Antibiotice Iasi Sa Strategii de Afaceri [PDF]

Zitiervorschau

1

Universitatea “Transilvania” Braşov Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor

ANTIBIOTICE S.A. IAȘI (ATB) STRATEGII PENTRU AFACERI MBMSA 2015

Studenti: Costin Vlad-Ioan Iosif Cristian Iuga Florina-Alexandra Popa Oana-Alexandra

Profesor Coordonator: Conf.univ.dr. Sumedrea Silvia

2

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea companiei............................................................................................... 3 Capitolul 2. Analiza Macro-Mediului............................................................................................ 5 Capitolul 3. Analiza Micro-Mediului............................................................................................. 9 Capitolul 4. Analiza Economico-Financiară.................................................................................. 11 Capitolul 5. Modelul Porter şi Matricea Swot................................................................................ 20 5.1 Matricea SWOT............................................................................................................. 20 5.2 Modelul Porter............................................................................................................... 22 Capitolul 6. Stabilirea Strategiei Financiare.................................................................................. 25 6.1 Strategia de afaceri actuală................................................................................................ 25 6.2 Construirea modelului econometric..................................................................................... 26 6.3 Previzionarea situațiilor financiare...................................................................................... 33 Capitolul 7. Identificarea unor tendinţe semnificative......................................................................37 7.1 Parteneriate strategice și impedimente pe pie țele externe ..........................................................37 Concluzii.............................................................................................................................. 43 Bibliografie........................................................................................................................... 48 Anexe.................................................................................................................................. 49

3

Capitolul 1. Prezentarea companiei

Antibiotice SA (BVB: simbol ATB) este o companie cu capital mixt care activează în domeniul farmaceutic (CAEN 2110 – Fabricarea produselor farmaceutice de bază) 1, produce şi comercializează o gama variată de medicamente de uz uman şi veterinar, substanţe active şi bio-fertilizatori, fiind încadrată în producţia de pulberi injectabile iar din punct de vedere al consumului, în producţia de unguente, creme, geluri şi supozitoare. Producătorul român este de asemenea şi principal producător de medicamente anti-infecţioase şi singurul producător de substanţe active obţinute prin biosinteză. În prezent ATB Iaşi ocupă locul industria - Biotehnologii şi medicamente. Pe piaţă internă, Antibiotice se diferenţiază că lider în ceea ce priveşte al 12-lea între cei 251 2 de producători de medicamente generice şi OTC-uri de pe piaţă românească. În ceea ce priveşte piaţă externă în care compania activează, producătorul autohton este unul din cei mai importanţi exportatori români de medicamente în formă finită şi de Nistatina (substanţă activă). Dezvoltarea afacerilor pe pieţele Comunităţii Europene, SUA, Rusiei, statelor CSI şi Africii de Nord reprezintă o prioritate în strategia companiei Antibiotice (ATB este lider în producţia mondială de Nistatina, având peste 70 de produse din portofoliu înregistrate la export şi peste 120 de parteneri de afaceri în întreagă lume). Fiind o companie cu avergura internaţională, Antibiotice SĂ are un portofoliu variat şi vast de produse care cuprinde: 1) peste 150 de medicamente de uz uman care acoperă 5 forme farmaceutice şi 11 arii terapeutice dezvoltate în acord cu tendinţele actuale; 2) medicamente de uz veterinar (5 produse); 3) substanţe active (Nistatina); 4) biofertilizatori (Azotofertil® şi Ecofertil®). Compania a creat portofolii de produse cu o pondere ridicată în cifra de afaceri, urmărind valorificarea lor superioară. Portofoliul de 137 medicamente3 acoperă o gama largă de arii terapeutice, strategia de dezvoltare a produselor fiind concentrată astăzi pe medicamentele din clasele cardiovascular, anti-infecţioase şi sistem nervos central. 1 Bursa de Valori Bucuresti: www.bvb.ro 2 Cegedim Romania: www.cegedim.diff.ro - Conform Anexa 4 3 Site-ul official al companiei Antibiotice SA: www.antibiotice.ro

