Bugetul General Centralizat Al Unitatilor Administrativ Teritoriale Final [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Ștefan cel Mare Suceava Facultatea Științe Economice și Administrație Publică Specializarea Finanțe și Bănci

Analiza Veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale în perioada 2007-2013

Coordonator: Anișoara Apetri Student: Molea Silvia FB III gr.2

Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Bugetele locale –cuprind bugetele adminsitrațiilor teritoriale care au personalitate juridică (comune, orașe, municipii, sectoare ale Bucureștiului). Aceste bugete se întocmesc în condiții de autonomie, astfel acestea își dimensionează prevederile bugetare ale cheltuielilor în raport cu nevoile lor proprii în corelare cu resursele pe care le pot imobiliza din impozite, taxe și celelalte venituri stabilite prin legea bugetară. Structura bugetelor locale reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală precum și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale. 1 Bugetul local este documentul prin care sunt prevăzute și aprobate, în fiecare an, veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale. În România, modul de organizare a bugetelor locale este prevăzută de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 618/2003, modificată ulterior de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2007 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007.2 Definirea sistemului bugetar poate fi reprezentată astfel:

bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București;

bugetele instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale, după caz; Sistemul bugetar local

bugetele instituțiilor publice, de subordonare locală finanțate integral din venituri proprii; bugetul împrumuturilor externe și interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor și a altor costuri se asigură din bugetele locale care provin din: împrumuturi externe contractate de stat și subîmprumutate autorităților administrației publice locale și/sau agenților economici și serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritățile administrației publice locale și garantate de stat; împrumuturi externe și/sau interne contractate sau garantate de autoritățile adminsitrației publice locale;

bugetul fondurilor externe nerambursabile; contracte la nivel local

Figura 1. Sistemul bugetar local 1 2

Silvia Gherghel, Maria Măcriș - Buget și trezorerie publică, Editura Focus, Petroșani 2002 Tatiana Moșteanu –Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București 2008

2

Derularea procesului bugetar local este strâns legată de cea a procesului bugetar al bugetului de stat. Autoritățile administrației publice locale, cu responsabilități în elaborarea și aprobarea bugetelor locale, se împart în două categorii:

- autoritățile deliberative: consiliile locale ale municipiilor, orașelor, comunelor și sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București

- autorități executive: primarii, primarii de sectoare și primarul general al Municipiului București. Autoritățile executive sunt și ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, alături de președinții consiliilor județene.

Autoritățile publice locale – competențe și responsabilități

Autorități deliberative

Autorități executive

– consiliile locale; – consiliile județene; – Consiliul General al Municipiului București

– primarii; – președinții consiliilor județene; – primarul general al Municipiului București

 aprobă bugetul local;  aprobă contul anual de execuție a bugetului;  aprobă împrumuturile contractate de administrația publică locală;  stabilesc impozitele și taxele locale.

 întocmesc proiectul de buget;  elaborează prognoza pe următorii 3 ani;  întocmesc programul de investiții publice;  întocmesc contul anual de execuție a bugetului

Ordonatorii principali de credite

Figura 2. Competențele și responsabilitățile în procesul bugetar local3 3

Tatiana Moșteanu –Buget și trezorerie publică, Editura Universitară, București 2004

3

Sistemul veniturilor locale: în bugetul județean, în bugetele municipiilor, orașelor, comunelor Veniturile care se prevăd în bugetele proprii ale județelor sunt: 1. Impozit pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor județene și consiliilor locale; 2. Impozit pe venit; 3. Cote defalcate din impozitul pe venitM 4. Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital; 5. Impozite și taxe pe proprietate; 6. Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată; 7. Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii; 8. Taxe pe servicii specifice; 9. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități; 10. Alte impozite și taxe fiscale; 11. Venituri din proprietate; 12. Venituri din dobânzi; 13. Venituri din prestări de servicii și alte activități; 14. Venituri din taxe administrative, eliberări permise; 15. Amenzi, penalități și confiscări; 16. Diverse venituri; 17. Transferuri voluntare, altele decât subvențiile; 18. Venituri din valorificarea unor bunuri; 19. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate; 20. Subvenții de la bugetul de stat; 21. Subvenții de la alte administrații. Etapele bugetelor locale Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizează de către ordonatorii principali de credite, luându-se în considerare:  prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de organele abilitate;  politicile fiscale și bugetare, naționale și locale;  prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate;  politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget;  propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;  programele întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată;  programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativteritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local. Aprobarea proiectelor de buget local se face astfel: 4

a) bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz; b) bugetele instituțiilor publice, de către consiliile de mai sus, în funcție de subordonarea acestora. Procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale poate fi reprezentat schematic astfel: Faza I. Elaborarea proiectelor bugetelor locale

Ministerul Economiei și Finanțelor

Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete în care sunt prevăzute transferuri către bugetele locale

1 etapă: trimite – scrisoare cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget; – metodologiile de elaborare a proiectelor de buget; – limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consolidabile pe ansamblul județului și municipiului București, după caz data limită: 01 iunie

3 etapă: transmiterea sumelor reprezentând transferuri către bugetele locale data limită: 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern

2 Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice

etapă: trimiterea informațiilor primite în etapa 1 dată limită: –

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale

4 etapă: trimiterea proiectelor bugetelor locale echilibrate și a anexelor pentru anul bugetar următor și estimările pentru următorii 3 ani dată limită: 01 iulie

5 etapă: trimiterea proiectelor bugetelor locale pe ansamblul județului și Municipiului București dată limită: 15 iulie

Figura 3. Elaborarea bugetelor locale 5

Faza a II-a. Aprobarea și centralizarea bugetelor locale

etapă: Ministerul Economiei și Finanțelor transmite Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferuri consolidabile, aprobate prin legea bugetului de stat.

1

dată limită: 5 zile la publicarea în Monitorul Oficial a legii bugetului de stat

etapă: Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București repartizează pe unități administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.

2

dată limită: 5 zile de la comunicare

etapă: pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate ordonatorii principali de credite definitivează proiectul bugetului local, care se publică în presa locală sau se afișează la sediul unității administrativ-teritoriale.

3

dată limită: 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial

etapă: Locuitorii pot depune contestații privind proiectul de buget

4

dată limită: 15 zile de la data publicării sau afișării acestuia

etapă: proiectul bugetului local, însoțit de raportul primarului, al președintelui consiliul județean sau al primarului general al municipiului București, după caz, și de contestațiile depuse de locuitori, este supus aprobării consiliul local, județean sau Consiliului General al Municipiului București, după caz, de către ordonatorii principali de credite.

5

dată limită: 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor

etapă: Consiliul local, județean și Consiliul General al Municipiului București, după caz, se pronunță asupra contestațiilor și adoptă proiectul bugetului local, după ce acestea a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe anexe.

6

dată limită: 10 zile de la data supunerii spre aprobare a proiectului de buget.

Figura 4. Aprobarea și centralizarea bugetelor locale4 Execuția bugetară constă în realizarea veniturilor la termenul și în cuantumul prevăzut în bugetul local și efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute în bugetul 4

Tatiana Moșteanu Buget și trezorerie publică (Ediția a III-a revizuită), Editura Universitară, București 2008, pag.105-106

6

local. Realizarea veniturilor în cuantumul prevăzut reprezintă o obligație minimă, în cadrul execuției bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri superioare celor prevăzute. În același timp, efectuarea cheltuielilor conform destinației prevăzute în bugetele locale reprezintă o obligație, ce nu poate fi încălcată. Această etapă este cea mai importantă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni în plan concret, asigurându-se astfel finanțarea activităților și funcționarea instituțiilor publice de la nivel local; Închiderea exercițiului bugetar presupune o dare de seamă completă asupra modului de realizare a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat. 5

Analiza veniturilor Bugetului general centralizat al unităților adminsitrativ teritoriale în perioada 2007-2013 Bugetele locale se constituie în principal din veniturile realizate pe plan local și venituri primite de la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate crește venitul realizat pe plan local o reprezintă împrumuturile. Veniturile bugetelor locale

Figura 5. Veniturile bugetelor locale Sursă: www.apd.ro

Potrivit datelor centralizate de Curtea de Conturi a României în Bugetele Generale Consolidate, veniturile Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale aferente anilor 2007-2013 sunt prezentate în tabelul de mai jos: 5

http://www.apd.ro/files/publicatii/Bugetele%20locale%20-%20Studiu%20IPP.pdf

7

Tabel 1.Veniturile Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale aferente anilor 2007-2013 Miliarde lei Indicator

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori 01-

2007

2008

2009

2010

2011

2012

02. 2013

Venituri Totale

36,8031

45,6977

46,7576

50,0183

51,8582

53,4417

8,3099

Venituri curente

31,4464

40,4012

40,7070

41,8918

42,1716

44,5673

7,3379

Venituri fiscale

30,1429

37,5859

36,7088

34,5243

33,0239

34,4479

5,7573

Venituri nefiscale

1,3035

2,8153

3,9982

7,3676

9,1477

10,1194

1,5806

Venituri din capital

0,6151

0,5661

0,3704

0,2946

0,3968

0,2744

0,0354

Subvenții

4,7414

4,2495

4,3734

5,3409

5,6725

4,6543

0,6247

0

0,4809

0,5771

0,2092

0,0996

0,072

0,0013

0,0002

0

0,004

0,002

0

0

0

0

0

0,7257

2,2799

3,5178

3,8737

0,3106

-15,389

-3,6979

-2,3308

-0,6128

-1,2003

-2,6391

1,3025

Donații Operațiuni financiare Sume de la UE în contul plăților efectuate *) Excedent (+)/ Deficit (-)

*) reprezintă sume alocate din bugetul de stat și neutilizate de Eximbank conform art.35 si 36 din OG Nr.19/2009 Sursă: Date preluate din Bugetul General Consolidat aferent anilor Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale a bugetului general centralizat al unităților administrative teritoriale au crescut de la an la an pe parcursul perioadei analizate ajungând de la 36,8031 miliarde lei în 2007 la 53,4417 miliarde lei în 2012 (Fig. 6). La nivelul veniturilor curente se observă, de asemenea o creștere ascendentă pe parcursul perioadei 2007-2012. Veniturile fiscale au avut o evoluție variată, având atât creșteri cât și scăderi, iar veniturile nefiscale au crescut de la an la an ajungând la 10,1194 miliarde lei în 2012 (Fig.7). Se observă, de asemenea, scăderea veniturilor din capital ajungând de la 4,7414 la 4,6543 miliarde lei în 2012.

8

Venituri totale la nivelul bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale 60 50 Miliarde lei

40 30 20

Venituri totale

10

0

Figura 6. Venituri totale la nivelul bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Sursă: Întocmit pe baza datelor din tabelul nr. 1 Veniturile curente la nivelul bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale 50 Miliarde lei

40 30 20

Venituri nefiscale

10

Venituri fiscale

0

Venituri curente

Figura 7. Veniturile curente la nivelul bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Sursă: Întocmit pe baza datelor din tabelul nr. 1

9

Tabel 2. Ponderea veniturilor în total venituri al Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Indicator

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori

Valori 01-

2007(%)

2008(%)

2009(%)

2010(%)

2011(%)

2012(%)

02. 2013 (%)

Venituri Totale

100

100

100

100

100

100

100

Venituri curente

85,445

88,4097

87,0596

83,7529

81,321

83,3942

88,3031

Venituri fiscale

95,8549

93,0316

90,1781

82,4130

78,3084

77,2941

78,4598

Venituri nefiscale

4,1451

6,9684

9,8219

17,587

21,6916

22,7059

21,5402

Venituri din capital

1,6713

1,2388

0,7922

0,5889

0,7651

0,5135

0,426

Subvenții

12,8832

9,2992

9,3533

10,6779

10,9384

8,7091

7,5175

0

1,0524

1,2342

0,4182

0,1921

0,1347

0,0156

0,0005

0

0,0086

0,0039

0

0

0

0

0

1,5520

4,5582

6,7834

7,2485

3,7378

Donații Operațiuni financiare Sume de la UE în contul plăților efectuate *)

Sursă: Date calculate pe baza tabelului nr.1 Ponderea veniturilor în total venituri al Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale 120

Sume de la UE in contul platilor efectuate

100

Operatiuni financiare

%

80

Donatii

60 Subventii 40 Venituri din capital 20 Venituri curente 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 8. Ponderea veniturilor în total venituri al Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Sursă: Întocmit pe baza datelor din tabelul nr. 2 Se observă că ponderea cea mai mare o dețin veniturile curente (mai mult de 80%), urmate de subvenții (mai mult de 8%).Cea mai mică pondere o dețin operațiunile financiare (sub 1%) 10

Tabel 3. Modificarea absolută a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Miliarde lei Indicator Modificarea absolută 2008-2007

2009-2008

2010-2009

2011-2010

2012-2011

Venituri Totale

8,8946

1,0599

3,2607

1,8399

1,5835

Venituri curente

8,9548

0,3058

1,1848

0,2798

2,3957

Venituri fiscale

7,443

-0,8771

-2,1845

-1,5004

1,424

Venituri nefiscale

1,5118

1,1829

3,3694

1,7801

0,9717

Venituri din capital

-0,049

-0,1957

-0,0758

0,1022

-0,1224

Subvenții

-0,4919

0,1239

0,9675

0,3316

-1,0182

Donații

0,4809

0,0962

-0,3679

-0,1096

-0,0276

Operațiuni financiare

-0,0002

0,004

-0,002

-0,002

0

0

0,7257

1,5542

1,2379

0,3559

Sume de la UE în contul plăților efectuate

Sursă: Date calculate pe baza tabelului nr.1 Modificarea absolută a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale 9

Venituri totale

8 Venituri curente

7 6

Venituri din capital

5

Subventii

4

Donatii

3 Operatiuni financiare

2

Sume de la UE in contul platilor efectuate

1 0 -1 -2

2008-2007

2009-2008

2010-2009

2011-2010

2012-2011

Figura 9. Modificarea absolută a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Sursă: Întocmit pe baza datelor din tabelul nr. 3 11

Tabel 4. Modificarea relativă a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Modificarea relativă (%)

Indicator 2008/2007

2009/2008

2010/2009

2011/2010

2012/2011

Venituri Totale

124,17

102,32

106,97

103,68

103,05

Venituri curente

128,48

100,76

102,91

100,67

105,68

Venituri fiscale

124,69

97,67

94,05

95,65

104,31

Venituri nefiscale

215,98

142,02

184,27

124,16

110,62

Venituri din capital

92,03

65,43

79,54

134,69

69,15

Subvenții

89,63

102,92

122,12

106,21

82,05

Donații

0

120,00

36,25

47,61

72,29

Operațiuni financiare

0

0

50

0

0

Sume de la UE în contul

0

0

314,17

154,29

110,12

plăților efectuate Sursă: Date calculate pe baza tabelului nr.1

Modificarea relativă a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale 350 Venituri totale

300

Venituri curente

250 200

Venituri din capital

150

Subventii

100

Donatii

50 Operatiuni financiare 0 2008/2007 2009/2008 2010/2009 2011/2010 2012/2011

Figura 10. Modificarea relativă a veniturilor Bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale Sursă: Întocmit pe baza datelor din tabelul nr. 4

12

Concluzii În economia contemporană bugetul public constituie veriga centrală a sistemului financiar al oricărei țări, fiind expresia unui tip specific de relații financiare- relațiile bugetare – care se manifestă în procesele formării, repartizării și utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statale la nivel național și local. Bugetele locale se constituie în principal din veniturile realizate pe plan local și venituri primite de la nivel central. În afară de acestea o altă sursă importantă care poate crește venitul realizat pe plan local o reprezintă împrumuturile. Gradul de autonomie locală a unei comunități depinde în amre măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan local în raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale. Bugetul general centralizat al unităților administrativ teritoriale este rezultat din cumularea veniturilor și cheltuilelilor bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județului, bugetelor instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetului împrumuturilor externe și interne și a bugetului fondurilor externe nerambursabile, precum și celelalte venituri și cheltuieli evidențiate în afara bugetului local, reflectând dimensiunea efortului financiar public al unităților administrativ teritoriale. În România, veniturile la nivelul bugetului general centralizat al unităților administrativ teritoriale au crescut pe parcursul perioadei analizate (2007-2013), ajungânduse până la 53,4417 miliarde lei în 2012, dar totuși a înregistrat deficit din cauza că cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor locale au devansat veniturile obținute. Atât veniturile curente, cât și subvențiile au înregistrat creșteri de la an la an, având ponderile cele mai mari în total venituri.Operațiunile financiare și Donațiile nu au avut o mare influență asupra evoluției veniturilor, ele înregistrând scăderi.

13

Bibliografie Silvia Gherghel, Maria Măcriș Buget și trezorerie publică, Editura Focus, Petroșani 2002 Tatiana Moșteanu

Buget și trezorerie publică, Universitară, București 2004

Tatiana Moșteanu

Buget și trezorerie publică (Ediția a III-a revizuită), Editura Universitară, București 2008

Editura

www.apd.ro www.curteadeconturi.ro www.mfinante.ro

14