Copilaria (M. Gorki) [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Un roman autobiografic e un roman care pornește de la elemente împrumutate din viața autorului său. Roman-frescă – operă literară de dimensiuni mari, care înfățișează tabloul de ansamblu al unei epoci, al unei societăți

Copilăria - roman al scriitorului rus Maxim Gorki Copilaria face parte dintr-o trilogie cu caracter autobiografic, alaturi de La stapani (1915/1916) si Universitatile mele (1923). Copilaria ne infatiseaza conditiile deosebit de dificile, in care a crescut si s-a maturizat Alexei Peskov (adevaratul nume al lui Maxim Gorki). Murindu-i tatal ca urmare a unei "glume" facute de cei doi cumnati ai sai (Miska si Iakov l-au imbrancit pe acesta intr-o copca, ba-tandu-1 cu bulgari de zapada si strivindu-i degetele sub calcaie), micutul Alexei este nevoit sa se stabileasca, impreuna cu mama sa, in casa bunicului Vasili Vasilievici, care detinea un atelier de vopsitorie. in casa bunicului domneste insa o atmosfera de vrajba generala: unchii sunt mereu pusi pe harta, in vreme ce bunicul ii domina cu indarjire. La putina vreme dupa sosirea lui Alexei in aceasta casa, el va cunoaste cruzimea bunicului, fiind batut in nenumarate randuri, cu sau fara motiv. Singura fiinta care incearca sa-1 ocroteasca si sa-i ofere un strop de dragoste este bunica sa, Akulina Ivanova. Nenorocirile se tin insa lant in gospodaria bunicului: Tiganus, calfa in atelierul de vopsitorie, moare din pricina unuia dintre feciorii lui Vasili Vasilievici, care il pusese sa duca o cruce de stejar, fiind strivit sub greutatea acesteia; indarjirea batranului de a nu imparti averea il determina pe un alt fecior sa dea foc vop-sitoriei, incendiind tot ceea ce agonisise batranul de-a lungul intregii sale vieti. Dupa acest tragic eveniment familia se va destrama, incetul cu incetul: feciorii (Miska si Iakov) isi vor risipi averile in chefuri nesfarsite; bunicii, firi opuse, dupa repetate certuri, vor decide ca fiecare sa traiasca dupa voia lui. Alexei, singur, pare a fi "copilul nimanui". Mama sa, Varvara, (kipa ce se va recasatori cu un student "intarziat" si fara bani, va muri in urma batailor bestiale ale sotului. Constient de timpuriu de tot ceea ce se petrece in jurul sau, Alexei isi va pune mereu intrebarea: "De ce?". Aceasta intrebare il va obseda si il va insoti pe maidanele pe care le va colinda, pentru a strange oase de vita, carpe, hartii, cuie, scanduri, spre a le vinde apoi pe cateva copeici. Va munci din greu inca din momentul in care bunicul i-a spus: "Ei, Lexei. nu esti nxeda lie sa te port la gat. Du-te si tu de-ti gaseste un stapan". In ciuda grelelor lovituri primite de la viata, Alexei Peskov isi va pastra neintinata marea sa dragoste fata de oameni, increderea in viata, puterea si frumusetea sufleteasca. Despre anii copilariei sale scriitorul nota: "Cand ma gandesc la copilaria mea, ma asemuiesc cu un stup de albine in care tot soiul de oameni stersi au adus intruna, ca albinele, mierea cunostintelor si gandurilor lor despre viata, imbogatindu-mi sufletul, fiecare cu ce se invrednicea".

Romanul lui Maxim Gorki este imaginea stratificata a lumii adolescentei, vazuta prin ochii lui Aliosa. Ramas inca de mic fara tata, el este luat in grija de bunici si crescut intr-un mediu pestrit, uneori lipsit de orice urma de umanitate. Traieste neputincios instrainarea mamei si destramarea familiei, izbucnirile bunicului, dar uita de toate invatind sa citeasca si pierzindu-se nopti intregi in povestile spuse de bunica sa. De altfel, intregul roman, fie ca trece prin situatii imposibile, prin simple amintiri sau descrieri de natura, are in fundal prezenta, discreta sau mai pronuntata, a povestii. In ciuda numeroaselor lovituri primite de la viata (moartea tatalui si a mamei), a unei copilarii private de aproape orice urma de dragoste sau protectie, Aleosa va infrunta totul cu mult curaj, pastrandu-si sufletul pur si dragostea imensa pentru oameni.

Akulina Ivanovna Autorul descrie bunica ca "o rundă,Bighead, cu ochi mari și un nas ciudat. Această femeie aproape a înlocuit-o pe mama sa și a devenit bărbat, datorită bunăvoinței căreia sufletul băiatului nu sa întărit. Akulina Ivanovna a fost un om de educație puțin, dar în felul ei talentat. A povestit nepotului ei multe povești și povestiri. Înclinația de a folosi parcele mitologice și motive romantice care pot fi văzute în lucrările timpurii ale lui Gorky, poate, a fost stabilită în copilăria scriitorului. În plus, această femeie posedă o artă extraordinară. "Nu dansa, ci ca și cum ar spune ceva", își amintește autorul în lucrarea ei. Dificultățile vieții au fost depășite prin credința în Dumnezeu. Și cel mai important - bunica mea a avut curaj și curaj, după cum reiese din fragmentul din poveste, care prezintă un incendiu în casa bunicului său. Alyosha Peshkov este o personalitate în formarea căreiaun rol special a fost jucat de lupta dintre bine si rau. Nu avea un caracter deschis. Soția lui nu a răspuns la cruzimea și prostia bunicului ei. Dar băiatul, după exemplul bunicii sale, a înțeles că este posibil să învingem răul numai cu dragoste și bunătate. Alyosha Peshkov pentru viață a păstrat imaginea acestei femei în inima sa. Gregory Caracteristicile lui Alyosha din povestea "Copilărie"Gorki ar fi incomplet fără a-și descrie atitudinea față de acest personaj. În casa bunicului a trăit un maestru orb. Iar unchii, cu o intelect extrem de slabă, se distrau în mod regulat de el. Răsplata orbității lui ia amuzat. Iar fiii lor - veri de Alyosha - au adoptat rapid de la părinții lor o modalitate similară de divertisment. Protagonistul romanului Gorki nu numai că nu imita adulții în această afacere neatrăgătoare, dar deja de la o vârstă fragedă a început să înțeleagă cât de joasă se comportă familia sa. Simțea compasiune pentru Grigorie. Caracterizarea lui Alesha din povestea "Copilăria" Gorki spune că acest erou poseda un frumos suflet nobil, care nu era stricat chiar într-o lume întunecată, fără spiritism. Bună faptă Mai era încă o persoană care a jucat un rol esențialîn formarea personalității lui Alyosha. Era un om ciudat, poreclit Good Deed. El a trăit într-o casă nouă, care a fost cumpărată de bunicul său, după ce bătrânul a fost ars, sa deosebit de învățare și de altruism. Băiatul îi plăcea să vorbească cu el de mult timp. Și am fost foarte supărat când Cazul Bine a fost expulzat din casă. În carte, el ia numit unul dintre cei mai apropiați dintre un număr infinit de străini. Una dintre imaginile principale din opera scriitoruluia devenit Alyosha. Gorky "Copilăria" a scris la maturitate. Dar imaginea strălucitoare și vie a experiențelor băiatului arată că evenimentele din această perioadă din biografia autorului au devenit decisive în viață și în scris.

Bunicul Înainte ca Alyosha să ajungă în casa rudelor sale, el nu știa nimic despre violență. Bunicul său - tatăl mamei - a fost un om nu numai crud, dar și extrem de nedrept. În frică, a ținut întreaga casă. Copiii au fost pedepsiți aici pentru orice greșeală. Și chiar dacă vina copilului nu a fost dovedită, a fost bătut puternic. Care este caracterizarea lui Alyosha din povestea "Copilărie" a lui Gorky? După analizarea acțiunilor unui băiat, se poate concluziona că diferea de la rude dorința de dreptate și compasiune pentru nenorocirile altora. În casa bunicului atmosfera era lipsită de suflet. Omul și experiențele lui nu au fost luate în considerare. Alyosha avea toate șansele de a deveni unul dintre locuitorii acestei locuințe sumbre. Cu toate acestea, nedreptatea cu care sa confruntat, a dus la dorința de a lupta pentru drepturile lor, el a contribuit la dezvoltarea celor mai bune calități umane. Bunicul a fost un tiran deschis. Din orice motiv a fost înfuriat. Și de-a lungul anilor, a devenit din ce în ce mai evoluată în această lăcomie, care în ultimii ani a luat forme patologice. Omul din această casă nu avea valoare. Valorile materiale erau mai presus de toate. Dar, în ciuda acestui fapt, viața alături de astfel de oameni a devenit o școală bună pentru viață pentru Alyosha Peshkov. Țiganul În casa bunicului, pe lângă soția sa, fiii și nepoții, Ivan a trăit - un călugăr, pentru a cărui apariție i sa dat o poreclă caracteristică. Era frumos, cu părul negru, ca un țigan. În casă toată lumea îl trata ca pe ceva special. În mod surprinzător, dar până la cel mai mic detaliu își aminti de copilăria Bitter. Descrierea evenimentelor din poveste și a oamenilor care au influențat formarea lumii sale interioare este o dovadă a acestui fapt. Imaginea țiganilor este prezentată în poveste destul de strălucitoare. Trebuie spus că el a primit această poreclă nu numai din cauza datelor externe, ci și din cauza înclinației sale de a fura. Cu toate acestea, destul de ciudat, Alyosha la iubit doar pentru onestitatea sa. Ivan a fost o persoană sinceră și a devenit un prieten adevărat al eroului nostru în timpul șederii sale în casa bunicului său.