Contabilitate Lectii Pentru Studenti [PDF]

Zitiervorschau

Contabilitatea, fiind un produs al activitatii practice si teoretice indelungte s-a afirmat ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial. “Ea este judecatorul nepartinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului si consilierul indespensabil al viitorului in fiecare intreprindere” a spus omul de stiinta Scbar. Obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a patrimoniului aflat in gestiunea agentilor economici, a miscarii si transformarii lui ca urmare a operatiilor economico-financiare si a rezultatelor obtinute.

Notiuni despre evidenta. Conform “Legii despre evidenta contabila” N426-XII din 04.04.95 Evidenta – este sitemul care permite studierea, evaluarea, inregistrarea si reflectarea anumitor fenomene din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evidenta economica presupune evaluarea cantitativa si caracterizarea calitativa a activitatii economice a intreprinderii. Deosebim mai multe feluri de evidenta economica: - Operativa; - Statistica; Administrativa (de gestiune); - Contabila. Evidenta contabila reprezinta un sistem strict documentat, continuu, cu interconexiuni in care sunt reflectate, in exspresie baneasca si dupa anumite principii, mijloacele economice si operatiunile financiar-economice, cu scopul de a obtine informatia necesara pentru a gestiona activitatea economica a intreprinderii. Evidenta strict documentata este evidenta contabila in care, la baza reflectarii operatiunelor economice, este un document corespunzator perfectat/indeplinit. Evidenta continua –presupune evidenta tuturor operatiunelor economice si nu permite inregistrarea lor selectiva. Deasemenea evidenta oglindeste zi la zi starea mijloacelor economice, fara intreruperi in timp. Evidenta contabila se tine in urmatoarele unitati de masura: - Banesti (valorice, monetare); - Naturale sau cantitative(ce si cit); - De munca. Intrebari pentru recapitulare:  Ce este evidenta contabila?  Ce inseamna evidenta strict documentata?  Ce este evidenta continua? Notiuni principale despre activitatea economica a intreprinderii . Activitatea economica a intreprinderii este bazata pe mijloace economice si sursele formarii acestora. Mijloacele economice ale intreprinderii trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii: - Sa fie proprietatea intreprinderii; - Sa prezinte o valoare pentru intreprindere; - Valoarea lor sa poata fi masurata in bani. Activitatea economica a intreprinderii se caracterizeaza prin : Mijloacele economice ale Sursele formarii lor intreprinderii: Proprii Imprumutate Mijloace fixe Capitalul statutar Credite Active nemateriale Mijloace circulante: - materia prima, materiale - obiecte de mica valoare - productia in curs de executie

Fonduri si rezerve Beneficiu (Venit)

- produse finite 1

Imprumuturi Datorii creditare

- marfuri Mijloacele fixe sunt mijlocele ce se folosesc in activitatea economica a intreprinderii in durata mai mare de un an si costul carora este mai mare de 3000 lei. La ele se refera: - cladiri si constructii speciale - mijloace de transport - masini, utilaje tehnolojice si instalatii de transmisie - utilaj commercial - calculatoare - telefoane mobile, etc. Active nemateriale sint activele ce nu au o forma materiala sau baneasca, apartin si participa in activitatea intreprinderii ptr o perioda mai mare de un an. La ele se refera: - licente, eliberate pe un termen mai mare de un an; - brevete; - drepturile de autor; - embleme comerciale; - programe informatice, etc Obiecte de mica valoare si scurta durata – sint activele ce presupun folosirea lor in activitatea intreprinderii in durata nu mai mare de un an si costul carora nu depaseste 3000 lei. La ele se refera mesele, scaunele, birotica, inventarul gospodaresc, etc. Productia in curs de executie – sunt produsele ce au trecut toate stadiile procesului tehnologic si practic sint gata pentru folosinta (vinzare), dar n-au trecut serviciul de control tehnic si nu sint ambalate. Produse finite – prezinta rezultatul actuvitatii intrprinderii de productie. Marfuri – sint valori materiale care sint procurate de intreprindere cu scopul comercializarii lor ulterioare. Mijloace banesti – sint resursele intreprinderii in forma de bani in numerar in casa intreprinderii sau fara numerar ( prin virament) la conturile bancare. Mijloace circulante – sint mijloacele ce apartin intreprinderii cu drept de proprietar, si care se presupune sa fie transformate in mijloace banesti. Creante, debitori (sume debitoare sau datorii de incasat) Exemplu: Intreprinderea noastra a furnizat cumparatorului 5000 borcane de cafea in valoarea totala de 50 mii lei. Cumparatorul este dator fata de intreprindere, cu alte cuvinte este debitor, iar datoria lui este suma debitoare sau creanta debitoare.

SURSELE FORMARII MIJLOACELOR ECONOMICE ALE INTREPRINDERII Sursele pot fi proprii sau imprumutate. Din sursele proprii fac parte: Capitalul statutar - este capitalul (valoarea mijloacelor banesti) ce a fost depus de fondatori sau actionarii intreprinderii in momentul fondarii (inregistrarii) ei. Exemplu: Intreprinderea are 5 fondatori. Cota fiecaruia valoreaza 10 mii lei, atunci valoarea capitalului statutar va fi de 50 mii lei. Beneficiu (venit) – este valoarea capitalului format in rezultatul activitatii intreprinderii. Fonduri si rezerve - intreprinderea le creaza la dorinta din contul venitului cistigat pentru platirea premiilor, concedialelor, pentru reparatia mijloacelor fixe. Sursele imprumutate: Creditele si imprumuturile – sint mijloacele banesti pe care intreprinderea le ea din afara (le imprumuta) pe o perioada de timp determinata si pentru un procent stabilit. Datorii creditare – sint datorii fata de : - furnizori pentru utilaj, materia prima, marfuri procurate, sau servicii prestate; 2

- lucratori pentru salariu; - bujet pentru impozitele ce au fost calculate dar n-au fost transferate la timp; - Agentia Nationala a Asigurarilor Madicale ; - Departamentul vamal; - Banci pentru creditele luate si procentele calculate. Intrebari pentru recapitulare:  Care sint mijloacele economice ale intreprinderii? Numiti-le si dati caracteristica lor;  Care sint sursele formarii mijloacelor economice ale intreprinderii? Dati caracteristica lor.

Bilantul contabil Definitie: Bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii, prin care se prezinta simultan, ordonat si sintetic patrimoniul si situatia economico-financiara a intreprinderii. El se prezinta ca un tabel care cuprinde, in forma sintetica si in expresie valorica, activele (bunurile, mijloacele) fixe si circulante existente la un moment dat la intreprindere, sursele din care au fost constituite (finantate) ele, precum si rezultatele economico-financiare obtinute in perioada pentru care se intocmeste bilantul. Bilantul se intocmeste la anumite termene (luna, trimestru, an) care, de regula, coincid cu sfirsitul perioadei de gestiune. La aceste termene patrimoniul intreprinderii este privit in mod static. Pentru comparatie si analiza dinamica cele doua parti ale bilantului contin cate doua coloane: una pentru anul (perioada) de gestiune, iar cealalta pentru anul ( perioada) precedenta. Bilantul contabil consta din Activ si Pasiv. Activul cuprinde, in expresie baneasca, bunurile (mijloacele) economice privite din punct de vedere al formelor concrete de existenta si al destinatiei lor. Pasivul evidentiaza in forma baneasca sursele de provenienta al mijloacelor (activelor), modul de formare (procurare) al acestora. Denumirile celor doua parti ale Bilantului se sprijina pe caracteristicile obiectelor reflectate: denumirea de ACTIV reflecta trasatura bunurilor sau mijloacelor de a se afla ontr-o continua miscare si transformare si de a se identifica cu insasi activitatea intreprinderii respective, in timp ce PASIVUL arata caracterul static si dependenta surselor, faptul ca volumul si structura acestora sint determinate de mijloace. Trebuie subliniat ca desi activul cuprinde bunurile sau mijloacele , iar pasivul – sursele , continutul bilantului este mai larg decit aceste componente. Intrucit bilantul se intocmeste la sfirsitul perioadei de gestiune el reflecta, alaturi de mijloace si surse, si rezultatele economocofinanciare. Ecuatia fundamentala a bilantului este: ACTIVUL = CAPITAL PROPRIU + DATORII sau ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU Pentru ca Bilantul sa fie intocmit corect este necesar ca toate operatiunile ce s-au petrecut in activitatea intreprinderii in perioada de gestiune sa fie reflectate in documente primare conform legislatiei in vigoare. Documentele primare sint: 1.Documente de casa: - Dispozitie de incasare; - Dispozitie de plata; - Lista de plata a salariului; - Cartificate de concediu medical; - Listele de plata a concediilor. 2.Documente bancare ( documente prin intermediul carora constatam miscarile mijloacelor banesti pe conturile bancare): - Extras din cont; - Carticica de cecuri; - Ordin de plata 3.Documente ce insotesc circulatia marfii: 3

- Factura de expeditie; - Factura fiscala; - Declaratie vamala (in caz ca importam marfa); - Invois ( cont pentru plata a furnizorului strain); - Factura de transport pe calea ferata; - Factura de transport aerian. 4.Decont de avans – document care confirma cheltuirea banilor in numerar pentru necesitatile intreprinderii.

BAZA LEGISLATIVA A EVIDENTEI CONTABILE -

Legea despre Evidenta Contabila. Planul de conturi contabile. Standardele nationale de contabilitate. Legea despre Buget pentru perioada de gestiune. Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru perioada de gestiune. Legea fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru perioada de gestiune. - Legea despre intreprinderi si antreprenoriat. - Legea despre Societatile pe actiuni. - Codul Fiscal. - Codul civil. - Codul penal. - Codul muncii al R.M. - Legislatia vamala. Intrebari pentru recapitulare:  Dati definitia bilantului contabil;  Care sint partile componente ale bilantului contabil?  Scrieti ecuatia fundamentala a bilantului contabil ;  Cind se intocmeste bilantul contabil?  In baza caror documente se intocmeste bilantul contabil? Numuti-le.  Numuti baza legislativa a evidentei contabile.

4

PLANUL DE CONTURI Clasa Denumirea clasei

caracteristica Specificari

1

Active pe termen lung

A

2

Active curente

A

3

Capital propriu

P

4

Datorii (obligatii) pe termen lung

P

5

Datorii pe termen scurt

P

6

Venituri

P

7

Cheltuieli

A

8

Conturi ale gestiune

9

Conturi extrabilantiere

contabilitatii

de

A

Conturile claselor 1-5 participa la formarea Bilantului statistic (bilantul contabil)

Conturile claselor 6-7 participa la formarea Raportului privind rezultatele financiare (Formularul N2 al Raportului financiar trimestrial) Sint folosite de intreprinderile de productie Sunt reflectate activele care nu apartin intreprinderii.

Dupa caracterul si destinatiea informatiei reflectate conturile, in evidenta contabila, se inpart in: - Conturi de evidenta financiara; - Conturi ale contabilitatii de gestiune ; - Conturi de evidenta extrabilantiera. Conturile de evidenta financiara (clasele 1-7) oglindesc informatia ce tine de activitatea economica a intreprinderii si sunt destinate pentru utilizatorii din cadrul intreprinderii si din afara ei. Utilizatori din afara intreprinderii sunt: - Organelle de control; - Fondatorii si actionarii; - Bancile (in cazul cind luam credit); - Furnizorii (creditorii) Utililizatori din cadrul intreprinderii: - Directorul; - Contabilul sef; - Sefi al diferitor subdiviziuni din cadrul intreprinderii. Conturile de evidenta financiara se inpart in: - Conturi bilantiere ( clasa 1-5); - Conturile rezultatelor (clasa 6-7). Conturile rezultatelor sunt destinate pentru evidenta veniturilor si cheltuielilor si pentru determinarea profitului intreprinderii ( a rentabilitatii ei). Conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) – sint destinate pentru a oglindi informatia despre cheltuielile de productie, costul produselor (serviciilor prestate, lucrarilor executate) si despre rentabilitatea intreprinderii. Informatia conturilor contabilitatii de gestiune este folosita, de regula, pentru a lua decizii promte si efective in cadrul intreprinderii. 5

Conturile contabilitatii de gestiune (clasa 8) sint obligatorii pentru intreprinderile de productie, celelalte intreprinderi (de comert, de prestare a serviciilor) le folosesc pe masura necesitatilor si la dorinta. Conturile extrabilantiere (clasa 9) – sunt destinate pentru oglindirea informatiei despre existenta si miscarea activelor care nu apartin intreprinderii cu drept de proprietar (active luate in arenda, valori ce au fost incasate din gresala sau primite la custodie) Conturile in Planul de conturi propus pot fi numai Active sau numai Pasive. Intrebari pentru recapitulare:  Cite clase are planul de conturi contabile? Numiti-le.  Pentru cine este destinata informatia din conturile claselor 1-7?;  Care intreprinderi sint obligate sa lucreze cu conturile clasei 8?;  Pentru ce sint destinate conturile exstrabilantiere?

COMPONENTA CONTULUI CONTABIL Contul este procedeu al metodei de lucru al contabilitatii care permite inregistrarea, urmarirea si controlul atit al existentului, cit si ale modificarilor care s-au produs, zi de zi, in decursul unei perioade de gestiune asupra elementelor patrimoniale de bunuri economice si surse de finantare ale unitatii patrimoniale. In acest scop, pentru fiecare fel sau grupa de bunuri economice, surse de finantare, procese economice sau rezultate financiare, se deschide cite un cont distinct in contabilitatea curenta, cu ajutorul caruia se inregistreaza, in baza documentelor primare, existentul la inceputul perioadei de gestiune a elementului pentru care s-a deschis contul, precum si modificarile (cresteri sau micsorari) ale acestuia, determinate de operatiile economice si financiare in decursul perioadei de gestiune la care se refera. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic, determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi: - Bun economic de o anumita destinatie (mijloc fis, materie prima, produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca, etc.;) - Sursa de finantare, in functie de modul de provenienta a bunurilor economice (capital social, credite bancare pe termen lung sau scurt, datorii fata de furnizori,de bugetul statului etc.); - Proces economic, care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic (aprovizionarea cu materiale si marfuri, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vinzarea productiei si marfurilor etc.); - Rezultat financiar, care se prezinta sub forma de profit sau pierdere. In planul de conturi contabile conturile sunt prezentate intr-un anumit sistem de codificare in care: - 1-ma cifra indica clasa careia ii apartine contul; - a 2-a cifra indica grupa din care face parte contul. - Cifra a 3-ia indica numarul contului. In cazul cind contul este alcatuit din 4 cifre el se numeste subcont.

CONTURI DE ACTIV Conturile de activ se caracterizeaza prin faptul ca in debitul conturilor se reflecta marirea (intrari) a activelor, iar in creditul conturilor se reflecta micsorarea (retragerea) activelor. Soldul conturilor de activ se reflecta intotdeauna in debitul contului.

CONTURI DE PASIV Creditul Conturilor de pasiv reflecta sumele capitalului sau a datorilor care au aparut, iar debitul micsorarea capitalului sau a datoriilor fata de parteneri. Intrebari pentru recapitulare:  Dati caracteristica contului contabil; 6

   1.

2. 3.

4.

5.

6.

7.

8.

Care este sistemul de codificare a conturilor contabile? Dati difinitia conturilor active, pasive. Rezolvati problemele de mai jos: La Contul curent in valuta nationala (CCVN- 242A) al firmei, la data de 1 martie au fost 40000lei.Pe parcursul lunii a fost transferata la CCVN suma de 15000lei pentru marfurile vindute si firma a achitat, prin virament serviciile prestate in valoare de 8000 lei. Determinati soldul final la CCVN la data de 31martie. La data de 01.03.07 firma „C”avea in stoc la depozit marfuri (contul 217A) in valoare de 80000lei. Pe parcursul lunii au intrat marfuri in valoare de 35000lei si au fost vindute marfuri in valoare de 60000lei. Determinati soldul final la data de 31marti La inceputul zilei de 12.03 in casieria intreprinderii (cont 241A) au fost 500lei. Pe parcursul zilei au fost incasati 1500 lei din banca, 25000lei din sala de vinzari, a fost achitat salariul lucratorilor intreprinderii in valoare de 8536 lei si eliberat directorului pentru deplasare 3500lei. Determinati soldul final al zilei in casieria intreprinderii. La data de 1mai stocul de materie prima(contul 211A) in depozitul intreprinderii era in valoare de 15000lei. Pe parcursul lunii a fost decontata in producere materie prima in valoare de 18000lei si a fost procurata materie prima in valoare de 25000lei. Determinati soldul final la contul 211 la data de 31mai. La data de 1aprilie intreprinderea avea datorii fata de furnizori (contul 521P) in valoare de 6500lei. Pe parcursul lunii intreprinderea a achitat datoria perioadei precedente si a mai procurat marfuri in valoare de 9750lei. Determinati soldul final la sfirsitul perioadei de gestiune. Intreprinderea a calculat la data de 25martie datoria fata de personal privind retribuirea muncii(contul 531P) in valoare de 12345 lei.Din salariu au fost calculate: datoria fata de fondul de pensii 4%, fata de asigurarile medicale 2,5% si impozitul pe venit in valoare de 864lei. Determinati valoarea salariului destinat achitarii. La data de 1iulie firma a luar credit din banca in valoare de 150000lei, pentru rata de 15% anual, pe termen de 6 luni(contul 511P).La sfirsitul trimestrului 3 (30 septembrie)firma a calculat si a achitat procentul pentru credit in valoare de 5625lei.La sfirsitul trimestrului 4 (31decembrie), firma a calculat si a achitat procentul pentru credit pentru trimestrul 4 si a rambursat creditul. Determinati soldul final la contul 511 la data de 31decembrie. La data de 1septembrie firma „A” avea datorii fata de buget in valoare de 6580lei (contul 534P). Pe parcursul lunii au mai fost calculate datorii in valoare de 14500lei. La sfirsitul perioadei de de gestiune intreprinderea s-a achitat cu bugetul integral. Aratati rulajul si soldul final la contul 534.

Dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Inregistrarea corecta a operatiunilor economice si financiare in conturi necesita cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor, ci si a altor probleme determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii, asa cum ar fi, spre exemplu, dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Reflectarea operatiunilor economice si financire cu ajutorul bilantului contabil s-a facut prin modificarea a cel putin doua posturi, fie din aceeasi parte a bilantului, fie din ambele parti ale acestuia, concomitent si cu aceeasi suma. Cum posturilor de bilant le corespund in contabilitatea curenta conturile, aceasta inseamna ca reflectarea operatiunilor respective in contabilitatea curenta se va face cu ajutorul a cel putin doua conturi, fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv. Deci, orice operatie economica sau financiara, producind o dubla modificare in bilant, se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi, concomitent si cu aceeas suma. Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceias suma a unei operatiuni economice sau financiare in doua conturi, si anume in debitul unui cont si creditul celuilalt cont. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu oczia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei 7

inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor, iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura, se numesc conturi corespondente. Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare, care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta, prezinta o importanta deosebita, intrucit din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte, fara a mai apela la documentele justificative si, totodata, se asigura intocmirea unor bilanturi reale. In raport de modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant, corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturi de activ, cind se produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturi de pasiv, cind se produc modificari numai in pasivul bilantului, fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cind operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeas suma in ambele parti ale bilantului. Pentru a demonstra dubla inregistrare si corespondenta conturilor luam exemple de operatii economice care au ca efect toate cele patru tipuri de corespondenta a conturilor: Pe baza acestor exemple se poate trage concluzia: 1. Orice operatie economica sau financiara se reflecta in contabilitatea curenta, concomitent si cu aceeas suma, in cel putin doua conturi corespondente si anume in debitul unui cont si in creditul altui cont, adica se oglindeste intotdeauna pe baza dublei inregistrari. 2. Nu se reflecta in formulele contabile soldurile initiale sau finale. 3. La inregistrarea formulelor contabile pe primul loc se inscrie contul cu rulajul la debit, iar pe locul al doilea contul cu rulajul la credit. Intrebari pentru recapitulare:  Ce iseamna „dubla inregistrare”?  Ce inseamna „corespondenta conturilor”?  Care este rolul soldului initial sau final la inregisrarea formulelor contabile?  Care este consecutivitatea inregistrarii conturilor in formulele contabile?  Este posibila corespondenta intre doua conturi de activ, de pasiv, de activ si pasiv?  Reflectati miscarile pe conturi si dati formulele contabile pentru operatiunile economice propuse mai jos: 1. Intreprinderea aprocurat marfuri (217A)de la furnizor in valoare de 8000 lei (521P). 2. La data de 02.05 intreprinderea a achizitionat materiale de constructie in valoare de 12000 lei (211”Materiale”). 3. Firma “Mugur” a cumparat de la magazinul “Unic” marfuri de cancelarie in valoare de 1750 lei.(213 A “Obiecte de mica valoare si scurta durata”OMVSD”) 4. La data de 1.08 soldul contului 242A era de 21500 lei. In aceias luna contabilul intreprinderii a luat din banca pe cec bani in valoare de 9300 lei pentru necesitati economice si le-a inregistrat in casieria intreprinderii (contul 241) 5. La data de 01.05 la contul 521 este reflectata suma datoriilor fata de furnizori pentru marfurile livrate in valoare de 12700 lei, iar soldul contului 242 este de 29900 lei. In luna curenta suma datoriei fata de furnizor a fost achitata in intregime prin virament de la contul curent in valuta nationala al intreprinderii. 6. La contul curent in valuta nationala (CCVN) al intreprinderii (242) la data de 1.03 soldul constituie 31000 lei. In aceias luna de pe cont a fost transferata suma de 5000 lei la conturile bugetare (534P) pentru achitarea restantelor. 7. Intreprinderea a procurat de la firma Babilon 5 calculatoare la pretul de 10500 lei in valoare de 52500 lei (contul 123 “Mijloace fixe”).

Contabilitatea financiara. 8

Pentru contabilitatea financiara este characteristic: - Procedeul de inregistrare dubla; - Aplicarea unitatilor de masura banesti, monetare; - Periodicitatea darilor de seama financiare; - Drept principalul subiect al analizei obiective este intreprinderea si activitatea ei. Activitatea oricarei intreprinderi necesita evidenta sintetica si analitica. Exemplu: Intreprinderea “Nica” are datorii fata de furnizori in valoare de 259874 lei: - Firmei “Crocus” – 57633 lei; - Firmei “Garofita” – 107511 lei; - Firmei “Lenuta” – 94730 lei. In acest caz suma integrala a datoriei (259874 lei) este indiciu al evidentei sintetice, pe cind pentru evidenta analitica este caracteristic detalizarea informatiei ( cui concret si cit). Intrebari pentru recapitulare:  Ce este caracteristic pentru contabilitatea financiara?  Aratati miscarile pe conturi si dati formulele contabile pentru urmatoarea situate economica la intreprinderea de producere „W” la procurarea de materie prima (contul 211A):

Soldul initial la contul curent in valuta nationala (contul 242A) la inceputul perioadei de gestiune a fost de 765345

9

DECONTĂRI ÎN NUMERAR ŞI FĂRĂ NUMERAR In procesul desfasurarii activitatii economico-financiare intreprinderile intretin diverse relatii cu alte intreprinderi, precum si cu persoane fizice, inclusiv membrii colectivului de munca. Decontarile in cadrul relatiilor nominalizate mai sus necesita aplicarea mijloacelor banesti. Mijloacele banesti sunt active cu cel mai inalt grad de lichiditate si cuprind disponibilitati banesti in casieria intreprinderii, depozite, conturile curente in valuta nationala, valuta straina si alte conturi la banci. Mijloacele banesti pot fi clasificate dupa diferite criterii:

Mijloacele banesti legate reprezinta disponibilitati banesti care apartin intreprinderii cu drept de proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinati ca exemplu, mijloacele banesti din conturile bancare sechestrate sau blocate. Mijlocele banesti nelegate sunt mijloace banesti care apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber de aceasta. Bilantul contabil actual nu prevede posturi in care se reflecta sumele mijloacelor banesti legate. Acestea sunt inregistrate in Anexa la Bilantul contabil, in baza careia se face analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii. Intreprinderile au posibilitatea sa se achite cu furnizorii si antreprenorii, cu bugetul statului, casa asigurarilor sociale de stat, Agentia asigurarilor medicale obligatorii s.a. in urmatoarele feluri: 1. in numerar – orice plata efectuata cu bancnote bancare sau monete; 2. prin virament – orice plata efectuata prin transferal mijloacelor banesti in valuta nationala sau a altei tari; 3. furnizari reciproce (barter). Pentru achitari in numerar sau prin virament servesc conturile: - 241 – „Casa” - 242 – “Cont curent in valuta nationala”; - 243 – “Cont curent in valuta straina”; - 244 – “Conturi cpeciale la banci”; - 245 – “Transferuri banesti in expeditie”; - 246 – “Documente banesti”.

