Caracteristicile Modei Din Sec XV-XVI in Tinuta de Ocazie de Azi de Iordan Elena [PDF]

Zitiervorschau

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Caracteristicile modei din sec. XV-XVI în ţinuta de ocazie de azi Pentru examenul de certificare a competenţelor profesionalenivelul 3 Calificarea : tehnician designer vestimentar

Iunie 2008

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Planul proiectului: Memoriu justificativ

Cap

VI X V cX e s a od I.M

Cap III. Roch ii de ocazie – elemente c aracteristice

Cap II. Tendinţe ale modei actuale

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Memoriu justificativ

Îmbrăcămintea este un produs de larg consum, care se îmbracă pe corp, având dublu rol : funcţional şi estetic. Costum, - costume, s.n. 1. Imbracaminte barbateasca compusa din haina si pantaloni;îmbracaminte femeiasca compusa din fusta si jacheta; taior. 2. (cu determinari) Fel de îmbracaminte la anumite ocazii. 3. (cu determinari) Fel de îmbracaminte caracteristica unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port. - Din fr. costume. DEX Vestimentatie, - s.f. îmbracaminte. Vestmant + suf.atie (dupa it. vestimenta). DEX Vesmant, - vesminte, s.n. Nume generic pentru un obiect de îmbracaminte; (la pl.) totalitatea obiectelor care formeazå îmbracamintea cuiva. (La pl.) Odajdii. var. vesmant, vestmant, vesmint s.n.] - Lat. vestimentum. DEX . Motivul crearii vestimentatiei din cele mai vechi timpuri si pana azi este modelarea corpului uman pentru a impune o anumita semnificatie, dar si functionalitatea (protectia, ergonomia etc.). Vestimentatia reflecta cel mai direct conditia sociala, raportul de clasa al individului si conceptia estetica a societatii. Vestimentatia este o modalitate de comunicare vizuala, prin forma, culoare, structura, compozitie, fiind asimilata artelor decorative. Proiectul meu, prin tema aleasă, îşi propune să studieze moda secolelor XV – XVI, să prezinte tendinţele modei ultimilor ani şi să găsească elementele comune, transformate şi prezente în

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Cap.I Moda secolelor XV-XVI Încã din cele mai vechi timpuri omul a tins cãtre

frumuseţe şi diversificare atât din punct de vedere fizic cât şi din punct de vedere al atitudinilor. Moda acestor secole s-a suprapus unor perioade artistice şi arhitecturale de seamã precum sfârşitul goticului şi începutul renaşterii. În secolul XV, rochia surcot avea uneori în locul mânecilor rãscroieli adânci, pânã mai jos de mijloc, numite de moralişti ferestrele iadului, Iãsând sã se vadã cotte. Rochia era însã de obicei prevãzutã cu mâneci largi, eventual spintecate. Poala prinsã în brâu lasã sã se vadã dublura şi rochia de dedesubt, în culori contrastante. Pentru cãlãtorie se îmbraca şi o pelerinã largã, cu trenã, uneori tivitã finã, cu blanã, ca şi Pe trup, peste cãmaşa din pânza brodatã la gât, celelalte veşminte. se îmbrãcau cele douã straturi obişnuite. Rochia de dedesubt (cotte) pe corp, cu decolteu rotund sau pãtrat şi mâneci lungi strâmte, era acoperitã de rochia de deasupra (surcot) largã, decoltatã în faţã şi în spate în unghi, iar talia strânsã foarte sus micşora bustul, lungind picioarele. Prin croiala pe bie, ţesãtura cãdea întinsã pe bust, formând falduri crescânde la poale. Femeile aveau pãrul ridicat şi strâns în creştet, înãlţând silueta şi degajând totodata gâtul subţire şi era învelit cu bonete de formele cele mai variate, de la scufiţã la pãlãrii pe sârmã în formã de şea sau coarne, cu valuri fluturânde.În picioare, pantofii erau ascuţiţi, iar accesoriile erau asemãnãtoare (punga, mânuşile), dar bijuteriile mai numeroase şi mai delicate.

