Diagnosticul Financiar Si Al Indicatorilor Bursieri TERAPLAST [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, INFORMATICĂ ŞI INGINERIE SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator Ştiinţific: Conf. univ. dr. ec. Luminiţa PĂIUŞAN Absolvent :

2017

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIŞ” ARAD FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, INFORMATICĂ ŞI INGINERIE SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

DIAGNOSTICUL FINANCIAR ŞI AL INDICATORILOR BURSIERI PENTRU O FIRMĂ SC TERAPLAST SA BISTRIŢA

Coordonator Ştiinţific: Conf. univ. dr. ec. Luminiţa PĂIUŞAN Absolvent :

2017

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

CUPRINS INTRODUCERE

6

A. CONCEPTE TEORETICE

7

I. Diagnosticul financiar

7

1. Conceptul de diagnostic

7

1.1. Definirea termenului de diagnostic

7

1.2. Fazele diagnosticului firmei

7

1.3. Formele diagnosticului firmei

7

1.4. Raportul diagnosticului firmei

8

2. Surse de informaţii

8

2.1. Contul de profit şi pierdere

9

2.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu

9

2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie

9

2.4. Bilanţul firmei

9

II. Noţiuni teoretice despre rentabilitate şi risc

12

1. Rentabilitatea unei activităţi

12

1.2. Analiza rentabilităţii comerciale

12

1.3. Analiza rentabilităţii financiare

12

1.4. Analiza rentabilităţii economice

13

2. Riscul unei activităţi

13

2.1. Analiza variabilităţii rezultatelor

13

2.2. Riscul de faliment

14

III. Noţiuni teoretice despre indicatori bursieri

17

1. Dividendele

17

2. Preţul acţiunii

17

3. Indicatorul randamentul dividendului – DY

17

4. Indicatorul câştig pe acţiune – EPS

18

5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar – PER

18

6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară

18

7. Capitalizarea bursieră a societăţii

18

8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră

18

B. STUDIU DE CAZ

20

I. TERAPLAST SA Bistriţa – Informaţii firmă

20

1. Scurt istoric al TERAPLAST SA Bistriţa

20

2. Structura acţionariatului TERAPLAST SA Bistriţa

20

3. Principalele produse la TERAPLAST SA Bistriţa

21

UVVG - 2017

3

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

II. Analiza structurii financiare a firmei

23

1. Analiza structurii activului

23

2. Analiza structurii pasivului

23

III. Analiza echilibrului financiar al firmei

24

1. Analiza fondului de rulment net

24

2. Analiza necesarului de fondul de rulment

25

3. Analiza trezoreriei nete

26

4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare

26

5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă

28

IV. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

28

1. Analiza marjei comerciale

28

2. Analiza cifrei de afaceri

29

3. Analiza valorii adăugate

30

4. Analiza excedentului brut din exploatare

31

5. Analiza rezultatului brut al exploatării

32

6. Analiza rezultatului brut al exerciţiului

32

V. Ratele de rotaţie

33

1. Rate de rotaţie ale capitalurilor

33

2. Rate de rotaţie ale activelor

34

3. Rate de rotaţie ale stocurilor

35

4. Rate de rotaţie ale creanţelor

35

5. Rate de rotaţie ale furnizorilor

36

VI. Solvabilitatea

36

VII. Lichiditatea

37

VIII. Analiza randamentului financiar al firmei

39

1. Analiza rentabilităţii comerciale

39

2. Analiza rentabilităţii financiare

39

3. Analiza rentabilităţii economice

39

IX. Analiza riscurilor firmei

40

1. Analiza riscului de exploatare

40

2. Analiza riscului financiar

40

3. Analiza riscului de faliment

40

X. Analiza indicatorilor bursieri

43

1. Dividendele

43

2. Preţul acţiunii

44

3. Indicatorul randamentul dividendului - DY

44

4. Indicatorul câştig pe acţiune - EPS

44

UVVG - 2017

4

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

5. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la câştigul unitar - PER

45

6. Indicatorul preţ pe acţiune raportat la valoarea contabilă unitară

45

7. Capitalizarea bursieră a societăţii

46

8. Evaluarea activelor societăţii utlizând capitalizarea bursieră

47

XI. Concluzii

47

ANEXE

51

Lista cu figurile, tabelele şi graficele din lucrare

52

Bibliografie

54

UVVG - 2017

5