EVIDENŢA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN CASĂ Pentru efectuarea deconterilor curente intreprinderilor li se permite sa aiba disponibilitati banesti in numerar. Incasarea si pastrarea numerarului, precum si decontarile in numerar se efectueaza la intreprindere prin casa. Modul de efectuare a operatiunilor in casa este stabilit prin Normele pentru efectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a Republicii Moldova aprobate prin Hotarirea Guvernului R.M. nr.764 din 25.11.1992 (in continuare – Norme). Operatiunile in casa sint efectuate de catre casier care poarta toata responsabilitatea materiala pentru inregistrarea disponibilului banesc si a hirtiilor de valoare primite la pastrare. 10

Responsabilitatea materiala poarta caracter juridic numai in cazul cind cu casierul s-a incheiat contractul de raspundere materiala. In casa se permite pastrarea mijloacelor banesti pentru scopuri gospodaresti, delegarea salariatilor in scopuri de serviciu etc, in limita stabilita de catre banca comerciala la care intreprinderea are cont bancar. Pastrarea mijloacelor banesti in casa in sume mai mari decit limita stabilita se permite in perioada achitarii salariilor si indemnizatiilor pentru incapacitatea temporara de munca, eliberarii numerarului sub forma de avansuri si in alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3 zile lucratoare, inclusiv ziua primiri banilor de la banca. Conform Normelor, intreprinderile elibereaza numerarul spre decontare pentru cheltuieli operationale si de gospodarie in marimea si termenele stabilite de conducatorul intreprinderii respective (emite ordin pe intreprindere), dar pe o perioada nu mai mare de o luna. Numerarul eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit in casierie in curs de 3 zile dupa expirarea termenului pentru care a fost eliberat. In casa intreprinderii banii in numerar pot fi primiti din contul bancar, din vinzarile in numerar a marfurilor si serviciilor, in urma rambursarii avansurilor neutilizate de catre titularii de avans, sub forma de despagubiri din partea gestionarilor si in alte cazuri. Documentele primare in baza carora se fac decontarile in numerar sunt:  Cecul bancar in baza caruia casierul primeste numerarul in casa din contul bancar, se intocmeste de catre contabilul-sef sau alta persoana numita de acesta. In cec se indica denumirea emitentului, numele si prenumele mandatarului, suma solicitata in cifre si in litere. Verso cecului cuprinde suma divizata dupa destinatie (remunerarea muncii, avans, cheltuieli gospodaresti etc.), semnaturile emitentului (prima a conducatorului, iar a doua a contabilului sef) adeverite prin stampila intreprinderii, datele din buletinul de identitate al persoanei care primeste numerarul.  Dispozitia de incasare se intocmeste la intrarea mijloacelor banesti in casa din contul bancar si in alte cazuri de incasare. Ea se semneaza de catre contabilul-sef . Chitanta la dispozitia de incasare semnata de contabilul-sef si casier, certificata prin stampila casierului serveste drept confirmare a primirii numerarului.  Dispozitia de plata, Lista de plata, sau Tabel de salarizare se intocmesc la eliberarea numerarului din casa, se semneaza de catre conducatorul si contabilul-sef al intreprinderii sau de alte persoane imputernicite. La complectarea documentelor primare de casa nu se permit corectari, stersaturi. In cazul in care salariile, premiile, indemnizatiile, bursele si alte plati se elibereaza in baza borderourilor de plata, acestea din urma se anexeaza la dispozitia de plata in care se indica suma achitata efectiv.Daca unii angajati nu au ridicat salariile in perioada stabilita, in borderoul de plata linga numele de familie respectiv se face mentiunea „Depunere”. Sumele depuse se predau la banca care deserveste intreprinderea prin intocmirea unei dispozitii de plata pentru toate sumele. Sumele salariilor depuse se trec in venitul intreprinderii dupa expirarea termenului de 3 ani. La suma de mijloace banesti varsata in contul curent in valuta nationala, reprezentantul intreprinderii intocmeste avizul de plata in numerar. Unele banci comerciale perfecteaza astfel de operatiuni, intocmind in mod automatizat ordinul de incasare a numerarului la suma depusa. In dispozitiile de plata si de incasare se indica denumirea documentului, in baza caruia s-a efectuat incasarea sau eliberarea banilor din casa, continutul economic al operatiunilor, se enumera documentele anexate. Primirea si eliberarea banilor prin intermediul dispozitiilor de incasare si plata poate fi efectuata numai in ziua intocmirii acestora. Dispozitiile de incasare si plata imediat dupa primirea sau eliberarea banilor se semneaza de casier, iar pe bordirourile de plata si alte documente se aplica stampila sau se face mentiunea „Platit”, indicind data (ziua, luna, anul), fapt care exclude eliberarea repetata a banilor in baza acestor documente. La sfirsitul fiecarei zile de munca dispozitiile de incasare si plata se inregistreaza de catre casier in Registrul de casa, in care se indica soldul la inceputul zilei de mijloace banesti in casa, incasarile si esirile acestora in decursul zilei, si soldul la sfirsitul zilei. 11

Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare, se numeroteaza fiecare foaie, se coase, se confirma cu stampila intreprinderii si semnaturile conducatorilor (director, contabil sef). Primul exemplar ramine in casa, iar al doilea se detasaza de la registru si serveste casierului drept raport, care impreuna cu documentele anexate se prezinta la contabilitate. In conditiile contabilitatii automatizate registrul de casa se intocmeste la calculator. Controlul asupra tinerii corecte a registrului de casa se pune in sarcina contabilului intreprinderii. Evidenta operatiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în valută naţională şi valută străină în casa întreprinderii se tine in contul 241 „Casa”. Este un cont de activ. În debit se înregistrează incasările mijloacelor băneşti în casa întreprinderii în valută naţională şi străină, iar în credit - cheltuielile mijloacelor băneşti din casa în baza documentelor justificative întocmite. Soldul contului este debitor şi reflecta numerarul existent în casa întreprinderii la finele periaodei de gestiune. !!! Pentru reflectarea distinctă la întreprindere a mişcării numerarului în valută străină registrul de casă şi documentele primare se ţin separat pe fiecare tip de valută. !!!

241 Dt 1.Incasarea mijloacelor băneşti în casa: a) Din CCVN şi CCVS ale ăntreprinderii Dt241 Ct242,243; b) din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor (fărăTVA şi accize) Dt241 Ct611 c) din vînzarea activelor pe termen lung, şi active curente Dt241 Ct621,612 d) sub forma restituirii pierderilor rezultate din situaţiile excepţionale Dt241 Ct623 2.Incasarea mijloacelor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt Dt241 Ct221,227,228,229; 3.Incasarea aporturilor fondatorilor în Capitalul Statutar, după înregistrarea de stat a acestuia Dt241 Ct313 4.Primirea creditelor si împrumuturilor pe termen lung şi scurt: a)de la persoane fizice şi juridice Dt241 Ct 413,513 b)creditelor bancare Dt241 Ct 411,511 5.Restituirea avansurilor acordate anterior Dt241 Ct 136,224; 6. Reflectarea sumelor avansurilor primite Dt241 Ct 424,523 7.Înregistrarea excedentului de casă constatat cu ocazia inventarierii casieriei Dt241 Ct612

12

Ct 1.Achitarea datoriilor: a) personalului privind retribuirea muncii, avansuri spre decontare, deponenţii. Dt531,532 Ct241 b) privind operaţiile comerciae Dt521,522 Ct241 2.Vărsarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi străină în CCVN sau CCVS Dt242,243 Ct241 3.Eliberarea din casa a sumelor spre decontare, acordarea împrumuturilor personalului Dt227 Ct241 4.Achitarea în numerar a activelor pe termen lung şi curent procurate precum şi a cheltuielilor de procurare a acestora Dt111,121,122,123,211,213,217 Ct241 5.Acordarea avansurilor personalului întreprinderii în contul remuneraţiilor Dt227 Ct241 6.Achitarea datoriilor privind a) creditele bancare pe termen lung şi scurt Dt411,511 Ct 241 b) împrumuturilor pe termen lung şi scurt Dt413,513 Ct 241 c) avansurile primite anterior Dt424,523 Ct 241 d) alte datorii Dt539 Ct241 7.Acordarea avansurilor în numerar din casa Dt224 Ct241 8.Achitarea din casa pentru servicii aferente Dt712,713,813 Ct241 9.Achitarea diverselor cheltuieli aferente perioadelor viitoare Dt251,141 Ct241

10. Achitarea în numerar a diverselor documente Dt 246 Ct241 11. Depunerea mijloacelor băneşti pentru înregistrarea ulterioară în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii Dt245 Ct241 12. Reflectarea lipsurilor de mijloace băneşti în casa constatate la inventariere Dt714 Ct241 Conform Regulamentului privind inventarierea nr.36 din 05.03.2001, in scopul executarii controlului asupra integritatii si fluxului mijloacelor banesti la intreprindere in termenele stabilite se efectueaza inventarierea casieriei. Pentru efectuarea inventarierii se desemneaza o comisie speciala, in componenta careia intra cel putin trei persoane, inclusiv contabilul-sef. In rezultatul inventarierii se intocmeste procesul-verbal de inventariere a numerarului, iar pentru formulare si documente cu regim special se complecteaza lista de inventariere a valorilor si formularelor cu regim special. Inventarierea casieriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor banesti, a documentelor banesti (marci postale si timbre fiscale, bilete de calatorie etc.) si a documentelor cu regim special. Documentele banesti se inregistreaza in lista de inventariere cu indicarea denumirii, numarului formularului, codului, seriei, cantitatii si valorii, iar formularele cu regim special – cu indicarea seriilor si numerelor acestora. Evidenta sintetica a operatiunilor in casa se tine in registre, formularele carora, in functie de modul de prelucrare a informatiei (automatizata ori manuala), se determina de sine statator de intreprindere, luindu-se in consideratie necesitatile informationale la intocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor banesti.

CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN CONTURILE CURENTE ÎN VALUTĂ NAŢIONALĂ Toate intreprinderile, indiferent de forma juridica de organizare a acestora, sunt obligate sa pastreze mijloacele banesti temporar libere in institutiile bancare. Modul de deschidere, administrare si inchidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999. Conform legislatiei in vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente in valuta nationala (CCVN) in diferite banci, indiferent de amplasarea teritorialadministrativa a acestuia. Institutia bancara poate deschide agentului economic un cont provizoriu care are un caracter temporar si este destinat acumularii mijloacelor banesti pentru formarea sau majorarea capitalului statutar al intreprinderii. Operatiile economice pot fi efectuate in CCVN numai dupa inregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. Pentru deschiderea contului curent agentul economic rezident prezinta la institutia bancara urmatoarele documente:  Cererea de deschidere a contului, dupa un formular tipizat;  Copia certificatului de inregistrare a intreprinderii sau alte documente care confirma inregistrarea de stat conform legislatiei in vigoare;  Copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire etc;  Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;  Fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei;  Extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirma persoana autorizata sa administreze intreprinderea;  Alte documente la cererea bancii. 13

Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar. La deschiderea contului curent intre titularul de cont si institutia bancara se incheie un contract privind deservirea de casa si decontarile. Conturile curente pot fi deschise definitiv in baza cererii titularului de cont, deciziei fondatorilor intreprinderii sau a organului care a constituit intreprinderea, hotaririi instantei de judecata sau in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare, sau conventional, in cazul cind nu au fost efectuate operatiuni o perioada indelungata, de obicei doi ani. Modul de efectuare a decontarilor in Republica Moldova este reglementat de Rgulamentul privind decontarile fara numerar in Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Incasarile si platile in conturile curente se efectueaza de catre banca conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin semnatirile persoanelor indicate in fisa cu specimentele de semnaturi si amprenta stampilei si anume:  Ordin de plata reprezentind un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de bani, utilizata pentru stingerea datoriilor financiare si comerciale ale intreprinderii sau la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele si alte plati la bugetul de stat;  Ordin de plata acceptat care reprezinta o dispozitie de transfer a unei sume de bani pe numele unor cetateni (pensii pentru limita de virsta, pensiile alimentare, salariile, cheltuielile de deplasare, etc);  Cererea-ordin de plata intocmita de beneficiarul platii, emisa platitorului cu scopul de a incasa valoarea bunurilor livrate, serviciilor prestate si altor creante contractuale, in baza documentelor de expediere remise lui in afara bancii;  Acreditivul deschis in baza unei cereri de acreditiv, reprezentind obligatia unei banci de a plati beneficiarului a suma determinata pentru marfa livrata sau serviciile prestate in termenul stabilit, la prezentarea documentelor ce confirma expedierea marfii sau prestarea serviciilor;  Cecul de decontare, prin care emitentul cecului da ordin bancii de a plati o suma determinata de bani la prezentarea unui cec de catre beneficiarul de cec;  Ordin incaso care reprezinta ordinul beneficiarului privind transferarea incontestabila a unei anumite sume de mijloace banesti din contul platitorului fara acordul lui. Drept baza servesc titlurile executorii, contractele sau actele legislative care prevad dreptul incasarii incontestabile. Inspectoratele Fiscale de Stat emit ordine incaso pentru incasarea impozitelor restante, judecatoriile – pentru plata pretentiilor altor intreprinderi, bancile – pentru incasarea datoriilor privind creditele nerambursate si dobinzile aferente lor etc. Documentele de decontare trebuie intocmite numai in limba de stat, in doua, trei sau patru exemplare si sunt valabile de la o zi pina la trei zile lucratoare. Varsarea numerarului din casa intreprinderii la conturile bancare se efectueaza in baza diferitor documente bancare tipizate:  Foaia de varsamint, cu chitanta si ordin, utilizata pentru depunerile in conturile bancare in timpul operativ sau prelungit la banci;  Bordiroul insotitor utilizat la depunerile de numerar prin genti sigilate de catre clienti cu un volum mare de incasari;  Avizul de plata in numerar – pentru plata impozitelor si taxelor la bugetul de stat. Ridicarea numerarului in casierie pentru diferite scopuri se efectueaza in baza unui cec banesc din carnetul de cecuri banesti, eliberat anterior intreprinderii la cererea acesteia, sau a delegatiei . In cazul lipsei de mijloace banest pe contul curent institutia bancara primeste spre executie numai ordinele incaso, care se inregistreaza intr-un registru special si se achita la aparitia mijloacelor banesti pe contul curent, fara acordul titularului de cont. Intreprinderea primeste de la banca extras de cont, document bancar, care prezinta titularului de cont descifrarea miscarilor pe contul curent in valuta nationala si permite verificarea egalitatii soldului final debitor din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat in ultimul extras de cont. 14

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti, în valută naţională înregistrate în contul curent in valuta nationala al întreprinderii la bancă este destinat contul 242”Cont curent in valuta nationala”(CCVN) Este un cont de activ.În Dt se reflectă incasarea mijloacelor băneşti,iar în Ct- utilizarea mijloacelor băneşti din contul curent in valuta nationala. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în CCVN la finele perioadei de gestiune. 242 Dt Ct 1. Incasarea mijloacelor băneşti prin achitarea 1.Achitarea datoriilor pivind: creanţelor aferente - operaţiile comerciale a)facturilor comerciale Dt521,539,421,426 Ct242 Dt242 Ct221 - bugetul b)veniturilor calculate (privind arenda, Dt534 Ct242 dobînzile calculate şi redevenţele, dividentele - fondul social, fondul medical, organelor ş.a.) sindicale,companiilor de asigurări Dt242 Ct228 Dt533 Ct242 c)altor operaţii 2.Ridicarea în numerar din CCVN Dt242 Ct134,229 Dt241 Ct242 2.Încasarea mijloacelor băneşti din casa 3.Achitarea: intreprinderii a)creditelor bancare şi împrumuturilor pe Dt242 Ct241 termen lung şi scurt şi a dobînzilor aferente 3.Înregistrarea în CCVN a mijloacelor Dt511,411,513,413 Ct242 acreditivului documentar b)datoriile privind remunerarea Dt242 Ct244 Dt531 Ct242 4.Reflectarea mijloacelor primite la achitarea 4.Restituirea sumelor avansurilor neutilizate, creanţei de căre buget primite anterior Dt242 Ct225,226 Dt424,523 Ct242 5.Înregistrarea mijloacelor primite sub formă 5.Acordarea avansurilor pe termen lung şi scurt de aporturi ale fondatorilor şi altor participanţi Dt136,224 Ct242 în C.S. 6.Virarea plăţilor în avans bugetului pe Dt242 Ct311,313 parcursul perioadei de gestiune 6.Înregistrarea în CCVN Dt225 Ct242 - creditelor bancare pe termen lung şi scurt 7.Achitarea serviciilor prestate de Dt242 Ct511,411 telecomunicaţii,bănci,servicii de audit şi - împrumuturilor pe termen lung şi scurt juridice Dt242 Ct513,413 Dt713 Ct242 7.Încasarea mijloacelor cu destinaţie specială 8.Achitarea amenzilor, penalităţilor, de la sponsori sau primite în baza contractelor despăgubirilor: privind neantrenarea în concurenţă Dt714 Ct242 Dt242 Ct622 9.Cumpărarea mijloacelor băneşti valutare 8.Încasarea eronată a mijloacelor băneşti în Dt243,(229) Ct242 CCVN Dt242 Ct539(sau921) 9.Înregistrarea mijloacelor sub formă de avansuri pe termen lung şi scurt Dt242 Ct523,424 10.Restituirea avansurilor anterior acordate Dt242 Ct136,224 Operatiunile economice privind miscarea mijloacelor banesti pe CCVN se reflecta in registrul pentru contul 242 care se elaboreaza de sine statator de fiecare intreprindere si se organizeaza pe perioade, pe conturi corespondente si pe tipuri de activitati. La sfirsitul perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizeaza la intocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor banesti si se trec in Cartea Mare. 15

CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN CONTURILE CURENTE ÎN VALUTĂ STRĂINĂ Regulamentul privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din R.M. nr.415 din 30.12.1999, cu modificarile si completarile ulterioare, si Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul R.M. aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. (proces verbal nr.2 din 13.01.1994), cu modificarile si completarile ulterioare, ofera fiecarei intreprinderi dreptul de a deschide mai multe conturi in orice valuta straina. Pentru aceasta intreprinderile prezinta setul de documente ca si in cazul deschiderii CCVN, si dupa verficarea lor, prin decizia conducatorului, banca deschide intreprinderii contul curent în valută străină (CCVS), atribuindu-i numarul respectiv. La deschiderea CCVS, de regula, intre intreprindere si banca se incheie un contract de deservire in care se stipuleaza nomenclatorul serviciilor prestate de banca, comisioanele, drepturile si obligatiile partilor etc. In contul curent in valuta straina (CCVS) mijloacele banesti pot fi primite numai prin virament, daca o alta modalitate nu este prevazuta de B.N.M. Pentru efectuarea operatiilor in valuta straina intreprinderile pot procura valuta respectiva. In acest scop ele prezinta bancii o cerere, in care reflecta destinatia valutei straine procurate, documentul care confirma necesitatea procurarii valutei straine, termenul de executare etc. Daca intreprinderea in termen stabilit de la data procurarii valutei straine nu a folosot-o in scopurile in care a fost procurata, ea este obligata sa o propuna pentru vinzare bancii autorizate. Valuta straina in numerar poate fi eliberata din CCVS doar pentru cheltuieli de deplasare in strainatate, precum si alte cheltuieli aferente pravazute de Regulamentul cu privire la detasarea angajatilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor din R.M. aprobat prin Hotarirea Guvernului R.M. nr.836 din 24.06.2002. Suma valutei straine in numerar eliberata interprinderilor pentru cheltuieli de deplasare nu va depasi echivalentul a 5000 dolari S.U.A. lunar pentru fiecare persoana detasata. Totodata, banca autorizata elibereaza si permisiunea corespunzatoare de scoatere a valutei strainei peste hotare. Sumele care depasesc limita nominalizata se elibereaza cu autorizatia B.N.M. Intreprinderile nu au dreptul sa transfere mijloace banesti din CCVS in CCVS ale altor rezidenti, cu exceptia bancilor autorizate.Cit priveste transferurile din CCVS in conturile nerezidentilor, acestea pot fi realizate in cadrul operatiilor curente internationale, operatiilor privind transferurile de capital care pot fi efectuate fara autorizatia B.N.M., precum si in alte cazuri prevazute de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul R.M. Pentru a efectua transferuri din CCVS intreprinderile prezinta bancii documentele care confirma necesitatea efectuarii acestor plati si contin date privind suma platii. Efectuarea operatiunilor in valuta straina necesita folosirea de catre intreprinderi a documentelor prevazute in Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile utilizate la efectuarea operatiunilor bancare aprobat prin Hotarirea Bancii Nationale a Moldovei (B.N.M.) nr.168 din 08.06.2000, cum ar fi:  Dispozitia de plata in valuta – pentru efectuarea decontarilor si reflectarea in evidenta contabila a operatiunilor in valuta straina;  Nota de contabilitate – pentru perceperea comisioanelor si a altor plati la efectuarea operatiunilor in valuta straina;  Ordinul de plata in valuta – la eliberarea numerarului in valuta straina;  Ordinul de incasare in valuta straina – pentru incasarile in numerar in valuta straina. Evidenta analitica a mijloacelor valutare se tine separat in valuta straina si in lei pe fiecare valuta straina, in functie de sursele de provenienta si directiile de folosire a acestora. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valute străine este destinat contul 243”Cont curent in valuta straina. Este un cont de activ. În Dt se reflectă incasarea mijloacelor băneşti în valută străină iar în Ct utilizarea acestora. Soldul este debitor şi reflecta existenţa mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de valută străină recalculată în valută naţională. 243 Dt Ct 1. Incasarea mijloacelor băneşti pentru 1. Achitarea datoriilor privind operaţiile 16

achitarea creanţelor aferente: comerciale a) facturilor comerciale Dt521,539,421,426 Ct243 Dt243 Ct221,229,134 2. Incasarea mijloacelor băneşti în casa din b)veniturilor calculate (arendei, CCVS dividentelor, redevenţelor) Dt247 Ct243 3. Achitarea creditelor bancare şi a Dt243 Ct 228,622 împrumuturilor pe termen lung şi scurt în 2. Vărsarea mijloacelor băneşti în CCVS valută străină din casa ăntreprinderii Dt411,413,511,513 Ct243 Dt243 Ct241 4. Deschiderea acreditivelor, cartelelor de 3. Înregistrarea în CCVS a mijloacelor credit şi magnetice acreditivului neutilizat Dt244 Ct243 Dt243 Ct244 5. Acordarea avansurilor pe termen lung şi 4. Trecerea în CCVS a mijloacelor băneşti scurt valutare în expediţie Dt136,224 Ct243 Dt243 Ct245 6. Reflectarea diferenţelor de curs valutar, 5. Înregistrarea mijloacelor primite sub nefavorabile, aferente soldului mijloacelor formă de acorduri ale fondatorilor şi altor valutare în CCVS participanţi în C.S. Dt722 Ct243 Dt243 Ct311,313 7. Achitarea amenzilor, penalităţilor, 6. Înregistrarea creditelor bancare şi a despăgubirilor împumuturilor pe termen lung şi scurt în valută Dt714 Ct243 străină. Dt243 Ct411,413,511,513 7. Restituirea avansurilor transferate anterior Dt243 Ct136,224 8. Înregistrarea mijloacelor sub formă de avansuri primite pe termen lung şi scurt Dt243 Ct424,523 9. Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor in valuta straina Dt243 Ct622 10. Cumpărarea mijloacelor băneşti in valuta straina Dt243 Ct242(229) 11. Incasarea greşită a mijloacelor băneşti în CCVS Dt243 Ct539(921)

CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN ALTE CONTURI BANCARE Pentru efectuarea unor operatiuni de decontare specifice intreprinderile pot deschide la banca si alte Conturi speciale. In aceste conturi se tine evidenta mijloacelor banesti atit in valuta nationala cit si in valuta straina alocate in acreditive, carnete de cecuri cu limita de suma, carduri bancare. Modul de efectuare a decontarilor pe conturile speciale la banci este reglementat de Regulamentul privind decontarile fara numerar in R.M. nr.25/11-02 din 12.07.1996 si Regulamentul privind organizarea de catre banci a platilor cu carduri pe teritoriul R.M. nr.58/11-02 din 22.05.1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Acreditivul reprezinta ordinul dat bancii comerciale de titularul de cont bancar de a deschide un cont special la dispozitia beneficiarului, pentru a plati valorile materiale livrate sau serviciile prestate, la prezentarea documentelor ce confirma expedierea marfurilor sau prestarea 17

serviciilor. Acreditivul poate fi deschis in valuta nationala sau straina in banca platitorului sau beneficiarului. Acreditivul este destinat pentru decontarile numai cu un singur beneficiar si nu poate fi readresat. Nu se admite achitarea acreditivului in numerar. In functie de forma juridica acreditivul poate fi:  Revocabil care poate fi modificat sau anulat de banca eminanta sau platitor fara acordul si avizarea beneficiarului;  Irevocabil care contine clauze privind imposibilitatea modificarii sau anularii acestuia fara consimtamintul partilor contractante. In functie de rgadul de garantare a platii:  Acoperit, valoarea caruia este asigurata si de alte institutii bancare;  Neacoperit, fara garantarea suplimentara a platii de catre alte institutii bancare. Pe teritoriul R.M. se utilizeaza numai acreditivul acoperit si irevocabil. In R.M. acreditivul se deschide pe o perioada de 25 zile. Inchiderea sau suspendarea acreditivului se efectueaza: a. La expirarea termenului acreditivului; b. La cererea partilor contractante privind refuzul de utilizare a acreditivului pina la expirarea termenului acestuia. Platitorul primeste de la banca extrasul de cont si borderoul de utilozare a acreditivului remis de catre beneficiar prin banca sa. Evidenta analitica a acreditivelor se tine pe tipuri de acreditive, pe banci la care sunt deschise, pe clienti care beneficiaza de acreditive si valuta in care sint deschise acreditivele. Cecul este un document de decontare prin care intreprinderea da ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la prezentarea cecului de catre beneficiarul de cec. Agentii economici – persoane juridice pot utiliza pe teritoriul R.M. numai cecuri cu limita de suma. Termenul de valabilitate a carnetului de cecuri cu limita de suma constituie un an, iar a cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma eliberat beneficiarului de cec spre plata la banca – 10 zile lucratoare. Perioada carnetului de cecuri cu limita de suma poate fi prelungita, iar soldul – completat. Pentru primirea carnetului de cecuri cu limita de suma, la banca se inainteaza o cerere care trebuie sa cuprinda semnaturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare si amprenta stampilei. Impreuna cu cererea se prezinta o dispozitie de plata privind transferarea mijloacelor banesti din CCVN sau cel de imprumut pe contul extrabilantier al bancii din care se va utiliza carnetul de cecuri cu limita de suma. La sfirsitul lunii beneficiarul de cecuri intocmeste borderoul cecurilor primite si il transmite impreuna cu cecurile bancii spre executare. Ca urmare, eminentul de cec primeste impreuna cu extrasul de cont un exemplar al borderoului cecurilor drept confirmare a platii cecului. Controlul asupra folosirii carnetului de cecuri cu limita de suma eliberat intreprinderii pentru stingerea datoriei de creditor se tine in mod operativ de catre contabilul-sef. Evidenta analitica se tine pe fiecare carnet de cecuri primit. Un alt cont bancar deschis de intreprinderi se materializeaza in obtinerea unui card bancar. Cardul bancar reprezinta o baza de date (informatie) standardizata, protejata si individualizata, stocata pe un suport material, fiind utilizat de detinator in modul prevazut in obligatiile reciproce cu eminentul cardului si acceptat de vinzator in calitate de instrument de plata la procurarea de marfuri, primirea de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii. Mijloacele banest aflate pe carduri bancare sunt utilizate preponderent de titularii de avans pentru achitarea serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fara intocmirea nemijlocit a documentelor de plata (de exemplu, la achitarea pentru combustibil la statiile de alimentare cu combustibil etc.) Cardurile pot fi clasificate:  In functie de sfera de utilizare: - Carduri locale, aria de utilizare a carora este teritoriul R.M. - Carduri internationale care pot fi utilizate atit pe teritoriul R.M. cit si peste hotare.  Dupa functia cardurilor bancare: 18

De debit, legate direct de conturile bancare ale titularilor de carduri, din care sint achitate valoarea bunurilor procurate si serviciilor primite sau sumele in numerar retrase de catre titulari; De credit, conform carora titularilor le sint deschise linii de credit, fapt ce le permite sa procure bunuri sau servicii in limita unui plafon stabilit in prealabil. Creditele acordate prin carduri de credit se ramburseaza in modul stabilit in contractul de credit; Achitate anticipat care reprezinta cardurile achitate la o suma determinata, transferata din conturile bancare ale titularilor sau achitate in numerar; Polifunctionale care imbina functii ale cardurilor enumerate mai sus. Pentru primirea cardului bancar fiecare titular depune o cerere, cerere-ancheta, procura, in baza carora i se elibereaza cardul. La utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic (automatul) elibereaza un bon de plata in 2 exemplare care este utilizat pentru intocmirea si prezentarea decontului de avans. Detinatorul de card bancar primeste la sfirsitul lunii extrase de cont. Titularul cardurilor bancare este obligat sa verifice corectitudinea casarii mijloacelor de pe card de catre banca, avind la baza raportul titularului de avans privind utilizarea mijloacelor banesti. Evidenta analitica a cardurilor bancare se tine pe tipuri de carduri si pe banci eminente. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul 244”Conturi speciale la bănci”. Este in cont de activ. În Dt se reflectă incasarea mijloacelor băneşti în conturile speciale la bănci, iar în Ct utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul este debitor şi prezintă soldul mijloacelor băneşti neutilizate, înregistrate în acreditive, carnete de cecuri culimită de sumă, mijloacelor pe carduri bancare la finele perioadei de gestiune. Evidenţa existenţei şi mişcării mijloacelor în valută străină se ţine distinct. 244 Dt Ct 1. Deschiderea acreditivelor carnetelor de 1. Achitarea facturilor furnizorilor pe cecuri cu limita de sumă, carduri bancare, seama sumelor acreditivelor şi cu cecuri şi de credit pe seama: din carnetele de cecuri cu limită de sumă a) mijloace băneşti proprii Dt521,539,426 Ct244 Dt244 Ct242,243 2. Înregistrarea în conturile respective a b)creditelor bancare pe termen scurt sumelor neutilizate a acreditivelor, Dt244 Ct511 cardurilor bancare şi carnetelor de cecuri 2. Reflectarea diferenţelor de curs valutar cu limită de sumă favorabile aferente, soldurilor mijloacelor Dt242,243,511 Ct244 valutare înregistrate în acreditive, carduri 3. Reflectarea diferenţelor de curs valutar bancare: nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor Dt244 Ct622 băneşti înregistrate în acreditive, carduri bancare Dt722 Ct244 Evidenta sintetica a conturilor speciale la banci se tine in registrul pentru contul 244”conturi speciale la banci” privind debitul si creditul contului, care poate fi intocmit manual sau automatizat. Aceste registre sunt structurate pe perioade, pe conturi corespondente si pe tipuri de activitati. La sfirsitul perioadei de gestiune informatia din acest registru se trece in Cartea mare.

CONTABILITATEA TRANSFERURILOR ÎN EXPEDIŢIE ŞI A DOCUMENTELOR BĂNEŞTI In procesul desfasurarii activitatii economico-financiare apare necesitatea de a transfera mijloace banesti prin oficiile postale, a efectua depuneri de numerar in institutiile bancare dupa 19

timpul operational de deservire a clientilor in casele de incasari serale sau casele cu program prelungit. Depunerea numerarului la banca in afara programului operativ, dar pina la finele programului de lucru sau in casele de incasari serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocita a acestuia la casieriile bancii sau prin genti sigilate care se efectueaza prin:  Delegatul intreprinderii direct la casieriile bancii;  Colectarea de catre serviciul de incasare valori al bancii. La predarea banilor la banca se intocmesc:  Dispozitia de plata de casa;  Borderoul insotitor. Borderoul insotitor se intocmeste in trei exemplare: primul se inchide in geanta de incasator, celelalte doua exemplare se inmineaza casierului sau incasatorului impreuna cu geanta. Al treilea exemplar se restituie intreprinderii de catre casierul casei de incasari serale sau incasator, avind semnatira incasatorului si stampila bancii care confirma predarea banilor din casa. Pe partea verso a borderoului insotitor se indica lista bancnotelor din geanta si suma totala a incasarilor predate de intreprindere. In cazul cind au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se intocmeste un proces-verbal care are un caracter indiscutabil. Evidenta analitica a transferurilor banesti in expeditie se tine pe tipuri de transferuri banesti in expeditie si institutii bancare. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în expediţie, adică sumele băneşti depuse în casieriile băncii sau oficiile postale, transmise incasatorilor cu scopul înregistrării ulterioare în contul curent sau în alt cont al întreprinderii este destinat contul 245”Transferuri băneşti în expediţie”. Este un cont de activ. În Dt se reflectă suma mijloacelor băneşti în expediţie iar în Ct - înregistrarea mijloacelor băneşti în contul de decontare sau în alt cont al întreprinderii.. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în expediţie la sfirsitul perioadei de gestiune destinate înregistrării în conturile bancare. 245 Dt Ct 1. Depunerea mijloacelor băneşti 1. Înregistrarea sumelor transferurilor sumelor Dt245 Ct241,227,229 băneşti în CCVN sau CCVS Dt242,243 Ct245 La contul 245 se tine evidenta pentru depunerea la banca a incasarilor de seara. Dupa ora 1600 inregistram: Dt 245 Ct 241 ∑ 4500 (dispozitie de plata) A doua zi la ora 900 : Dt 242 Ct 245 ∑ 4500 (extras de cont) Pe linga mijloacele banesti in numerar, in casieria intreprinderii pot fi pastrate si unele documente banesti, cum ar fi marcile postale, biletele de tratament, biletele de transport achitate, foile de odihna etc. Foile procurate de la casele de odihna, sanatorii, foile turistice care se pastreaza in casieria intreprinderii, cit si vinzarii tertilor. In contabilitate, pentru generalizarea informatiei privind existenţa şi mişcarea documentelor băneşti aflate în casieria ăntreprinderii (timbre poştale, timbre fiscale de stat, timbre pentru cambii, bilete de călătorie achitate, bilete de tratament şi odihnă) este destinat contul 246”Documente băneşti”. Este un cont de activ. În Dt acestui cont se reflectă intrarea documentelor băneşti în casa întreprinderii, iar în Ct ieşirea documentelor băneşti. Soldul este debitor şi prezintă, existenţa documentelor băneşti la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe feluri de documente băneşti. 246 Dt 1.Procurarea documentelor băneşti Dt246 Ct241,227,532,539,521 2. Înregistrarea plusurilor de documente băneşti constatate la inventariere Dt246 Ct612 20

Ct 1. Ieşirea documentelor băneşti (vînzarea, schimbul) Dt714 Ct246 2.Reflectarea lipsurilor documentelor băneşti constatate la inventariere

Dt714 Ct246 Conform Codului fiscal, sumele inlesnirilor acordate salariatilor de catre patron sunt considerate ca venitul impozabil al salariatului. Astfel, valoarea de bilant sau diferenta dintre valoarea de bilant si valoarea la care se elibereaza foile de odihna si turistice personalului constituie veniturile acestora si sunt adunate la venitul impozabil al salaritului. In cazul cind valoarea foilor turistice si de odihna eliberate personalului se retine din salariu, se intocmeste formula contabila: Dt 227 Ct 246 Dt 531 Ct 227 Utilizarea marcilor postale, a biletelor de transport: Dt712, 713 Ct 246 Evidenta sintetica si analitica a operatiunilor privind transferurile banesti in expeditie si a documentelor banesti se tine in registrele pentru conturile 245 si 246, care se elaboreaza de sine statator de fiecare intreprindere, contin informatii privind soldul la inceputul si sfirsitul perioadei de gestiune, miscarea in decursul perioadei se organizeaza pe tipuri de activitati ale intreprinderii.

Evidenţa creanţelor personalului si a datoriilor pe termen scurt ale personalului. Creantele personalului reprezinta datorii ale angajatilor fata de intreprindere si apar in urma:  Acordarii avansurilor spre decontare (titularilor de avans);  Procurarii de catre angjati a marfurilor cu achitatrea in rate;  Recuperarii de catre gestionari a daunei materiale cauzate;  Altor datorii (privind pensiile alimentare si alte titluri executorii, privind platile efectuate in folosul angajatilor pentru serviciile comunale etc). Creantele personalului se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente primare:  Dispozitia de plata;  Lista (statutul de plata);  Documentele cu titluri executorii;  Lista de inventariere a creantelor si datoriilor;  Decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;  Angajamentul de plata. Pentru evidenta sintetica a creantelor pe termen scurt ale personalului se utilizeaza contul de activ 227”Creante pe termen scurt ale personalului”. Acesta este destinat generalizarii informatiei privind existenta, formarea si achitarea creantelor nominalizate. In debitul contului 227 se reflecta aparitia creantelor pe termen scurt ale personalului, iar in credit – achitarea acestora. Soldul contului este debitor si reprezinta creantele personalului fata de intreprindere la finele perioadei de gestiune. Evidenta analitica se tine pe fiecare debitor, pe tipuri de creante, pe termene de aparitie si de achitare a acestora. (vezi tabelul). 227 Dt Ct 1. Acordarea avansurilor personalului 1. Achitarea intreprinderii contra remuneratiilor sau creantelor personalului prin: spre decontare  Retinerea din salariu Dt 227 Ct 241,242,243 Dt 531 Ct 227 2. Reflectarea creantelor personalului fata  Varsarea numerarului de organizatiile de comert pentru Dt 241,242 Ct 227 marfurile vindute lui in credit fata de 2. Trecerea care intreprinderea joaca rolul de garant sumelor spre decontare dupa destinatie: 21

a) b) c) 3.

4.

5.

6.

7.

si recupereaza integral organizatiilor de comert sumele creditului acordat cumparatorilor (salariatilor) a) Din mijloacele intreprinderii Dt 227 Ct 539 b) pe seama creditelor bancare Dt 227 Ct 512 Reflectarea sumelor lipsurilor constatate in perioada de gestiune si recunoscute de persoanele vinovate sau adjudecate de organele judiciare de la acesta ce urmeaza sa fie recuperate:  In perioada de gestiune curenta Dt 227 Ct 612  In perioadele de gestiune ulterioare Dt 227 Ct 422, 515 Reflectarea imprumutului acordat salariatilor intreprinderii pentru constructia locuintelor si in alte cazuri prevazute de legislatie:  Din mijloacele intreprinderii Dt 227 Ct 241, 242  Pe seama creditelor bancare Dt 227 Ct 512, 412 Reflectarea creantelor personalului intreprinderii pentru serviciile comunale si locative acordate: Dt 227 Ct 612 Reflectarea creantelor personalului intreprinderii fata de alti creditori (pentru pensii alimentare si alte titluri executorii) Dt 227 Ct 539 Reflectarea sumelor platite in plus aferente retribuirii muncii la finele perioadei de gestiune: Dt 227 Ct 531

Dt 111,123,211,213,217,712,713,813 Ct 227 3. Restituirea sumelor spre decontare neutilizate Dt 241, 242 Ct 227 4. Recuperarea daunei materiale cauzate de catre salariat intreprinderii Dt 241,242,243,531 Ct 227 5. Compensarea avansurilor acordate salariatilor in limitele remuneratiilor calculate Dt 531 Ct 227

Titularii de avans sunt angajatii intreprinderii, carora li se elibereaza mijloace banesti spre decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmeaza a fi suportate de catre angajatul respectiv, cum sint cheltuielile de deplasare (aferente deplasarii angajatului in interes de serviciu) si cheluielile gospodaresti (aferente procurarii unor active). Deplasarea in interes de serviciu este o detasare a angajatului in vederea executarii in alta localitate a unor anumite lucrari (servicii) legate nemijlocit de activitatea intreprinderii. Deplasarea se efectuieaza conform dispozitiei conducatorului (Ordin pe intreprindere) si se perfecteaza prin eliberarea legitimatiei de deplasare. Termenul deplasarii se determina de catre conducatorul intreprinderii, dar nu poate depasi (fara a lua in calcul timpul aflarii in drum) doi ani la detasarea peste hotare si 40 de zile – la detasarea pe teritoriul Republicii Moldova. Compensarea cheltuielilor de deplasare se efectueaza pentru zilele aflarii efective in deplasare, conform legitimatiei de deplasare si documentelor de calatorie prezentate. In scopul determinarii termenului efectiv al deplasarii, in legitimatia de deplasare se fac mentiunile privind plecarea si sosirea in punctele de destinatie si se confirma prin stampilele intreprinderilor respective. Cheltuielile de deplasare recuperate de intreprindere angajatilor detasati cuprind: 22

 Cheltuielile de transport;  Diurnele;  Cheltuielile de cazare. Modul de determinare si de recuperare a cheltuielilor de deplasare este stabilit in Regulamentul cu privire la detasarea angajatilor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor din Republica Moldova (in continuare Regulament) aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24.06.2002. In baza documentelor justificative prezentate (bilete de transport aerian, feroviar, pe apa, transportul auto public, cu exceptia taximetrelor) angajatilor detasati li se achita cheltuielile de transport tur-retur la tarifele clasei economice. Intreprinderea achita angajatilor detasati diurnele, conform normelor stabilite in Regulament, care sint diferentiate pe categorii (I,II si III), in functie de posturile detinute de persoanele detasate, de scopul si caracterul deplasarii. Diurnele pentru fiecare zi de aflare in deplasare pe teritoriul Republicii Moldova constituie 35 lei (indiferent de categorie). Pentru deplasarile peste hotare normele diurnelor sunt stabilite tinindu-se cont de categoria persoanei detasate si tara gazda. Cheltuielile de cazare efective se recupereaza in marimea care nu va depasi plafoanele pentru cazare stabilite de Regulament si simbolizate cu A si B. Plafonul A se aplica persoanelor prevazute la categoriile I si II, iar plafonul B la categoria III. Cheltuielile pentru cazare se confirma prin anexarea documentelor justificative la decontul de avans intocmit. Daca astfel de documente nu sunt prezentate, la deplasarea pe teritoriul R.M. cheltuielile respective se compenseaza angajatului in suma de _____ lei. In termen de 3 zile de la revenirea din deplasare angajatul prezinta raportul (decontul de avans) privind cheltuielile suportate si restituie soldul neutilizat al avansului. Soldul avansului neutilizat si/sau neustificat prin documentele necesare se restituie de angajat in valuta in care a fost eliberat avansul sau, prin acord intre administratia intreprinderii si angajatul detasat – in lei, la cursul de schimb stabilit de B.N.M. la data restituirii avansului. Necesitatea cheltuielilor suportate de catre angajat si reflectate in decontul de avans se confirma de catre conducatorul subdiviziunii structurale a intreprinderii (sectie etc), in functie de destinatia deplasarii. Dupa verificarea de catre contabil, decontul de avans se aproba de conducatorul intreprinderii si se accepta spre contabilizare. Pentru contabilizarea datoriilor fata de titulari de avans in cazul in care acestia efectueaza cheltuieli fara a primi avansuri de la intreprindere se foloseste contul 532 „Datorii fata de personal privind alte operatii”. Contul 532 este destinat generalizarii infirmatiei referitoare la decontarile cu personalul intreprinderii privind alte operatii, cu exceptia decontarilor privind retribuirea muncii. Este un cont de pasiv.In creditul acestui cont se reflecta datoriile privind alte operatii calculate personalului, iar in debit – achitarea si trecerea la scaderi a datoriilor. Soldul acestui cont este creditor si reprezinta datoriile intreprinderii fata de personal privind alte operatii la finele perioadei de gestiune. Evidenta analitica se tine pe fiecare lucrator, pe feluri de datorii, pe termene de aparitie si de achitare a acestora. 532 Dt Ct 1. Recuperarea 1. Reflectarea valorilor activelor procurate de lucrătorilor întreprinderii a cheltuielolor lucrători pentru întreprindere fără acordarea aferente procurării valorilor materiale şi altor avansului operaţii Dt 111, 112, 121, 123, 125, 211, 213, 217, 246, Dt 532 Ct 241,242 712, 713 Ct532 2. Reflectarea sumelor cheltuielilor neacoperite aferente avansurilor primite Dt 227 Ct 532 Rezolvati problemele: 23

1. Directorul adjuct al intreprinderii SRL „Studium” a plecat in deplasare in or.Balti pe termen de 3 zile. La intoarcere a prezentat decontul de avans in care:  cheltuielile de transpot dus-intors au constituit suma de 200 lei;  diurna – 140 lei  cazarea – 450 lei La finele perioadei de gestiune intreprinderea a restituit cheltuielile de deplasare a directorului adjunct. Sarcina: completati decontul de avans, alcatuiti formulele contabile, tineti evidenta analitica pe contul 532. 2. Depozitarul intreprinderii SRL „Studium” a primit avans pentru cheltuieli de gospodarie in suma de 1800 lei. De la magazinul „Marfuri de uz casnic” el a procurat:  Intrerupatoare – 5 bucati la pret de 25 lei;  Prize – 8 bucati la pret de 22 lei;  Prelungitoare – 5 bucati la pret de 35 lei;  Lampi – 5 unitati la pret de 240 lei. La intoarcere el a indeplinit decontul de avans in suma de ______lei (a anexat la el factura de plata de la magazin) si a restituit in casa banii ramasi. Sarcina: completati decontul de avans, alcatuiti formulele contabile, tineti evidenta analitica pe contul 227.

Decontari cu fondatorii intreprinderii pentru mijloacele depuse in fondul statutar. Capitalul statutar reprezinta valoarea totala a aporturilor fondatorilor (proprietarilor) la capitalul intreprinderii. In corespundere cu Legea despre antreprenoriat si intreprinderi № 845- XII din 03.01.92 si Hotarirea Guvernului № 50 din 29.01.92 intreprinderile comerciale sint obligate sa formeze capitalul lor statutar, prevazut de Statutul intreprinderii, ceeia ce inseamna ca fondatorii trebuie sa depuna pe conturile intreprinderii sumele cotelor sale in fondul statutar. Pina la momentul inregistrarii intreprinderii fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede o proportie mai mare (art.113 alin.(3) din Codul Civil). In cazul cind este un singur proprietar al intreprinderii el este obligat sa depuna 100% din capitalul statutar la fondarea intreprinderii. In prezent sint fixate urmatoarele cuantumuri minime ale capitalului statutar:  Pentru societatile cu raspundere limitata – 300 salarii minime (punctul 69 din Regulamentul societatilor economice);  Pentru societatile pe actiuni de tip deschis – 20000lei, iar pentru societatile pe actiuni de tip inchis – 10000lei (art.40 alin.(2) din Legea privind societatile pe actiuni) In calitate de aporturi la capitalul statutar pot servi mijloace banesti sau orice bunuri aflate in circuitul civil (mijloace fixe, materiale, marfuri, etc). Valoarea aportului in natura la capitalul statutar al intreprinderii se aproba de adunarea generala a fondatorilor. Aporturile nebanesti se inregistreaza la valoarea de intrare care include valoarea lor prevazuta in actele de constituire si cheltuielile de transport, montaj, instalare, inregistrare de stat, etc) Dupa ce intreprinderea este inregistrata fondatorii sau angajeaza o persoana fizica in functia de director sau aleg directorul intreprinderii din componenta fondatorilor. Directorul conduce intreprinderea, semneaza contractele, documentele financiare, angajeaza personalul intreprinderii.

Contul 311 „Capital statutar” Pentru generalizarea informatiei privind situatia si miscarea capitalului statutar al intreprinderii este destinat contul 311”Capital statutar”. Contul 311 este un cont de pasiv. În Creditul acestui cont se înregistrează valoare nominala a mijloacelor depuse în Capitalul Statutar al întreprinderii, iar in Debit - mijloacele retrase de către proprietar. Soldul acestui cont este creditor reprezinta mărimea Capitalului Statutar la finele perioadei de gestiune si se reflacta in capitolul 3”Capital propriu” din Bilantul contabil. Evidenţa analitică a Capitalului Statutar se tine pentru fiecare fondator (acţionar, 24

asociat) al întreprinderii intreprinderii.

aparte si pe alte directii stabilite in politaca de contabilitate a 311 Dt

Ct

Micşorarea C.S. în cazul : a) reducerii valorii nominale a acţionarilor Dt311 Ct313 b) acoperirii pierderilor totale Dt311 Ct332

1.Constituirea C.S. după înregistrarea întreprinderii în mărimea declarată în actele de constituire: a) la suma mijloacelor băneşti depuse Dt242 Ct311 Dt243 Ct311 b) la suma capitalului nevărsat Dt313 Ct311 2.Mărirea C.S. pe seama: a) majorării valorii nominale a acţiunilor Dt313 Ct311 b) profitului nerepartizat al anilor precedenţi Dt332 Ct311 c) profitului net al anului de gestiune Dt333 Ct311

Contul 312 ”Capitalul Suplimentar” Contul 312 este destinat generalizării informaţiei privind sumele repartizate pentru mărirea capitalului pe seama profitului sau pe seama excedentului valorii acţiunilor proprii vîndute asupra valorii nominale a acestora, precum şi privind reflectarea deferenţelor de curs valutar rezultate din operaţiile de circulaţie a capitalului în valută străină. Este un cont de pasiv. În credit se reflectă mărirea capitalului suplimentar, iar în debit micşorarea acestuia. Soldul contului poate fi creditor, se înregistrează în pasivul bilanţului cu semnul plus (”+”), sau debitor, se reflectă în pasivul bilanţului cu semnul minus (“-“) . Evidenţa analitică se ţine în aşa mod ca să asigure crearea informaţiei privind existenţa, crearea şi direcţiile de utilizare a mijloacelor. 312 Dt 1. Micşorarea capitalului suplimentar în cazul : a) reflectării diferenţelor de curs nefavorabile aferente aporturilor în valută Dt 312 Ct313 b) introducerii modificărilor respecive în documentele de constituire Dt312 Ct311 c) reflectării diferenţelor aferente vînzării acţiunilor proprii sub valoaea lor nominală Dt312 Ct313, 314

1.