4

După 1990, activitatea companiei este reorientată spre producţia de medicamente şi investiţii majore pentru re-tehnologizare, implementarea unui sistem performant de asigurare a calităţii ce implică controlul strict al proceselor de fabricaţiei (în prezent calitatea produselor ATB este atestată de principalele forme de certificare: Good Manufacturing Practice pentru toate cele 8 fluxuri de fabricaţie, Certificatul de Conformitate cu Farmacopeea Europeană (COŞ) şi autorizaţia Food and Drug Administration (FDA) pentru producţia de Nistatina şi pentru fabricatia de produse injectabile). Anul 2005 a marcat lansarea unei noi identităţi de brand corporatist, cu un nou logo şi un nou slogan care reflectă transformările la nivel organizaţional, tehnologic şi cultural.Începând cu anul 1997 societatea este listată la Bursă de Valori Bucureşti. În acelaşi an, acţiunile companiei au fost incluse în componentă indicelui. În prezent, pe piaţă BVB, acţiunile Antibiotice sunt incluse în indicele BET-XT, BET-C şi BET-BK.4 Tranzacţionate sub simbolul ATB, acţiunile Antibiotice sunt emise în formă dematerializată şi sunt liber transferabile. Registrul acţionarilor şi al acţiunilor Antibiotice Iaşi este menţinut de către Depozitarul Central SĂ Bucureşti. Astfel, cel mai important acţionar al companiei este Ministerul Sănătății5 care deţine în prezent 53% din capitalul social al emitentului, urmat de SIF Oltenia cu 11%, restul acțiunilor6 fiind dispersate în rândul diverşilor investitori. Conducerea Antibiotice SĂ a declarat că doreşte să sprijine dezvoltarea sustenabilă viitoare a companiei prin7: 1)investiţii în tehnologie, echipamente de laborator şi fluxuri de fabricaţie, în conformitate cu cele mai noi standarde Good Manufacturing Practice (GMP), favorizând dezvoltarea producţiei de medicamente şi accesul companiei pe noi pieţe, puternic reglementate; 2) cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente generice în Centrul de Cercetare-Dezvoltare; 3) menţinerea Sistemului de Management Integrat, implementat la nivelul tuturor structurilor organizaţiei, cu scopul perfecţionării sistemelor funcţionale existente, protejând mediul, sănătatea şi securitatea angajaţilor; 4) dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor profesionale ale angajaţilor, în vederea susţinerii avansului companiei, pe diverse planuri precum cercetare, inovare, producţie, extindere pe piaţă internaţională. 4 www.Business24.ro 5MS,SIF Oltenia– Actionari semnificativi, conform Legii nr.297/2004, art.2, al.1. 6Clienti nerezidenti, Broadhurst Investments Limited si alti actionari. 7 Raport de companie efectuat de analisti Tradeville pentru annul 2013.

5

Capitolul 2. Analiza Macro-Mediului

Analiza PEST examinează mediul extern de afaceri şi este un instrument strategic adecvat pentru înţelegerea mediului general în care funcţionează afacerea, fapt care permite să se profite de oportunităţi şi să se minimizeze ameninţările pe care le întâmpina activităţile sale. Această analiză caracterizează influenţele macro-mediului în şase mari tipuri. Astfel: 

Mediul Economic

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim România estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 3,01 miliarde lei la preţ de distribuţie în al doilea trimestru al anului 2014, în creştere cu 5,7% comparativ cu trimestrul 2 al anului 2013. Piaţă românească de medicamente a crescut aşadar cu aproximativ 2% în primele şase luni ale anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, aflându-se într-o uşoară revenire. Evoluţia din trimestrul 2 a fost peste cea din primul trimestru, ceea ce confirmă rezilienţa pieţei farmaceutice: creşterea trimestrială de +5,7% a dus creşterea semestrială la +2,0%, iar evoluţia la 12 luni este de -0,4% în lei. Pentru anul 2015 se preconizează o creştere modestă a pieţei, de +1,8% în lei.8 Fig 2.1 Produsul intern brut al României in perioada 2000-2014

8 www.Pharma-Business.ro – Tendinte Piata Farmaceutica previziuni pentru 2015.

6

Potrivit ultimului comunicat de presă al Institutului Naţional de Statistică, PIB-ul din trimestrul III 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1.9%, comparativ cu trimestrul III 2013. La serie ajustată brută în primele nouă luni ale anului 2014 PIB a crescut, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2013, cu 2.8%, iar a cea ajustată sezonier cu 3.1%.9 Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în România rată anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a coborât la 1,44% în octombrie, de la 1,54% în septembrie, după ce preţurile de consum au crescut cu 0,19% în octombrie 2014 comparativ cu septembrie 2014. România a fost, aşadar, în luna octombrie 2014, ţară cu cea mai mare rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană (1,8%), pentru a două luna consecutiv, în condiţiile în care în UE rată anuală a inflaţiei a crescut de la 0,4% în luna septembrie la 0,5% în luna octombrie, iar în zona euro a urcat de la 0,3% la 0,4%, conform Eurostat. Toate aceste creşteri ale inflaţiei din ultima perioda influenţează în mod direct sau indirect evoluţiile viitoare ale rezultatelor financiare ale companiilor tranzacţionate pe piaţă de capital şi implicit evoluţia acţiunilor acestora.10 Deşi mulţumită cererii inelastice a produselor farmaceutice, rezultatele financiare ale companiilor care activează în acest sector sunt influenţate într-o măsură mai mică de ciclurile economice, iar în ciuda faptului că sectorul farmaceutic din ţară noastră tinde să se alinieze nivelului de dezvoltare a sectorului 9 Site-ul official al Institutul de Statistica – www.insse.ro 10 www.Ziare.com

7

similar european,11 cu toate acestea, sectorul continuă să se confrunte cu probleme precum taxa “clawback” plătită de producători şi durate de peste 300 de zile la încasarea creanţelor pe care producătorii sunt obligaţi să le suporte. 