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Stilul gotic este un stil artistic rãspândit în Europa medievalã începând cu anul 1140 şi pânã în jurul anului 1500. Termenul a fost introdus în anul 1550 de Giorgio Vasari, care fãcea aluzie peiorativă la tribul germanic al goţilor, ca prototip pentru o culturã inferioarã, barbarã. Costumul gotic a atins punctul culminant în ultima sa etapã; arta şi moda burgundã din secolul XV, create pe gustul aristocraţiei cavalereşti, alcãtuiau o ambianţã irealã, de evadare într-o lume de basm. Siluetele elegante erau exagerat subţiate, ajungând filiforme, atitudinile unduioase, în S, amintind ornamentele în formã de flacãrã din arhitectura goticã târzie. Croielile gotice, transpuse în stofe groase, uni, în culori întunecate (negru, verde, albastru, roşu), simplificate şi prelucrate spre a asigura comoditatea mişcãrilor, conturau siluete mai robuste, mai apropiate de idealul de frumuseţe Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Din jocul fanteziei apãreau coafuri în formã de fluture, mâneci înaripate, trene sub formã de coadã de pãun, bijuterii emailate în nuanţele florilor. În compoziţia costumelor se accentuau contrastele, între capul voluminos şi gâtul subţire, între umerii laţi, masculini şi talia strânsã, între poalele invoalte şi pantofii înguşti şi ascuţiţi. În special în domeniul pãlãriilor, concepute ca ornament, au apãrut cele mai mari extravaganţe, cele bãrbãteşti ajungând de dimensiunea unor ligheane, cu boruri rãsfrânte, zimţate etc., pe când cele ale doamnelor variau între bonetele în formã de inimã, din pliseuri, pene sau flori şi conurile lungi şi ascuţite, cu

Renaşterea reprezintã epoca de înnoire socialã şi culturalã, care a avut loc în Europa, la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, caracterizatã prin redescoperirea interesului pentru cultura şi arta antichitãţii clasice. Renaşterea a avut originea în Italia şi s-a rãspândit apoi în întreaga Europã apuseanã. În acest timp s-au produs profunde transformãri sociale, politice, Renaşterea în Italia era caracterizatã economice, culturale şi prin costume ce evidenţiau proporţiile şi religioase, care au marcat trecerea cãtrefireşti societatea modernã. articulaţiile ale corpului, urmãrind amplificarea prin haine bogat drapate larg, revere late, îmblãniri etc. sugerând fibrele musculare reproşate de anatomiştii Efectulîndeplus masã al volumelor era statuilor. realizat prin utilizarea unor stofe uni sau cu motive mari, nefragmentate prin tãieturi sau pliseuri. Pentru femei unele piese (bereta, pantofii etc.) erau masculine, dar în ansamblu aspectul era foarte feminin. Pãrul bogat, lãsat pe umeri, uneori ţinut în plasã, accentuând masivitatea siluetei şi mascând gâtul, era decolorat blond veneţian, roşcat. Turbanul accentua sfericitatea capului. Bereta cu medalii şi se perle putea fi purtatã Pe trup, cãmaşa vedea la decolteu, orizontal sau spate, încadrând încreţitã, ca şiaplecatã la umeripe sau prin fentele faţa circular. mânecilor. Rochia era tãiatã în talie la loc normal, cu corsajul pe corp, cu decolteu oval sau pãtrat. De obicei redusã la un singur strat, sugera douã straturi prin mânecile demontabile din materiale şi culori contrastante, prinse la umeri cu şiret şi având uneori crevase. Fusta largã era încreţitã fãrã

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN”

Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

groasã, pentru a evita noroiul (în locul galenţilor) şi pentru a contribui la GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241supradimensionarea staturii. Costumul era 617920 împodobit cu bijuterii mari, grele, masive, de forme regulate, mai ales şiraguri de perle şi completat de accesorii ca blana liberã la gât, mânuşile, evantaiul de pene şi batista, pe atunci o noutate. Masca, cu buton ţinut în dinţi, apãra de razele soarelui şi de priviri indiscrete. În Germania femeia idealã era gospodinã, mamã de familie, avãnd ca atribute vestimentare caracteristice boneta în formã de scufiţã (Haube), strângãnd pãrul, decolteul decent acoperit de un guler-pelerinã (Goler sau Koller), sorţul indicând activitatea menajerã ca şi cheile cãmerilor atârnate la brâu. Folosind experienţa Italiei, cunoscutã direct prin campanile militare din peninsulã, producţia artisticã s-a concentrat în jurul curţii regale. În comparaţie cu stilul Renaşterii italiene cel francez se deosebea printr-o împodobire mai bogatã cerutã de viaţa de la curte.

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Materialele folosite erau de obicei mãtãsuri şi catifele italiene. Faţa femeilor avea formã de inimã, conturatã de rulourile pãrului îmbinate în unghi pe frunte sau de scufia mulata în acelaşi chip. Mişcarea era reluatã de gulerul înalt, apretat, ridicat la spate în jurul decolteului şi apoi de fusta susţinutã pe şolduri de un cerc de sârmã în formã de roatã. Trupul era stilizat în forme Pe cap, pãrul era strâns şi ridicat, susţinut geometrice rigide (format din douã uneori cu sârme, acoperit cu toca micã. triunghiuri), veşmintele ascunzând Pe trup, corsetul cu oase de peşte (balene) sau pieptul, şoldurile şi ştergând pãrul, lamele metalice, strângea talia, turtind pieptul.orice feminitate. Camaşa nu se vedea, decolteul nefiind permis, iar gulerul şi manşetele erau rigide, apretate şi plisate. Rochia avea corsajul strâmt închis pânã la gât, cu talia în unghi şi umeri vãtuiţi. Fusta era susţinutã la început de un jupon din pânzã tare, cu pãr de cal, apoi de cercuri de lemn din vergele (verdugo) sau din metal. În afara curţii, acestea erau înlocuite de un sul vãtuit, înnodat în faţã. Mantoul larg, fãrã talie,

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Picioarele nu aveau voie sã fie vãzute. Când doamna se aşeza, le ascundea într-o cutã orizontalã prevãzutã în dublura fustei. Bijuteriile erau fixate pe rochie, ca nasturi, colane etc., în degete se purtau inele mari, iar batista era de dantelã. Relativ izolatã de continent, Anglia a rãmas cantonatã în stilul gotic tradiţional, primind puţine sugestii strãine. Broderia alcãtuia principala podoabã a interioarelor şi a costumelor. Idealul uman, întrupat de reprezentanţii unei regalitãţi autoritare, ca Henric al VIII-lea sau Elisabeta I, purta pecetea unor caractere Acceptând moda europeanã în forma ei curteanã dar laicã, a interpretãrii franceze, dârze şi reci, distanţarea socialã fiind subliniatã prin veşmintele-bijuterii. aristocraţia englezã punea mai puţin preţ pe armonia formelor, ajungând la disproporţii şi supradimensionãri. În costumul feminin gulerul din dantela scrobitã era enorm ca şi fusta pe schelet în formã de roatã. Talia în unghi era alungitã nefiresc, fãcând sã parã picioarele scurte. În locul catifelelor şi mãtãsurilor italiene sau spaniole, cu motive ţesute, în Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau mânuşi, broderii de mânã cu motive figurative inspirate din miniaturile de manuscrise, cu flori, pãsãri, gâze şi alte vietãţi, presãrate fãrã simetrie sau repetiţie, cu varietatea

“Sufletul nu poate gãsi o cale cãtre paradis decât prin frumuseţ ea Pãmântul ui”Michelan

“Cea mai de preţ parte a frumuseţii este cea pe care un tablou nu o poate reda.” – Francis Bacon (proverb)