2.

Ct Mărirea capitalului suplimentar pe seama: a) sumelor diferenţelor depăşirii valorii de vînzare a acţiunilor proprii asupra valorii nominale a acestora Dt313,314 Ct312 b)profitului nerepartizat; rezervelor Dt332 Ct 312 Dt333 Ct312 Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor în valută Dt313 Ct312

313”Capital nevărsat” Contul 313 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea capitalului nevărsat al întreprinderii. Este un cont de activ (este o exceptie in clasa conturilor de pasiv). În debit se reflectă datoriile fondatorilor aferente aporturilor în capitalul statutar, precum şi valoarea nominală a acţiunilor subscrise nevărsate. In credit - achitarea datoriei aferente aporturilor în capitalul statutar şi valoarea nominală a acţiunilor achitate. Soldul este debitor şi reflectă datoriile fondatorilor precum şi valoarea acţiunilor subscrise nevărsate la finele perioadei de gestiune şi 25

se reflectă în bilanţul contabil cu semnul minus(“-“). Evidenţa analitică se ţine pe feluri de acţiuni subscrise nevărsate. 313 1.

2.

Dt Reflectarea cotei aferente aporturilor în C.S. nevarsat de fondatori, precum şi a valorii nominale a acţiunilor subscrise nevărsate Dt313 Ct311 Atribuirea la capitalul suplimentar a diferenţelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor în valută Dt313 Ct312

Ct Intrări de la fondatori în contul achitării datoriilor aerente aporturilor în capitalul statutar. a) de mijloace băneşti Dt241,242,243 Ct313 b) de valori materiale Dt211,212,213,217Ct313 c) de active nemateriale Dt111 Ct313 d) de terenuri Dt122 Ct313 e) de mijloace fixe Dt123 Ct313 f) de active materiale în curs de execuţie Dt121 Ct313 1.

Contul 314 „Capital retras” Contul 314 este destinat generalizarii infirmatiei privind existenta si miscarea actiunilor proprii rascumparate de la actionari. Este un cont de activ. In debitul acestui cont se inregistreaza valoarea actiunilor proprii rascumparate de la actionari, iar in credit – valoarea actiunilor anulate si revindute. Soldl contului este debitor si reprezinta valoarea actiunilor proprii rascumparate de la ctionari la finele perioadei de gestiune si se reflecta in bilantul contabil cu semnul minus „-„.Evidenta analitica a capitalului retras se tine pe feluri de actiuni. 314 1. 2.

Dt Valoarea actiunilor proprii rascumparate Dt 314 Ct 241,242,243 Atribuirea la capitalul suplimentar a diferentelor de curs valutar favorabile aferente aporturilor in valuta straina Dt 314 Ct 312

1.

2. 3.

4.

Ct Micsorarea capitalului statutar cu valoarea nominala a actiunilor proprii retrase din circulatie si anulate Dt 311 Ct 314 Vinzarea actiunilor proprii rascumparate de la ctionari Dt 241,242,243 Ct 314 Reflectarea diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente vinzarii actiunilor proprii sub valoarea lor nominala Dt 312 Ct 314 Plata dividendelor cu actiunile proprii rascumparate de intreprindere Dt 537 Ct 314

Rezolvaţi problema: La data de 2 martie Muntean Ecaterina,domeciliata în mun.Chisinau, str.E.Doga 21, ap.56, buletin seria B Nr.254789, din 22.03.2005, eliberat de of.04; şi Vasilii Ciobanu, domiciliat mun.Chisinău, str.V.Lupu 15, ap.22, buletin seria A Nr. 453268, din 14.06.2002, eliberat de of.02; au decis să fondeze o societate cu răspundere limitată şi să-i atribuie denumirea „Studium” . Capitalul statutar al firmei a fost stabilit în mărime de 25000 lei. S-a decis că Muntean Ecaterina va depune 10000 lei, iar Vasilii Ciobanu, respectiv, 15000 lei. La data de 9 martie fondatorii au depus fiecare 40% din suma capitalului statutar pe contul curent în valută naţională provizoriu. 10 martie - intreprinderea a fost înregistrată oficial. Cod fiscal Nr. 1000903201042. În aceiaşi zi Ciobanu V. a prezentat decontul de avans, cu documentele respective ataşate, pentru următoarele cheltuieli: - Factura fiscală şi chitanţa despre achitarea ştampilei întreprinderii – 450 lei; 26

-

Factura fiscală şi chitanţa despre achitarea codurilor statistice – 70 lei; Factura fiscală şi chitanţa despre achitarea serviciilor biroului juridic „Lege” - 350 lei; Factura fiscală şi cecul de la magazinul „Unic” pentru procurarea rechizitelor de birou: un calculator – 150 lei; un pachet de hirtie A-4 – 50 lei; 4 stilouri – 28 lei; 10 creioane – 20 lei; şi pentru procurarea unui ceainic electric – 450 lei. La data de 23 martie a fost achitat decontul de avans d-lui Ciobanu V. din casa întreprinderii. La data de 30 martie intreprinderea a calculat şi achitat taxa pentru amenajarea teritoriului. Sarcina: - de scris Procesul verbal al adunării fondatorilor; - de înregistrat depenerea capitalului statutar (C.S.) şi de complectat Registrul operaţiunilor economice p-u luna martie; - de complectat decontul de avans; - de ţinut evidenţa analitică pe conturi; - de complectat Bilantul soldurilor şi rulajului pe conturi şi Raportul financiar.

27

CONTABILITATEA CREANŢELOR Creantele reprezinta drepturi juridice ale intreprinderii ca creditor de a primi la scadenta stabilita de contractele intocmite, cambiile primite sau alte documente o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoanele juridice sau fizice numite debitori. Componenta, modul de constatare, de evaluare, de formare si de stingere a creantelor sunt reglementate de prevederile S.N.C.3 ”Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii”, S.N.C.5 ”Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C.11 ”Contractele de constructie”, S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)”, S.N.C. 18 „Venitul”. Creantele intreprinderii se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala. Creantele in valuta straina se reflecta in rapoartele financiare in valuta nationala, prin aplicarea cursului de schimb valutar la data intocmirii documentelor justificative (privind livrarea produselor si marfurilor, prestarea serviciilor, eliberarea avansului spre decontare etc.), la finele perioadei de gestiune (data intocmirii Bilantului contabil) si la data achitarii acestora. Evidenta creantelor comerciale. Creantele comerciale apar in cazul cind momentul transmiterii catre cumparatori a drepturilor de proprietate asupra produselor, marfurilor si altor active livrate, prestarii de servicii nu coincide cu momentul achitarii acestora. Pentru generalizarea informatiei privind existenta, formarea si achitarea creantelor cu o durata nu mai mare de un an aferente decontarilor cu cumparatorii si clientii pentru produsele (marfurile) livrate, serviciile prestate si avansurile acordate pot fi utilizate urmatoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creante pe termen scurt”: -

Contul 221„Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”;

-

Contul 222 „Corectii la datorii dubioase”;

-

Contul 223 „Creante pe termen scurt ale partilor legate”;

-

Contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”.

Contul 221 “ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată de achitare nu mai mare de 1 an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţi pentru produsele, mărfurile expediate, lucrările efectuate şi serviciile prestate la preţul de livrare şi tarife inclusiv TVA. Este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit- achitarea lor. Soldul este debitor şi prezintă suma creanţelor pe termen scurt la finele perioadei de gestiune. Evidenta analitica a creantelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se tine pe fiecare debitor, pe termene de formare si de achitare a acestora. 221 Dt Ct 1.

Reflectarea datoriilor cumpărătorilor 1. Intrarea mijloacelor băneşti pentru pentru produsele finite, mărfurile vîndute achitarea creanţelor pe termen scurt şi serviciile prestate la preţuri de aferente facturilor comerciale livrare(fără TVA,accize) Dt241,242,243 Ct221 Dt221 Ct611 2. Anularea creanţelor pe termen scurt 2. Reflectarea sumei TVA ţi accizelor compromise pe seama: care urmează a fi primite de la a) rezerve privind datorii dubioase cumpărători Dt222 Ct221 Dt221 Ct534,535 b)cheltuielilor perioadei(dacă rezeva nu este 3.

Reflectarea diferenţelor de curs constituită) valutar fovorabile aferente creanţelor în Dt712 Ct221 valută străină la finele perioadei de 3. Reflectarea la valoarea de intrare a gestiune 28

Dt221 Ct622

activelor primite prin schimbul cu alte active Dt111,123,211,213,216,217 Ct221 4. Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creanţelor în valută străină la finele perioadei de gestiune. Dt722 Ct221 5. Achitarea creanţelor pe seama: a) datoriilor faţă de furnizori(în cazul efectuării decontării prin compensarea cererilor reciproce) Dt521, 522 Ct221 b) avansurilor primite(pe termen scurt) Dt523 Ct221

Livrarea produselor, marfurilor si prestarea serviciilor se efectueaza in baza urmatoarelor documente primare: Factura fiscala; Factura de expeditie; Proces-verbal de primire-predare a serviciilor; Dispozitie de plata; Dispozotie de incasare; Proces-verbal de inventariere etc. Factura fiscala este un formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat cumparatorului de catre subiectul impozabil, inregistrat in modul stabilit, la efectuarea livrarilor impozabile. Factura fiscala este destinata pentru evidenta la agentii economici, inregistrati ca platitori a TVA, a circulatiei marfurilor si prestarea serviciilor, a activitatii transportarii auto a marfurilor impozabile, pentru achitarea tarifelor pentru serviciul de transport efectuat si de asemenea pentru evidenta operativa, contabila si de magazie, precum si in scopuri fiscale. (Vezi: “Instructiunea privind completarea formularului tipizat”) Factura de expediţie este un formular tipizat de document primar cu regim special, folosit atît de catre agentii economici, inregistraţi ca platitori a TVA, cît şi de cei care nu sînt înregistraţi ca plătitor a TVA, la efectuarea livrarilor care nu sînt impozabile cu TVA. Agenţii economici, plătitori de TVA, completează factura de expediţie în următoarele cazuri: - la livrările de mărfuri sau prestările de servicii care nu sînt impozitate cu TVA; - la transmiterea bunurilor materiale la custodie. Pe factura de expediţie se face înscripţia “La custodie”; - la transmiterea bunurilor materiale pentru prelucrare în afara teritoriului întreprinderii. Pe factura de expediţie se face înscripţia “La prelucrare”; - la transportarea bunurilor materiale pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie în afara teritoriului întreprinderii. Pe factura de expediţie se face înscripţia “Pentru reparaţie”. Agenţii economici neplătitori de TVA completează facturile de expediţie la livrările de mărfuri şi prestările de servicii atît impozabile cu TVA cît şi neimpozabile şi în celelalte cazuri enumărate mai sus. (Vezi: “Instrucţiuni privind completarea formularului tipizat cu regim special al facturii de expediţie pentru transporturile de mărfuri cu mijloace auto”) Pentru majorarea volumului de vinzari intreprinderile accepta vinzarile de marfuri si servicii cu achitarea in rate. In astfel de situatii unele sume nu vor fi achitate de cumparatori (clienti), adica vor deveni datorii dubioase. Creantele sunt considerate ca datorii dubioase in urmatoarele cazuri: -

cumparatorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanta nu are acoperire garantata; 29

-

sunt intocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii (reclamatii, hotariri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul si lichidarea intreprinderii cumparatoare publicate oficial);

-

termenul de prescriptie prevazut de legislatia in vigoare a expirat.

Decontarea creantelor comerciale dubioase in contabilitatea financiara se efectueaza in baza urmatoarelor documente: -

lista de inventariere a creantelor si datoriilor;

-

ordinul conducatorului intreprinderii privind decontarea creantelor.

Decontarea creantelor comerciale dubioase este posibila prin: -

raportarea directa a creantelor dubioase la cheltuielile perioadei;

-

decontarea creantelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.

Conform metodei decontarii directe a creantelor dubioase la suma datoriilor dubioase anulate se intocmeste formula: Dt 712 Ct 221 Pentru decontarea creantelor dubioase pe seama rezervelor create in aceste scopuri este destinat Contul 222 „Corectii la datorii dubioase”. Este un cont de pasiv. In creditul acestui cont se reflecta constituirea rezervei (corectiei) privind datoriile dubioase la sumele determinate de conducerea intreprinderii, iar in debit – utilizarea rezervei la casarea sumei creantelor compromise. Soldul este creditor si reprezinta suma rezervei neutilizate la finele perioadei de gestiune si se reflecta in activul bilantului cu semnul minus. Evidenta analitica a corectiilor la datorii dubioase se tine pe debitori, pe termene de constituire si utilizare a rezervei (corectiilor). 222 „Corectii la datorii dubioase” Dt

Ct

1. Anularea creantelor compromise pe termen scurt pe seama rezervei:

1. Constituirea rezervei pentru compensarea pierderilor presupuse aferente datoriilor dubioase ale cumparatorilor si clientilor:

Dt 222 Ct 221

Dt 712 Ct 222

2. Trecerea la venituri a rezervei nefolosite privind datoriile dubioase in cazul refuzului intreprinderii de a forma rezerva:

2. Restabilirea datoriei cumparatorilor, anulata anterior ca datorie compromisa: Dt 221 Ct 222

Dt 222 Ct 612 Contul 223 „Creante pe termen scurt ale partilor legate”- este destinat generalizarii informatiei privind existenta, inregistrarea si achitarea creantelor curente ale partilor legate (intreprinderi-fiice, asociate etc.). Acest cont este analogic cu contul 221. Problema: Firma „Creativ”SRL a livrat marfuri cumparatorilor: - La data de 3 aprilie firmei „Alfa”SRL in suma de 12000 lei, fara TVA; - La data de 6 aprilie firmei „Bonus”SRL in suma de 24000 lei, inclusiv TVA; - La data de 11 aprilie firmei „Dar”SRL in suma de 18000 lei, inclusiv TVA. Firmele s-au achitat: - Firma „Alfa” la data de 5 aprilie a transferat 8000 lei la CCVN si la data de 6 aprilie a depus in casieria firmei „Creativ” restul datoriei; - Firma „Bonus” la data de 10 aprilie in schimbul datoriei a furnizat produse in suma de 18000 lei si a achitat in casierie restul datoriei la data de 12 aprilie; - Firma „Dar” a chitat la CCVN toata suma la data de 17 aprilie. 30

Sarcina: de contabilizat operaţiile economice si de ţinut evidenta analitica pe contul 221

Evidenta creantelor privind veniturile calculate Veniturile calculate ale intreprinderii cuprind: - Veniturile privind arenda; - Veniturile privind dobinzile si redeventele calculate; - Veniturile privind dividendele calculate; - Alte venituri. Constatarea creantelor privind veniturile calculate se bazeaza pe principiul fundamental al contabilitatii care prevede constatarea si inregistrarea veniturilor si cheltuielilor in perioada efectuarii lor, indiferent de momentul platii sau incasarii mijloacelor banesti, deaceea aceste creante apar si sint contabilizate in perioada in care au fost constatate veniturile corespunzatoare. Modul de constatare a veniturilor este reglementat de S.N.C. 18 „Venitul”. Creantele privind veniturile calculate se determina si se reflecta in contabilitate in baza contractelor comerciale, de arenda curenta sau de leasing, contractelor de depozit sau imprumut, notelor si calculelor contabile, deciziilor privind plata dividendelor, actelor de prestare a serviciilor de arenda, facturilor fiscale, facturilor de plata, dispozitiilor de plata etc. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor pe termen scurt cu o durată nu mai mare de 1 an aferente veniturilor calculate (arendei, dobînzilor, redevenţelor, dividendelor calculate) este destinat contul 228 ”Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” Este un cont de activ, în debit se reflectă înregistrarea creanţelor privind veniturile calculate, iar în credit - achitarea acestora. Soldul este debitor şi prezintă suma creanţelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri inregistrate, pe fiecare debitor şi perioade de incasare a acestor creante. 228 Ct Dt 1. Reflectarea creanţelor sub formă de 1. Incasarea mijloacelor băneşti în vederea venituri calculate din: achitării creanţelor pe termen scurt a) arenda curentă aferente veniturilor calculate Dt 228 Ct 612 Dt241,242,243 Ct228 b) arenda finanţată pe termen lung Dt 228 Ct 622 2. Trecerea la cheltuieli a creanţelor c) dobînzii calculate (aferente compromise privind veniturile calculate obligaţiunilor procurate, cambiilor Dt714 Ct228 primite, împrumuturilor acordate şi 3. Compensarea creantelor prin datorii depozitelor) reciproce fata de debitor: dividendele calculate (aferente Dt 521, 522, 539 Ct 228 acţiunilor procurate şi venitului din participarea în C.S. al altor întreprinderi.) Dt228 Ct621 2. Reflectarea sumelor taxei pe valoarea adaugata: Dt 228 Ct 534, 535 Operatiunile privind determinarea si incasarea creantelor aferente veniturilor calculate se reflecta in registrul pentru contul 228 ”Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” elaborat de fiecare intreprindere de sine statator si structurat pe tipuri de venituri si clienti.

Evidenta altor creante In componenta altor creante intra: 31

-

Creantele privind recuperarea pierderilor;

-

Creante ale organelor de asigurari sociale;

-

Creante privind reclamatiile inaintate si recunoscute;

-

Creante ale bancilor comerciale;

-

Creante privind alte operatiuni.

Creantele privind recuperarea pierderilor reprezinta suma despagubirilor calculate de la companiile de asigurari ca urmare a aparitiei cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma recompenselor calculate de la organele de stat sau alti agenti economici. Creantele organelor de asigurari sociale apar in urma depasirii sumelor virate Casei Nationale de Asigurari Sociale (C.N.A.S.) asupra sumelor calculate, precum si in cazul platilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale, efectuate de intreprindere salariatilor proprii. Creantele privind reclamatiile apar in cazul prezentarii unor pretentii: - Furnizorilor si antreprenorilor pentru incalcarea clauzelor contractuale; - Organelor bancare si financiare pentru virarea gresita a banilor din cont; - Cumparatorilor si clientilor pentru neachitarea in termen; - Organelor de control de stat pentru amenzi si taxe calculate in mod neintemeiat. Creantele bancilor comerciale pot aparea in cazul virarii gresite a mijloacelor banesti din conturile curente ale intreprinderii, ca urmare a unei erori bancare sau indicarii unor rechizite bancare incorecte ale beneficiarului in documentele de decontare ale platitorului. De asemenea, pot fi constatate ca creante ale bancilor comerciale sumele mijloacelor banesti virate pentru procurarea (vinzarea) valutei straine pina la inregistrarea valutei procurate (vindute). Ca baza pentru contabilizarea altor creante servesc diferite documente: contracte comerciale si de asigurare, note de contabilitate, procese – verbale, titluri executorii, calcule ale contabilitatii, facturi etc. Pentru generalizarea existentei si miscarii acestor creante este destinat contul 229”Alte creanţe pe termen scurt”. Este un cont de activ, în Dt se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt, iar în Ct achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă suma altor creanţe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe feluri de creante, tipuri de asigurari, pe companii de asigurari, pe reclamatii, pe debitori, pe banci comerciale si pe perioade de incasare. 229

Dt 1. Reflectarea datorilor companiilor de asigurări privind suma despăgubirii cuvenite întreprinderii: a)pentru salarii şi bunurile asigurate Dt229 Ct612 c) rezultate din calamităţi naturale Dt229 Ct623 2. Reflectarea sumei pretentiilor înaintate şi recunoscute de furnizori şi antreprenori sau adjudecate de judecata, care urmează să fie recuperate Dt229 Ct612 3. Calculul amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor cuvenite de la clienţi din cauza nerespectării clauzelor prevăzute în contractul încheiat. Dt229 Ct612 32

Ct 1. 2.

3.

4.

Stingerea altor creanţe petermen scurt: Dt241,242,243 Ct229 Trecerea în cont a sumelor aferente decontărilor cu organele de asigurare socială sau medicală. Dt533 Ct229 Recuperarea de către organele de asigurare socială, medicală a sumelor plătite în plus conform rezultatului decontărilor definitive. Dt242 Ct229 Trecerea la pierderi a altor creanţe pe termen scurt compromise. Dt714 Ct229

Operatiile privind decontarile cu alti debitori se reflecta in registrul pentru contul 229”Alte creante pe termen scurt” elaborat de fiecare intreprindere de sine statator si structurat pe clienti. EVIDENŢA DATORIILOR COMERCIALE Decontările cu furnizori. Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plata ale intreprinderii fata de furnizori, antreprenori si alti creditori pentru activele procurate, avansurile primite si serviciile de care intreprinderea a beneficiat. Datoriile intreprinderii la etapa constatarii lor pot fi exprimate in valuta nationala – in cazul cind provin din tara sau in valuta straina – daca provin din strainatate. Datoriile se constata si se evalueaza la suma nominala, inclusiv TVA si alte impozite si taxe care urmeaza a fi achitate, la momentul înregistrării în contabilitate în baza documentelor primare. Datoriile se inregistreaza in baza documentelor de livrare cu regim special care insotesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de catre acestea. Pentru livrarile impozabile cu TVA se intocmesc facturi fiscale, iar pentru livrarile neimpozabile – factiri de expeditie. Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel, la livrarea produselor alimentare se prezinta certificatul de calitate. Decontarile privind achitarea datoriilor fata de furnizori, de regula, se efectueaza prin virament, conform Regulamentului privind decontarile fara numerar in Republica Moldova nr.25/1102 din 12.07.1996, cu modificarile si completarile ulterioare (in continuare – Regulament) aprobat prin hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M. (Vezi tema: „Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională” ) Pentru evidenta sintetica a datoriilor comerciale sint destinate conturile de pasiv 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” si 522”Datorii pe termen scurt fata de partile legate”. În creditul acestor conturi se inregistreaza cresterea datoriilor comerciale, iar în debit achitarea datoriilor. Soldurile acestor conturi sint creditoare şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de furnizori la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de aparitie si de stingere a datoriilor. 521,522 Dt Ct 1. Achitarea documentelor de decontare şi 1. Reflectarea valorii de plată a furnizorilor şi antreprenorilor. cumpărare a altor active (fara TVA) Dt521, 522 Ct241,242,243,244. Dt111,121,123,211,213,217 Ct521, 522 2. Trecerea în cont a sumelor avansurilor în 2. Reflectarea valorii serviciilor cazul decontărilor pentru valorile materiale prestate de catre furnizori si antreprenori primite. (fara TVA) Dt521, 522 Ct136,224 Dt112,211,213,217,712,713,721,722,811, 3. Reflectarea veniturilor din diferenţele de 812, 813 Ct 521, 522 curs valutar aferente operaţiilor în valută 3. Reflectarea sumelor TVA din străină. cumpărăturile reflectate mai sus. Dt521,522 Ct622 Dt534 Ct521, 522 4. Înaintarea pretenţiilor către furnizori şi antreprenori privind nerespectarea clauzelor prevăzute în contracte. Dt229 Ct521, 522 5. Reflectarea pierderilor privind diferenţele de curs valutar aferent operaţiilor în valută străină. Dt722 Ct521, 522 33

Conform art.102 din Codul fiscal, subiectii impozabili inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la trecerea in cont a TVA achitata sau care urmeaza a fi achitata privind valorile materiale si serviciile procurate pentru efectuarea livrarilor impozabile in procesul desfasurarii activitatii de intreprinzator in cazul cind dispun de: a) Factura fiscala la valorile materiale, serviciile procurate in tara pentru care a fost achitata ori urmeaza a fi achitata TVA; sau b) Documentul eliberat de autoritatile vamale care confirma achitarea TVA aferenta marfurilor importate. Conform art.102 alin.(2) din Codul fiscal, suma TVA achitata sau care urmeaza a fi achitata privind valorile materiale si serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea livrarilor scutite de TVA nu se trece in cont si se raporteaza la consumuri sau cheltuieli. Potrivit prevederilor Codului fiscal, TVA poate fi raportata la consumuri sau cheltuieli in perioada de gestiune in care valorile materiale procurate se folosesc pentru efectuarea livrarilor scutite de TVA. Valoarea marfurilor si serviciilor procurate din alte tari nu include TVA. De aceea, pentru ca agentii economici care procura marfuri din R.M. si din alte tari sa fie in celeas conditii, la intrarea marfurilor in tara (cu toate ca in documentele furnizorului strain nu este indicata suma TVA), importatorul trebuie sa achite TVA la data declararii marfurilor in punctele vamale . Totodata dupa achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea in cont a acesteia in cazul cind el este platitor de TVA. In caz contrar, suma TVA se include in valoarea activelor procurate. Problemă: Întreprinderea „Spicuşor”SRL, c/f 1002010040421, la data de 01 aprilie are sold la contul 242 CCVN în sumă de 100000 lei. La data de 7 aprilie s-a procurat materia primă: - zahăr, în cantitate de 1500 kg, la preţ de 12 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL „Cristal”; - lapte praf 800 kg la preţ de 36 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL „Alba”; - praf de ouă 300 kg la preţ de 54 lei/kg inclusiv TVA, de la SRL „Ovica” La data de 8 aprilie SRL”Spicuşor” se achită integral cu SRL”Cristal”, la 14 aprilie – cu SRL”Alba” , şi la 15 aprilie cu SRL”Ovica”. Sarcina: De contabilizat operaţiile economice, de calculat suma TVA de trecut în cont, de ţinut evidenţa analitică pe conturile 211,521, 534.2. Evidenta altor datorii Datoriile inregistrate de intereprindere privind arenda curenta; reclamatiile; sumele de riscuri transmise si acceptate pentru reasigurare si sumele asigurarii directe; datoriile privind amenzile si despagubirile recunoscute, precum si alte datorii nereflectate in conturile de evidenta a datoriilor se constata si se contabilizeaza in baza contractelor civile incheiate, deciziilor organelor judiciare, reclamatiilor acceptate, notelor si calculelor contabile, proceselor verbale si actelor de constatare a evenimentelor economice etc. Contabilitatea sintetica a altor datorii se tine pe contul 539”Alte datorii pe termen scurt”. Este un cont de pasiv . În Ct se reflectă suma datoriilor calculate iar în Dt achitarea acestora. Soldul este creditor şi prezintă datoriile întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe termene de plata, pe feluri de datorii si pe creditori. 539 Dt 1. Achitarea reclamaţiilor recunoscute Dt539 Ct241,242,243,227,532 2. Reflectarea datoriilor la buget privind impozitul pe venit (din suma arendei) în mărime de 5%(codul fiscal art.90) Dt539 Ct534

34

Ct 1.

Reflectarea sumelor aferente reclamaţiilor prezentate de furnizori şi cumpărători şi recunoscute de ăntreprindere din cauza nerespectării clauzelor contractuale Dt111,121,123,211,213,217,714 Ct539 2. Reflectarea datoriilor la buget privind taxa pe TVA pentru serviciile prestate. Dt534.2 Ct539 3. Incasarea eronată a mijloacelor băneşti

în conturile valutare sau/şi de decontare. Dt242,243 Ct539

Decontările efectuate cu ajutorul plăţilor in avans. Avansuri acordate Creantele apar nu numai la livrarea marfurilor (serviciilor), ci si la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor sau serviciilor. Pentru generalizărea informaţiei privind avansurile pe termen scurt acordate furnizorilor, antreprenorilor, altor creditori, în contul livrării mărfurilor, materialelor şi altor active sau în cazul executării lucrărilor, prestării serviciilor, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor, primite de la clienţi pe măsura finisării parţiale pe un termen nu mai mare de 1 an este destinat Contul 224”Avansuri pe termen scurt acordate”. Este un cont de activ. În Dt se reflectă sumele avansurilor pe termen scurt acordate, iar în Ct sumele avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizor sau antreprenor. Soldul este debitor şi prezintă avansurile acordate, dar încă neînregistrate, la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare beneficiar de avans şi pe destinaţii. 224”Avansuri pe termen scurt acordate”. Dt Acordarea avansurilor în contul livrării 1. stocurilor de mărfuri şi materiale, executării lucrărilor, prestării serviciilor. Dt 224 Ct 241,242,243.

Ct Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior pentru achitarea datoriilor faşă de furnizori şi antreprenori pentru materialele şi mărfurile primite,serviciile prestate. Dt521,539 Ct224 2. Restituirea avansurilor acordate anterior Dt241,242,243 Ct224 3. Transferarea avansurilor pe termen scurt acordate anterior în avansuri pe termen lung Dt136 Ct224 4. Trecerea la cheltuielile perioadei a avansurilor anterior acordate , nereclamate. Dt714 Ct224 Contul 136 ” Avansuri pe termen lung acordate” este un cont de activ şi caracterisitca este analogica cu cea a contului 224. Ct Dt 1.Vărsarea mijloacelor sub formă de avansuri 1. Restituirea avansurilor pe termen lung pe termen lung. acordate anterior. Dt136 Ct241,242,243 Dt241,242,243 Ct136 2.Transferarea avansurilor pe termen scurt 2. trecerea în cont a avansurilor pe termen acordate anterior în avansuri pe termen lung, plăţilor anticipate,acordate anterior lung. pentru stingerea datoriei furnizorilor, antreprenorilor. Dt136 Ct224 Dt521,539,426 Ct136 3. Trecerea la pierderi a avansurilor pe termen lung anterior acordate şi nereclamate,a plăţilor anticipate în funcţie de destinaţia avansurilor,plăţilor. Dt714,721,722 Ct136 1.

Avansurile primite 35

Intrprinderea poate sa primeasca avansuri in contul vinzarii ulterioare a marfurilor, productiei fabricate (prestarii serviciilor) care pina la livrarea marfurilor, productiei fabricate (prestarii serviciilor) se considera datorii. Pentru generalizarea informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării valorilor în mărfuri şi materiale şi prestării serviciilor precum şi privind achtarea pentru produsele şi serviciile pe măsura executării parţiale a acestora este destinat contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. Este un cont de pasiv, în credit se reflectă suma avansurilor şi a plăţilor primite, în debit suma compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru producţia livrată şi serviciile prestate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică, se ţine pe clienţi. 523„Avansuri pe termen scurt primite”. Dt Ct 1. Trecerea în cont a sumelor avansurilor 1. Reflectarea sumei avansurilor pe termen primite la prezentarea facturilor către scurt primite. cumpărători pentru decontarea definitivă. Dt241,242,243 Ct523 Dt523 Ct221,229 2. Restituirea datoriilor aferente avansurilor primite anterior. Dt523 Ct241,242,243 3. Trecerea la venituri a avansurilor nereclamate la expirarea termenului de prescripţie. Dt523(424) Ct612(622) 424”Avansuri pe termen lung primite” -caracteristca acestui cont este asemănătoare cu cea a contului 523. Dt Ct 1. Trecerea în cont a avansurilor pe termen 1. Reflectarea sumei avansurilor pe termen lung primite anterior în contul achitării lung primite. creanţelor. Dt241,242,243 Ct424 Dt424 Ct134,221,229. 2. Transferarea avansurilor pe termen scurt 2. Transferarea avansurilor pe termen lung primite anterior în avansuri pe termen lung. primite anterior în avansuri pe termen scurt. Dt523 Ct424 Dt424 Ct523 3.Restituirea avansurilor pe termen lung primite , neutilizate. Dt424 Ct241,242,243.

Problemă: Întreprinderea „Bucuria” SA, c/f 1005314270042 a transferat, la data de 3 mai, în avans firmei „Cristal” SRL, c/f 1002210952214, suma de 16000 lei pentru procurarea a 3000 kg de zahăr la preţ de 12 lei/kg, conform contractului încheiat. - La data de 5 mai SRL”Cristal” livrează 1200 kg zahăr; - La data de 10 mai – restul cantităţii de zahăr, conform contractului. Pe data de 11 mai „Bucuria”SA se achită integral cu SRL”Cristal”. Sarcina: de contabilizat operaţiile economice în evidenţa ambelor firme, de ţinut evidenţa analitică pe conturile 224, 523, 221.1,521,1.

Evidenta creditelor si imprumuturilor In practica activitatii economice intreprinderile au nevoie de resurse majore pentru asigurarea continuitatii activitatii economice, finantarea unor proiecte de dezvoltare si investitii. In aceste 36

cazuri intreprinderile recurg la imprumutarea resurselor necesare, atrage mijloace banesti din afara. Datoriile financiare includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capitalul atras il constituie creditele bancare si imprumuturile in valuta nationala si straina primite de catre intreprindere de la alte persoane fizice si juridice, pe un termen stabilit si pentru o anumita plata. Datoriile financiare cuprind: - Creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la institutiile bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de intreprindere prin eliberarea unui cec, a dispozitiilor de plata la o suma care depaseste soldul mijloacelor banesti in contul curent in valuta nationala. Conditiile overdraftului sunt stipulate in contractul incheiat intre banca si intreprindere in momentul deschiderii contului bancar. - Imprumuturile pot fi primite de la intreprinderi – parti legate si nelegate, persoane fizice, personalul intreprinderii etc. In functie de termenul rambursarii creditele si imprumuturile pot fi: Pe termen scurt – nu mai mare de 12 luni, mai frecvent se foloseste pentru formarea mijloacelor circulante; Pe termen lung, cu termen de rambursare mai mare de 12 luni calendaristice. Se foloseste pentru investitii capitale si financiare pe termen lung, procurarii mijloacelor fixe, utilaje, noi tehnologii, achizitii de intreprinderi. Principiile conform carora se ofera, se restituie si se stabileste rata (procentul) dobinzii pentru credit sau imprumut se stipuleaza in contractele de credit sau de imprumut si actele normative bancare in vigoare. Creditele bancare si imprumuturile pot fi primite direct sub forma de mijloace banesti, prin emisiunea de obligatiuni, cambii financiare, actiuni privilegiate in valuta nationala si straina. In functie de modul de obtinere, de valuta, de creditor, in cadrul conturilor de credite si imprumuturi se deschid subconturi. Emisiunea obligatiunilor reprezinta o modalitate de contractare a capitalului atras. Modul de plasare, de circulatie si de anulare a obligatiunilor este reglementat de actele legislative in vigoare: Legea privind societatile pe actiuni nr.1134 – XIII din 02.04.1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea cu privire la piata valorilor mobiliare nr.199 – XIV din 18.11.1998, cu modificarile si completarile ulterioare. Obligatiunea este un document care atesta dreptul proprietarului (obligatarului) de a primi suma varsata in contul achitarii obligatiunii si dobinda sau un alt profit aferent in marimea si termenul stabilite prin decizia de emitere a obligatiunilor. Valoarea nominala a obligatiunii societatii trebuie sa se imparta la 100 lei, iar termenul de circulatie a obligatiunilor sa fie de cel putin un an. Obligatiunile se clasifica in garantate si negarantate, cu scadenta unica sau in serie, nominale si la purtator. Pentru evitarea unor riscuri la incasarea creditelor acordate, pot fi aplicate diferite forme de asigurare a creditului: gajul, scrisoarea de garantie, contractul de cautiune, depozitul, asigurarea raspunderii pentru neachitare. In acest scop intre debitor si creditor se incheie un contract de gaj care trebuie vizat de notar. Daca debitorul nu poate rambursa imprumutul, gajul trece in proprietatea creditului, reflectindu-se ca operatiuni de vinzare a patrimoniului. La restituirea imprumuturilor contractele de credit si gaj isi pierd valabilitatea, iar intreprinderea primeste un aviz privind achitarea datoriei sale, inclusiv dobinzile, pentru prezentarea acestuia la notarul care a inregistrat contractul de gaj. Pentru evidenta creditelor bancare pe termen scurt este destinat contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”. Este un cont de pasiv. In creditul contului sunt reflectate sumele creditului primit (obligatia creditara care a aparut fata de banca in marimea sumei creditului oferit) si suma ratei calculate. La debitul contului apar sumele achitarii datoriei pentru credit si rata calculata. Soldul contului este creditor si prezinta suma obligatiilor pentru creditele pe termen scurt la finele perioadei de raportare. 37

Evidenta analitica se tine pe feluri de credite, pe termene de rambursare, pe fiecare banca care a oferit credit. 511 Dt

Ct 1 .Rambursarea 1 Reflectarea creditelor bancare primite creditelor bancare pe termen scurt a) In casierie si conturile bancare Din casierie, din conturile bancare Dt 241,242,243,243 Ct 511 Dt 511 Ct 241, 242, 243, 244 b) Pentru achitarea datoriilor privind b) Pe seama mijloacelor primite de la facturile comerciale debitori la scontarea cambiilor Dt 521, 522 Ct 511 Dt 511 Ct 134, 221 2 Trecerea creditelor din categoria creditelor pe termen lung in categoria creditelor pe termen scurt. Dt 411 Ct 511 3 Calcularea dobinzilor pentru creditele primite la raportarea lor la cheltuielile perioadei Dt 714 Ct 511 Pentru evidenta creditelor bancare pe termen lung este destinat Contul 411 – „Credite bancare pe termen lung” Contul este de pasiv caracteristica analogica cu contul 511. Subcontul 411.5 – „Datorii convertibile privind creditele pe termen lung” Sint datoriile (obligatiunile) pentru credite si imprumuturi primite cu conditia ca daca intreprinderea nu va achita in termenul stabilit obligatiunile sale pentru credit sau imprumut, creditorii devin detinatori ai unui numar determinat de actii sau a cotei de participare in capitalul statutar al intreprinderii. Imprumuturile, ca si creditele, se impart, dupa termenul de restituire in imprumuturi pe termen scurt (contul 513) si imprumuturi pe termen lung(contul 413). Pentru deneralizarea informatiei referitoare la existenta, miscarea si situatia decontarilor privind imprumuturile pe termen scurt, nu mai mare de un an, este destinat contul 513 „Imprumuturi pe termen scurt”. Este un cont de pasiv. In creditul contului se reflecta sumele imprumuturilor obtinute si procentul calculat. In debitul contului sumele achitarii procentelor calculate si rambursarea imprumuturilor. Soldul contului este creditor si reprezinta suma obligatiunilor intreprinderii la sfirsitul perioadei de raportare. Evidenta analitica se tine pe fiecare agent care a dat imprumutul, pe tipurile de imprumut si termenii rambursarii lor. 513 Dt 4

Ct 1. Intrarea imprumuturilor pe termen scurt a)In casierie si conturile bancare Dt 241,242,243,243 Ct 513 b) Trecute la stingerea datoriilor Dt 414,521, 522, 539 Ct 513 c) De la salariati (la valoarea obligatiunilor eliberate si sumele imprumuturilor acordate intreprinderii) Dt 227 Ct 513 2. Trecerea imprumuturilor din categoria imprumuturilor pe termen lung in categoria imprumuturilor pe termen scurt. Dt 413 Ct 513

.Rambursarea imprumuturilor pe termen scurt Dt 513 Ct 241, 242, 243

38

5 dobinzilor aferente primite la raportarea perioadei Dt 714 Ct 513 Contul 413 „Imprumuturi pe termen lung”. Contul este de pasiv. Caracteristica lui este analogica cu contul 513.

39

Calcularea imprumuturilor la cheltuielile

VENITURI Conform Standartului Naţional de Contabilitate Nr18(SNC), veniturile reprezinta afluxurile globale de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu cu excepţia sporurilor de la contribuţiile proprietarilor întreprinderii. Prin afluxuri globale de avantaje economice se inteleg incasarile primite sau care urmeaza sa fie primite din vinzarea marfurilor, produselor, prestarea serviciilor si din alte operatiuni efectuate in procesul desfasurarii activitatii economico-financiare a intreprinderii. În majoritatea cazurilor veniturile se exprima sub formă de majorare a activelor sau micsorare a datoriilor. De exemplu, veniturile din vinzarea marfurilor (produselor, serviciilor) sunt exprimate ca majorare de mijloace banesti primite sau creante majorate, iar veniturile din livrarile de marfuri (produse, servicii) in contul procurarii altor active – ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale. In componenta veniturilor nu intra sumele colectate in numele tertilor, de exemplu TVA, accizele, incasarile obtinute de intreprindere in numele unor terte parti din comercializarea produselor sau marfurilor acestora, deoarece acestea nu reprezinta avantaje economice ale intreprinderii si nu influenteaza marimea capitalul propriu al acesteia. În componenţa venitului nu se includ sumele TVA şi Accize, intrucit acestea sunt colectate in numele organelor de stat si varsate la buget. Exemplu : In trimestrul IV firma „Floare” a livrat marfuri cumparatorilor in valoare de 84000 lei, inclusiv TVA – 14000 lei si accize – 5000 lei. Atunci marimea veniturilor in trimestrul IV se determina ca diferenta: 84000 lei – 14000 lei – 5000 lei = 65000 lei In cazul cind firma efectuiaza operatiuni de intermediere in numele proprietarului de produse (marfuri) si transmite lui sumele obtinute, aceste sume deasemenea nu reprezinta veniturile firmei intermediare. In aceste cazuri veniturile intermediarului cuprind numai comisioanele. De exemplu, veniturile persoanei care organizeaza licitatii constau din comisioanele deduse din pretul de vinzare, incasate de la cumparator, si alte comisioane, iar veniturile firmelor care organizeaza excursii turistice cuprind numai comisioanele din vinzarea biletelor, dar nu valoarea totala pe care o achita clientii. Similar se determina si veniturile intreprinderilor care efectueaza operatiuni de intermediere privind cumpararea – vinzarea marfurilor (produselor), prestarea serviciilor. Exemplu: Firma „Viraj” presteaza servicii de intermediere privind vinzarea produselor finite. In trimestrul III firma a vindut produse in valoare de 180000 lei, inclusiv TVA. Pentru serviciile de intermediere firma beneficiaza de comisioane in marime de 10% din valoarea produselor vindute. In acest caz marimea totala a veniturilor constituie 150000 lei: TVA = 180000 lei : 6 = 30000 lei Σ venitului = 180000 lei – 30000 lei = 150000 lei Din care venitul firmei „Viraj” va fi de 15000 lei: 150000 lei * 10% = 15000 lei Veniturile din vinsari ale furnizorilor (proprietarilor) de produse finite: 150000 lei – 15000 lei = 135000 lei. In functie de natura activitatilor care le genereaza, veniturile pot fi clasificate in 2 grupe: 1. venituri din activitatea operationala (de baza) a intreprinderii; Astfel la frizerie activitatea operaţională va fi acordarea serviciilor de manichiură, pedichiură, machiaj, tatuaj, frezuri. La depozit angro- activitatea operaţională va fi vinzarea mărfurilor angro. La farmacie – vinzarea mărfurilor (medicamentelor) cu amănuntul. 2. venituri din activitatea neoperationala (alte tipuri de activitati) a intreprinderii.

Pentru evidenţa veniturilor ne folosim de conturile clasei a VI”Venituri” 40

VENITURI

VENITURI OPERAŢIONALE

VENITURI DIN VÎNZĂRI

ALTE VENITURI OPERAŢIONA LE

VENITURI NEOPERAŢIONALE

VENITURI DIN ACTIVITATEA DE INVESTIŢII

VENITURI DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

VENITURI EXCEPŢION ALE

Clasificarea veniturilor pe tipuri de activitati poarta un caracter conventional. Veniturile rezultate din unele si aceleas tranzactii pot fi constatate la o intreprindere ca venituri din activitatea operationala, iar la alta intreprindere – ca venituri din activitate neoperationala. Astfel pentru institutiile financiare dobinzile, iar pentru companiile de leasing – platile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se considera ca venituri din activitatea operationala (venituri din vinzari). Totodata pentru majoritatea intreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar si se includ in componenta veniturilor din activitatea neoperationala. La contabilizarea veniturilor apar doua probleme principale: 1. evaluarea veniturilor, adica determinarea marimei (sumei) acestora care trebuie sa fie reflectata in contabilitate si rapoartele financiare; 2. constatarea veniturilor – stabilirea perioadei de gestiune in care acestea trebuie sa fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare. In conformitate cu cerintele S.N.C. 18, veniturile se evalueaza la valoarea venala (de piata), care reprezinta suma la care activul poate fi schimbat in procesul operatiunii comerciale intre partile independente, informate si interesate. In cazuri distincte, cind marfurile se vind la preturi reduse, veniturile se constata la o suma mai joasa. Exzemplu: Pretul de vinzare obisnuit a marfii constituie 20 lei pentru o unitate (fara TVA). Cumparatorul a procurat un lot de marfuri in cantitate de 1000 unitati si s-a achitat in numerar, fapt pentru care i s-a acordat o reducere de pret de 5% din valoarea totala de vinzare. Atunci vinzatorul constata veniturile in suma de 19000 lei, adica cu diminuarea reducerii acordate: [ (20 lei * 1000) – (20000 lei * 5%)] = 19000 lei La vinzarea marfurilor si serviciilor pe credit, suma nominala a incasarilor viitoare si suma veniturilor constatate va fi mai mare decit valoarea venala cu suma suma veniturilor sub forma de dobinzi. Exzemplu: Firma „Floare” vinde marfuri pe credit cumparatorului „X” in suma totala de 30000 lei (fara TVA), cu esalonarea platii pe 6 luni. Dobinda anuala pentru creditul de marfuri acordat constituie 20%. Atunci suma totala a veniturilor va constitui 33000 lei: [30000 lei + (30000 lei * 20 * 6) : ( 100 * 12)] = 33000 lei In cazul cind se produce schimbul de marfuri sau servicii identice si cu aceias valoare, aceasta tranzactie nu se considera aducatoare de venit. Exemplu: Intreprinderea „A” are orez din Crasnodar, dar el nu se vinde si ea hotaraste sa-l schimbe pe orez din Egipt care are acelas pret. Aceasta tranzactie nu se va considera ca tranzactie cu venit. Schimbul de produse, marfuri si servicii neidentice (operatiuni pe baza de barter) se considera o tranzactie aducatoare de venit. In acest caz veniturile se evalieaza la valoarea venala a marfurilor si serviciilor primite pe calea schimbului, corectata cu suma mijloacelor banesti virate (primite). 41

Exemplu: Firma „Floare” efectueaza schimbul produselor finite in valoare de 60000 lei cu utilaje la valoarea venala de 70000 lei, cu plata suplimentara in suma de 3000 lei. Veniturile se constata in suma de 67000 lei: (70000 lei – 3000 lei) = 67000 lei Exemplu: Firma „Floare” livreaza produse finite in valoare de 22000 lei si plateste suplimentar 5000 lei intreprinderii de reparatii pentru serviciile de reparatii prestate, a caror valoare venala nu poate fi determinata cu certitudine. In acest caz veniturile se constata la valoarea venala a produselor predate, tinindu-se cont de suma mijloacelor banesti virate si vor constitui 27000 lei: (22000 lei + 5000 lei) = 27000 lei Veniturile intreprinderii se constata in cazul respectarii unor anumite criterii: - existenta unei certitudini intemeiate ca avantajele economice aferente tranzactiei vor fi obtinute de intreprindere; - existenta posibilitatii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor. Majoritatea intreprinderilor obtin venituri din vinzarea produselor finite, marfurilor sau din prestarea serviciilor. Conform S.N.C. 18 veniturile din aceste operatiuni se constata la data livrarii marfurilor sau prestarii serviciilor, indiferent de momentul incasarii efective a mijloacelor banasti. Astfel, mijloacele banesti pot fi primite atit in perioada in care au fost constatate veniturile cit si in perioadele precedenta si ulterioara. De exemplu, o companie care desfasoara activitate editoriala primeste de la abonati bani, de regula, pina la vinzarea si expedierea editiilor corespunzatoare. In acest caz cu toate ca mijloacele banesi aferente abonarii la editiile care vor fi difuzate in anul urmator sunt incasate in anul curent, veniturile trebuie sa fie constatate in anul urmator. Banii primiti nu se inregistreaza ca venituri ale anului de abonare ci ca datorii fata de abonati (Dt 251 Ct 242) In unele cazuri S.N.C. admite constatarea veniturilor dupa instalarea efectiva a marfurilor (produselor) vindute, cu conditia ca vinzatorul pastreaza drepturile proprietarului. De exemplu, daca marfurile sunt livrate cu conditia instalarii acestora la cumparator si lucrarile de instalare constituie o parte importanta a contractului, veniturile se constata numai dupa instalarea si primirea marfurilor de cumparator. I. Cînd furnizorul expediază marfa în evidenţa lui se inregistreaza următoarele formule contabile: Dt221 Ct611 Dt221 Ct534 (TVA) Aceste formule arată că - la furnizor a aparut un debitor (un cumpărător): Dt221, - furnizorul are venituri din vînzări: Ct 611 - furnizorul trebuie sa achite obligaţiile faţă de buget: Ct 534. Îndată ce furnizorul a expediat marfa destinatarului în evidenţa lui apar formulele: Dt 711 Ct 217(marfa) 216(produse). Diferenţa conturilor 611 şi 711 reprezinta suma profitului net de la operaţiunea dată. Cînd cumpărătorul se va achita pentru marfă, în evidenţa furnizorului se va inregistra: Dt 241,242,243 Ct 221 II. Arătăm situaţia în evidenţa cumparatorului. Marfa procurata se inregistreaza in evidenta contabila prin formulele: Dt 211,213,217 Ct521 Dt 534 Ct 521 - in Ct 521 sunt aratate datoriile faţă de furnizor. - in Dt 534 este arătata suma TVA achitata furnizorului - in Dt 217 este arătata marfa procurata de cumparator. Achitarea pentru marfă o reflectăm prin formulele Dt 521 Ct 242,243,244(241 în cazul persoanelor fizice) Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala Veniturile din activitatea operationala se subdivizeaza in doua grupe: 42

1. venituri din vinzari (contul 611) care cuprind incasarile din comercializarea produselor, marfurilor, prestarea serviciilor; 2. alte venituri operationale (contul 612), din care fac parte sumele primite sau de primit din iesirea (vinzarea, schimbul) activelor curente (cu exceptia produselor finite si marfurilor), arenda operationala, precum si sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri, recuperari de daune materiale, rezultate din metodele de evaluare a activelor curente, etc. Documentele primare in baza carora se inregistreaza in contabilitate veniturile din activitatea operationala sunt: - factura fiscala; - factura de expeditie; - proces-verbal de primire-predare a serviciilor prestate; - dispozitia de plata; - bonul de incasari; - proces-verbal de inventariere, etc. Evidenta analitica a veniturilor din activitatea operationala se tine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obtinere a acestora si alte directii stabilite in politica de contabilitate a intreprinderii. Pentru evidenta sintetica a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 „Venituri din vinzari” si 612 „Alte venituri operationale”. In creditul acestor conturi se inregistreaza in cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la inceputul anului sumele veniturilor constatate in conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzatoare, iar in debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare. Contul 611”Venituri din vînzări”

1.

Dt Trecerea la finele anului de gestiune (31 1. decembrie) a veniturilor din vînzări acumulate la rezultatul financiar Dt 611 Ct 351

Ct

Reflectarea valorii produselor vîndute, serviciilor prestate, lucrărilor executate în antrepriză la preţul de livrare (fără TVA şi acciză) a) aparat de casă Dt 241 Ct 611 b) aferente facturilor prezentate spre achitare Dt 221 Ct 611 La vinzari cu amanuntul in evidenta contabila apar formulele: Dt 241 Ct 611 Dt 241 Ct 534 (TVA) Contul 612”Alte venituri operaţionale” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea (vînzare,schimb) a activelor curente (cu excepţia produselor finite şi mărfurilor): a) arendei curente; b) venituri sub formă de amenzi, penalităţi; c) venituri sub formă de recuperări ale daunelor materiale, ca rezultat al modificării metodelor de evaluare a activelor curente. Dt Ct 1. Trecerea la finele anului de 1. Reflectarea valorii altor active curente gestiune(31.12.) a altor venituri vîndute (materiale, OMVSD, titluri de operaţionale acumulate la rezultatul valoare pe termen scurt) financiar. Dt 221 Ct 612 Dt 612 Ct 351 2. Calcularea plăţii pentru activele nemateriale şi activele pe termen lung transmise în arenda curentă. Dt 228 Ct 612 3. Calcularea amenzilor şi altor sancţiuni 43

4.

5.

pentru nerespectarea condiţiilor contractelor încheiate de cumpărători şi clienţi. Dt 229 Ct 612 Reflectarea creanţelor lucrătorilor privind recuperarea daunei materiale care urmează să fie achitate în perioada de gestiune curentă. Dt 227 Ct 612 Înregistrarea plusurilor de valori în mărfuri şi materiale constatate cu ocazia inventarierii. Dt 211,212,213,215,216,217 Ct 612

Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperationala Veniturile din activitatea neoperationala se subdivizeaza in trei grupe: 1. Venituri din activitatea de investitii – contul 621; 2. Venituri din activitatea financiara – contul 622; 3. Venituri exeptionale - contul 623. Contul 621”Venituri din activitatea de investiţii” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile obţinute din ieşirea si reevaluarea activelor pe termen lung ale intreprinderii (sumele incasate din vinzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiile cu părţile legate, etc). Veniturile din activitatea de investitii se reflecta in contabilitate in baza acelorasi documente ca si veniturile din activitatea operationala. Evidenta analitica se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade de obtinere a acestora. In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare. 621 Dt 1. Trecerea la finele anului de gestiune (31.12.) a veniturilor din activitatea de investiţii acumulate la rezultatul financiar Dt621 Ct351

Ct 1. Reflectarea valorii activelor pe termen lung vîndute(active nemateriale,obiecte în curs de execuţie,terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare pe termen lung) Dt229 Ct621 2. Calcularea dividendelor la acţiuni, dobînzilor aferente titlurilor de valoare procurate şi împrumuturilor acordate, sumele veniturilor din părţile altor ăntreprinderi. Dt228 Ct621 3. Reflectarea sumelor ecartului de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite. Dt341 Ct621 4. Înregistrarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii. Dt111,,121,122,125,123 Ct621.

Contul 622”Venituri din activitatea financiară” este destinat generalizării informaţiei privind sumele rezultate din transmiterea in arenda financiara a activelor nemateriale si materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu 44

gratuit, veniturile obtinute sub forma de diferenţe favorabile de curs valutar, subventiile de stat, primele, premiile si sumele primite în baza contractelor de neantrenare în concurenţă. Veniturile din activitatea financiara se reflecta in contabilitate in baza aceloras documente ca si veniturile din activitatea operationala si de investitii. Evidenta analitica a acestor venituri se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade de obtinere a acestora. In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare. 622 Dt 1. Trecerea la finele anului de gestiune(31.12.) a veniturilor din activitatea financiară Dt 622 Ct351

1.

2. 3.

4.

5.

Ct Reflectarea plăţii de arendă pentru activele nemateriale şi activele materiale pe termen lung transmise în arenda finanţată. Dt228 Ct622 Reflectarea valorii activelor primite cu titlu gratuit. Dt111,121,122,123,211,213,217 Ct622 Reflectarea veniturilor din diferenţele de curs aferente cursurilor valutare şi operaţiilor în valută străină. Dt221,224,243,244,523 Ct622 Reflectarea sumelor primite (sau de primit) în baza contractelor încheiate privind neantrenarea în concurenţă. Dt229,241,242,243 Ct622 Reflectarea datoriilor creditoare şi de deponent, termenul de prescripţie al cărora a expirat (numai după 3 ani). Dt531 Ct622.

Contul 623 ”Venituri excepţionale” este destinat generalizării informaţiei privind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurari, intreprinderile si persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi naturale, perturbări politice, accidente ş.a. evenimente excepţionale. Veniturile exceptionale se reflecta in contabilitate in baza acelorasi documente primare ca si veniturile din alte activitati. In plus, sunt necesare procesele – verbale ale organelor competente (comisiilor de lichidare a consecintelor calamitatilor naturale, organelor de politie si judiciare) care confirma evenimentul exceptional corespunzator, precum si acordurile in scris ale partilor vinovate de comiterea accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat. Evidenta analitica a veniturilor exceptionale se tine pe tipuri de venituri, pe surse si pe perioade de obtinere a acestora. In creditul acestui cont se reflecta sumele veniturilor constatate in cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la inceputul anului, iar in debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate in contul de evidenta a rezultatelor financiare. 623 Dt Ct 1. Trecerea la finele anului de gestiune a 1. Reflectarea sumelor sub formă de veniturilor excepţionale acumulate la recuperare a pierderilor din evenimente rezultatul financiar. excepţionale: Dt 623 Ct351 a) primite de la organele de stat,persoane juridice şi fizice. Dt211,213,217,241,242,243 Ct623 b) care urmează să fie primite de la companiile de asigurări. 45

Dt229 Ct623 CHELTUIELI Chieltuielile reprezinta diminuarile de avantaje economice care apar in procesul desfasurarii activitatii economico – financiare a intreprinderii. Cheltuielile se reflecta in Raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Componenţa şi felurile cheltuielilor sunt determinate de prevederile SNC3 ”Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii” şi SNC2 ”Stocurile de mărfuri şi materiale”. Cheltuielile se efectuieaza la intreprinderile care desfasoara toate tipurile de activitati. In functie de directiile efectuarii, acestea se subdivizeaza in trei grupe: 1. Cheltuieli ale activitatii operationale; 2. Cheltuieli ale activitatii neoperationale; 3. Cheltuieli privind impozitul pe venit. Structura cheltuielilor intreprinderii: CHELTUIELILE

CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONAL E

COSTU L VÎNZĂ RILOR

CHEL TUIEI COME RCIA LE

CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONAL E CHEL TUIELI GENE RALE ŞI ADMI NISTRA TIVE

ALTE CHELT UIELI OPERA ŢIONA LE

CHELTUI ELI ALE ACTIVI TĂŢII DE INVESTI ŢII

CHELTUIELI PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT CHELTUI ELI ALE ACTIVI TĂŢII FINAN CIARE

PIERD ERI EXCE PŢIO NALE

La contabilizarea cheltuielilor apar doua probleme principale: 1. evaluarea (masurarea) cheltuielilor, adica calcularea sumelor acestora, care vor fi reflectate in contabilitate si rapoartele financiare; 2. constatarea cheltuielilor, adica stabilirea perioadei de gestiune in care acestea trebuie sa fie reflectate in contabilitate si rapoartele financiare. Conform cerintelor SNC, cheltuielile se evalueaza la valoarea de bilant a activelor pe termen lung si curente iesite, a sumelor calculate la retribuirea muncii si ale contributiilor pentru asigurarile sociale, uzurii mijloacelor fixe si OMVSD, amortizarii activelor nemateriale, rezervelor create, cheltuielilor si platilor preliminare, corectiilor la datorii dubioase etc. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe tipuri de activitati ale intreprinderii (operationala, de investitii si financiara) si evenimente exceptionale. Cheltuielile se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente primare: - Bonul de consum al materialelor; - Foaia de parcurs; - Factura de expeditie; - Factura fiscala; - Fisa de pontaj; - Nota contabila, etc. Evidenta analitica a cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare si pe tipuri de activitati ale intreprinderii. Pentru evidenta sintetica a cheltuielilor sunt destinate conturile din clasa 7 „Cheltuieli”: - 711 „Costul vinzarilor” - 712 „Cheltuieli comerciale” 46

- 713 „Cheltuieli generale si administrative” - 714 „Alte cheltuieli operationale” - 721 „Cheltuieli ale activitatii de investitii” - 722 „Cheltuieli ale activitatii financiare” - 723 „Pierderi exceptionare’ - 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit. Conturile de evidenta a cheltuielilor sunt conturi de activ. In cursul perioadei de gestiune in debitul lor se reflecta cu total cumulativ de la inceputul anului sumele cheltuielilor, iar in credit – trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar (contul 351). La finele fiecarui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se inscriu in rindurile respective ale Raportului privind rezultatele financiare. Contabilitatea cheltuielilor activitatii operationale Cheltuielile activitatii operationale cuprind cheltuielile legate de desfasurarea activitatii de baza a intreprinderii: - Costul vinzarilor (contul 711); - Cheltuielile comerciale (contul 712); - Cheltuielile generale si administrative (contul 713); - Alte cheltuieli operationale (contul 714). 711”Costul vînzărilor” Costul vinzarilor reprezinta o parte din consumurile aferente produselor, marfurilor vindute si serviciilor prestate. Acesta cuprinde: a) La intreprinderile de productie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii, inclusiv contributiile pentru asigurarile sociale, medicale, consumurile indirecte de productie aferente produselor vindute; b) La intreprinderile de comert – valoarea de bilant a marfurilor vindute (suma cheltuielilor de achiziţionare a mărfurilor + taxe vamale + cheltuieli de transport + cheltuielile asigurărilor ş.a); c) La intreprinderile de prestari de servicii – consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, precum si consumurile indirecte de productie aferente serviciilor prestate. Evidenta analitica a contului 711 se tine pe feluri de produse si marfuri vindute, servicii prestate si alti indicatori stabiliti de intreprindere. La finele fiecarui trimestru rulajul debitor al contului 711 “Costul vinzarilor” se reflecta in rindul 020 al Raportului privind rezultatele financiare si se scade din veniturile obtinute din vinzari la determinarea profitului brut (pierderii globale) al intreprinderii. 711 Dt

Ct

1.

Reflectarea valorii de bilanţ a produselor şi mărfurilor vîndute Dt711 Ct216,217

Traceriea la sfirsitul anului de gestiune a costurilor vinzarilor acumulare la rezultatul financiar

2. Reflectarea valorii de bilant a animalelor vindute, care s-au aflat la crestere si ingrasat la intreprinderile agricole:

Dt 351 Ct 711

Dt 711 Ct 212 3. Reflectarea costului al serviciilor prestate: a) folosind conturile clasei a 8-a Dt711 Ct811,812 b)fără conturile clasei a 8-a Dt711 Ct211,531,533.1,533.3,539 712”Cheltuieli comerciale” 47

Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, marfurilor si prestarilor de servicii, si anume: cheltuielile privind operatiile de marcheting; ambalajele si ambalarea produselor si marfurilor; de transport privind desfacerea; de reclama; cheltuielile privind reparatiile si deservirea cu termen de garantie a produselor si marfurilor vindute; cheltuielile aferente crearii rezervelor pentru datorii dubioase; cheltuielile privind returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariatilor de la intreprinderile de comert care cuprind salariile de baza si suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime platite vinzatorilor, casierilor, hamalilor si altui personal care participa nemijlocit la vinzarea marfurilor; comisioanele platite organizatiilor de desfacere, de intermediere, de comert exterior, cheltuielile pentru procurarea licentelor pentru exportul produselor si marfurilor; cheltuielile privind intocmirea declaratiilor vamale pentru vinzarea produselor peste hotarele republicii etc. Evidenta analitica a cheltuielilor comerciale se tine pe articole stabilite de intreprindere. La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflecta cu total cumulativ de la inceputul anului in rindul 050 din Raportul privind rezultatele financiare. 712 Dt

Ct

1. Calcularea remuneraţiei lucrătorilor care participă la comercializarea produselor, mărfurilor, ambalarea şi încărcarea lor, precum şi contribuţiile la asigurările sociale şi medicale. Dt712 Ct531,533.1,533.3 2. Reflectarea valorii ambalajului utilizat materialelor de ambalat pentru ambalarea produselor şi mărfurilor la depozite. Dt712 Ct211 3. Reflectarea cheltuielilor privind desfacerea produselor finite şi mărfurilor a) cu mijloace de transport propriu: Dt 712 Ct 812 b) cu mijloace de transport ale terţelor: Dt 712 Ct 521, 522 4. Reflectarea cheltuielilor privind reclama ş.a. servicii. Dt712 Ct 241,242,243,521,539 5. Reflectarea cheltuielilor aferente reparatiilor cu garantie si deservirii marfurilor vindute, cind nu se creeaza rezerve: Dt 712 Ct 211,521,531,533 6. Crearea rezevelor: a) pentru datorii dubioase. Dt712 Ct222 b)pentru reparatii cu garantie si deservirea marfurilor vindute Dt712 Ct 538 c)pentru plata concediilor Dt712 Ct538 d) pentru returnarea si reducerea preturilor la marfurile vindute: Dt712 Ct 538

1.

48

Trecerea la finele anului (31.12.) de gestiune a cheltuielilor comerciale acumulate la rezultatul financiar. Dt351 Ct712.

7. Reflectarea valorii de bilant a mostrelor de produse finite si marfuri predate cu titlu gratuit conform contractelor: Dt 712 Ct 216,217 8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de titulari de avans: a) la acordarea avansurilor Dt 712 Ct 227 b) fara acordarea anticipata a avansurilor: Dt 712 Ct 532 9. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe. Dt712 Ct113,124. 10. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilant a obiectelor de mica valoare si scurta durata cu valoarea unitara de pina la 1/20 din limita stabilita Dt 712 Ct 213 11. Calcularea uzurii obiectelor de mica valoare si scurta durata utilizate la ambalarea, incarcarea si descarcarea produselor, marfurilor: Dt 712 Ct 214 713”Cheltuieli generale şi administrative” Cheltuielile generale si administrative cuprind cheltuielile privind deservirea si gestiunea intreprinderii in ansamblu: cheltuielile privind uzura, reparatia si intretinerea mijloacelor fixe, cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala gospodareasca; cheltuielile de intretinere a personalului administrativ si de conducere; impozitele, taxele si platile virate in buget potrivit legislatiei in vigoare (cu exceptia impozitului pe venit), precum si taxa pe valoare adaugata nerecuperata, accizele; cheltuielile in scopuri de binefacere si sponsorizare; cheltuielile pentru protectia muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile pentru deplasarile de serviciu ale personalului de conducere; cheltuielile pentru actiunile de ocrotire a sanatatii, organizare a timpului liber si odihnei salariatilor intreprinderii; cheltuielile de organizare aferente desfasurarii adunarilor actionarilor, intocmirii actelor; cheltuielile pentru lucrarile de cercetari stiintifice, inovatii si rationalizari cu caracter de productie; cheltuieli pentru pregatirea si reciclarea cadrelor, achitarea diverselor servicii prestate intreprinderii, in conformitate cu contractele incheiate; cheltuielile aferente angajarii fortei de munca; cheltuieli pentru intretinerea unitatilor de productie si economice de deservire etc. Evidenta analitica a cheltuielilor generale si administrative se tine pe articole stabilite de intreprindere. La sfirsitul fiecarui trimestru cheltuielile generale si administrative acumulate in debitul contului 713 se reflecta in rindul 060 din Raportul privind rezultatele financiare si se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar. 713 Dt

Ct

1. Calcularea remuneraţiilor personalului administrativ (patron, contabil, manager, secretar, paza întreprinderii, şi servitori.), precum si ale muncitorilor pe timpul intreruperilor in productie:

1. Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor generale şi administrative la rezultatul financiar. Dt351 Ct713. 49

Dt713 Ct531 2. Contribuţii pentru asigurarea socială şi medicală Dt 713 Ct533.1,533.3 3. Calcularea uzurii mijloacelor fixe şi a amortizării activelor nemateriale. Dt713 Ct124,11 4. Reflectarea cheltuielilor pentru intretinerea si reparatia mijloacelor fixe si a amortizarii activelor nemateriale cu destinatie generala de gospodarie: Dt 713 Ct 211,521,522,531,533,812 5. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a OMVSD cu valoarea unitară pînă la 500 lei Dt713 Ct213 6. Calcularea uzurii OMVSD cu valoarea unitară mai mare decît 500 lei Dt713 Ct214 7. Acceptarea spre plata a facturilor pazei extradepartamentamentale Dt 713 Ct 521 8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans: a)la acordarea avansului Dt713 Ct227 b)fără acordarea avansului Dt713 Ct532 9. Achitarea cheltuielilor de reprezentare: Dt 713 Ct 241,242,243,244 10. Calcularea platilor de asigurare pentru asigurarea bunurilor cu destinatie administrativa si general gospodareasca Dt 713 Ct 533 11. Achitarea serviciilor bancare, juridice, poştale, telefonice de audit şi altele. Dt713 Ct539,241,242,243,521 12. Reflectarea cheltuielilor privind inovatiile si propunerile de rationalizare: a) materialelor utilizate Dt 713 Ct 211 b) onorariilor calculate autorilor si contributiile pentru asigurarile sociale: Dt 713 Ct 531, 533 13. Calcularea impozitelor şi taxelor cu excepţia impozitului pe venit(731) Dt713 Ct534 14. Prelevari in fondurile speciale extrabugetare: Dt 713 Ct 536 15. Trecerea cheltuielilor anticipate curente aferente perioadei de gestiune (abonarea la Monitorul oficial, Contabilitate şi audit, ş.a. reviste şi ziare.) Dt713 Ct251 714 „Alte cheltuieli operationale” 50

Alte cheltuieli operationale cuprind cheltuielile privind vinzarea altor active curente; cheltuielile privind arenda operationala; cheltuielile sub forma de amenzi, penalitati, despagubiri; cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; cheltuielile aferente dobinzilor pentru credite si imprumuturi; consumurile indirecte de productie nerepartizate; lipsurile si pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor rebutate, aferente anularii comenzilor de productie, incetarii activitatii unitatii de productie care nu a fabricat produse si cheltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile. Evidenta analitica a altor cheltuieli operationale se tine pe feluri de cheltuieli si alti indicatori stabiliti de intreprindere. La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 „Alte cheltuieli operationale” se reflecta in rindul 070 al Raportului privind rezultatele financiare si se ia in calcul la determinarea rezultatului financiar. 714 Dt 1.Reflectarea valorii de bilant a materialelor 1. vindute, animalelor la crestere si ingrasat, OMVSD, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor banesti: Dt 714 Ct 211, 212, 213, 231, 246 2. Reflectare cheltuielilor privind vinzarea materialelor, animalelor la crestere si ingrasat si a altor active curente: Dt 714 Ct 227, 532, 521, 522, 531, 533, 812 3. Trecerea cheltuielilor anticipate curente aferente perioadei de gestiune: Dt 714 Ct 251 4.Calcularea platii pentru activele nemateriale, terenurile, mijloacele fixe cu destinatie generala gospodareasca luate in arenda curenta: Dt 714 Ct 539 5.Calcularea dobinzilor aferente creditelor si imprumuturilor primite, cu exceptia cazurilor de capitalizare a acestora: Dt 714 Ct 411, 412, 413, 511, 512, 513 6. Achitarea dobinzilor aferente creditelor si imprumutorilor primite: Dt 714 Ct 242, 243 7.Calcularea (achitarea) amenzilor, penalitatilor si despagubirilor Dt 714 Ct 242, 243, 539 8. Trecerea la cheltuieli a consumurilor indirecte de productie nerepartizate: Dt 714 Ct 813 9. Scaderea sumelor diferentelor dintre costul stocurilor de marfuri si materiale si valoarea realizabila neta: Dt 714 Ct 211, 212, 213, 215, 216, 217 10. Reflectarea lipsurilor si pierderilor valorilor materiale, mijloacelor banesti si documentelor banesti: Dt 714 Ct 211, 212, 213, 215, 216, 217, 241, 246 11. Reflectarea costului rebutului definitiv: Dt 714 Ct 811, 812 51

Ct Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor generale şi administrative la rezultatul financiar. Dt351 Ct714.

12. Reflectarea cheltuielilor privind remedierea rebutului: Dt 714 Ct 211, 531, 533, 812 13. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen scurt acordate anterior si nereclamate: Dt 714 Ct 224 14. Trecerea la cheltuieli a creantelor compromise: Dt 714 Ct 134, 228, 229 15. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilant a investitiilor pe termen scurt care nu pot fi achitate (restituite): Dt 714 Ct 231, 232 16. Reflectarea diminuarii valorii de intrare sau reevaluare a investitiilor pe termen scurt: Dt 714 Ct 233 Contabilitatea cheltuielilor activitatii neoperationale Cheltuielile activitatii neoperationale cuprind cheltuielile suportate de intreprindere la desfasurarea altor tipuri de activitati, care cuprind: a) Cheltuielile activitatii de investitii; b) Cheltuielile activitatii financiare; c) Perderile execeptionale. 721”Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Aceste cheltuieli rezulta din iesirea activelor pe termen lung si cuprind cheltuielile si pierderile aferente iesirii activelor nemateriale, activelor materiale in curs de executie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung; sumele reducerii valorii activelor pe termen lung iesite; pierderile din participatiile in alte intreprinderi si operatiile cu partile legate. Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli si articole stabilite de intreprindere. La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 ”Cheltuieli ale activităţii de investiţii” se scade din venituri la determinarea indicatorului din rindul 090 „Rezultatul din activitatea de investitii: profit (pierdere)” al „Raportului privind rezultatele financiare” 721 Dt Ct 1.Reflectarea valorii de bilant a activelor pe 1. Trecerea la finele anului de gestiune a termen lung ieşite. cheltuielilor activităţii de investiţii Dt721 Ct111,112,121,122,123,125,131,132 acumulate la rezultatul financiar. 2.Reflectarea reducerilor preţurilor activelor pe Dt351 Ct721 termen lung la ieşirea acestora. Dt721 Ct341 3. Reflectarea cheltuielilor aferente iesirii activelor pe termen lung Dt 721 Ct 211,531,533,812,521,522 4.Scăderea din gestiune a avansurilor pe termen lung acordate anterior şi nereclamate Dt721 Ct136 5.Reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate la inventariere. Dt721 Ct111,112,121,123. 6. Trecerea la scaderi a sumelor marite cu ocazia reevaluarii investitiilor pe termen lung 52

la esirea acestora Dt 721 Ct 133 722” Cheltuieli ale activităţii financiare” Cheltuielile activitatii financiare rezulta din modificarea marimii si structurii capitalului propriu, imprumuturilor si creditelor intreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind operatiunile aferente platii redeventelor, arendei finantate a activelor materiale pe termen lung, diferentele nefavorabile de curs valutar etc. Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli. La finele fiecarei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722” Cheltuieli ale activităţii financiare” se ia in calcul la determinarea indicatorului din rindul 100 „Rezultatul din activitatea financiara: profit (pierdere) al „Raportului privind rezultatele financiare”. 722 Dt 1. Reflectarea pierderilor privind diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi operaţiilor în valută străină. Dt722 Ct221,223,224,227,241,243,244, 521,522,534 2. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe teremen lung acordate anterior şi nereclamate. Dt722 Ct136 3. Calcularea platii pentru activele pe termen lung luate in arenda financiara Dt 722 Ct 421

Ct 1. Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor financiare acumulate la rezultatul financiar. Dt351 Ct722

723”Pierderi excepţionale” Perderile exceptionare rezulta din evenimentele sau operatiunile rare si netipice care nu sunt legate de activitatea economico – financiara (ordinara) a intreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamitatile naturale, pierderile din perturbarile politice, modificarea legislatiei tarii. Contabilitatea analitica a pierderilor exeptionale se tine pe feluri de pierderi. La finele perioadei de gestiune pierderile exceptionale acumulate in debitul contului 723 se reflecta in Raportul privind rezultatele financiare si se iau in calcul la determinarea indicatorului din rindul 120 „ Rezultatul exceptional: profit (pierdere)” 723 Dt 1. Trecerea la cheltuieli a valorii activelor pe termen lung şi curente ieşite ca rezultat al evenimentelor excepţionale. Dt723 Ct111, 112, 121, 122, 123, 125, 211, 212, 213, 215, 216, 217, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 252 2. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale. a) materialelor utilizate Dt723 Ct 211 b) remuneratiilor calculate ale muncitorilor si contributii pentru asigurarile sociale Dt 723 Ct531,533.1,533.3 53

Ct 1.

Trecerea la finele anului de gestiune a pierderilor excepţionale acumulate la rezultatul financiar. Dt351 Ct723

c) servicii prestate Dt 723 Ct 521,539,812 d) Cotei parti a consumurilor indirecte de productie Dt 723 Ct 813 e) numerarului din casierie Dt 723 Ct 241. 731”Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit” Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totala a cheltuielilor privind impozitul pe venit luata in considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune Componenta, modul de calculare si contabilizare a acestor cheltuieli sunt reglementate de prevederile S.N.C. 12” Contabilitatea impozitului pe venit”. În Dt contului se reflectă calcularea datoriilor curente şi amînate privind impozitul pe venit, iar în Ct contului calcularea activelor amînate privind impozitul pe venit şi trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar total(Sold final şi iniţial =0). Evidenta analitica se tine pe feluri de cheltuieli (economii) In cursul anului de gestiune in debitul contului 731 „Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit” se reflecta sumele impozitului pe venit achitate in rate la buget. Conform legislatiei in vigoare, intreprinderile, ale caror obligatii fiscale pe anul precedent depasesc suma de 400 lei, sunt obligate sa achite la buget trimestrial, in rate, impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat (cu exceptia intreprinderilor agricole care achita impozitul pe venit in rate de doua ori pe an) calculat in marime de ¼ din: - Suma efectiva a impozitului pe venit pe anul precedent sau - Suma prognozata a impozitului pe venit pe anul curent de gestiune. Metoda de achitare a impozitului pe venit in rate se alege de catre fiecare intreprindere de sine statator, la inceputul anului de gestiune. La calcularea si achitarea impozitului pe venit in rate se intocmesc concomitent urmatoarele formule contabile: 1. Dt 225 „Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul” Ct 242 „CCVN” 2. Dt 731„Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit” Ct 535.2 „Impozitul pe venit platit in avans” Cheltuielile efective aferente impozitului oe venit se determina la sfirsitul anului, tinindu-se cont de diferentele permanente si temporare aparute intre venitul contabil si cel impozabil. 731 Dt 1. Calcularea datoriilor curente privind impozitul pe venit în perioada de gestiune. Dt731 Ct534 2. Calculul datoriilor amînate privind impozitul pe venit Dt731 Ct425 3. Trecerea economiilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar Dt731 Ct351 3. Scăderea activelor amînate privind impozitul pe venit. Dt731 Ct135

54

Ct 1. Reflectarea activelor amînate privind impozitul pe venit Dt135 Ct731 2. Trecerea la finele anului de gestiune a cheltuielilor privind impozitul pe venit la rezultatul financiar . Dt351 Ct731 3. Scaderea datoriilor aminate privind impozitul pe venit Dt 425 Ct 731 4. Aparitia creantelor pe termen scurt privind impozitul pe venit rezultate din inversarea diferentelor temporare Dt 225 Ct 731

Dupa inchiderea conturilor de evidenta a cheltuielilor si veniturilor in contul 351 „Rezultatul financiar total” se determina profitul (pierderea) net al intreprinderii obtinut in cursul anului de gestiune. Contul 351”Rezultatul financiar total” – este destinat generalizării informaţiei privind veniturile şi cheltuielile pentru determinarea rezultatelor financiare obţinute din activitatea operaţională, de investiţii şi financiară a întreprinderii şi din evenimente excepţionale. Este un cont de comparare, în Ct acestui cont se reflectă, pe feluri de activităţi, venituri generalizate rezultate în perioada curentă precum şi sumele anulate ale pierderilor nete, iar în Dt cheltuielile pe acelaş fel de activităţi, cheltuielile curente aferente impozitului pe venit şi sumele profitului net rămas la dispoziţia întreprinderii după impozitare. Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri şi cheltuieli. 351 Dt 1. Trecerea în cont a cheltuielilor acumulate la sfîrşitul anului de gestiune pe feluri de activităţi ale întreprinderii. Dt351 Ct711,712,713,714,721,722,723. 2. Scăderea cheltuielilor privind impozitul pe venit Dt351 Ct731 3. Reflectarea profitului net, al perioadei de gestiune. Dt351 Ct333

Ct 1. Scăderea veniturilor acumulate la sfîrşitul anului de gestiune pe feluri de activităţi ale întreprinderii Dt611,621,622,623 Ct351 2. Trecerea la rezultatul financiar a economiei aferente impozitului pe venit Dt731 Ct351 3. Reflectarea pierderii nete a perioadei de gestiune Dt333 Ct351

Contul 333”Profit net (pierdere al perioadei de gestiune” – este un cont de pasiv. In Ct se reflectă profitul net şi acoperirea pierderilor realizate în perioada de gestiune, iar în Dt suma pierderilor nete şi utilizarea profitului realizat în perioada de gestiune. Soldul acestui cont poate fi creditor- în cazul existenţei profitului nerepartizat şi se înscrie cu semnul ”+”, sau debitor- în cazul existenţei pierderii neacoperite şi se înscrie cu semnul „ – „. Evidenţa analitică a profitului net (pierdere) a perioadei de gestiune se ţine pe feluri de profituri (pierderi) 333 Dt 1. Raportarea la începutul perioadei de gestiune a profitului nerepartizat al anului precedent. Dt333 Ct332 2. Refelectarea pierderii nete a perioadei de gestiune. Dt333 Ct351 3. Utilizarea profitului anului de gestiune pentru acoperirea pierderilor anilui de gestiune. a) pentru crearea rezervelor Dt333 Ct 321,322,323 b) pentru plata dividendelor Dt 333 Ct 537 c) pentru acoperirea pierderilor anilor precedent Dt 333 Ct332

Ct 1. Raportarea la începutul perioadei de gestiune a soldului pierderii neacoperite al anului precedent. Dt 332 Ct 333 2. Reflectarea profitului net al perioadei de gestiune Dt 351 Ct 333 3.Acoperirea pierderilor perioadei de gestiune Dt 322,323,332 Ct 333

55

332”Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi – este destinat generalizarii informatiei privind existenta si miscarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) a anilor precedenti. Contul este de pasiv, în Ct se reflectă profitul nerepartizat al anilor precedenţi, acoperirea pierderilor anilor precedenţi, iar în Dt pierederile neacoperite al anilor precedenţi şi utilizarea profitului anilor precedenţi. Soldul acestui cont poate fi creditor-în cazul existenţei profitului nerepartizat al anilor precedenţi şi se reflectă în bilanţ cu semnul “+”, sau debitor-în cazul existenţei pierderilor neacoperite şi se reflectă în bilanţ cu semnul “-“. Evidenţa analitică se ţine pe feluri de profituri (pierderi). 332 Ct

Dt 1. Reflectarea sumei pierderilor neacoperite a anului precedent Dt332 Ct333 2. Utilizarea profitului nerepartizat al anului precedent pentru : a) crearea rezevelor Dt332 Ct321,322,323 b)plata dividentelor Dt332 Ct537 b) trecerea în cont a diferenţelor de curs Dt332 Ct312

1. Reflectarea soldului profitului nerepartizat al anului precedent. Dt333 Ct332 2. Acoperirea pierderilor realizate în anii precedenţi pe seama profitului a anilor precedenţi Dt322, 323 Ct332 3. Reflectare rezultatului (profitului) anilor precedenti constatat in anul de gestiune Dt 331 Ct 332

Contabilitatea consumurilor aferente fabricarii produselor si prestarii serviciilor Consumurile reprezinta resursele consumate pentru fabricarea produselor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii unui venit (conform S.N.C.3). Ele sint legate nemijlocit de procesul de productie sau prestare a serviciilor, sunt parte componenta a productiei in curs de executie si produselor finite. La finele anului de gestiune se reflecta in Bilantul contabil ca active. Procesul de producţie (tehnologic) este procesul care cuprinde toate operaţiile de prelucrare a materiilor prime, materialelor, de utilizare a articolelor accesorii (piese de completare) la fabricarea şi asamblarea producţiei. Consumurile se trec la cheltuieli pe masura vinzarii produselor, prestarii serviciilor, adica la decontarea valorii de bilant (costului efectiv) a acestora in conturile din clasa 7 „Cheltuieli”. In contabilitate consumurile de productie se clasifica dupa doua criterii de baza: 1. Dupa modul de includere in costul produselor (serviciilor) ele se impart in: a) Consumuri directe - consumuri identificate nemijlocit pe un anumit produs sau alt obiect de consumuri care se includ in costul lui in baza documentelor primare (valoarea materialelor, combustibilului, energiei in scopuri tehnologice etc, consumate nemijlocit in procesul de fabricare a produselor /serviciilor); b) Consumuri directe privind retribuirea muncii ( salariile muncitorilor incadrati in procesul de fabricare a produselor / prestare a serviciilor) cu contributiile de asigurari sociale si medicale. c) Consumuri indirecte - consumuri care nu pot fi identificate direct pe un produs sau obiect concret de cheltuieli, sunt legate de deservirea si gestiunea subdiviziunilor de productie. Ele nu pot fi incluse direct in costul 56

produselor/serviciilor si se repartizeaza proportional cu baza stabilita in politica de contabilitate a intreprinderii (paragraful 5 din S.N.C. 3). Aceste consumuri includ: uzura mijloacelor fixe cu destinatie generala de productie; amortizarea activelor nemateriale cu destinatie generala de productie; plata pentru arenda operationala a bunurilor cu destinatie generala de productie; salariile si contributiile de asigurari sociale si medicale ale personalului administrativ si de deservire a sectiilor si altor subdiviziuni de productie ale intreprinderii; alte consumuri generale de productie. Consumurile indirecte de producţie se mai subdivizează în: • consumuri variabile, a căror mărime depinde de modificarea volumului producţiei (retribuirea muncii prestată de muncitorii auxiliari, costul materialelor consumate etc.); • consumuri constante, a căror mărime nu depinde relativ de volumul producţiei (uzura calculată în baza metodei liniare, cheltuielile privind întreţinerea şi exploatarea clădirilor şi utilajului). 2. Dupa tipurile de activitate ale intreprinderii se disting: a) Consumurile activitatii de baza, care includ consumurile legate de fabricarea produselor, prestarea serviciilor ce au constituit scopul crearii intreprinderii; b) Consumurile activitatii auxiliare, care includ consumurile activitatilor ce sint auxiliare (de deservire) in raport cu activitatea de baza a intreprinderii. In conformitate cu Planul de conturi, evidenta consumurilor de productie poate fi efectuata cu aplicarea conturilor contabilitatii de gestiune ( grupa 81 „Conturi ale consumurilor de productie”) sau nemijlocit in contul 215 „Productia in curs de executie” (fara utilizarea conturilor contabilitatii de gestiune) Consumurile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: - bonul de consum al materialelor; - fişa-limită de consum; - foaia de parcurs; - factura de expediţie; - factura fiscală; - bonul de lucru; - raportul de producţie; - nota contabilă etc. Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare, articole de calculaţie. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81 „Conturi ale consumurilor de producţie": • 811 „Producţia de bază", • 812 „Activităţi auxiliare", • 813 „Consumuri indirecte de producţie". 811”Producţia de bază” Contul 811 „Producţia de bază" este destinat generalizării informaţiei privind consumurile producţiei de bază, adică a fabricării produselor (prestării serviciilor) care a constituit scopul creării întreprinderii date. Este un cont de calculaţie, în debit se reflectă soldul producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune care se trece din contul 215”Producţia în curs de execuţie”, consumurile pentru fabricarea produselor, prestarea serviciilor în perioada de gestiune, iar în credit – costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate, rebutului definitiv deşeurilor recuperabile precum şi soldul producţiei în curs de execuţie care se trece la finele perioadei de gestiune în debitul contului 215. Evidenţa analitică a consumurilor pentru producţia de bază se ţine pe locuri de consumuri, pe feluri de produse, pe articole şi pe alţi indicatori stabiliţi de întreprindere. 57

La efectuarea si decontarea consumurilor activitatii de baza a intreprinderii se intocmesc formulele contabile prezentate in tabel. 811 Dt 1. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune din contul 215 Dt 811 Ct 215 2. Reflectarea în consumurile de fabricare a produselor şi prestarea serviciilor: a)materialelor utilizate Dt811 Ct211 b) a valorii animalelor care s-au aflat la crestere si ingrasat predate pentru sacrificare Dt 811 Ct 212 c) Combustibilului si energiei în scopuri tehnologice, a serviciilor prestate Dt811 Ct 521, 539 c)retribuţiilor calculate şi a contribuţiilor pentru asigurări sociale şi medicale Dt811 Ct 522,533.1, 533.3,531 d)a cotei părţi a consumurilor indirecte de producţie Dt811 Ct 531, 533,538,813 e)a sumei rezervei create pentru plata concediilor Dt811 Ct 812 3. Reflectarea valorii de bilanţ a producţiei rebutate, returnate pentru remediere precum şi a semifabricatelor calculate. Dt811 Ct216

Ct 1. Reflectarea costului efectiv al : a) produselor fabricate Dt216 Ct811 b)serviciilor prestate Dt711 Ct811 c)rebutului definitiv Dt714 Ct811 2. Înregistrarea a)deşeurilor recuperabile la preţuri de valorificare Dt211 Ct811 b)materialelor fabricate în secţiile întreprinderii Dt211 Ct811 c)inregistrarea prasilei obtinute de la animalele de productie Dt 212 Ct 811 3. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune la contul 215 Dt215 Ct811

Contul 812”Activităţi auxiliare” Contul 812 „Activităţi auxiliare" se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producţia sau activitatea de bază a întreprinderii. Este un cont de calculaţie, în debitul acestui cont se înregistrează soldul producţiei in curs de execuţie la începutul periadei de gestiune, consumurile de producţie, prestarea serviciilor în perioada de gestiune (trecute din contul 215), în credit – costul efectiv al produselor fabricate, serviciilor prestate, al rebutului definitiv, al deşeurilor recuperabile, precum şi soldul producţiei în curs de execuţie trecut la finele perioadei de gestiune în debitul contului contabil financiar 215 ”Producţia în curs de execuţie” Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe activităţi auxiliare pe felurile de produse, servicii, articole şi alţi indicatori stabiliţi de întreprindere. 812 Dt 1. Trecerea soldului producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune din contul contabil financiar 215 . Dt812 Ct215. 2. Reflectarea în consumurile la fabricarea produselor, prestărilor de servicii: a) a materialelor utilizate

Ct 1. Trecerea costului efectiv al serviciilor prestate de activităţi auxiliare : a) la procurarea activelor Dt112,121,122,123,211,213,217Ct812. b) pentru subdiviziunile întreprinderii . Dt712,713,714,721,723,811,813 Ct812 c) pentru persoanele juridice şi fizice terţe. 58

Dt812 Ct211 b) a combustibilului si energiei in scopuri tehnologice, a serviciilor prestate de terti Dt 812 Ct 521 c) a retributiilor si contributiilor pentru asigurarile sociale si medicale Dt 812 Ct 522,531,533.1,533.3 d) craarii rezervei pentru plata concediilor Dt 812 Ct 531 e) a cotei consumurilor indirecte de productie Dt 812 Ct 533,538,813. 3. Reflectarea valorii de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere. Dt812 Ct216 4. Reflectarea cotei cheltuielilor anticipate pe termen lung la consumurile perioadei de gestiune. Dt812 Ct141.

Dt711 Ct812 2. Reflectarea deşeurilor recuperabile la preţuri de valorificare. Dt211 Ct812. 3. Reflectarea costului a produselor fabricate, materialelor, instrumentelor. Dt211,213,216 Ct812 4. Reflectarea costului rebutat definitiv. Dt714 Ct812. 5. Trecerea soldului producţiei în curs de excuţie al perioadei de gestiune în contul 215. Dt215 Ct 812

Contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" Contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" este destinat contabilizării consumurilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii. Acesta este un cont de colectare-repartizare. In cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii". 813 Dt 1. Calcularea retribuţiilor şi contribuţiilor pentru asigurările sociale şi medicale ale personalului administrativ de conducere şi altor categorii de personal din subdiviziunile de producţie. Dt813 Ct531,533.1,533.3 2. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie. Dt813 Ct113,124 3. Calcularea epuizării resurselor materiale Dt813 Ct126 4. Reflectarea consumurilor privind reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe a) de materiale utilizate Dt813 Ct211, b) de energie electrica, aburi, apa, ect, consumate Dt 813 Ct 521, 522, 812 c) de remuneratii ale muncitorilor auxiliari si contributii pentru asigurarile sociale Dt 813 Ct 531,533.1,533.3, 5. Reflectarea valorii de bilanţ a O.M.V.S.D. date în folosinţă cu valoarea unitară pînă la 500 lei din plafonul stabilit. 59

Ct 1. Reflectarea consumurilor indirecte de producţie. Dt811,812,714,713 Ct813 2. Reflectarea cotei consumurilor indirecte de producţie la: a) crearea activelor nemateriale . Dt112 Ct813 b) creare activelor materiale pe termen lung Dt121 Ct813 c) cheltuieli anticipate pe termen lşung Dt141 Ct813

Dt813 Ct213 6. Calcularea uzurii O.M.V.S.D.(cu valoarea unitară mai mică de 500 lei) Dt813 Ct214 7. Calcularea plăţii pentru arenda curentă a activelor nemateriale, mijloacelor fixe, terenurilor cu destinaţie de producţie, acceptate spre plata a facturilor pentru paza subdiviziunilor de producţie. Dt813 Ct539 8. Reflectarea cheltuielilor efectuate de titularii de avans. Dt813 Ct227,532 9. Calcularea primelor de asigurare Dt 813 Ct 533 10. Refelctarea lipsurilor şi pierderilor din dteriorarea stocurilor de mărfuri şi materiale în limita normelor de perisabilitate materială. Dt813 Ct211,212,213,215 11. Crearea rezervelor pentru plata concediilor si reparatia mijloacelor fixe Dt 813 Ct 538 12. Reflectarea cotei cheltuielilor pe termen lung si curente la consumurile perioadei de gestuine Dt 813 Ct 141, 251

60

Calculaţia costului produselor fabricate în perioada de gestiune (pentru întreprinderile de producţie)

-------------------------------------------------------------------------Indicatorul | Nr. rîndului | Suma -------------------------------------------------------------------------Cheltuieli directe de materiale: Stocuri de materii prime şi materiale la începutul perioadei de gestiune 1 x Achiziţionarea materiilor prime şi materialelor 2 x -------------------------------------------------------------------------Total: materii prime şi materiale destinate procesului de producţie 3:(1+2) x -------------------------------------------------------------------------Stocuri de materii prime şi materiale la finele perioadei de gestiune 4 x -------------------------------------------------------------------------Materii prime şi materiale utilizate în procesul de producţie 5:(3+4) x -------------------------------------------------------------------------Cheltuieli directe privind retribuirea muncii 6 x -------------------------------------------------------------------------Cheltuieli indirecte de producţie: materiale 7 x retribuţii 8 x uzura mijloacelor fixe 9 x amortizarea activelor 10 x nemateriale 11 x chiria 12 x deplasări 13 x cheltuieli de întreţinere şi reparare a mijloacelor fixe asigurări obligatorii 14 x -------------------------------------------------------------------------Total cheltuieli indirecte de producţie 15:(7... + ...14) x -------------------------------------------------------------------------Cheltuieli de producţie 16:(5+6+15) x -------------------------------------------------------------------------Se adaugă: producţia în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune 17 x -------------------------------------------------------------------------Se scade: producţia în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune 18 x -------------------------------------------------------------------------Costul produselor fabricate 19:(16+17-18) x --------------------------------------------------------------------------

61

Decontările cu personalul întreprinderii privind retribuirea muncii Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente. Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau conform altor sisteme de retribuire. Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi sporuri cu caracter compensatoriu care se stabilesc, în raport cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare. Salariile se divizează în două părţi componente:  salariul de bază care reprezintă remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salarii, diverse recompense garantate de către stat;  salariul suplimentar care include sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asigurate de stat, cum sunt: plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat. Numărul şi calificarea angajaţilor sunt determinate individual de întreprindere, în funcţie de caracterul şi volumul activităţii economice. În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură. Cu angajatul se încheie un contract de muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru valorile primite în gestiune. După încheierea contractului individual de muncă, angajatul completează într-un singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se fac înscrieri privind angajarea. Carnetul de muncă se întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează în registrul de evidenţă a formularelor de carnete de muncă şi registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de muncă care sunt numerotate, şnuruite şi semnate. Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie, atribuirea altei categorii sau calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a angajatului sau a deciziei administraţiei. Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza cererii acestuia, administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere. Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două exemplare: un exemplar - pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea exemplar se transmite în contabilitatea întreprinderii. Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariilor pot fi diferite după structură şi număr, în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii: • •

• •

bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb - pentru documentarea volumului de produse fabricate, lucrărilor executate; tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj pentru evidenţa timpului de muncă normat şi suplimentar prestat. Se ţine în bază pontajului de către o persoană specială numită pontator sau de şefii de secţii şi maiştri. lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă - pentru evidenţa lucrului în timp de noapte şi a celui suplimentar; foaia staţionărilor - pentru staţionările admise nu din vina muncitorului, etc.

Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice. 62

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea mencii” . În creditul contului se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit sumele achitate şi reţinute. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune . Evidenţa analitică se ţine pe salariaţi şi pe feluri de plăţi şi reţineri . 531 Dt

Ct

1. Plata remuneraţiilor. a) în numerar din casierie Dt531 Ct241 b) prin virament Dt531 Ct242,243 c) sub formă naturală Dt531 Ct227 (Acordarea avansurilor) 2. Reţineri din remuneraţile calculate a)impozit pe venit Dt531 Ct534(Cod Fiscal,a.15.) b)din prime de asigurare defalcari obligatorii în fondul de pensii Dt531 Ct533.1 c)pentru recuperarea prejudiciului cauzat Dt531 Ct227,612 d)prime de asigurare în fondul asigurării medicale Dt531 Ct533.3 e)aferente datoriilor lucrătorilor pentru mărfurile procurate în Ct, prin împrumut, primite, plata pentru servicii comunale pensii alimentare,servicii prestate de instituţiile preşcolare privind datoriile lucrătorilor pentru obligaţiunile şi acţiunile procurate Dt531 Ct227.3

1. Calcularea salariului, adaosului şi primelor. a) muncitorilor din producţia de bază Dt811 Ct531 b) muncitorilor producţiei auxiliare Dt812 Ct531 c) muncitorilor care deservesc şi repară utilajul, aparatului de conducere, personalului administrativ şi de deservire a secţiilor, muncitorilor care execută lucrări legate de protecţia muncii şi tehnica securităţii. Muncitorilor pentru stationari, inclusiv adaosul pentru executarea lucrarilor mai putin calificate Dt813 Ct531 d) muncitorilor auxiliari, ocupati cu intretinerea si repararea cladirilor, constructiilor speciale si inventarului sectiei: Dt 813 Ct 531 e) lucrătorilor pazei antiincendiare a întreprinderii, lucratorilir aparatului de conducere; personalului administrativ şi de deservire al personalului întreprinderii. Lucratorilor intreprinderii pentru timpul aflarii lor in institutii de invatamint la cursuri (facultati, institutii) de reciclare si perfectionare cu intretinerea ciclului de productie Dt713 Ct531 f) muncitorilor calificati, care nu sint eliberati de la activitatea de baza, pentru instruirea ucenicilor si ridicarea calificarii muncitorilor Dt 713 Ct 531 g) muncitorilor care execută lucrări de remediere a rebuturilor Dt714 Ct531 h) muncitorilor pentru lucrările de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale Dt723 Ct531 i) lucrătorilor încadraţi în procesul de procurare şi creare a actvelor 63

nemateriale Dt112 Ct531 j) lucrătorilor încadraţi în procesul de procurare şi punere în funcţiune a mijloacelor fixe; lucrătorilor încadraţi în procesul de executare a lucrărilor de construcţie-montaj în regie proprie. Dt121 Ct531 k) muncitorilor pentru excutarea lucrărilor de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe. Dt721 Ct531 l) privind pregătirea terenurilor pentru folosirea lor după destinaţie. Dt122 Ct531 m) privind efectuarea lucrarilor de recultivare a terenurilor, pregatire si asimilare a produselor noi, proceselor tehnologice Dt 141, 251 Ct 531 1. Calcularea indemnizaţiilor pe seama asigurării sociale, foia de boală. Dt533 Ct531 2. Calcularea indemnizatiilor de concediu pe seama rezervelor create pentru plata concediilor muncitorilor Dt 538 Ct 531 3. Calcularea remuneraţiilor muncitorilor pentru îcărcarea şi descărcarea materialelor şi altor lucrări legate de procurare şi colectare a activelor. Dt123,211,212,213,217 Ct531 Sumele spre plată angajaţilor întreprinderii se calculează, în funcţie de reţinerile din salarii, al căror cuantum total, conform art.133 din Codul muncii, nu poate să depăşească 20 %, iar în cazurile special prevăzute de legislaţie - 50 %. Nu se admit reţineri din preavizul de concediere, plăţile de compensaţie şi alte plăţi conform legislaţiei. Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri: • reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice; •

reţineri în bugetul asigurărilor sociale:

6 %;

• •

reţineri în bugetul asigurărilor medicale 3,5 % diverse reţineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăţi la sindicatele de ramură, locale; reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine); reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.

Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: 64



fişa personală de calcul al impozitului pe venit,



actul de rebut, actul de inventariere,



lista de plată, diferite contracte,



titluri executorii,



ordine ale administraţiei etc.

Persoanele fizice, rezidenţi ai R.M. sînt obligate să achite impozitul pe venit din suma venitului impozabil. Persoana fizică a) cetăţean al R.M., cetăţean străin, apatrid. b) Întreprindere cu statut de pesoană fizică- întreprindere individuală, gospodărie ţărănească(de fermier) Rezident a) orice persoană fizică care corespunde unei din cerinţele de mai jos: i) are domiciliu permanent în R.M. inclusiv - se află la tratament sau la odihnă sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare; - este persoana cu funcţie de răspundere al R.M. aflată în exerciţiu funcţionării peste hotare. ii) se află în R.M. cel puţin de 183 de zile pe parcursul anului fiscal. b) orice persoană juridică sau întreprindere individuală sau gospodărie ţărănească a căreia activitate este organizată sau gestionată în R.M.. ori al căreia loc de bază de desfăşurare a activităţii este R.M. Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele: Suma anuală Pînă la 25200 lei Peste 25200 lei

% 7 18

Suma lunară Pînă la 2100 Peste 2100

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul impozabil nu se includ plăţile de asigurare (despăgubirile), conform contractului de asigurare, compensaţiile în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă, inclusiv a invalidităţii, bursele, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii, dividendele de la rezidenţi, patrimoniul primit ca donaţie, moştenire, câştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite în Codul fiscal. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată şi în momentul plăţii de la suma impozabilă, cu scăderea sumei scutirilor acordate salariatului. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al angajaţilor - rezidenţi ai Republicii Moldova. Sînt următoarele tipuri de scutiri (eliberări):

Articolul 33. Scutiri personale (1) Fiecare contribuabil (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire personala în suma de 8100 lei pe an. (2) Suma scutirii personale, stabilita la alin.(1), va constitui 12000 lei pe an pentru orice persoana care: a) s-a îmbolnavit si a suferit de boala actinica provocata de consecintele avariei de la C.A.E. Cernobîl; 65

b) este invalid si s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legatura cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobîl; c) este parintele sau sotia (sotul) unui participant cazut sau dat disparut în actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, cît si în actiunile de lupta din Republica Afghanistan. d) este invalid ca urmare a participarii la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si a independentei Republicii Moldova, precum si în actiunile de lupta din Republica Afghanistan; e) este invalid de razboi, invalid din copilarie, invalid de gradul I si II; f) este pensionar-victima a represiunilor politice, ulterior reabilitata. Articolul 34. Scutiri acordate sotiei (sotului) (1) Persoana fizica rezidenta aflata în relatii de casatorie are dreptul la o scutire suplimentara în suma de 8100 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala. (2) Persoana fizica rezidenta aflata în relatii de casatorie cu orice persoana specificata la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentara în suma de 12000 lei anual, cu conditia ca sotia (sotul) nu beneficiaza de scutire personala. Articolul 35. Scutiri pentru persoanele întretinute (1) Contribuabilul (persoana fizica rezidenta) are dreptul la o scutire în suma de 1800 lei anual pentru fiecare persoana întretinuta, cu exceptia invalizilor din copilarie pentru care scutirea constituie 8100 lei anual. (2) În întelesul prezentului titlu, persoana întretinuta este persoana care întruneste toate cerintele de mai jos: a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al sotiei (sotului) contribuabilului (parintii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiatii); b) locuieste împreuna cu contribuabilul sau nu locuieste cu acesta, dar îsi face studiile la sectia cu frecventa a unei institutii de învatamînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal; c) este întretinuta de contribuabil; d) are un venit ce nu depaseste suma de 8100 lei anual. (3) Tutorele si curatorul minorilor în vîrsta de la 14 la 18 ani au dreptul la o scutire suplimentara în marimea specificata la alin.(1), în functie de caz, pentru fiecare persoana aflata sub tutela si/sau curatela, care întruneste cerintele specificate la alin.(2) lit.d). Calculul salariilor, venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare angajat. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din veniturile angajaţilor urmează să fie vărsat la buget nu mai târziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care s-a efectuat reţinerea.

66

Agentul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obligat în termen de 10 zile după expirarea lunii în care s-a efectuat reţinerea sau de la data încetării activităţii, să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial declaraţia cu privire la impozitul pe venit reţinut la sursa de plată (IRV) pentru luna raportată şi în termen de 30 zile după expirarea anului fiscal sau de la data încetării activităţii - nota de informare privind impozitul pe venit reţinui din salariile lucrătorilor pentru anul fiscal expirat (IAL).

CALCULAREA SUMELOR PENTRU CONCEDIUL ANUAL PLĂTIT Conform Articolului 112. C.M. orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual. Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu menţinerea salariului mediu, sînt (Articolul 111.C.M.): a) 1 ianuarie - Anul Nou; b) 7 şi 8 ianuarie - Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul); c) 8 martie - Ziua internaţională a femeii; d) prima şi a doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc; e) ziua de luni la o săptămînă după Paşte (Paştele Blajinilor); f) 1 mai - Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii; g) 9 mai - Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei; h) 27 august - Ziua Republicii; i) 31 august - sărbătoarea "Limba noastră"; j) ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului. Pentru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, serviciul public etc.), prin lege organică, se poate stabili o altă durată a concediului de odihnă anual (calculată în zile calendaristice). [Art.113 completat prin Legea nr.8-XVI din 09.02.2006, în vigoare 02.06.2006] Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectivă. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi: a) femeilor - înainte de concediul de maternitate sau imediat după el; b) salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani; c) altor salariaţi, conform legislaţiei în vigoare. Salariaţilor transferaţi dintr-o unitate în alta concediul de odihnă anual li se poate acorda şi înainte de expirarea a 6 luni de muncă după transfer. Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) emis de angajator. [Art.115 modificat prin Legea nr.60-XVI din 21.03.2008, în vigoare 01.07.2008] In afară de concediile anuale, unele categorii de angajaţi au dreptul la concedii suplimentare stipulate în Înţelegerea Colectivă (nivel naţional) Nr.2 din 9 iulie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr.112-118 din 16 iulie 2004): - Lucrătorii de conducere şi specialiştii principali ai întreprinderii, lucrul cărora este legat de eforturi psihoemoţionale deosebite, beneficiază suplimentar de 7 zile calendaristice. Se stipulează în contractul colectiv sau individual de muncă; - La căsătorie lucrătorul beneficiază de 3 zile lucrătoare; - La căsătoria copiilor lucrătorul beneficiază de 1 zi lucrătoare; 67

- La naşterea sau înfierea copiilor lucrătorul beneficiază de 1 zi lucrătoare; - Decesul părinţilor, soţului (soţiei), copiilor – de 3 zile lucrătoare; - Decesul rudelor de gradul 2 – de 1 zi lucrătoare; - Mama care are copii în clasa 1 sau a 2 – de 1 zi lucrătoare la începutul anului şcolar; - Încadrarea membrului familiei in rîndurile Armatei Naţionale – 1 zi lucrătoare. Concediile suplimentare se oferă la prezentarea documentelor respective. În baza art.121 al Codului muncii următoarele categorii de lucrători vor beneficia de concedii suplimentare anuale plătite: - Lucrătorii ocupaţi în lucrări cu condiţii nocive au dreptul la, cel puţin, 4 zile calendaristice de concediu suplimentar. Durata se concretizează în contractul colectiv de muncă; - Lucrătorii slabvăzători – la, cel puţin, 4 zile calendaristice; - Lucrătorii cu vîrsta pînă la 18 ani - la, cel puţin, 4 zile calendaristice; - Femeile, care au 2 şi mai mulţi copii cu vîrsta pînă la 14 ani (sau copil-invalid pînă la 16 ani) – 4 zile calendaristice; - Lucrătorii ocupaţi în unele ramuri a economiei naţionale (industrie, transport, construcţia ş.a.), pentru stagiu de lucru şi lucrul în schimburi – beneficiază de concedii suplimentare conform legislaţiei în vigoare, Conform art.114 al Codului Muncii în vechimea în muncă care dă dreptul la concediu de odihnă annual se includ: a) timpul cînd salariatul a lucrat efectiv; b) timpul cînd salariatul nu a lucrat de fapt, dar i s-a menţinut locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu integral sau parţial; c) timpul absenţei forţate de la lucru – în cazul eliberării nelegitime din serviciu sau transferului nelegitim la o altă muncă şi al restabilirii ulterioare la locul de muncă; d) timpul cînd salariatul nu a lucrat de fapt, dar şi-a menţinut locul de muncă (funcţia) şi a primit diferite plăţi din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu excepţia concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani; e) alte perioade de timp prevăzute de convenţiile colective, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă, de regulamentul intern al unităţii. Nu se includ: a) timpul absenţei nemotivate de la lucru; b) perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 6 ani; c) perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice; d) perioada suspendării contractului individual de muncă. Calculul plăţii concedialelor se efectuiază în baza HOTĂRÎRII GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu Nr.426 din 26.04.2004 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.73-76/570 din 07.05.2004). În salariul mediu se includ următoarele forme de retribuire a muncii şi de compensaţii: - salariul pentru lucrul îndeplinit sau timpul lucrat; - sporurile şi suplimentele la salariile pe oră (zi) şi la salariile lunare, precum şi alte plaţi cu caracter compensatoriu, ce ţin nemijlocit de lucru; - suplimentele de plată pentru cumularea profesiilor (funcţiilor); - plăţile cu caracter stimulatoriu: premiile stabilite conform sistemului de retribuire a muncii în vigoare la întreprindere, inclusiv premiile plătite din beneficiu; recompensele pentru rezultatele muncii în ansamblu pe an; sporurile procentuale lunare şi indemnizaţiile anuale pentru vechime în muncă; sporurile la salariu pentru înaltă competenţă profesională, înaltă eficienţă în muncă şi executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau în regim de urgenţă, intensitatea muncii etc. - suplimentele pentru munca prestată în timp de noapte şi pentru munca în schimburi; - plata pentru munca în zilele de odihnă şi de sărbătoare, pentru lucru peste orele de program; - sumele de indexare a salariului, calculate în conformitate cu legislaţia; - onorariul lucrătorilor de creaţie; - alte plaţi cu caracter permanent ce ţin nemijlocit de lucru. Nu se includ în salariul mediu următoarele plăţi: 68

- indemnizaţia de eliberare din serviciu, ajutorul de şomaj şi alte indemnizaţii, indiferent de sursele de plată; - compensaţia pentru concediul nefolosit; - compensaţia pentru mutilarea lucrătorului sau pentru altă daună pricinuită sănătăţii lui în legătură cu munca; - compensaţiile de strămutare, transportare a averii, arendare a încăperilor în cazul transferului angajatului la lucru în altă localitate; - diurnele şi alte plăţi, raportate la cheltuielile de deplasare; - suma ajutorului material în formă bănească sau naturală; - compensaţia majorării costului hranei în ospătării, alimentarea la preţuri reduse sau fără plată a lucrătorilor; costul serviciilor comunale, combustibilului, abonamentelor de circulaţie; - plăţile aferente contractelor pentru drepturile de autor la editarea creaţiilor ştiinţifice, literare şi de artă; - salariul pentru zilele lucrate fără retribuirea muncii, decontat în bugetul respectiv sau în fondurile de binefacere; - salariul mediu menţinut pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, conform art.111 din Codul muncii; - premiile cu caracter unic acordate cu ocazia zilelor de sărbătoare, nclusiv cu ocazia sărbătorilor profesionale; - indemnizaţiile lunare stabilite reprezentanţilor statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni; - plăţile de stimulare (inclusiv premiile) cu prilejul jubileelor, precum şi recompensele pentru îndeplinirea unor însărcinări speciale, care nu se includ în cercul obligaţiunilor lucrătorului; - cadourile şi alte plăţi efectuate din alte surse decît cele allocate pentru retribuirea muncii; recompensele băneşti pentru ocuparea primelor locuri la concursuri etc.; - bursele plătite de către întreprinderi studenţilor (doctoranzilor) trimişi la învăţătură cu scoatere din producţie; - indemnizaţiile plătite de întreprinderi tinerilor specialişti pentru timpul concediului după absolvirea instituţiei de învăţămînt superior sau mediu de specialitate; - veniturile (dividendele, dobînzile) din acţiunile membrilor colectivului de muncă, depozitele şi mijloacele de împrumut ale membrilor colectivului de muncă investite în patrimonial întreprinderii, calculate pentru plata lucrătorilor; - costul biletelor oferite lucrătorilor şi copiilor acestora pentru întremare, odihnă, excursii şi călătorii şi plătite integral sau parţial din contul mijloacelor întreprinderii; - pensiile şi indemnizaţiile nominative; - indemnizaţia unică acordată tinerilor specialişti, angajaţi, conform repartizării; - indemnizaţia acordată funcţionarilor publici în proporţie de 50% dinsalariul funcţiei pentru fiecare an de activitate în serviciul public. După determinarea plăţilor, care se vor include în salariul mediu, contabilul va determina perioda de decontare. Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc următoarele perioade de decontare: 12 luni - pentru lucrătorii din unităţile agricole şi pentru lucrătorii al căror timp de lucru nu se supune evidenţei (lucrătorii la domiciliu, recepţionerii de producţie agricolă, de materii prime secundare şi de alt gen încadraţi în state, vînzătorii comerţului ambulant, agenţii întreprinderilor foto, alte categorii similare de lucrători), pentru angajaţii salarizaţi în acord în cazurile în care sînt retribuiţi o singură dată la momentul finalizării lucrărilor pentru toată perioada de executare a lor, pentru personalul pedagogic, medical şi farmaceutic care, pe parcursul ultimelor 12 luni de lucru, au avut o sarcină de muncă variabilă, precum şi pentru salariaţii întreprinderilor care, pe parcursul anului, au funcţionat în regimul zilei sau săptămînii de muncă incomplete. Pînă la 6 luni - pentru salariaţii angajaţi la lucrări sezoniere, la calcularea indemnizaţiei pentru zilele de concediu nefolosite - durata sezonului; Termenul contractului - pentru salariaţii cu contract individual de muncă pe un termen de pînă la 2 luni; 69

3 luni - în celelalte cazuri, la determinarea salariului mediu, se iau în calcul ultimele 3 luni calendaristice de lucru. Pentru salariaţii care au lucrat la întreprinderea respectivă mai puţin de 3 luni perioada de decontare se stabileşte reieşind din timpul efectiv lucrat. Salariul mediu se calculează pe o zi calendaristică pentru plăta indemnizaţiei de eliberare din serviciu, indemnizaţiei de concediu şi compensaţiei pentru concediul nefolosit. La determinarea salariului mediu se aplică următoarele normative de timp: 29,4 zile - numărul mediu de zile calendaristice pe lună; 25,4 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 6 zile; 21,1 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 5 zile; 16,9 zile - numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de 4 zile; 169 ore - numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală normală a timpului de muncă de 40 ore; 148 ore - numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală redusă a timpului de muncă de 35 ore; 126,8 ore - numărul mediu de ore lucrătoare pe lună în cazul duratei săptămînale reduse a timpului de muncă de 30 ore. În cazul aplicării perioadei de decontare de 3 luni, salariul mediu se calculează: 1) pe o zi lucrătoare - prin împărţirea salariului pe 3 luni, în care se includ toate formele de cîştig şi compensaţii, precum şi salariul păstrat pe durata deplasărilor, la numărul zilelor efectiv lucrate în această perioadă (inclusiv prestaţiile în zilele de odihnă şi cele de sărbătoare); 2) pe o zi calendaristică - prin înmulţirea salariului mediu pe o zi lucrătoare, cu coeficientul egal cu raportul dintre numărul de zile lucrătoare din perioada de decontare, conform calendarului săptămînii de lucru stabilit la întreprindere, şi numărul de zile calendaristice din aceeaşi perioadă. Dacă în careva din lunile perioadei de decontare de trei luni angajatul nu a lucrat şi nu a avut cîştig, luna (lunile) în cauză din perioada de decontare nu se exclude şi nu se înlocuieşte cu altă lună. În cazurile în care salariatul a lucrat la întreprindere mai puţin de 3 luni şi pentru salariaţii care au încheiat contract individual de muncă pe un termen de pînă la 2 luni, salariul mediu pe zi se calculează reieşind din salariul primit pentru timpul de lucru efectiv lucrat la întreprindere. Pentru lucrătorii care, în perioada de decontare de 3 luni, nu au avut nici un cîştig, salariul mediu se determină din cîştigul pe ultimele 3 luni din cele 12 luni premergătoare evenimentului de plată, în care ei au avut zile efectiv lucrate şi au avut cîştig. În cazul reducerii salariului lucrătorului (din motive neimputabile acestuia), după ce, la iniţiativa patronului, i s-a înmînat, în modul stabilit de lege, avizul de punere în disponibilitate, salariul mediu pentru determinarea indemnizaţiei de eliberare din serviciu se calculează reieşind din cîştigul lui pe ultimele 3 luni calendaristice premergătoare lunii în care i s-a remis avizul respectiv. Daca lucrătorul nu a primit, din motive întemeiate, salariu la întreprindere, în baza căruia, se determină salariul mediu, salariul se calculează în baza salariului de funcţie lunar al lucrătorului sau din salariul tarifar pe oră (pe zi),ţinîndu-se cont de durata stabilită a zilei de muncă şi (sau) a săptămînii de lucru. În cazul aplicării perioadei de decontare de 3 luni, premiile plătite cu o periodicitate mai mare de 3 luni, dar care nu depăşeşte 12 luni (recompensa în baza rezultatelor activităţii anuale, indemnizaţiile anuale pentru vechime în muncă, alte premii), se calculează în mărime de 1/12 din suma real calculată pentru 12 luni pîna la luna pentru care se plăteştesalariul mediu. Suma obţinută, precum şi 1/3 din suma premiilor trimestriale calculate în una din cele 3 luni ale perioadei de decontare, se împarte la, respectiv, 29,4 zile - în cazul determinării salariului mediu pe o zi calendaristică, 25,4 zile, 21,1 zile sau 16,9 zile - în cazul determinării 70

salariului mediu pe o zi lucrătoare, ori la 169 ore (respectiv, 148 ore sau 126,8 ore - în cazul duratei săptămînale reduse a timpului de muncă), iar rezultatul se plusează, respectiv, la salariul mediu pe zi sau pe oră. Premiile plătite lunar, la calcularea salariului mediu, se includ în mărime deplină în cîştigul lunilor în care au fost calculate conform actelor de decontare. Conform art. 116 al Codului Muncii programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic. Conform art. 117 al Codului Muncii pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decît valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă. Indemnizaţia de concediu se plăteşte de către angajator cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. În caz de deces al salariatului, indemnizaţia ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite, se plăteşte integral soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora - altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conform art. 118 al Codului Muncii angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru ca salariaţii să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic. Concediul de odihnă anual poate fi amînat sau prelungit în cazul aflării salariatului în concediu medical, îndeplinirii de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege. În cazuri excepţionale, cînd acordarea concediului de odihnă anual salariatului în anul de muncă curent poate să se răsfrîngă negativ asupra bunei funcţionări a unităţii, concediul, cu consimţămîntul scris al salariatului şi cu acordul scris al reprezentanţilor salariaţilor, poate fi amînat pe anul de muncă următor. În acest caz, în anul următor salariatul va beneficia de 2 concedii, care pot fi cumulate sau divizate în baza cererii scrise. Este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de 2 ani consecutivi, precum şi neacordarea anuală a concediului de odihnă salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani şi salariaţilor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiţii vătămătoare. Nu se admite înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul. Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă totală sau parţială a concediului cu unul din concediile menţionate, în baza unei cereri scrise a salariatului, concediul de odihnă anual nefolosit integral ori parţial se amînă pe perioada convenită prin acordul scris al părţilor sau se prelungeşte, respectiv, cu numărul zilelor indicate în documentul, eliberat în modul stabilit, privitor la acordarea concediului corespunzător în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Conform art. 119 al Codului Muncii, în caz de suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite. La calcularea compensării se iau în calcul lunile lucrate integral. Dacă lucrătorul a lucrat mai mult de jumătate de lună, atunci se consideră o lună întreagă, dacă mai puţin de jumătate – nu se ia în calcul. Conform art. 120 al Codului Muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţămîntul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice. Unuia dintre părinţii care au 2 şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani), părinţilor singuri necăsătoriţi care au un copil de aceeaşi vîrstă li se acordă anual, în baza unei cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puţin 14 zile calendaristice. Acest concediu poate fi alipit la concediul de odihnă anual sau poate fi folosit aparte (în întregime sau divizat) în perioadele stabilite de comun acord cu angajatorul. Conform art. 122 al Codului Muncii salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, salariatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite. Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual se efectuează în baze generale. 71

În caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Dacă restul zilelor din concediul de odihnă nu au fost folosite din oricare motive în cadrul aceluiaşi an calendaristic, salariatul este în drept să le folosească pe parcursul următorului an calendaristic.

72

73