. In alcatuirea grupului HACEK sunt incluse urmatoarele specii: A) Helicobacter pylori B) C) D) E) 46. Caracterele cultural si biochimice ale germenilor din genul Klebsiella sunt: A) In bullion formeaza la suprafata mediului un val vascos ce cade la fundul tubului B) Fermenteaza lactoza C) Nu fermenteaza lactoza D) Prezinta fenomenul de cameleonaj pe mediile lactozate E) In bulion tulbura mediul uniform 47. Caracterele biochimice ale germenilor din genul Proteus sunt: A) Lactozo-pozitivi B) Lactozo-negativi C) Produc hydrogen sulfurat

D) Secreta fenilalanindezaminaza E) Nu secreta fenilalanindezaminaza 48. Factorii de virulent ai meningoccocului: