Bogdan Petriceicu Hașdeu Cuvente Den Bătrini Limba Romană Vorbită Intre Volumul 2 Cărţile Poporane Ale Romanilor in Secolul XVI in Leg PDF [PDF]

Zitiervorschau

arD

-C-14-iot;

trel

C trr

IV 149111 76)

(.4

f

a?

Irry

/et,

CARTILE POPORANE ALE

-

ROMAN TT AO

se

IN SECOLUL XVI IN LEGATURA CU LITERATUIVA POPORANA CEA_ NESCRINA

rf

TEXTURI ROMXNE CU PARALELURI STEXINE.- ORIGINEA LOR V FILIATIUNILE INTERNE §1 EXTERNE. -INSEMNITATEA LOR ISTORICA V LINGUISTICI.-BOGOMILISMUL IN ROMANIA.- CUCUL I TURTURICA.-POYESTEA NUMERE LOR. SPECIMEN DE GRAMATICA ISTORICO-COMPARATIVA A LI MBE I ROMAN R.

STOOlj

DE ROMA

COMPARATIVA

fi)

ACADENIE1

DE

13:

,

13 eti,iceiezi-lIasdezz.

)

"?06TAVS)

BUCURESCI NOVA TYPOGRAFLE NATIONALA C. N. RADULESCU STR. ACADEAUEI NO. 24.

.1879. Onann.IMMISniinnaln

-tr

www.dacoromanica.ro .1

,

ZAST3161E Min 21-1HE ALE

ROMANILOR IN

SECOLUL .XVI.

www.dacoromanica.ro

PIRECTIHEA

OENERALA

A

ARCHIVELOR

3TATBLIJI.

Puhlicalluii i8torico1ilolujicc

Lnamil ',in Yalu Tel leMil INTRE

1550 - 1600

rr 0 M T.7 LI IL

www.dacoromanica.ro

Tomnufwi,

Sha. Ac, gtzazigial lef."-w4a

airia4ticf.

STIMA-AMICIA

ate tale

nttt

ate, tate.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

D. Dim. A. Sturdza procurandu-mi ocasiunea de

a da la lumina cele mai vechi carti p op or ane ale Romanilor, ceia-ce m'a condus la un intins studiti asupra acestei importante ramure a literaturei nóstre

nationale, am fost slit a modifica planul pe care mi4 propusesem n prefata la tomul I. Excelentele observatiuni ale ha. Schuchardt, relative la primele doa parti din tomul precedinte, apar intr'un Suplement la acel tom, unde figureza de asemenea observatiunile analeige ale d-lui G. Barit, impreuna cu intimpinarile mele, cu unele indreptari. i adaosuri. Monografia cea promisa asupra genitivo-dativului

roman intra in partea III din volumul de fata, cat pentru monografiele , anuntate tot atuuci , despre accentuatiunea i vocalisatiunea irrationala in vechile

nOstre monumente literare, le reserv pentru un Su-

plement la tomul II, unde vofu publica in acela0 timp (Onomatologia romana pina la 1600). www.dacoromanica.ro

VIII

Sintesa operei intregi, conspectul sistematic al consecintelor sale pentru istoria limbei romilne din tote puncturile de vedere, va face obiectul tomulal III, prin care spey a incheia lucrarea. Ori-cum ar fi, volumul, pe care'l publicam acuma,

desi face parte dintr'o vastk colectiune, totusi se póte considera ca ce-va intregz complet, imbrktind un teren independinte si bine determinat : Carp poporane ale Romdnilor in secolul XVI in legeiturd cu literatura- poporanel cea nescrisd.

Cdtth acest titlu special, noi am mai adaos : (Studig de filologia comparativh). SA ne explichn. Prin (filologia comparativa) noi nu intelegem, ca Whitney, ca d. Hovelacque, ca revista parisiank a d-lui de Rialle etc., comparatiunea analitick, a mai

multor limbe. 0 asemenea notiune ar fi fost la locul el numai &Irk atunci , child filologia proprig clisk se miirginia In analisa linguistick a clasiciatii. De &And insä, dela Wolf pina la Bockh, preocupatiunea filologica clasick s'a intins asupra tuturor elementelor culturale ale anticitktii ,

fie ele lin-

guistice sag numai etice, acelasi acceptiune largita, se cuvine pe deplin termenului corespuncletor de (filologia comparativa). Unica deosebire intre cele doh sfere este, ca una din ele studiazd intr'un mod isolat popOrele antice in desvoltarea civilisaçiunii lor, pe child cea-l'altA urmAresce intr'un mod compara-

tiv mauifestatiunea naturalk, statick i dinamick, a spiritului tuturor popOrelor. Pentru nol dark (filologia comparativä) cuprinde www.dacoromanica.ro

ix

intrunite ambele doctrine, pe earl revista berlinezit a hii Steintbal le impreuna ca : (Etno-psicologia) si 'cLinguisticit). Linguistica, fie cea positiva, sail analiticA, fie cea transcendentalii sail sintetica, fie cea descriptivii, sail de clasificatiune, se referit la organismul limbelor.[Etno-psicologia, pe de alta parte, cerceteza credinta popOrelor, depusa, mai cn deosebire in literatura poporana. Ambele, linguistica si etno-psicologia, spiritul popórelor in limb A si acelasi spirit in cr e dint it, sint intr'o correlatiune intima, adesea indissolubil'a, de exemplu in mitologia,

sail in onomatologia: ambele la un loc formeza (filologia comparativa,. Tata% in ce sens opera de fata este in Vita puterea cuvintului un Studiii de filologia comparativiii: limba romtma si literatura nósträ poporana ne preocupà aci d'o potriva.... Termimind, constatam ca tomul I a fost apreciat fOrte favorabil in presa straind de Gustav Meyer (Beilage zur Allgemeinen Zeitung , 1879 , No. 42), de Angelo de Gubernatis (Nuova antologia, 1878, p. 723-4), de Dr. Jarnik (Der Osten, 1878, No. 44) si altii. De asemenea profesorul Miklosich l'a consultat nu o data, in noua sa cercetare Ueber die Wanderungen der Rumunen. Ne place a adauga insä, CA in acelasi timp d. Cibac a crequt de euviinth a ne consaera in Convorbiri literare dela Iasi (1879, No.

3 si 4) o lungit diatriba, pe care tot d-sa a reprodus'o apoi frantusesce in Romaniscbe Studien (t. 4,

p. 141-84). Ca ton, lucrarea d-luf Cihac este caracterisath cu pré-multrt buna-vointa: 'd'un ton www.dacoromanica.ro

x

quelque peu acerbe, de cAtra d. Gaston Paris, care nu si-a dat ostendla de a o cerceta qi 'n fond (Romania, 1879, No. 31, p. 466); ca sciintá §i. metódO, ea a fost combatuth cu o perfectO independinta de spirit de caträ Dr. M. Gaster in Zeitschrift far romanische Philologie (t. 4, p. 468-76). In acest mod, ne putem scuti de a respunde nol in§ine la tonul, scHnta si me-Oda d-lui Cihac, pina ce nu 0-1e va drege pe tote.

Bucuresd, 5 Decembre 1879.

www.dacoromanica.ro

OCHIRE ASUPRA

C.461.1:V21=1OR PCZ'ORAINT= insematatea

for.--liaportal chi literatara

poporaiii

in

geeere,Cartile

poporaee

OODEX OTURDZANUS.

www.dacoromanica.ro

ale liogoller.--

OCH I RE ASUPRA

CARTIS__ICR POPOR.A.17= § 1. Renumitul Gorres, spirit fantastic, dar profund, a fost cel intiu, daca nu ne inselam, carui i se datoresce, de pe la inceputul secolulul nostru , impartirea lit er at uii p o p or ane in doa marl ramure : literatura poporana n es cr is §i literatura poporana s cr is a, and tot-o-data acestel din urma epifetul de carp poporane.1)

Vederile lui Gorres despre correlatinnea ambelor ramui, silindu-se cu orl-ce pret a le da o origine comuna, pe când in realitate ele curg ea dol riulete ce se impreunézà sosind din directiuni opuse, sint nesce vederi strimte i 'n parte false; dar punctul de plecare era just sit fecund, mal ales atuncl &and

aprópe nimeni in lumea cea cula nu intelegea Inca importanta literaturel poporane in genere, cad pedantismul si bontonismul, fie-care in felul set, batjocollati d'o potriva tot ce Oa din popor §i tot ce placea poporului. 1) Glirres, Die teutschen Volksbacher. Nahere 1Vdrdigung der schOnen HistorienWetter- und Arzneylniehlein, welehe theits innerer Werth. theils Zdo fold Jahrhunderte hindurch Lis aut. unsere Zeit erhatte» hat. Heidelberg. 1807, in-I6, pag. X, 311.

www.dacoromanica.ro

XIV

A despretai spiritul plebeI, Pöbelwitz,, fiind-ch nu face dicea cu ducum facem nol §i ceia ce facem nol In§i-ne,

rere §i cu indigngiune Gorres este ca §i chard ne-am suOra pe vermele de metash, pentru ch, ne dt numaI rnetask lar nu ne ese nesce galdne gata sari nu ne cdse nesce haine de purpurM Cartea liii Gorres, pe lingh. o Introducere §i. un lung epilog, cuprinde analisa bine scrish a 48 chili poporane germane. Se Incepe prin (Albertus Magnus,: despre puterea Ierburilor, a petrelor scumpe §i altor minunate lécuri; se incheil prin falmosul apocrif despre copilaria luI Crist, resphndit in evul-mediii

in WU Europa occidental:I, sub titlul de 'Liber de infantia Salvatoris,; intre aceste doh extremithtI, una quasi-rneditalh §1 cea-l'alth quasi-teologich, figurézh tot felul de ch,41 poporane In prozh, §i 'n versuri, legende, romanOrI, biografie, prorocirI, visurl, chlAtorie etc. etc.

§ 2. Mult tiinp dupa GOrres §i pe o scarh, malt mal Intinsa, a descris Nisard In doh marl volume ciirOle poporane ale Fran0I.2) ColecOunea lui se Imparte In 13 rubrice: I. Almanacuri ; II. &irate §i. arti: 1. Magia négrh, magia albk cabbala; 2. Vrhjirea; 3. Prorociri; 4. Gospodaria; III. Glume §i jocuri de cuvinte ; 1V. Dialoguri §i catechismuri; V. Discursuri, oraOuni funebre §i predice cornice; VI. Tipurl §i caractere; VII. Vietele personagelor faInAse ; 2) Nisard, Ilistoire des livres populafres oa de la littdrature du colportage depuis le XV-me siecle jusqu'à Pdtablissement de la Comndssion d'examen des livres du colportage (30 novembre 1852), Paris, 1854, in-81 t. 1 pag. XVI-580, t, 2 pag. 599.

www.dacoromanica.ro

XV

VIII. Religiunea si morala ; IX. Stihuri religiose si legende versifieate ale sfintilor ; X. Epistolare: scrisori de afacerl, de complimente si de dragoste ;

XI. Limba alharilor ; XII. Pedagogia; MIL Romanturi si povesti. FOrte bogata, ca adunare de material, mr mai putin interesantrt prin frumOsa reproducere a gravurelor poporane, ope-

ra lui Nisard lasg departe in urmg pe a lui G6rres sub ra-

portul quantitati v, dar remâne departe in urmg ea-insasi

in privinta qualitativ 1. Criticul frances nu intelege nici importanta intrenseca, a cgrtilor poporane, nici leggtura lor en literatura poporang cea nescrisg, nici mgcar caracterul lor intern de 'poporanitate pe care'l confundg merea cu impregiurarea êxterng de a fi 'colportate,. El le descrie, cad azardul l'a Atcut 'secretar al comisiunil insarcinate a le examina, ; le descrie, fiind-cit acesta muncg i s'a impus ea o sarcinit oficialg ; le descrie, in fine , dupa cum descrie un profan dupa forme din afar& un buchet de flori, fara a ave o umbra de notiune despre vie-0,, organismul si relatiunile plantelor.

§ 3. Cea mai noug publicatiune de acesta, naturg, slut cele trei tomuri aparute de curind, in earl s'ati reprodus textualmente, cu ilustratiuni in fac-simile, ba chiar cu frontispiciurl separate si eu conservarea paginatiunii originale, vr'o sese-cleci de carti poporane englese ale Scotiei, asa nurnitele 'chap-books,

,

Impartite in trei rubrice: I. Cornice si umoristice; II. ReligiOse si biblice ; III. Povesti, rornanturi si istoriOre.3) Acesta, consciintiOsg codificatiune a cgrtilor poporane ale 3) John Cheap. The Chapman's Library: the scottisch chap literature of last century, classified. With life of Dougdl Graham. Glasgow, 1877-1878, in-8.

www.dacoromanica.ro

XVI

Scotiei, cu texturi intregi, reproduse cu o exactitate documentall, iar nu mime extracte ca in Nisard sai analise ca In Giirres, ar merita a fi imitata. in Vote tune Europei, oferind un teren complet i sigur ulteriOrelor cercetari critice. Editorul, a carui individualitate abia apare inteo prefata de veo patru pagine i inteo scurta biografia a lui Dougal Graham, celui mal poporan scriitor scotlandes din secolul trecut, obserd fOrte ,just, ca mult mai bune sint, in ori-ce cas, cartile poporane cleat cliarele asa numite poporane, foite polemice ce afl inceput a strábate pe la sate, caci : "cartea popo`rana este oglinda opiniunilor i obiceielor rurale, pe dud diarul 'pretins poporan vine din afar& pentru a desnatura adevèratul 'gust al poporului., 'Chiar cartile poporane de origine straina, 'adauga el,se naturaliséza astfel in limba i 'n caractere, 'Incat nu le mai recunOsce cine-va dintre cele nascute i cre'scute pe pamilatul scotlandes., .

§ 4. Scriind cele de mai sus, nol n'am avut cat de putin

intentiunea de a da o bibliografia a cartilor poporane din Occidinte, ci am voit numal a constata insemnatatea, pe care a inceput i va fi silita din ce In ce mai mult a le recunOsce sciinta modern& in totalitatea lor, fie unele din ele cat de insipide din punctul de vedere al claselor celor culte ale societatit, precum sint, de exemplu, visurile, vrtijile saü Minunile 'marelui Albert,. Unele categorie speciale ale cartilor poporaue, mai ales cea i cea romantica, au atras mai de de-mult asuprA-le, religiOs inteun mod isolat, atentiunea invëtatilor, ca i cand ele ar fi de o natura mai inalta cleat cele-l'alte. Ne ajunge a cita numenisele colectiuni de asa numite apocrifuri bibhce, incepênd dela Fabricius pima la Tischendorf, pe cari nu o data vom aye a le consulta in cursul studiului de fata. Si mai vestitti, este opera Englesulul Dunlop despre cartile poporane cele romantice, aparut 5. aprOpe in acelasi timp cu scrierea lul GOrres.4) 4) In traductituwa german& adausIt a WC F. Liebrecht: Gf schiehte der Prosad iel dungen oder Geschiehte der Romane, Novel len, Mar ellen etc., Berlin, 1851, in-8,

pag. XXX, 560.

www.dacoromanica.ro

XVII

Nu mai mentionaan nesce lucrAri de tot monografice, precum sint cele de Denfey, Kohler, Wesselofsky,, d'Ancona si MO,

imprristiate mai ales in diferite publicatiuni periodice.

Dar ce este o carte p opor an A? si ce fel de loc o-

cuprt ea in literatura poporanrt in genere? § 5. Literatura poporanA cea nescrisk cantece, basme etc., se like scrie, si totusi, fie chiar tipAritA, ea nu incetéztt de

a fi nescrisk did' se nasce si trAesce inteun mod nescris. Scrisul o copiaza,; dar copia nu este originalul cel via, original ce continta a se misca si a se schimba dupl ce i s'a scos portretul, Inca ajunge cu timpul, in bine sail in rea, a nu mai semena unul cu altul. DacA reproductinnea cea scrisit isbutesce a se respAndi in popor, numai atunci, sub formal cea petrificatA, ea devine literaturA poporanA scrisA sail, mai pre-

cis, carte poporank. Literatura poporanA cea scrisa, chiar (Ind o invatrt eine-

va pe din afara, nu Incetézil totusi de a fi scris A, cAci ..

se nasce si trAesce intr'un mod scris. Ea este o staturt, uneori plinA de plasticitate, de expresiune, de colorit, dar fail miscarea cea reala a viqel. Trecend in graiul eel vit, dacA ea reusesce a prinde rAdacillA in popor, incepend a cresce ca ce-va nott si adesea pergend ori-ce urmA exteriGrA a fiintel sale

de mai 'nainte, atunci devine lit er atur A p op oran A n e-

scrisA. Ambele categorie se pot contopi; insil originile lor, cea scrisii si cea nescrisA, sint diverse.

§ 6. Literatura poporanA cea nescrisil este opera until intreg popor, sari chiar a unei ginti intregi, a umanitAtii Acela care a compus pentru prima Ora, o doink doina nu este a lui, awl ea a sburat slobodA in aer, lipsitA de vre-un semn individual, si din aer, nepironitA prin nemic, a prins'o in sbor un altul, apol un al doilea, un al treilea si asa mai incolo, in aceiasi WA sail pinA la marginile prtmintului, fie-care adAuglind saA suprimend elite ce-va, frtrA a da Omit nimenui www.dacoromanica.ro

XVIII

de cela ce face, de vreme ce lucrul nu este al ninagnul. Lipsa'l de ori-ce fixitate este atht de prommtath, incat se hittimpla adesea crt acela0 individ spune altfel bucata cea poporang, de cate on o repeth, ca acea cantar6th italiana, care sehimba mereg cuvintele chntecului, qicend cu naivitate Ca a§a'l convine:

cosl mi viene,. Literatura poporana cea scrish, fie cat de anonimg, este o opera individuala. Din insu§1 momentul nasceril sale, ea se fixéz pnin scrisOre. 0 data IncuIbat in popor, ea va fi citita de mil de gure, dar numal citita, pOte Inca abia silabisith,

fara a se modifica, film a ca§tiga sag a perde, fail a primi la tot pasul cate o nuanta noua, positiva sag negativa, dela fie-care dintre eel ce o propagg, cel putin in aceia§1 tera din aceIa0 epoca. Colectiva prin origine, nestatornich in tralul seg, acésta este literatura poporana, cea nescrisa; individuala prin nascere, fixh

in fond 0 'n forma inteun moment dat, acOsta este cartea poporana.

Dar pentru ca ambele sa fie poporane: unafiica de sOnge, cea-l'altaffica de suflet a poporului ; pentru ca ambele

sa se p6th substitui una altela, sh se p6ta metamorfosa ima intr'alta, astfel ca une-ori este a-nevoe a trage intro ele o Ina de demarcatiune; trebui ca ambele de o potriva sa oglin&sea poporul , ambele sa fie popor el.mnsaii, cad poporul in realitate iubesce numal pe sine-0. Niel o dath o carte nu va deveni poporank daca ea nu vorbesce in graiul cel necioplit al joporuhtl; dad_ nu- a esfrange credintele poporului, sperantele lui, slabicIunile lui; daca scie ce-va maI mult decat ce scie poporul in patriarcala ha' nesciintri. §. 7. Literatura poporana cea scrisg, ca §i cea nescrish, calatoresc din limbit in limba; dar ele nichirI nu se ti aduc,

ei se transforma. Orl-ce popor poseda o foriml propria a sa, primind ca al seg. numal ceIa-ce corespunde aceleI forme speciiice, care se www.dacoromanica.ro

XIX

modifich si ea din epoch in epoch, provochnd atunci modifichrl

correlative in tot ce este poporan. Literatura poporanh cea nescrish sufere astfel o tripll rotatiune : 1° prin trecere din gull in gurrt ; 20 prin trecere din térrt in térh ; 3 0 prin trecere din epoch in epoch. Ultimele doh din aceste rotatiuni II sint comune cit cartea cea poporang. Si ea se transformrt de asemenea , când se impruninth dintr'o alth limb., multe lucruri adhughndu-se, unele suprimêndu-se, o sémh prefhandu-se, pinh ce planta cea exotica capeth un aer indigen. Si ea, pe de alth, parte, se adaptéza din timp in timp la vederile momentului, prin copisti dach circulh in manuscript, pign editoridach este tiph'rith. De aci result& multimea varianturilor ale ori-chril chill adevèrat poporane : varianturi externe i varianturi interne, desi mai putine, negresit, decht nenumèratele varianturi ale literaturei poporane celei nescrise, cari se datoresc mai cu deosebire trecerii din gull in gurh. § 8. Literatura poporanh cea nescrish se nasce intr'un mod spontaneti. Ea este efectul impresiunii, nici o (lath a premeditatiunii. Un sentiment involuntar i lath o doing; o inthm-

plare, o catastrófrtsi lath o baladh ; un fenomen, o credinth, i Tath o legendrt, un basm; o phtéltt tin joc de cuvinte si lath un proverb ; o asociatiune de idei, o analogih neastepi lath o ghicittire. tatrt Cartea poporanh , din. contra , nu este si nu pOte fi spontaneh. Ea presupune tot-d'a-una o intentiune, o ten linth, o tinth precish din partea autorului. Scriitorul vrea ca altil sa petréch, sh rill, Ca crdclh, s. invete, sit imite sari sh se feresch. El v r e a. In casul cel mai bun, tot inch, este ce-va silit. In literatura poporanh cea nescrish predomnesce elementul Eric ; in cartea poporanh elementul didactic. Dintr'o parte,

in spiratiune; de cea-l'alth, aspir a tiune. Generalmeute, cartea poporanh Hid* nu afectézh macar de

a fi tot una cu litei atura poporana cea nescrisa. Ea pretinde a da poporului nu ceia ce el are deja, ci ceia ce'l lipsesce, dar cawww.dacoromanica.ro

XX

re stt-i convin, srt-i plack sit-I fie pe inteles. MIA, la un punct, ea se crede a fi superitirA operei proprie a poporului. Ea ate

aernl de a se pogorl pita la popor.

§ 9. 0 tritsuril comunti importanttt intre ambele ramure ale literaturel poporane este anonimitatea bor. 0 carte poporanl cu numele autorului, e ce-va exceptional ; si chiar and se intrunplA acésta, in cele ma multe casuri numele este fictiv. Adesea un persona& real ca (marele Albert, de exemplu, ca papa Leone III, ca imOratul Eracliti, ca Laensberg, ca Nostradamus, ca apostolul cutare sag cutare, ca insusi Mltn-

tuitorul, devine un nume t i p i, arui i se atribue sute de apocrifuri disparate. Din anonimitate, fie pentru literatura poporanh cea nescrisk fie pentru cgrtile poporane, decurge o consecintrt fOrte caracteristicA.

Productiunile poporane nescrise, sburand fàfa control din gurti In gurk se inttilnesc, se 'ncrucisOzA, se confundA. Daca do6 sag mai multe bucitti separate sint omogene sau anahige, daca, ele presintil unele puncturi de contact, dacrt una ar putO slt figureze ca inceput sag continuatiune on epizod la o &tit, une-ori chiar prin antitestt, ele se combin& impreuna, formand o singurtt bucatti. Cide ctintece nu s'ag combinat astfel din fragmente poetice

mai vechi! Cate basmuri, deosebite prin sorginti, nu s'ati cusut cu dibrIcili In crtte un singur basm ! Pink' i proverbele sag ghicitorile, mai ap6rate de remaniare pnin laconismul lor, gut expuse la o asemenea (atractiune molecularg, . Aceiasi lucrare produce anonimitatea asupra chtilor poporane. i ele se amalgamOzA. Fie-care copist sag nog editor are dreptul i resimte chiar un fel de ispita de a a,mesteca dolt sag mai multe cArti poporane intr'una singurk dacrt crede ca va destepta prin acesta mai mult interes in cititorii sei, sag ctt'si va ajunge mai bine la scop. In cartea poporank ca si'n literatura poporantt cea nescrisk este fOrte auevoe, une. orl aprOpe peste putinta, a dis www.dacoromanica.ro

XXI

tinge pthiteo analisa minutiostt diversele 0111 constitutive ale unui atare conglomerat. Dificultatea este §i mai mare, cand se. intampla un cas amestecul a§a ;Hand hibrid intre ambele destul e obicinuit ramure ale literaturei poporane, fie-care amestecat a. deja mai de'naintea in propriul seti cerc. Bucata poporana nescrisa mixtrt A s'a combinat din bucati poporane separate k, 1, m; cartea popo-

rang, mixta B s'a combinat in acela§i mod din carti poporane distinse r, s, t. A §i B fiind egalmente impersonale, adeca apartinênd tuturora de o potriva, WA a fi a niménui in parte, se combinrt la rindul lor intr'un al treile corp de do.6 orl mixt :

A (k±l±m).+B (r±s±t). Este o a deve'rata tortura pentru uu critic! 10. Ori-cum ar fi, cartea poporana represinta' deja un pas facut din sfera literaturel poporane in sfera literaturel culte : §.

are §i ea un autor, are o tipografia, are un editor. In literatura cea culta., ea ocupa insa, retrasa departe la margine, un fel de mahalà, despre care nu scie mai nemic §i nu vrea sa scie centrul ormului. Autorii cartilor poporane sint cate o data mal-mai cimeni de geniu, dupri cum a fost Dougal Graham in Scotia sail Anton Palm la noi; §i totql pe terenul literaturel culte ei n'ar fi fost in stare de a scrie un articola§ cat de mediocru inteo Mil de a doua mkna. Tipografil i editorii cartilor poporane pastreza forte adesea incognito, ca §i autorii lot% Une-ori nu se arata pe frontispiciti nici macar locul uncle s'a publicat misteriosa bro§ura, ba nici macar anul. Pentru culmea mistificatiunii, se pune ate odata pe titlu c s'a ti adus) dintr'o limbg, din care nu s'a tradus-. Poporul crede !

Unele localitati In diferite teri 1§I apropriasera rnonopolul traditional de a tipari carti poporane. A§a sint Köln §i Niirenberg in Germania, Troyes §i Montbelliard in Franta, adevérate ora§e-vechiture ale Europei, pentru cari nu s'a sfir§it Inca v6cul de mijloc. www.dacoromanica.ro

XXII

ce-va poMai pe scurt, literatura cea cu1t, chiar child porului, 11 arunca pe furi§ numal cela-ce lOpitd6, ea-ins5§1 ! c1

§ 11. §i totu§1, inainte de a se desfa§ura intr'o limbh o literaturA culth, cartea poporanit, in curs de secoll, este unica literaturit a naOunii intregi, a tuturor claselor societiltA, a boierului ca §i a eranului, nivelag prin lipsA de culturh. Tot a§a se petrece atunci, thud literatura cea cultl a unel naOuni §1-a ales ca mijloc de expresiune o lirnb strging, dup 6. cum a fost latina in Occidinte. AprOpe totalitatea serierilor medievale in limbe nationale, nu lAtinesce., sint nesce adevërate cAqi poporane.

§ 12. Alt-ceva nu mai putin caracteristic. Gusturile intelectuale ale copilului, fie chiar un fiiü de prin cipe, nu se pr6-deosebesc, ping, la o vristg, 6re-care, de gusturile intelectuale ale poporului. Copilul din tOte straturile sociale iubesce literatura poporanit cea nescrish" ; copilul din tOte straturile sociale citesce cu pasiune csartile poporane, mai ales cele romantice.