Mediul social-cultural

Se preconizează faptul că în următorii ani, pe fondul fenomenului de îmbătrânire generalizată a populaţiei, cererea de medicamente destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau afecţiunilor respiratorii va creşte. Drept urmare, analiştii financiari de la Tradeville, într-un raport de piaţă farmaceutică 2013, sunt de părere că o parte din portofoliul investitorului pe termen lung ar trebui alocată acestui sector. Potrivit Mediafax, studiul GfK România referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor, arată

că

românii

preferă

tratamentul

cu

medicamente

(52%)

celui

naturist(15%)

sau

homeopat(4%).Românii prezintă un grad ridicat de încredere în medicamente, recurgând cel mai des la tratamente pentru răceli şi boli de inima.Auto-medicaţia este strâns legată de educaţie, majoritatea repondentilor din mediul urban (65%) aleg la iniţierea unei tratament să folosească unul medicamentos, mai ales persoanele în vârstă de 60 ani şi peste sau al celor cu educaţie scăzută, iar persoanele cu educaţie medie şi superioară preferă să apeleze la produse naturiste(18%). În ceea ce priveşte mediul rural, Acest studiu mai arată că cheltuielile cu medicamentele pe locuitor sunt încă mult sub media europeană, ceea ce indică faptul că piaţă farmaceutică locală are în continuare un potenţial de creştere semnificativ. În ultimul an, piaţă medicamentelor vândute fără reţeta a înregistrat în România o creştere de 12,1%, faţă de doar 5,7% la nivel mondial. Potrivit ultimelor studii ale reprezentanţilor industriei farmaceutice , medicamentele eliberate fără reţeta ocupă primul loc în preferinţele românilor, fapt ce indică un grad mare de încredere al românilor în tratamentul medicamentos şi cel autohton.



Mediul Tehnologic

Antibiotice este singură companie farmaceutică din România care are în portofoliu substanţe farmaceutice active obţinute prin biosinteză (Nistatina – folosit în prepararea numeoaselor forme farmaceutice). Fluxul de fabricaţie a Nistatinei, unic în România, este certificat Good Manufacturing 11 www.Economica.net

8

Practice şi autorizat Food and Drug Administration. De asemenea, compania, deţine certificat de conformitate cu Farmacopeea europeană (COŞ) şi deţine propriul Centru de Cercetare Dezvoltare, unde dezvoltarea de noi medicamente şi demonstrarea bioechivalentei lor se realizează în raport cu terapeutică actuală. Perfecţionarea continuă a tehnologiei şi obţinerea acestor autorizări pe plan internaţional au făcut că Antibiotice să devină cel de-al doilea producător mondial de Nistatina. De asemenea compania de-a lungul anilor a dezvoltat şi tehnologiile de obţinere a biofertilizatorilor Azotofertil® şi Ecofertil P® utilizaţi pentru agricultură ecologică că substituenţi ai îngrăşămintelor chimice pe baza de azot, compania investind astfel în crearea de produse inovative cu impact minim asupra mediului inconjutator. 

Mediul Legislativ

Industria farmaceutică din Uniunea Europeană menţine standarde ridicate de asigurare a calităţii în dezvoltarea farmaceutică, fabricatia şi controlul medicamentelor.Autorizaţiile de fabricaţie sunt necesare pentru toţi fabricanţii de produse farmaceutice din Comunitatea Europeană (CE), indiferent dacă produsele sunt vândute în interiorul sau în afară Comunităţii.Ordinul ministrului sănătăţii nr. 905/2006 privind aprobarea Principiilor şi liniilor directoare de bună practică de fabricaţie pentru medicamentele de uz uman, inclusiv cele pentru investigaţie clinică transpune în legislaţia românească Directiva Comisiei Europene 2003/94/CE, iar Ghidul12 privind buna practică de fabricaţie (BPF) detaliază şi explicitează principiile şi liniile directoare de BPF, acte normative opozabile companiilor din sectorul farmaceutic. În ceea ce priveşte cadrul legislativ al companiei Antibiotice şi listarea acesteia la bursă de la Bucureşti, Legea nr. 297/2004 art.2 privind piaţă de capital, stipulează ponderea semnificaţiei acţionarilor semnificativi/ nesemnificativi al participatilor din capitalul social al companiei, precum şi drepturile şi obligaţiile corelate şi asumate ale acţionarilor sau dreptul la vot în instanţa ponderii deciziilor în AG a companiei.

12 Potrivit datelor ANM –Agentia Nationala a Medicamentului (www.anm.ro)

9

Un impediment legislativ legat de mediul general pentru sectorul farmaceutic îl reprezintă taxa Clawback (O.U.G nr. 77/201113 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii), care este aplicată în industria farmaceutică şi presupune că toţi producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o suma de bani ce variază între 5% şi 11%, din veniturile realizate prin vânzarea produselor. Valoarea taxei la nivel de industrie s-a ridicat la 400 de milioane de lei în primele trei luni ale anului curent, mai exact 33,6% din întreagă valoare a medicamentelor compensate consumate în această perioada.

Capitolul 3. Analiza Micro-Mediului

Componentii principali ai micro-mediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere). a) Furnizori Furnizorii sunt organizaţiile şi indivizii care oferă firmei inputurile (materii şi materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forţă de muncă, resurse financiare, informaţii etc) necesare fabricării produselor proprii:

          

S.C. Chimoplex S.A. Borzesti – Hiplocorit de sodium; S.C. Progresul Ploiesti – Tuburi de aluminiu; S.C. Polirom S.A. Iasi – Papetarie; S.C. Unirea S.A. Iasi – Ulei; S.C. Moldoplast S.A. Iasi – Butoaie PVC; S.C. Anko S.R.L. Iasi – Lacuri si vopsele; S.C. Amylum S.A.; S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea – Apa oxigenata, Acid clorhidric; S.C. Tehnica Textil S.A. Bucureşti; S.C. Alprom S.A. Slatina – Folie de aluminiu; S.C. Viromet S.A. Victoria – Metanol;

b) Clienti 13 www.Wall-Street.ro

10

Clientii constituie cea mai importantă componentă a micro-mediului, acestia fiind:

     

Elvetia – Selectchemie; Canada – ACIC FINE; Rusia – Farmalena; China – Hubei Kangle; Anglia – S&D Chemicals; Germania – Sanavita, Lohmann LTH.

c) Concurenti Cei mai importanți concurenți atât interni cât și externi ai ATB SA sunt:          

GlaxoSmithKline - vânzări de peste 91,8 de milioane de lei; Hoffman la Roche - vânzări de 72,6 milioane lei; Novartis - vânzări de 67,7 de milioane de lei; Pfizer - vânzări de 62,0 de milioane de lei; Sanofi-Aventis - vanzari de 65,4 de milioane de lei; Sicomed Bucureşti - vânzări de 53,9 de milioane de lei ; Servier - vânzări de 48,9 de milioane de lei; Terapia Cluj - vânzări de 36 de milioane de lei; Antibiotice Iaşi - vânzări de 32,3 de milioane de lei; Schering Plough - vânzări de 29,4 de milioane de lei .

d) Acționari14 Acționari semnificativi MINISTERUL SANATATII loc. BUCURESTI jud. SECTOR 1 alti actionari S.I.F. OLTENIA loc. CRAIOVA jud. DOLJ

14 www.kmarket.ro

53.02% 34.96% 12.02%

11

Capitolul 4. Analiza Economico-Financiară

Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei financiare a companiei, pornind de la informaţiile oferite în principal de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere, se calculează indicatorii economico-financiari. Compararea acestori indicatori calculaţi pentru activitatea mai multor ani şi studierea evoluţiei acestora conferă o viziune de ansabmblu a situaţiei economico-financiare a companiei şi conferă îndrumare cu privire la direcţia pe care trebuie continuată afacerea. Indicatori de lichiditate

Gradul de lichiditate al companiei se referă la abilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt, folosindu-se de activele ce pot fi transformate în lichidităţi cu ce mai mare uşurinţă, activele circulante. Pentru a măsură capacitatea de îndeplinire a obligaţiilor companiei, este frecvent folosită valoarea capitalul de lucru, care indică lichidităţile disponibile pentru funcţionarea afacerii15. Din calculul indicatorilor de lichiditate pentru Antibiotice S.A pentru intervalul 2009-2014, reiese faptul că lichiditatea curentă şi cea imediată au o evoluţie ce tinde să fie constanţa una faţă de cealaltă. Valorile celor doi indicatori au o evoluţie similară, ambele fiind constant mai mari ca 1. O lichiditate curentă cu valori de aproximativ 2 indică faptul că valoarea activelor curente depăşeşte valoarea datoriilor curente, fiind aproape dublă. Valorile indicatorului de lichiditate imediată să situaeaza în apropiere de 1.5 sugerează faptul că datoriile curente ale companiei pot fi acoperite în proporţie de circa 150%. Acest indicator oferă o imagine mai clară asupra abilităţii de plata a obligaţiilor faţă de furnizori, decât indicatorul de lichiditate curentă deoarece valoare stocurilor, active mai puţin lichide, nu este luată în considerare în formulă de calcul.

15 Diamond,Flamholtz, Financial Accounting. Pws Kent Publishing,1986(editia a doua),pp.249-251

12

Pe parcursul perioadei de 6 ani pentru care au fost calculaţi indicatorii de lichiditate, se remarcă existenţa unui punct de maxim în ultimul trimestru al anului 2013, când valoarea atinsă de inicatorul de lichiditate curentă este 3.72, iar cel al lichidităţii imediate este 3.36 . Acest feomen este datorat unei creşteri de 65.9% a activelor faţă de trimestrul anterior, corelată cu o scădere de 5.1% a datoriilor curente şi de 9.6% a stocurilor. Pe de altă parte, în anul 2013 înregistrează şi valorile minime ale perioadei studiate, mai exact în trimestrul 2 al anului, când indicele lichidităţii curente se situează la valoarea de 1.80, iar cel al lichidităţii imediate la 1.45. Desigur niciuna dintre valorile minime înregistrate nu prezintă în teorie un motiv de îngrijorare, dar corelat cu evoluţia din următoarele două trimestre, se poate afirmă ce este o consecinţă a demarării programului de investiţii pentru anul 2013 şi implementarea unei politici de urmărire şi reducere a costurilor.

Fig 4.1 Evolutia indicatorilor de lichiditate calculati trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 4.00 3.50 3.00 2.50 2.00 Lichiditate curenta

Lichiditate imediata

Raport capital operational la vanzari

1.50 1.00 0.50 0.00

41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Cel de-al treilea indicator al lichidităţii companiei Antibiotice S.A analizat este raportul dintre capitalul de lucru şi vânzările înregistrate şi este utilizat pentru a exprimă capacitatea firmei de a finanţa vânzări suplimentare fără a genera noi datorii. Evoluţia acestui indicator urmează per total traiectoria trasată şi de ceilalţi doi indicatori ai lichidităţii, prezentaţi anterior. Cu toate acestea, după cum poate fi observat şi în Fig 4.1, acest indicator are o evoluţie periodică. Fiind calculat că raport al capitalului operaţional la vânzările înregistrate, acest indicator împrumută caracterul periodic al vânzărilor din industria farmaceutică. Cu cât vânzările sunt mai mari, cu atât raportul calculat este mai mic, motiv pentru care nivelul crescut al vânzărilor în ultimul trimestru al

13

anului determina o valoare minimă a indicatorului şi din potriva un nivel maxim în primul trimestru, atunci când vânzările scad cu în jur de 70% faţă de sfârşitul anului anterior. Formule de calcul utilizate: lichiditatea curenta=

active curente datorii curente ;

lichiditateaimediata=

active curente−stocuri ; datorii curente

raportul capitalului operationalla vanzari=

active curente−datorii curente . vanzari

Indicatori de risc Finanţarea companiei poate fi făcută prin capital propriu sau prin îndatorare, iar ambele metode de finanţare implică asumare unui anumit grad de risc. Pentru a putea evalua corect situaţia în care se află compania şi lua o decizie corectă referitor la modul de finanţare cel mai potrivit este necesară calcularea şi consultarea indicatorilor de risc16. Conform informaţiilor oferite în bilanţurile din perioada 2009-2014, compania Antibiotice S.A. se află într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al gradului de îndatorare şi riscului generat de acesta. În peioada studiată gradul de îndatorare este situat în jurul valorilor de 30-40%, atingând un maxim de 50% în trimestrul al treilea din anul 2012, minimul înregistrat fiind de 28% în primul trimestru din 2011. Aceste valori ale gradului de îndatorare în jur de 30% indică existenţa anumitor rezerve în apelarea la credite şi împrumuturi, fapt dovedit şi prin lipsa creditelor pe termen lung, diminuarea creanţelor fiind un obiectiv prioritar.

16 Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.411

14

Fig 4.2 Gradului de indatorare(%) calculat trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Aversiunea faţă de o rată a riscului ridicată poate fi considerată o strategie potrivită cu situaţia economică din perioada studiată. Gradul de autonomie financiară este indicatorul ce măsoară raportul dintre finanţarea externă şi finanţarea făcută de acţionari. Pentru situaţia Antibiotice S.A. se observă un grad de autonomie financiară situat între 35% şi 55%, dovedind astfel preferinţă către o finanţare făcută prin capital propriu, în detrimentul finanţării prin îndatorare.

g 4.3 Gradul de autonomie financiara(%) calculat trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 60% 55% 50% 45% 40% 35% 30% 25% 20% 41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Formule de calcul utilizate:

15

gradul de indatorare=

datoriitotale ∗100 ; active totale

gradul de autonomie financiara=

capitaluri proprii datorii curente ;

Indicatori de profitabilitate și rentabilitate Rapoartele de profitabilitate compară componentele venitului cu cele ale vânzărilor. Marjele de profit netă şi brută reprezintă raportul dintre profitul net respectiv brut şi vânzările înregistrate, prin urmare evoluţia lor depinde în foarte mare măsură de valoare vânzărilor şi fluctuaţiile acestora în funcţie de perioada anului. Prin urmare graficul evoluţiei celor două marje are deasemena un caracter periodic, specific graficului vânzărilor înregistrate17. Marja brută de profit reprezintă procentul din veniturile provenite din vânzări pe care compania le reţine după ce suportă costurile directe asociate cu producţia vândută, iar cu cât procentul este mai mare, cu atât este mai mare partea reţinută de companie. În acelaşi timp marja netă de profit exprimă cât dintr-o unitate monetară câştigată de companie este transformată în profit.

ig 4.4 Evolutia marjei de profit brute si nete calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 25 20 15 marja bruta de profit(%)

marja neta de profit(%)

10 5 0

41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Industria farmaceutică în general este caracterizată prin marje de profit mai mari comparativ cu alte industrii prin natură acesteia. Cu toate acestea, valoarile acestor doi indicatori variază semnificativ de la un trimestru la altul. Se poate observă în Fig. 4.4 că de-a lungul perioadei studiate atât marja brută cât 17 Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.409-415.

16

şi cea netă de profit au o traiectorie generală descendenţa. La începutul perioadei studiate, mai exact până în 2012 oscilaţiile se desfăşoară între un maximul de 23.08% al marjei brute de profit în primul trimestru din 2011 şi un minim de 7.12% în ultimul trimestru din 2009. În cea de-a două parte a perioadei se observă o scădere a valorilor celor două marje şi o tendinţa de uniformizare a valorilor indiferent de trimestru. Această uniformizare este în principal datorată creşterii costurilor aferente producţiei, dar un important element din costurile survenite în industria farmaceutică îl reprezintă cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente. În contextul intrării pe piaţă internaţională şi lărgirii gamei de produse oferite, este explicabilă această creştere a costurilor. Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE), rentabilitatea financiară (ROE) şi rentabilitatea economică (ROA) vizează eficientă utilizării activelor şi a capitalului investit de acţionari şi contribuţia acestora la obţinerea rezultatelor18. Prin urmare aceşti trei indicatori ai rentabilităţii păstrează aceeaşi traseu al evoluţiei de-a lungul timpului, mişcându-se împreună, aşa cum se poate observă şi în Fig. 4.5. Evoluţia acestora se concretizează printr-o uşoară tendinţa de creştere în care sunt cuprinse atât perioade de creştere cât şi de scădere a rentabilităţii. În cazul ROCE perioadele de scădere semnifică o utilizare ineficientă a capitalului, în care nu este generat un adaos de valoare. În perioada studiată ROCE ia valori cuprinse între min de 1.79% în primul trimestru din 2013 şi maximul de18.33% în ultimul trimestru al aceluiaş an. Având valori atât de mici ale ROCE Antibiotice S.A se poate află în situării în care să împrumute la o rată mai mare, reducând astfel valoarea câştigurilor acţionarilor.

18 Helfert, Tehnici de analiza financiara.Irwin, 1987( editia a sasea), pp.35-44.

17

Fig 4.5 Evolutia ROCE, ROE, ROA calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 20 18 16 14 12

ROCE(%) ROE(%)

10

ROA(%)

8 6 4 2 0

41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Renrabilitatea financiară(ROE) urmează o traiectorie similară, primul şi ultimul trimestru al anului 2013 corespunzând punctului de minim(1.44%), respectiv de maxim (9%). Acest indicator arată cât anume câştigă actionarii din investiţia făcută în Antibiotice S.A., iar valoare corespunde strategiei companiei de a nu folosi surse de finanţare externe, acestea dovedindu-de un risc prea mare în contextul economic respectiv. Indicatorul rentabilităţii economice (ROA) înregistrează în mod constant valori mai mici decât ROE şi ROCE, fapt ce dovedeşte că echipa managerială nu este capabilă să folosească resursele financiare proprii sau împrumutate pentru a obţine un profit semnificativ. Formule de calcul utilizate: marja bruta de profit= ROCE= ROE=

profit brut cifra de afaceri ;

EBIT capital angajat ;

profit net capital propriu ;

Indicatori ai eficienței

marja neta de profit= ROA=

profit net cifra de afaceri ;

profit net active totale ;

18

Rolul indicatorilor de eficientă este acela de a arată cât de bine sunt utilizate activele companiei pentru că acestea să producă beneficii. Cu cât beneficiile aduse sunt mai mari, cu atât mai eficient sunt transformate investiţiile în bunuri19. Fig 4.6 Evolutia randamentului(turnover) calculat trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 0.80 0.60 0.40 0.20 0.00 41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Turnover-ul, aşa cum reiese din Fig 4.6 prezentată mai sus, are un caracter periodic, având o uşoară tendinţa de descreştere, ceea ce simbolizează că managementul devine din ce în ce mai puţin eficace. Pentru fiecare unitate monetară, compania Antibiotice S.A generează în medie 0.4 unităţi monetare. Utilizarea eficientă a activelor poate fi realizată şi cu ajutorul indicatorlor de rotaţie a creanţelor, activelor totale, activelor imobilizate respectiv a capitalului de lucru. În urmă calculelor efectuate şi proiectării grafice a rezultatelor, se poate spune catraiectoria ce descrie

rotaţia activelor totale,

capitalului de lucru şi creanţelor se caracterizată de periodicitate, aceşti indicatori fiind corelaţi (Fig4.7).

19 Diamond,Flamholtz, Financial Accounting, Pws Kent Publishing,1986(editia a doua), pp.249-251.

19

tia rotatie a active lor totale , capitalului de lucru, cre ante lor calculate trime strial la Antibiotice S.A in pe rioada martie 2009- se p 1.60 1.40 1.20 1.00 rotatia activelot totale

0.80

rotatia capitalului de lucru

rotatia creantelor

0.60 0.40 0.20 0.00

41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

Rotaţia activelor totale ia valori între 0.15 şi 0.73, rotaţia capitalului de lucru între 0.25 şi 1.11, iar rotaţia crreantelor între 0.30 şi 1.38. Pe de altă parte rotaţia activelor imobilizate se diferenţiază de ceilalţi indicatori în trimestrul 3 al anului 2012, înregistrează o valoare maximă de 183.12, fapt de atestă o folosire eficientă a investiţiilor făcute şi fiindcă se face referire la active imobilizate situaţia creată este cel mai probail rezultatul unei vânzări desfăşurate la o suma convenabilă. Fig 4.8 Evolutia a activelor imobilizate calculate trimestrial la Antibiotice S.A in perioada martie 2009- septembrie 2014 200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0

41791 41609 41426 41244 41061 40878 40695 40513 40330 40148 39965 41883 41699 41518 41334 41153 40969 41153 40603 40422 40238 40057 39873

20

Formule de calcul utilizate: rotatia activelor totale=

cifra de afaceri active totale ;

rotatia activelor imobilizate=

rotatia capitalului de lucru=

turnover=

rotatia creantelor=

cifra de afaceri active imobilizate ;

cifra de afaceri active circulante−datorii curente ;

venituri din vanzari ; active totale

cifra de afaceri ; creante

21

Capitolul 5. Modelul Porter şi Matricea Swot

5.1 Matricea SWOT a) Strengths (Puncte Tari)

  

Acţiunile companiei ATB Iaşi sunt listate la Bursă de Valori din Bucureşti din anul 1997. 4% creştere a veniturilor din vânzări, 7% creştere a profitului brut; Singură companie din Europa care este autorizată pentru producerea de Nistadina Activă deţine



un mini-monopol al categoria asta de produse. Un portofoliu diversificat de produse, în anul 2013 ATB Iaşi a adăugat 6 noi produse în portofoliu, din clasele antiinfectioase şi preparate dermatologice. În portofoliu putem găsi următoarele produse farmaceutice: capsule gelatinoase, acetonă, ulei floarea soarelui, rondele aluminiu, alcool etilic rafinat, alcool metilic, folie aluminiu, clorhidrat de pitofenona, amidon,



granule polietinena;20 Companie cu răspundere socială, care se implică activ în dezvoltarea şi protejarea comunităţilor în care activează, spre exemplu Fundaţia Antibiotice „Ştiinţă şi suflet”, care organizează o serie



de evenimente caritabile, având în centru atenţiei, în cele mai multe ocazi, copii nevoiaşi; O serie de diplome şi premii obţinute de către ATB Iaşi la nenumărate evenimente atât naţionale cât şi internaţionale. Spre exemplu Antibiotice Iaşi se situează pe primul loc şi în Topul



Firmelor Ieşene pentru al 11-lea an consecutive; Creşterea exportului, în primele şase luni ale anului trecut, compania a avut venituri din vânzări



de 141,85 milioane lei şi un profit net de 17,21 milioane lei; Relaţia pe care departamentul de Human Resources o întreţine cu salariaţii companiei. Compania oferă angajaţilor pe lângă toate conditile necesare de muncă şi un program în care aceştia îşi pot aduce copii la locul de muncă în vizită, ba chiar mai mult posibilitatea de a lucra



mai târziu în companie; Parteneri internaţionali în peste 50 de stat şi poziţia de cea mai bună firma de antibiotice din Europa de Est;

b) Weaknesses (Puncte Slabe)

20 http://www.antibiotice.ro/~antibiotice/UserFiles/raportul_administratorilor_2008.pdf

22



Neexploatarea tuturor segmentelor de piaţă. Deşi ATB Iaşi există începând din anul 1955,



această nu a reuşit să penetreze toate segmentele de piaţă din industria farmaceutică; Nemulţumirea acţionarilor din cauza dividendelor, actionarii au primit un dividend brut de



0,018 lei/acţiune şi acţiuni gratuite; 21 Eșecul nepreluării Institutului Cantacuzino.

c) Opportunities (Oportunităţi)   

Atracţia de fonduri europene care sunt în creştere pe acesta piaţă; Penetrarea unor noi segmente de piaţă pe care până acum compania nu le-a exploatat; Noi parteneri şi noi investiţii atât pe plan naţional cât şi internaţional; Lucru mult mai posibil de când organismul federal american de control FDA (Food & Drug Administration) a oferit

  

companiei Ieşene un aviz prin care este acreditată să vândă Nistatina şi în alte ţări. Creşterea nevoii populaţiei de a consumă farmaceutice datorită îmbătrânirii populaţiei; Atragerea de noi acţionari prin mulţumirea celor existenţi; Trendul pozitiv al pieţei farmaceutice româneşti.

d) Threats (Ameninţări) 

Companiile internaţionale, primele 20 de companii din domeniul farmaceutic controlează



aproape 80% din vânzări, Antibiotice Iaşi aflându-se pe locul 11 în anul 2013.22 Apariţia de boli noi sau răspândirea unor boli existente la care până în acest moment nu s-au



găsit vaccinuri, spre exemplu virusul Ebola care a început să apară şi în Europa. Măsuri guvenamentale care ar duce la apariţia unor noi taxe în domeniul farmaceutic. Subfinanţarea sistemului de sănătate ameninţă să împiedice accesul românilor la tratamente farmaceutice noi, să elimine de pe piaţă medicamentele cu preţ accesibil şi să anuleze



investiţiile industriei farmaceutice în producţie şi dezvoltare.23 Retragerea de pe piaţă a unor produse ale companiei, în principiu datorită legislaţiei din



domeniu şi datorită unor reglementări venite din partea Uniunii Europene. Apariţia de produse farmaceutice noi pe piaţă, care să nu fie produse de companie

21 Potrivit www.agf.ro/actiuni/forum.php?ticker=ATB 22 www.capital.ro

23 http://www.romanialibera.ro/societate/utile/ce-se-va-intampla-cu-taxa-clawback-si-cum-ii-va-afecta-pepacienti;

23

5.2 Modelul Porter Modelul ales că instrument de analiză propune o abordare calitativă, factorii de influenţă din industrie şi mediul înconjurător concurențial24 sunt concentraţi în cinci grupe, etichetate că forţe, după cum urmează: a) Amenințarea nou-intraților (medie-crescătoare)

În ceea ce priveşte economia de scară şi efectele curbei de cost, activând mai bine de 59 de ani pe piaţă framaceutica, Antibiotice SĂ ocupă în prezent, potrivit ultimului raport CEGEDIM 25 locul 12 dintre cei 251 de producători de medicamente generice şi OTC-uri de pe piaţă românească, acumulând astfel vânzări de peste 296.6 mil RON în primele 6 luni ale anului 2014. Fiind o companie cu o istorie vastă şi un portofoliu de produse la fel de diversificat, considerăm că pătrunderea unor noi producători pe piaţă farmaceutică românească este plină de diverse impedimente. Diferenţierea produselor faţă de alţi producători reprezintă cu siguranţă un avantaj competitiv pentru companie, calitatea produselor şi orientarea spre bio-tehnologii se reflectă în atitudinile cumpărătorilor şi viitoarelor parteneriate strategile în întreagă lume. Cotarea companiei la Bursă de Valori Bucureşti a adus un plus de valoare brand-ului românesc şi a atras inevitabil investiţii majore. Aici, identitatea de marca este evidenţă, producătorul român fiind văzut că o unitatea strategică pentru România 26, idee prin care se întăreşte ideea de brand farmaceutic naţional protejat de ameninţări externe, proprietate majoritară a statului. Prin urmare, suntem de părere că politică guvernamentală poate fi un impediment major pentru companiile care doresc să penetreze piaţă, întrucât accesul la distribuţie, resurse, interesele de stat şi represaliile celorlalţi producători interni deja activi pe piaţă românească, contribuie la ridicarea barierelor de intrare, ceea ce ar reduce semnificativ ameninţările externe. 24Bacanu B. –“Practici de Management Strategic. Metode si Studii de caz” – Polirom, Iasi, 2009, pg. 84-87. 25http://www.pharma-business.ro/tendinte/piata-farmaceutica,-intr-o-usoara-revenire.html 26http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-17282906-antibiotice-iasi-nu-este-vanzare.html