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

INTRODUCERE

Tema pe care am ales-o pentru lucarea de licenţă este realizarea unui diagnostic financiar utilizând şi indicatorii bursieri. Am încercat sa identific în ce măsură valoarea de piaţă a unei firme reflectată concluziile care rezultă în urma diagnosticului financiar, Lucrarea prezintă unele concepte da bază despre diagnosticul financiar, considerente despre noţiunile de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate, despre risc. Am prezentat principalii indicatori bursieri, pornind de la dividende, preţ al acţiunii, capitalizare bursieră, câştig pe acţiune, PER. Am utilizat şi doi indicatori care permit evaluarea firmei utilizând capitalizarea bursieră pentru a determina în ce măsură piaţa recunoaşte performanţele financiare al firmei. Astfel am determinat care este preţul pe care un investitor este dispus să-l plătească pentru a achiziţiona activele societăţii, respectiv valoarea plătită pentru active în valoare de 1 leu. Al doilea indicator se referă la preţul plătit pentru a achiziţiona 1 leu din valoare contabilă a firmei, am utilizt indicatorul preţ pe valoare contabilă unitară. Pentru a verifica şi în practică conceptele teoretice în partea a doua a lucrării am analizat evoluţia societăţii TERAPLAST SA din Bistriţa, societate listată la Bursa de Valori Bucureşti, începând cu anul 2008. Am calculat şi interpretat valorile obţinute pentru indicatorii financiari, am determinat valorile pentru indicatorii bursieri şi am analizat din punct de vedere al modului în care piaţă de capital recunoaşte prin preţul acţiunii performanţele financiare ale TERAPLAST SA din Bistriţa. La finalul lucrării am prezentat concluziile diagnosticului financiar şi valorile indicatorilor bursieri în cazul firmei TERAPLAST SA Bistriţa

UVVG - 2017

6

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

A. CONCEPTE TEORETICE I. Diagnosticul financiar 1. Conceptul de diagnostic 1.1. Definirea termenului de diagnostic Termenul provine din grecescul „diagnostikos” care semnifică „apt de a discerne”; frecvent utilizat în medicină, diagnosticul constă în recunoaşterea unei maladii pe baza simptomelor; se recomandă a fi realizat în mod preventiv şi repetitiv pentru a depista riscurile apariţiei maladiilor. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). 1.2. Fazele diagnosticului firmei Faza 1: Cunoaşterea generală a firmei şi a mediului său de afaceri  Informaţii generale despre firmă;  Informaţii privind rezultatele de ansamblu ale firmei;  Informaţii privind resursele materiale, financiare, umane;  Informaţii privind relaţiile firmei cu mediul său extern. Faza 2: Diagnosticul propriu-zis (analiza statică a punctelor forte şi a punctelor slabe) Diagnosticul global al firmei; Diagnosticul funcţional al firmei:  Mediul tehnic şi tehnologic-Funcţia tehnică-Productivitatea  Mediul concurenţial-Funcţia comercială-Competitivitate  Mediul financiar-Funcţia financiară-Fiabilitate  Mediul social-Funcţia de personal-Competenţă  Mediul social-politic-Calitatea managementului-Performanţă Diagnosticul expres a unor aspecte punctuale din activitatea firmei. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). Faza 3: Diagnosticul strategic (analiza previzională a oportunităţilor şi riscurilor) Diagnosticul firmei comportă trei dimensiuni:  una cognitivă (descriptivă ), care rezultă din aplicarea propriu-zisă a metodelor, tehnicilor şi procedelor specifice diagnosticului;  una explicativă, care derivă din judecăţile şi interpretările efectuate asupra rezultatelor analizei diagnostic;  una predictivă, care constă în formularea măsurilor de redresare a activităţii firmei, identificarea oportunităţilor şi schiţarea opţiunilor sale strategice. 1.3. Formele diagnosticului firmei 1.După obiectul diagnosticului poate fi:  diagnostic global (aprofundat) analizează firmăa dintr-o perspectivă globală, avându-se în vedere atât activitatea trecută şi curentă, cât şi aspectele de ordin strategic;  diagnostic parţial (funcţional şi expres) - analizează evoluţia unor aspecte particulare: diagnostic funcţional – este un diagnostic specializat pe funcţiile firmei (tehnic şi de producţie, comercial, financiar-contabil, social, organizatoric şi managerial);

UVVG - 2017

7

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

 

diagnostic expres (de urgenţă) - intervine când urgenţa şi gravitatea unor aspecte dinactivitatea firmei nu permit aşteptarea rezultatelor unui diagnostic global (ex: costurile,calitatea produselor, aprovizionarea tehnico-materială, trezoreria) diagnostic strategic - este o etapă esenţială în fundamentarea strategiei oricărei firme, care genereaze argumentele necesare pentru alegerea celor mai potrivite opţiuni strategice. Analiza SWOT (Strenghts Weaknesses Opportunities Threats) este o formă a diagnosticului strategic. Analiza SWOT oferă posibilitatea de a identifica acei factori interni şi externi („factori strategici”) care vor avea impact semnificativ şi pe termen lung asupra obiectivelor firmei. Analiza SWOT este o metodă intuitivă de organizare a informaţiilor derivate din analiza diagnostic, pe care le grupează în: o puncte forte : factori care fac ca o firmă să fie competitivă; o puncte slabe : vulnerabilităţi care împiedică firma să-şi realizeze obiectivele; o oportunităţi : situaţii, prezente sau viitoare, favorabile; o ameninţări : situaţii nefavorabile, tendinţe sau schimbări iminente;

(Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). Obiectivele diagnosticului financiar-contabil sunt:  analiza creşterii şi a performanţelor economico-financiare ale firmei;  analiza poziţiei financiare a firmei;  analiza previzională a riscului. 1.4. Raportul diagnosticului firmei Întregul efort de diagnosticare a firmei se sintetizează în raportul diagnosticului. Raportul de diagnostic reprezintă un document care se prezintă în formă scrisă şi care va fi consultat, în timp, de numeroase persoane, fapt pentru care este important ca acesta să fie minuţios pregătit, astfel încât să aibă o formă de prezentare clară şi să respecte anumite reguli de fond. Reguli de formă :  redactarea sintetică şi claritatea exprimării;  necesitatea anexării de documente, tabele, diagrame, reprezentări grafice care ar putea facilita înţelegerea rezultatelor diagnosticului şi ar putea susţine propunerile formulate. Prezentarea recomandărilor în raportul diagnostic trebuie să fie însoţită de:  descrierea mijloacelor materiale, financiare, umane necesare pentru transpunerea practică a recomandărilor propuse;  definirea unui calendar şi a unui program de acţiune în timp, în funcţie de urgenţa şi importanţa măsurilor recomandate a fi realizate;  definirea sarcinilor şi responsabilităţilor în materie de execuţie, coordonare şi control;  stabilirea bugetului pe care îl presupune realizarea practică a recomandărilor;  definirea indicatorilor de rezultat ce vor face obiectul controlului. Raportul diagnosticului, redactat după toate aceste exigenţe, va fi prezentat de analist echipei manageriale pentru a fi studiat şi pentru ca aceasta să-şi prezinte punctul de vedere precizând, dacă este cazul, în ce măsură echipa managerială este în dezacord cu recomandările formulate. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). 2. Surse de informaţii Informaţiile necesare pentru realizarea diagnosticului financiar au ca sursă bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi, precum şi orice alte informaţii publice sau elemente furnizate de către un agent economic