Cap. II Tendinţe ale modei actuale Îmbrãcãmintea este un bun necesar pe care omul îl foloseşte din cele mai vechi timpuri pentru a se apãra de intemperii şi pentru împodobirea corpului. Din punct de vedere estetic îmbrãcãmintea poate fi formatã din multe elemente, fiind realizatã prin contopirea culorilor a formelor şi a unei mari cantitãţi de

În 2008 se poartã rochiile în culori pastelate, extrem Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241de feminine, din materiale fluide, care par sã se prelingã pe 617920 linia trupului, sunt cu talia înaltã şi platcã, gen baby-doll. În materie de rochii se pot alege atât modele de rochii lungi, dar şi rochiile midi sau mini. În ceea ce priveşte tema rochiilor de searã moda actualã este foarte diversificatã. În 2008 se poartã culori proaspete, luminoase, clare şi vesele. De remarcat este albastrul, care îşi face apariţia în forţã, în nuanţe tari şi îndrãzneţe. La polul opus se aflã nuanţele de roz pal, orange mandarin, galben pai, coral şi verdele crud. Nuanţele de albastru pentru primãvarã 2008 se anunţã a fi puternice, luminoase şi îndrãzneţe. Creatorii s-au folosit În aceastã primãvarã de de de albastrul metalic pentru continuã a realiza tendinţele o paletã largã purpuriu, violet şi mov ale toamnei trecute. Tonurile de tonuri atractive. mov sunt un puternic trend înca din 2007. Schimbãrile pentru sezonul acesta includ pentru aceastã gamã de culori o combinaţie de indigo, violet, purpuriu şi mov puternic cu o grupã de tonuri soft, precum rozul pal, ciclam Galbenul lãmâie, galbenfoarte pai şi deschis galben neon - sunt numai şi liliachiu. câteva dintre nuanţele în care vei putea strãluci primãvara aceasta. Adesea pentru a putea "înmuia" tonurile puternice de galben, se folosesc în combinaţie cu khaki, verde olive şi verde muştar. Gri, crem, cafeniu, astfel de tonuri delicate sunt folosite adesea în combinaţii de imprimeuri, alãturi de culori calde precum galben, roşu sau orange. Rozul pal este alãturat tonurilor de cafeniu şi crem pentru a obţine o ţinutã romanticã. Alegerea materialelor nu este niciodatã la întâmplare, iar GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN”

Moda 2008 se va baza, în general, pe stil şi Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa,confort. Telefon – Fax : 0040-241Culorile şi tiparele îndrãzneţe ne vor ajuta 617920 sã nu trecem neobservate. Formele complementare şi designul hainelor ne vor ajuta sã arãtãm foarte bine. Câteva accesorii alese cu grijã pot face minuni pentru întreaga ta garderobã. În moda 2008 se poartã în continuare negrul, sursa de inspiraţie nesecatã pentru toţi marii designeri de-a lungul timpului. Chanel, Christian Lacroix şi Valentino propun în continuare negrul, înnobilând culoarea materialelor tradiţinale cu dantelã, note metalice, paiete sau lame. Alte culori care se poartã în acest sezon sunt oranjul, rozul viloaceu, violetul şi cobaltul. În moda 2008 se poartã volumele; mânecile bufante, fustele largi, chiar cloş, strânse în talie de curele cu catarame bãtute în pietre colorate. Stilul victorian dat de aceste detalii este vizibil în colectia Valentino pentru primãvarã-varã 2008. Stilul glamour al vedetelor holliwodiene e în top, fiind subliniat de folosirea materialelor cu nota preţioasa: satin, voal, caşmir. GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN”

