Referat Sistemul Financiar Al Ue [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

REFERAT La disciplina Drept Comunitar al Afacerilor Tema: Sistemul financiar al Uniunii Europene Autor: Begu Valentin Masterand Dreptul Afacerilor, an.I, IRIM Coordonator Ştiinţific: Pogoneţ Galina Doctor în Drept, Conf. Univ. Chişinău 2014

Introducere în sistemul financiar al UE Ca și în alte domenii ale activității umane, apariția și dezvoltarea unor acțiuni de un anumit tip duc, într-un final, la realizarea unui cadru instituțional cu scop de reglementare, fundamentare, perfecționare, conducere a activităților care i-au impus apariția. Acest cadru instituțional, completat cu ansamblul tot mai cuprinzător de reglementări privind activitatea financiară, precum și ansamblul de relații cantitativcalitative cu participanții la procesele economice din spațiul european, formează substanța sistemului financiar al Uniunii Europene. În contextul actual al problemelor economice încununate cu criza econimică, stabilitatea financiară a devenit un subiect cu rol central în cadrul sistemului financiar si în economie pe ansamblu. Având în vedere numărul de instituții financiare active pe piețele financiare în una sau mai multe țări, de pe unul sau mai multe continente, stabilitatea financiară la nivel mondial a devenit prioritară. Sistemul financiar, interpretat prin prisma participanților care își desfășoară activitatea în cadrul acestuia, înglobează piețele financiare, precum cele monetare și de capital, intermediarii financiari reprezentați de bănci și societăți de asigurări și instituțiile reprezentative care participă la organizarea relaţiilor economice, la 1

consituirea şi distribuirea fondurilor, precum şi la elaborarea, executarea şi supravegherea planurilor financiare. Activitatea sistemului financiar, în general, și a participanților săi, în particular, este coordonată de instituții împuternicite cu autoritate decizională la un nivel ierarhic superior. La nivelul Uniunii Europene s-a conturat un cadru instituțional unic în lume, în care prioritățile generale sunt stabilite de Consiliul European. Elaborarea politicilor și a cadrului legislativ aplicabil în tot spațiul european revine în sarcina Comisiei Europene. Adoptarea acestora, ulterior, este realizată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Implementarea și supravegherea aplicării corecte a politicilor și legislației europene de către statele membre este monitorizată continuu de aceste instituții în vederea armonizării și menținerii unei stabilității durabile la nivelul întregului spațiu european. Interpretarea legislației europene pentru a asigura aplicabilitatea unanimă a acesteia în toate țările UE este efectuată de Curtea de Justiție, care de asemenea soluționează litigiile juridice dintre guvernele statelor membre și instituțiile europene.

Analiza instituţional-juridică a structurii ce formează sistemul financiar UE Sistemul financiar european este completat de instituțiile și organismele interinstituționale specializate: Comitetul Economic și Social European înființat ca for de discuție pe marginea aspectelor legate de piața unică, Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de Investiții, Banca Centrală Europeană responsabilă de politica monetară a Uniunii Europene și de funcționare corectă a instituțiilor și piețelor financiare1. Conform altor păreri, de supravegherea financiară comunitară se ocupă anume Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari, care este o arhitectură instituțională a cadrului UE de supraveghere financiară compusă din trei autorități: Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe. 1

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/supravegherea-sistemului-financiar-din-ue-243202.html

2

Pentru a completa acest cadru, există de asemenea, un Comitet European pentru Riscurile Sistemice care se află sub responsabilitatea BCE. Scopul acestui sistem de control financiar este acela de a asigura stabilitatea economică a UE2. Autoritatea bancară europeană Autoritatea bancară europeană (ABE) este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar. ABE face parte din Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF), format din trei autorităţi de supraveghere: Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA), Autoritatea bancară europeană (ABE) şi Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale (EIOPA). Sistemul cuprinde, de asemenea, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), precum şi Comitetul comun al autorităţilor naţionale şi europene de supraveghere. ABE este o autoritate independentă, însă răspunde în faţa Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene. Misiuni şi sarcini Deşi autorităţile naţionale de supraveghere (şi, în viitorul apropiat, Banca Centrală Europeană pentru acele ţări care participă la noul mecanism de supraveghere unic, un pilon-cheie al aşa-numitei „uniuni bancare") rămân responsabile pentru supravegherea instituţiilor financiare individuale, rolul ABE este de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne prin asigurarea supravegherii şi reglementării europene adecvate, eficiente şi armonizate. Principala sarcină a ABE este să contribuie, prin adoptarea ghidurilor şi standardelor tehnice obligatorii, la crearea cadrului de reglementare unic european în sectorul bancar. Cadrul de reglementare unic are ca obiectiv furnizarea unui set unic de norme prudenţiale armonizate pentru instituţiile financiare de pe întreg teritoriul UE,

2

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83

3

contribuind la crearea unor condiţii de concurenţă echitabile şi oferind un nivel ridicat de protecţie deponenţilor, investitorilor şi consumatorilor. Autoritatea are, de asemenea, un rol important în promovarea convergenţei practicilor de supraveghere pentru a asigura aplicarea armonizată a normelor prudenţiale. ABE are, de asemenea, mandatul de a evalua riscul şi vulnerabilităţile sectorului bancar al UE, în special prin rapoarte periodice privind evaluarea riscurilor şi simulări de criză la nivel paneuropean. Alte sarcini prevăzute în mandatul ABE includ investigarea aplicării insuficiente a legislaţiei UE de către autorităţile naţionale, luarea deciziilor în situaţii de urgenţă, medierea dezacordurilor între autorităţile competente în situaţii transfrontaliere şi funcţionarea ca organism consultativ independent pentru Parlamentul European, Consiliu sau Comisia Europeană. Organizare ABE este reprezentată la nivel extern de preşedintele său al cărui rol include şi pregătirea activităţilor şi coordonarea discuţiilor în cadrul reuniunilor consiliului supraveghetorilor. Un director executiv pregăteşte reuniunile consiliului de administraţie şi asigură activitatea operaţională zilnică a autorităţii. Cele două organe de conducere ale ABE sunt: consiliul supraveghetorilor, care este principalul organ de decizie al autorităţii. Acesta ia toate deciziile ABE în materie de politici, precum adoptarea proiectelor de standarde tehnice, ghiduri, avize şi rapoarte. consiliul de administraţie, al cărui rol este să asigure că autoritatea îşi duce la îndeplinire misiunea şi efectuează sarcinile care îi sunt atribuite. În acest sens, autoritatea este învestită cu competenţa de a propune, printre altele, programul anual de lucru, bugetul anual, planul politicii de personal şi raportul anual. ABE colaborează îndeaproape cu celelalte autorităţi europene de supraveghere în cadrul Comitetului comun, pe teme cu relevanţă transsectorială. În sfârşit, pentru a proteja eficient drepturile părţilor afectate de deciziile adoptate de ABE, a fost instituită o comisie de apel.

4

Procedura de lucru Ca parte a asigurării faptului că ABE îşi îndeplineşte sarcinile şi mandatele într-o manieră eficientă şi transparentă, toate proiectele de documente elaborate de autoritate sunt discutate în cadrul grupurilor de lucru şi comitetelor permanente, unde autorităţile naţionale pot furniza informaţii. ABE colaborează, de asemenea, în mod periodic, cu alte organisme şi instituţii, în executarea mandatului său. Se desfăşoară consultaţii publice deschise, dacă este cazul, cu privire la documentele de reglementare (standarde tehnice, ghiduri etc.) pentru a se asigura că toţi actorii şi toate părţile interesate pot furniza informaţii despre viitoarele ghiduri şi standarde din sectorul bancar. Autoritatea solicită, de asemenea, observaţii şi recomandări din partea Grupului părţilor interesate din domeniul bancar, un organism instituit prin regulamentul ABE, în vederea facilitării consultărilor cu părţile interesate. În cele din urmă, după caz, ABE efectuează o analiză a costurilor şi beneficiilor cu privire la toate propunerile. Produsele finale sunt adoptate, în urma votului, de consiliul supraveghetorilor3. Supraveghere Macroprudenţială ESRB - Consiliul European pentru Risc Sistemic Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB)este organismul independent al Uniunii Europene, responsabil cu identificarea şi monitorizarea riscurilor sistemice şi elaborarea de recomandări în vederea prevenirii sau reducerii acestora. ESRB contribuie la funcţionarea armonioasã a pieţei interne, asigurând, astfel, o contribuţie sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică. ESRB face parte din Sistemul European de Supraveghere Financiară (SESF), al cărui scop este de a asigura supravegherea sistemului financiar al Uniunii. În vederea atingerii obiectivelor, ESRB colectează şi analizează toate informaţiile relevante din din punct de vedere al riscului sistemic; identifică şi clasifică riscurile sistemice în funcţie de prioritate; emite avertismente, atunci când aceste riscuri 3

https://www.eba.europa.eu/languages/home_ro

5

sistemice sunt considerate importante; formulează recomandări pentru acţiunile de remediere ca răspuns la riscurile identificate; monitorizează măsurile adoptate în urma avertismentelor şi recomandărilor; cooperează îndeaproape cu celelalte autorităţi din cadrul SESF. ASF participă la reuniunile General Board şi Advisory Technical Committee din cadrul ESRB. Atât reuniunile General Board, cât şi reuniunile Advisory Technical Committee se desfășoară de 4 ori/an.

Supraveghere Microprudenţială ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), constituită în baza Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înfiinţarea Autorităţii Europene de Valori Mobiliare şi Pieţe, înlocuieşte fostul CESR (Comitetul Reglementatorilor de Valori Mobiliare) şi este autoritatea competentă cu rol în furnizarea de expertiză tehnică pentru Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană în domeniul reglementării şi supravegherii valorilor mobiliare. ESMA contribuie la păstrarea stabilităţii sistemului financiar european şi la îmbunătăţirea protecţiei investitorilor prin asigurarea integrităţii, transparenţei, eficienţei şi a bunei funcţionări a pieţelor de valori mobiliare. Ca instituţie independentă, ESMA îşi atinge obiectivul prin elaborarea unui cadru unic de reglementare pentru pieţele financiare ale UE şi prin asigurarea aplicării unitare a acestuia la nivelul întregii Uniuni Europene. ESMA favorizează convergenţa în supraveghere atât între reglementatorii de valori mobiliare cât şi în celelalte sectoare financiare, colaborând strâns cu celelalte autorităţi europene de supraveghere din domeniul bancar (EBA) şi al asigurărilor şi pensiilor ocupaţionale (EIOPA).

6

EIOPA - Autoritatea Europeană pentru Pensii Ocupaţionale Înfiinţată în anul 2011în baza Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înfiinţarea Autorităţii Europene pentru Pensii Ocupaţionale, EIOPA înlocuieşte fostul CEIOPS (Comitetul European al Supraveghetorilor în Asigurări şi Pensii Ocupaţionale) şifuncţionează ca autoritate independentă cu rol în furnizarea de expertiză tehnică pentru Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană. Responsabilităţile de bază sunt de a sprijini stabilitatea sistemului financiar, transparenţa pieţelor şi produselor financiare, precum şi protecţia consumatorilor de asigurări şi a membrilor şi beneficiarilor schemelor de pensii private. Competenţele de reglementare ale EIOPA în sectorul asigurărilor, al reasigurărilor şi al pensiilor ocupaţionale includ elaborarea de standarde tehnice, emiterea de ghiduri şi recomandări şi furnizarea de avize în domeniul de competenţă al EIOPA. ASF este membru cu drepturi depline al ESMA şi EIOPA, ia parte la procesul decizional al acestor autorităţi, participând la întâlnirile Consiliului Supraveghetorilor (Board of Supervisors) şi participă la activitatea de reglementare prin implicarea în activităţile comitetelor permanente şi ale grupurile de lucru. Din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară (SESF) mai fac parte:  Autoritatea Europeană Bancară (EBA)  Comitetul Comun al autorităţilor de supraveghere (ESAs Joint Committee)4.

Reformele în sistemul financiar al Uniunii Europene În ultimii ani are loc o activă creştere a interesului comunitar faţă de reformele în sistemul financiar european. Astfel aceste reforme sunt menite să îmbunătăţească transparenţa, supravegherea şi stabilitatea pieţelor financiare. De asemenea, acestea vizează să sporească protecţia investitorilor şi a consumatorilor. În plus, aceste reforme vin să completeze reformele deja iniţiate în urma crizei financiare din 2008. 4

http://www.asfromania.ro/international/supraveghere-europeana

7

Reformele întreprinse de Uniunea Europeană (UE) în sectorul financiar sunt menite să îmbunătăţească siguranţa şi responsabilitatea sectorului financiar, pentru a favoriza dezvoltarea unei creşteri economice durabile. Propunerile prezentate în comunicare vin în completarea reformelor deja iniţiate în urma crizei financiare din 2008 şi a summiturilor G20. Aceste propuneri urmăresc patru obiective principale:  transparenţă sporită a pieţelor financiare;  instituirea unei supravegheri şi a unor controale ale aplicării eficace în sectorul financiar;  creşterea rezistenţei şi stabilităţii sectorului financiar;  sporirea responsabilităţii actorilor financiari şi îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor. O transparenţă sporită Comisia constată că lipsa de transparenţă a sectorului financiar a fost unul dintre principalii factori care au contribuit la criza financiară din 2008. Prin urmare, aceasta intenţionează să sporească transparenţa tranzacţiilor, a produselor şi a actorilor de pe pieţele financiare. Autorităţile de supraveghere, investitorii şi consumatorii vor putea astfel să dispună de informaţii mai fiabile privind pieţele. De asemenea, Comisia îşi propune să îmbunătăţească fiabilitatea şi calitatea ratingurilor financiare. Trebuie amintit că ratingurile financiare sunt acordate de agenţiile de rating responsabile cu aprecierea riscului de solvabilitate financiară. Un prim regulament privind agenţiile de rating de credit a fost, de altfel, adoptat după criza din 2008. Instituirea unei supravegheri şi a unor controale ale aplicării eficace Comisia prevede crearea mai multor organisme de supraveghere financiară:  un comitet european pentru riscuri sistemice, responsabil cu detectarea riscurilor macroeconomice care pot duce la situaţii de criză;  autoritate europeană de supraveghere a pieţei bancare; 8

 

autoritate europeană de supraveghere a pieţei asigurărilor; autoritate europeană de supraveghere a pieţei financiare.

Comisia intenţionează, de asemenea, să combată speculaţiile excesive şi iresponsabile printr-un sistem de sancţiuni eficace. Aceasta îşi propune, în special, să armonizeze practicile autorităţilor financiare naţionale pentru a le face mai eficace. Creşterea rezistenţei şi stabilităţii sectorului financiar Comisia intenţionează să reglementeze într-un mod mai eficace cerinţele de capital ale băncilor. Cerinţele de capital constituie capitalurile băncilor şi garantează solvabilitatea acestora în cazul unor dificultăţi. Este esenţial să se încurajeze băncile să acumuleze capital în conjuncturi economice favorabile, pentru a putea face faţă unor situaţii de criză. Comisia va prezenta şi un plan de acţiune pentru gestionarea crizelor. Acesta ar trebui să ducă la o serie de propuneri legislative pentru crearea unor instrumente de prevenire şi de soluţionare a situaţiei băncilor falimentare. Sporirea responsabilităţii actorilor financiari şi îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor Reformele sunt menite să redea investitorilor şi consumatorilor încrederea în pieţele financiare. În acest sens, Comisia a propus, în iulie 2010, o revizuire a reglementărilor privind sistemele de garantare a depozitelor, cu scopul de a garanta o protecţie eficace a deponenţilor în întreaga UE. De asemenea, aceasta ar urma să elaboreze propuneri pentru a îmbunătăţi compensaţiile acordate investitorilor şi cele acordate asiguraţilor în cazul falimentului societăţilor de asigurare 5.

5

http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_services/financial_services_general_fram ework/ec0011_ro.htm

9

În concluzie sistemul financiar al Uniunii Europene este unul foarte complex, care a cunoscut o evoluţie istorică relativ recentă, însă foarte importantă în dezvoltarea de mai departe a spaţiului comunitar, reprezentînd un pulon de bază a bunei funcţionări a pieţii interne şi externe a Uniunii Europene, cît şi a economiei în ansamblu. Fiecare instituţie în parte, cum ar fi Comitetul Economic și Social European înființat ca for de discuție pe marginea aspectelor legate de piața unică, Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de Investiții, Banca Centrală Europeană responsabilă de politica monetară a Uniunii Europene și de funcționare corectă a instituțiilor și piețelor financiare, cît şi Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari, care este o arhitectură instituțională a cadrului UE de supraveghere financiară compusă din trei autorități: Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, aduce un aport imens în buna funcţionare a mecanismului economic, bancar şi financiar al Uniunii Europene.

Bibliografie selectivă:

1. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/supravegherea-sistemului-financiardin-ue-243202.html Supravegherea Sistemului Financiar din UE; 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 Uniunea Europeană; 3. https://www.eba.europa.eu/languages/home_ro European Banking Authority; 4. http://www.asfromania.ro/international/supraveghere-europeana

Supraveghere

Europeană; 5. http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_services/fina ncial_services_general_framework/ec0011_ro.htm Reforma Sistemului Financiar – Site-ul Oficial al Uniunii Europene.

10