UVVG - 2017

8

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

2.1. Contul de profit şi pierdere Contul de profit şi pierdere prezintă modul de formare a rezultatului exerciţiului (profit/pierdere), ca sinteză a ajustărilor parţiale sau totale între diferite tipuri de venituri şi cheltuieli, generate de activităţile care au loc în firmă pe durata unui exerciţiu financiar. Rezultatul din exploatare măsoară performanţele realizate de firmă din activităţile de producţie şi comercializare, fiind independent de politica financiară, politica de dividend, politica fiscală. 2.2. Situaţia modificărilor capitalului propriu Imaginea despre performanţa firmei, oferită de Contul de profit şi pierdere, este incompletă dacă nu se completează cu informaţia din Situaţia modificărilor capitalului propriu. Din acest motiv a apărut conceptul de rezultat economic (comprehensive income), el măsoară performanţa „lărgită” a firmei, incluzând: pe lângă rezultatul contabil, toate variaţiile activului net, cu excepţia celor din tranzacţiile cu acţionarii (aporturi de capital, dividende etc.). (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ). 2.3. Situaţia fluxurilor de trezorerie Raţiunile întocmirii Situaţiei fluxurilor de trezorerie:  situaţiile financiare sunt întocmite conform contabilităţii de angajament şi în baza principiului independenţei exerciţiului.  rezultatul exerciţiului, reflectat în Contul de profit şi pierdere, este afectat de o serie de convenţii contabile (de exemplu, regimul de calcul al amortizării) şi nu exprimă performanţa reală a firmei: Situaţia fluxurilor de trezorerie exprima „realităţi neconvenţionale”, deoarece nu ia în calculveniturile şi cheltuielile de exploatare considerate “calculate”, care nu generează încasări şi plăţi înexerciţiul analizat (cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele, venituri din provizioane, venituri dinsubvenţii pentru investiţii etc.).  în condiţii de sublichiditate, analiza fluxurilor de trezorerie devine prioritară analizei rezultatelor: Metodele de determinare a fluxurilor de trezorerie :  Metoda directă operează numai cu informaţii de tip încasări şi plăţi: fluxurile de trezorerie aferente celor trei activităţi se calculează ca diferenţă între încasările şi plăţile efective ce corespund evenimentelor care s-au produs în firmă, pe durata unui exerciţiu financiar. Metoda directă este agreată de investitori deoarece este punctul de plecare în realizarea previziunilor asupra cash-flow-urilor, în vederea stabilirii valorii firmei.  Metoda indirectă preferată de managerii care nu doresc să prezinte utilizatorilor externi imaginea reală despre lichiditatea şi solvabilitatea firmei lor. Metoda indirectă determină fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare cu ajutorul informaţiilor din contabilitatea de angajament (Contul de profit şi pierdere, Bilanţ), iar fluxurile de investiţii şi finanţare utilizând informaţii de tip încasări şi plaţi. (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ). Fluxul de trezorerie net se poate calcula ca diferenţă între trezoreria şi echivalentele de trezorerie de la sfârşitul (TN1) şi de la începutul (TN0) exerciţiului financiar. 2.4. Bilanţul firmei Bilanţul se bazează pe ecuaţia fundamentală: Active – Datorii = Capitaluri proprii

UVVG - 2017

9

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

Posturile de activ sunt grupate după natură şi lichiditate (în ordinea crescătoare a lichidităţiilor) în active imobilizate şi active circulante. Clasificarea datoriilor în bilanţ se face după natură şi exigibilitate (în ordinea descrescătoare aexigibilităţii lor) în datorii care devin exigibile într-o perioadă mai mică de un an şi datorii cu scadenţă mai mare de un an. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). Bilanţul se întocmeşte la finele fiecărei perioade de gestiune şi este structurat pe elemente de activ şi pe elemente de pasiv. Elementele de activ sunt ordonate după gradul lor de lichiditate, cele cu lichiditatea cea mai mare situându-se la finele activului. Elementele de pasiv sunt ordonate la rândul lor după gradul de exigibilitate, momentul la care acestea devin scadente. Partea superioară a pasivului este formată din elemente cu grad mic de exigibilitate, capitalurile proprii, iar partea inferioară a pasivului este formată din elemente cu grad ridicat de exigibilitate. Ratele de rotaţie furnizează informaţiile calitative cele mai bogate însemnificaţii pentru analiza bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului sunt reînnoite, în cadrul activităţii curente a firmei. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). Ratele de rotaţie ale stocurilor Stocurile sunt supuse unei constante reînnoiri, datorită efectuluiconjugat al operaţiunilor de aprovizionare, producţie şi vânzare. Pentru o firmă din comerţ, de exemplu, aprovizionarea permite obţinerea de mărfuri care alimentează stocurile, în timp ce vânzările exprimă o consumare a stocurilor constituite. Este deci, o legătură între cele două fluxuri, de aprovizionare şi de vânzare care asigură rotaţia stocurilor. Pentru o firmă de producţie, ciclul de activitate este mai complex. O unitate de acest fel achiziţionează materii prime, materiale, combustibili, semifabricate şi altele şi le transformă în produse finite. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Cifra de afaceri Stocuri

Durata  365 

Stocuri Cifra de afaceri

Ratele de rotaţie ale activelor circulante Activele circulante asigură funcţionarea firmei pe fiecare ciclu de producţie. Rotaţia activelor circulante se referă la viteza cu care acestea se transformă în venituri prin vânzarea producţiei sau a mărfurilor. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Venituri totale Active circulante

Durata  365 

Active circulante Venituri totale

Ratele de rotaţie ale creanţelor O parte importantă a activelor circulante, urmărită cu interes de managementul financiar o reprezintă creanţele. Din acest motiv se urmăreşte viteza de rotaţie a creanţelor. Această viteză indică capacitatea firmei de a recupera creanţele. O valoare cât mai ridicată a acestui indicator va reliefa osituaţie favorabilă. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

UVVG - 2017

10

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

Nr rotatii 

Cifra de afaceri Creante

Durata  365 

Creante Cifra de afaceri

Ratele de rotaţie ale datoriilor Rotaţia datoriilor faţă de furnizori arată cât din consumul de la terţi revine la un leu datorii, sau în ce măsura producţia este realizată pe seama datoriilor. Cu cât acest indicator este mai mare, rezultă o mai bună capacitate a firmei de a-şi onora datoriile comerciale. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Venituri totale Datorii totale

Durata  365 

Datorii totale Venituri totale

Ratele de rotaţie ale furnizorilor Rezultatul obţinut secompară cu valoarea indicatorului „Rotaţia datoriilor faţă de furnizori”. Încondiţiile în care perioada medie de colectare a creanţelor este inferioară rotaţiei datoriilor faţă de furnizori, situaţia este favorabilă pentru firma analizată. Rotaţia activelor circulante şi a capitalului circulant indică numărul de unităţi monetare pe care le obţine firma din vânzări pentru fiecare unitate monetară investită în active circulante sau în capital circulant. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Cifra de afaceri Furnizori

Durata  365 

Furnizori Cifra de afaceri

Ratele de rotaţie ale activelor totale

Nr rotatii 

Venituri totale Activ total

Durata  365 

Activ total Venituri totale

Ratele de rotaţie ale activelor imobilizate Clădirile, terenurile, şi echipamentele reprezintă cele mai importante imobilizări corporale din bilanţul companiei. Volumul vânzărilor generat de o unitate monetară investită în imobilizări corporale este măsurat de indicatorul imobilizărilor corporale. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Venituri totale Active imobilizat e

Durata  365 

Active imobilizat e Venituri totale

Ratele de rotaţie ale capitalurilor permanente Acest indicator arată modul de valorificare a resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.

UVVG - 2017

11

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

Nr rotatii 

Venituri totale Capitaluri permanente

Durata  365 

Capitaluri permanente Venituri totale

Ratele de rotaţie ale capitalurilor proprii Indicatorul cuantifică numărul de utilizări ale capitalurilor proprii pe seama veniturilor totale într-o perioadă de gestiune. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)

Nr rotatii 

Venituri totale Capitaluri proprii

Durata  365 

Capitaluri proprii Venituri totale

II. Noţiuni teoretice despre rentabilitate şi risc 1. Rentabilitatea unei activităţi Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii activităţi economicofinancire a firmei, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi vânzare. 1.2. Analiza rentabilităţii comerciale Acest indicator cuantifică eficienţa activităţii derulate de firmă pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Rata rentabilităţii comerciale cuantifică rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Principala semnificaţie a indicatorului este de a caracteriza eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016). Rrentabilit atii _ comerciale 

Re zultatul exploatarii Cifra de afaceri

1.3. Analiza rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura finantelor firmei. Deşi pare surprinzător, dar creşterea rentabilitatii financiare poate fi obţinuta prin creşterea îndatorării. Nivelul înalt al acestui indicator pate fi rezutatul capitalizării insuficiente si nu a eficientei înalte a activitatii firmei. Indicatorul măsoară profitul pe unitatea de capital investit sau procentul în care acţionarii îşi recuperează investiţia din profitul net. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).

Rrentabilit atii _ financiare 

Re zultatul net al exercitiul ui Capitaluri proprii

Pentru a fi asigurată atractivitatea plasamentului în acţiunile firmei este necesar ca rata rentabilităţii financiare să fie superioară în raport cu rata medie a dobânzilor bancare sau cu rata rentabilităţii financiare înregistrată la nivelul altor agenţi economici cu profil similar.

UVVG - 2017

12

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

1.4. Analiza rentabilităţii economice Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producţie, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor proprii sau împrumutate de finantare. Mărimea acestui coeficient poate fi si negativa atunci cind firmăa suporta pierderi. Rata rentabilitatii economice trebuie sa permită firmei reînnoirea si creşterea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta. Rata rentabilităţii economice este cel mai cuprinzător indicator al eficienţei economice a unei firme, surprinzând eficienţa utilizării întregului capital angajat indiferent de provenienţa acestuia (propriu sau împrumutat) şi independent de incidenţa fiscalităţii. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).

Rrentabilit atii _ economice 

Pr ofitul _ brut _ al _ exercitiul ui Capitaluri investite

Pentru a fi asigurat dezideratul menţinerii substanţei economice a firmei este necesar ca rata rentabilităţii economice să fie superioară în raport cu rata inflaţiei. 2. Riscul unei activităţi Riscul poate fi consecinţa influenţei unor factori aleatori, care imprimă traiectorii imprevizibile activităţii firmei, care fac imposibilă adaptarea sa în cel mai scurt timp şi cu cel mai mic cost modificărilor mediului. Riscul este mai mult legat de posibilitatea apariţiei unor evenimente nefavorabile în activitatea firmei. Riscul are semnificaţie dacă se apreciază în legătură cu viitorul firmei, respectiv dacă există posibilitatea prevederii fluctuaţiilor rezultatelor în urma acestor evenimente. Analiza riscului se concentrează spre cuantificarea şi menţinerea unui nivel de risc care să nu antreneze variaţii nefavorabile ale indicatorilor de rezultat. (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ) 2.1. Analiza variabilităţii rezultatelor Firma reprezintă o entitate economică aflată în relaţie directă cu mediul extern prin intermediul partenerilor săi comerciali, din amonte sau aval, a creditorilor săi, a bugetului de stat pentru impozitele datorate. De asemenea, factori din mediul extern, cum ar fi tendinţele de evoluţie ale ratei inflaţiei, ratei dobânzilor, cursurilor de schimb influenţează dimensiunea rezultatelor financiare ale firmei. Din acest punct de vedere, apreciem că o primă dimensiune a riscului este dată de variabilitatea indicatorilor de rezultate. Cuantificarea riscului din punct de vedere al variabilităţii rezultatelor se poate realiza cu ajutorul coeficienţilor de elasticitate (analiza de senzitivitate) sau pe baze statistice, cu ajutorul unei abordări de tip medie – dispersie. 2.1.1. Analiza riscului de exploatare Activitatea de exploatare a firmei reprezintă activitatea de bază, întrucât aceasta reprezintă modalitatea principală prin care firma poate obţine creşterea valorii sale pe seama rezultatelor obţinute. (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ) 2.1.2. Analiza riscului financiar este importantă analiza riscului asociat gradului de îndatorare al firmei. Creşterea îndatorării determină o creştere a rentabilităţii financiare doar în condiţiile în care rentabilitatea economică este superioară în raport cu rata dobânzii, dar şi o scădere a acesteia în situaţia inversă. Se impune

UVVG - 2017

13

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

astfel analiza impactului structurii capitalurilor (proprii şi împrumutate) firmei precum şi cel al modificării nivelului ratelor dobânzii asupra rezultatelor sale. (Vintilă Georgeta, Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 2010 ) 2.2. Riscul de faliment Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale economico-financiare; falimentul este un proces previzibil, după părerea specialiştilor, în circa 70% din cazuri pe baza unor simptome care anticipează eşecul firmei. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii firmei. (Anghel Ion, Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică, Bucureşti, 2002). Metode de predicţie a riscului de faliment:  metode patrimoniale;  metoda scorurilor. 2.2.1. Metode patrimoniale Analiza echilibrului financiar îşi propune aprecierea gradului în care firma este şi va fi şi în viitor în măsură să-şi onoreze ansamblul obligaţiilor la scadenţa acestora. Este estimată vulnerabilitatea firme, încercându-se identificarea simptomelor care ar putea anticipa eventuala apariţie a unei stări de incapacitate de plată, posibilele implicaţii ale acesteia asupra continuităţii activităţii desfăşurate de firmă sau, mai grav, a ameninţărilor la adresa viabilităţii firmei. 2.2.1.1. Indicatori ai lichidităţii

Se apreciază că nivelul acestui indicator este bine să fie > 1 plecând de la constatarea practică privind imposibilitatea de a asigura lichiditatea unor active circulante în anumite momente în timp ce exigibilităţile sunt sigure.

Deoarece în unele situaţii lichiditatea este dificil de realizat, este bine să se aprecieze acest indicator pe seama creanţelor considerate mai sigure şi a disponibilităţilor.