§ 13. Multe ca'rti poporane, ca §i uuele productiuni nescrise ale poporului, de§i sint forte respAndit.3, inereit repetate

sari mereil citite, par totu§1 a fiduph cum am mai spus'o-absurde sari chiar ridicole. Sint nesce nemicuri in tOth puterea cuvintului, dar nemicurl importante. Popularitatea lor facem aci o deosebire dittologicA intre p op or an §i p opul a r, termenul cel de'ntAlu indicAnd ceia ce apaqine poporului, Tar cel-l'alt denotAnd ceTa-ce este Tubit de popor popularitatea lor nu diferti in fond de popularitatea unuT individ. Individul eel popular 'Ate sa fie un smintit gait un ignorant ; el n'ar fi ajuns insä la popularitate, dacii nu era la nivelul sociefatii sale, dad, n'o represinta intr'un punct Ore-care mai fotograficesce dealt cei cu minte sail eel inv6tati.

www.dacoromanica.ro

XXIII

A§a este §i cu popularitatea cea mare a unor secature scrise sag nescrise ale literaturel poporane. Sub raportul istoric, ca oglinda sociailt, ele posed& o nespus& valóre.

Nu mai putin sub raportul linguistic, ca unele ce cugetl si vorbese intr'o cestiune (lath intocmal ca poporul. -

§. 14. De dud cu tiparul, chrtile poporane apar generalmente in broprèle de format fOrte mic, intre 16-32 cle pa-

gine, afar& numai (Mr& de cele romantice, ce-va mai lungi. Ele se vind atAt de eften, turd nu e teran sag muncitor

care sit nu-§I pOtil cump6ra §i el o artecicä. Cu tote astea, editura ca§tig& nepovestit, din causa immensului num6r de exemplare ce se imprl§titi, retiprtrindu-se pe mai nemic in fie-

care an, sag chiar mai de multe ori pe an. Mid cartea poporank este prO-scurtk cuprinlênd abia vr'o 2-3 pagine, ea se public& la un loc cu o alth sag cu alte, cu cart' se inrudesce

prin materil sail prin tendinta, une-ori din capriciul editorului.

0 asemenea grupare a cArtilor poporane era §i mai obicinuita inainte de introducerea sail respAndirea tiparului. Copi§tii le scrieag adesea mai multe intr'un singer volum; Mei cititoriT

preferiag a ave Intrunita o mica b ibli ote c & po po r an it, ce-va mai compaci6n loc de nesce spulberate foite, expuse mai lesne a se strica sag a se perde. De aci urméza a vechile cArti poporane in diferite limbe s'a g conservat ping, la noi mai cu shmI in a§a numitii codices manuscripti miscellanei.

Atari codices sint cAte o dat& de o varietate extremu, precepte religiOse figurând ahlturi en recepte medicale §i 'romantul alaturi cu astrologia. Mai adesea cuprinsul until codex e omogeu : numai religios, numai astrologic etc. Este o raritate exceptional& de a da cine-va peste o mic& carte poporanu scris& a-parte, §i acOsta numal chilli in nesce conditiuni éra,§1 exceptionale tip grit.

,

bunu-Oru mut& la un volum, manuscris sag

www.dacoromanica.ro

XXIV

§ 15. Ca specimen romanesc de carte poporana manuscrisit conservata separat de§i forte mica, ne 'mite servi o bucata amid* d'o cam data inedita: Istoria tutunuluf. Reposatul meti parinte descoperise in biblioteca poetulul basarabian Costache Stamate cate-va fol scrise de mAnk, legate

la un loc cu Acatistul cel tiparit de catra Samuil Klain in Sibilu la 1801 i copiate, pe la inceputul acestiii secol, dupa un exemplar mai vechiu.. Iata bucata in cestiune, transcrisa intocmaI cu litere latine: Istorii pentru tiuttun. Ascultati Tubitii mei blagoslovit, o

invAtr).-

'tura foarte de folos pentru cre§tini, ins 5. mai ales pentru care vor