Modelele de ţinute pentru primãvarã-varã 2008 se GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa,Materiale Telefon – Fax : 0040-241aflã 617920 sub semnul feminitãţii. vaporoase, tãieturi largi, mãtase şi dantelã : asta propun marii designeri pentru moda primãvarã-varã 2008. Imprimeurile florale ne duc cu gândul la ţinutele flower-power, însã accesoriile sunt cele care fac diferenţa. Se poartã rochiile cu volane, cãmãşile cu mâneci largi şi jabouri. Cele mai trendy ţinute pentru sezonul primãvarã-varã 2008 sunt cele care descoperã feminitatea purtãtoarei. Indiferent cã optezi pentru rochiţele extrem de feminine sau pentru cele de inspiraţie masculinã, gen cãmaşã, rochia este o piesã vestimentarã care nu trebuie sã lipseascã din garderoba ta în 2008. Rochiile cu buzunare nu mai sunt onfashion şi anul acesta, locul buzunãraşelor fiind luat de genţile de dimensiuni mari, puternic accesorizate. Deoarece croiala rochiţelor de zi este una foarte femininã în acest sezon, ca accesoriu pot fi imprimeurile florale care parcã ne zâmbesc în ton cu primãvara. Rochiile mini cu imprimeuri sau în culori mono sunt extraordinar de inspirate şi constituie un prilej excelent pentru a-ţi pune în valoare feminitatea pentru ca a fi femininã este principala tendinţã în materie de modã din acest an. Rochiile mini ale acestui sezon poartã

acide, ce uimesc ochiul prin varietatea de culori. Rochiile de culoare crem, GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” bej, albastru sau roz în nuanţe Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920 pastelate vor crea senzaţie în primãvarã-varã 2008. Senzualitatea şi feminitatea croielii şi a Griul se poartã şi el în acest formelor sunt compensate de culorile acide care scot în evidenţã îndrãzneala şi dorinţa de sezon. Rochiile în texturi pastelate se a trãi, delicateţea şi gingãşie femininã, potrivesc de minune în cadrul unei puterea, dar şi capacitatea de seducţie. ţinute de zi, dar la o rochie de searã ar Nu ezita sã te inspiri din naturã în merge grozav un material de culoare alegerea imprimeurilor pentru rochiţele pe gri, lucios şi din satin. La fel la modã care le vei purta în acest sezon, mai ales dacã sunt şi culorile tari precum galbenul, optezi pentru motivele florale. Sã nu uiţi nici verdele în nuanţa smaraldului, roşul de elementele grafice sau geometrice pentru sau portocaliul. Rochiile de searã sunt cã ele aduc varietate lookului tãu, dar nu combina imprimeurile florale cu motivele croite cu stil, sunt confortabile şi geometrice. Florile micuţe sau exagerat de îndrãzneţe şi sunt croite din materiale mari dau un farmec deosebit ţinutei tale atâta uşoare, vaporoase şi transparente. timp cât nu sunt amestecate. Dacã te Mãtasea, dantela, satinul fac deliciul oboseşte explozia de exuberanţã a rochiilor de searã. imprimeurilor florale, alege bulinele. Rochiţele scurte sunt din Un alt trend al rochiilor din acest sezon îl materiale vaporoase, sunt puternic constituie reîntoarcerea spre elementele primordiale. Foarte multe surse de inspiraţie colorate, foarte decoltate, subliniind provin din stilurile etnice ale Orientului, frumuseţea gingaşã a pielii. Tãietura îndeosebi cele inspirate din India sau Sahara. lor poate fi asimetricã, umerii lor sunt fie inexistenţi, fie puternic puşi în evidenţã prin materiale bufante. Cele mai hot accesorii la aceste rochiţe le reprezintã aplicaţiile în stil glamour

Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN”

   Anul acesta rochiile de Rochii de mireasã mireasã îmbinã simplitatea cu eleganta şi 2008 rafinamentul. Mireasa

este senzualã, femininã şi enigmaticã tocmai datoritã rochiei care la prima vedere nu iese din comun. Însã tocmai datoritã simplitãţii mireasa va putea ieşi cu adevãrat în evidenţã şi îşi va pune amprenta pe întreaga ţinutã. Dacã vi se pare cã toate rochiile de mireasã încep sã semene îngrozitor de mult între Designeri renumiti precum ele (şiWang, aşa şi Oscar este) ode replicã mult Vera la Renta, aşteptatã vine dinşipartea marilor Carolina Herrera Valentino, ale case modã.au îmbrãcat mirese carorde creaţii celebre, traseazã tendinţele pentru 2008: broderie, pliseuri, volanaşe, dantelã sau alte elemente decorative, nuanţe pastelate sau metalizate, croieli şi combinaţii textile inovatoare, materiale fluide, influente retro.

Cap III. Rochii de ocazie elemente caracteristice Deşi moda contemporanã tinde spre originalitate, în aceasta înca se mai întalnesc elemente ale secolelor precedente, contemporanul nu fiind decât o evoluţie a trecutului. În aceste douã exemple prezentate se întâlnesc multe componente duplicitate, atât elemente de design cât şi elemente de proiectare, precum asemãnarea tiparelor, atât ca formã cât şi ca fond folosindu-se transformãri de tipare asemãnãtoare. Precum se poate observa în aceste douã imagini, cel mai reprezentativ reper este gulerul complex, cu aceeaşi formã clasicã, dar care în imaginea din stânga este aşezat pe un decolteu în formã de V, pentru a accentua adâncimea. Ca lungime, rochia se încadreazã în acelaşi model, dar

Rochia de ocazie, caracteristicã numai burghezimii trebuia sã îndeplineascã mai multe caracteristici dintre care caracteristica de baza o reprezenta reliefarea averii persoanei respective. Prin folosirea culorilor interzise altor clase sociale o doamnã putea sã prezinte o faţã a puritãţii acesteia, prin culori reci, dar nobile(verde, violet, alb) şi a intenţiilor acesteia (la balurile de ieşire în societate domnişoarele purtau numai alb, o doamnã

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN”

Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

“compromisã” purta roşu şi nelipsitele senioare ale petrecerii foloseau culori închise şi în special negrul). În perioada contemporanã însã astfel de prejudecãţi nu mai persistã, orice persoanã putând purta orice fel de culoare sau combinaţie dupã bunul plac. De la complexitatea secolelor XV-XVI moda a avansat cãtre simplitate şi comoditate atât prin croialã cât şi prin folosirea accesoriilor şi a materialelor uni,

pe linia taliei prin “IOAN N. ROMAN” subţirimea “de viespe”, pe linia şoldurilor prin folosirea modelului cloche a rochiei şi nu în ultimul rând accentuarea liniei bustului prin folosirea corsetului. Un alt element des folosit în moda secolelor XV-XVI îl reprezintã broderia detaliatã, nelipsitã de pe nici o vestimentaţie a burgheziei din perioada respectivã. Pentru a diversifica din punct de vedere estetic vestimentaţia vremii, croitorii de curte foloseau foarte des formele geometrice, imagini naturaliste atât în ceea ce priveşte materialul folosit cât şi în croirea tiparelor. Un element clasic mai rar întâlnit poate fi catalogat prin folosirea mânecilor lungi ce nu lãsau pielea la vedere, în moda

Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920

Concluz ii :

In urma acestui proiect reiese ca desi exponential cu trecerea timpului moda evolueaza, intodeauna vor exista elemente ce se repeat sau se vor ajusta tendintelor sau personalitatii viitorilor consumatori. Desi moda a evoluat inca se pastreaza caracterul de circularitate, pe fondul marilor creatori in acest secol se vor suprapune idei si noi trenduri sau pur si simplu vom reinventa inventatul. Orice tinuta de ocazie este caracterizata atat prin linia de croiala, modul impletirii reperelor cat si prin modul in care un creator se folosecte de culoare si de proprietatilor materialelor textile astfel redand eleganta si bunul gust. O tinuta eleganta si cu bun gust nu reprezinta decat o simpla rochie ci tot ansamblul, accesorizarea este foarte importanta si da o sclipire si o impresie de desavarsire.

GRUP SCOLAR CU CLASELE I-XIII “IOAN N. ROMAN” Strada CUZA VODĂ, Nr. 80, Cod Postal 900697 – Constanţa, Telefon – Fax : 0040-241617920