2.2.1.2. Indicatori ai solvabilităţii Prin solvabilitatea unei întreprinderi înţelegem capacitatea acesteia de a face faţă tuturor obligaţiilor de plată la un moment dat sau într-un interval de timp.  este un indicator de bonitate al unei întreprinderi.  reflectă măsura în care o firma îşi poate finanţa activitatea pe seama resurselor proprii.  este un indicator de bază prin care se poate aprecia stabilitatea şi autonomia financiară.

UVVG - 2017

14

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

Reflectă gradul în care firmăa îşi finanţează activitatea pe seama resurselor proprii. Se apreciază că nivelul acestui indicator trebuie să fie de cel puţin 50%. Desigur că precierea trebuie să fie nuanţată în corelaţie cu rata de rentabilitate economică şi cu rata dobânzii. Rata autonomiei financiare la termen În acest caz se apreciază autonomia financiară în raport cu resursele financiare pe termen mediu şi lung. Aprecierile acestui indicator sunt în funcţie de necesitatea creşterii activelor imobilizate din surse relativ stabile pe termen mediu şi lung.

cca.66%

> 100% Acest indicator este inversul indicatorului de autonomie financiară. Şi în acest caz o valoare în general acceptată pentru acest indicator este de maximum 50%. Pot fi acceptate valori şi mai mari în funcţie de rentabilitatea economică a firmei şi de rata dobânzii. 2.2.2. Metoda scorurilor Modelul Altman Z  3,3  X 1  1,0  X 2  0,6  X 3  1,4  X 4  1,2  X 5 Ratele folosite în cazul acestui model sunt: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).

X1 

Profit brut Active totale

X2 

Vanzari Active totale

X3 

Capitaliza re bursiera Imprumuturi

X4 

Profit reinvestit Active totale

X5 

Active circulante Active totale

Modelul Altman este recomandat pentru societăţile listate la bursa de valori. Situaţia firmei este apreciată ca fiind mai confortabilă cu cât valoarea obţinută pentru funcţia scor este mai ridicată. Prin urmare valorile care se determină pentru funcţia scor sunt interpretate astfel: o când Z < 1,8 – starea iminentă de faliment ; o când 1,8 < Z < = 3 – situaţia dificilă, dar nu exista stare de faliment iminent o când Z > 3 – situaţia financiară foarte bună; Modelul J. Conan şi M. Holder Z  0,24  R1  0,22  R2  0,16  R3  0,87  R4  0,10  R5 R1 

Excedent brut al exploatari i Datorii

R2 

Capitaluri permanente Active totale

R3 

Active circulante (fara stocuri) Active totale

R4 

Cheltuieli financiare Cifra de afaceri

UVVG - 2017

15

Diagnosticul financiar şi al indicatorilor bursieri pentru o firmă

R5 

Cheltuieli cu personalul Valoarea adaugata

Interpretarea valorilor determinate pentru funcţia scor: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007). o Z > 0,16 firma se află într-o situaţie favorabilă o 0,1 < Z < 0,16 firma este într-o situaţie bună o 0,04 < Z < 0,1 firma prezintă o situaţie defavorabilă o -0,05 < Z < 0,04 firma este în pericol de faliment, insolvenţă pe termen scurt o Z < -0,05 firma în stare de faliment O valoare redusă a funcţiei Z caracterizeză un risc ridicat de faliment. Modelul Anghel A  5,676  6,3718  X 1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4 Cash flow Active totale Datorii totale X4   360 Cifra de afaceri

Profit net Cifra de afaceri Datarii totale X3  Active totale

X2 

X1 

Valorile funcţiei scor sunt interpretate astfel : (Anghel Ion, Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică, Bucureşti, 2002). o A < 0 – situaţia iminentă a falimentului firmei; o 0 > A > 2,05 – situaţie de incertitudine; o A > 2,05 – starea firmei este confortabilă, riscul de faliment este improbabil Modelul Ivoniciu I  0,333  R1  5,555  R2  0,033  R3  0,71429  R4  1,333  R5  4  R6  1,66032 R1 

VT1 ATc

R2 

CAF VT1

R4 

CAF DT

R5 

Creante  D DTS

VT

1

D DTS FR C

VT1 Creante FRc R6  ATc R3 

- venituri totale încasate şi încasabile;

AT

- disponibilităţi şi titluri de plasament; - datorii pe termen scurt; - fond de rulment corectat.

CAF DT

o o o o o o

C

- active totale corectate; - capacitatea de autofinanţare; - datorii totale corectate;

I < 0 – firma se află în insolvenţă, falimentul este iminent; 0