24

b) Amenințarea produselor de substituție (medie-crescătoare) Potrivit Mediafax, studiul GfK Romania27 referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor, arată că românii preferă tratamentul cu medicamente (52%) celui naturist(15%) sau homeopat(4%). Tratamentul cu medicamente aşadar pe piaţă autohtonă are ponderea cea mai mare, românii având un grad ridicat de încredere în tratamentul medicamentos. Această tendinţa a consumatorului român, considerăm noi, este direct proporţională cu factori determinanţi că vârstă şi nivelul de educaţie al cumpărătorilor. Substituţia pe piaţă farmaceutică românească implică adesea costurile de transfer, consumatorii căutând să achiziţioneze produse care au aceeaşi calitate la un preţ mai scăzut; puţini fiind cei care optează pentru produse mult mai costisitoare, de natură naturistă (15%). c) Puterea de negociere a consumatorilor (medie-crescătoare) Graţie caracterului inelastic al activităţii farmaceutice, producătorii se pot bucură de o putere mai scăzută în comparaţie cu alte domenii de activitate pe piaţă. Cererea de medicamente mereu va avea prioritate în rândul consumatorilor, în special pe fondul îmbătrânirii generale a populaţiei, şi că un efect direct, al cererii tot mai ridicate destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau afecţiunilor respiratorii. Totuşi, odată cu informarea consumatorilor şi accesul la o diferenţiere mult mai facilă graţie platformelor on-line a produselor farmaceurice unele faţă de altele, putem recunoaşte o tendinţa globală în uşoară creştere de negociere a consumatorilor. În general, cu cât un client cumpără mai frecvent un produs cu atât este posibilitatea mai mare că puterea de negociere să crească pe considerente de preţ sau calitate la următoarea achiziţie.

d) Puterea de negociere a furnizorilor (ridicată) 27 www.romanialibera.ro

25

Trebuie menţionat faptul că prin natură domeniului de activitate, Antibiotice este practic dependenţă de importurile de materii prime, re-exportând o parte din producţie sub formă substanţelor active şi a produselor finite. Aprecierea monedei naţionale în raport cu euro şi dolari, dublată de creşterea costurilor utilităţilor, modernizarea acestora şi mică creştere a preţului de valorificare la export, a forţat din totdeauna compania să urmărească un control sporit al costurilor şi reducerea acestora pentru menţinerea constanţa a competitivităţii pe piaţă. e) Nivelul de rivalitate în industrie (ridicată) Potrivit datelor furnizate de către CEGEDIM (Anexă 4) putem observă nivelul ridicat de rivalitate în această industrie a produselor farmaceutice, de asemenea putem observă că Antibiotice Iaşi este situată pe locul 11. Deşi compania se situează pe locul 1 din companiile de farmaceutice româneşti, această este depăşită de companiile străine. Pe locul 1 se poate observă compania Hoffmann la Roche A.G. având în trim. 4 al anului 2013 o cifra de afaceri de 3.055,8 mil. lei, faţă de Antibiotice Iaşi 74,7 mil. lei.

26

Capitolul 6. Stabilirea Strategiei Financiare 6.1 Strategia de afaceri actuală Conform rezultatelor financiare comunicate Bursei de Valori Bucureşti, la finele lunii septembrie a anului 2014, profitul brut a înregistrat o evoluţie pozitivă atingând valoarea de 23,6 milioane lei, cu 24 procente mai mare în raport cu profitul brut aferent aceleiaşi perioade a anului 2013.Profitul net a avut de asemenea o evoluţie pozitivă în perioada analizată, înregistrând valoarea de 20,3 milioane lei, cu 14 procente mai mare decât profitul net înregistrat în intervalul ianuarie - septembrie 2013. Veniturile din vânzari aferente primelor 9 luni, au atins nivelul de 217,1 milioane lei, situându-se la acelaşi nivel faţă de primele 9 luni ale anului 2013. Vânzările obţinute din farmacii (139.7 milioane lei), înregistrează o creştere de 6% faţă de 2013, iar pe segmentul spital s-a obţinut o creştere de 8%, de la 89,2 milioane lei în 2013 la 96,4 milioane lei în 2014 (sursa Cegedim). Antibiotice îşi menţine poziţia de lider pe segmentul medicamentelor generice comercializate în spitale, iar pe piaţa medicamentelor generice ocupă locul 5, cu o cotă de piaţă de 6,4%. Totodată, pe piaţa farmaceutică internă, Antibiotice se situează pe locul 11, cu o cotă de piaţă în creştere de la 2,54% (9 luni 2013), la 2.6% (9 luni 2014).Aceste creşteri au fost generate atât de aportul de produse noi cât şi de evoluţia pozitivă a produselor de top ale companiei. Exporturile realizate în primele 9 luni ale anului 2014 au înregistrat nivelul de 18.358.609 USD comparativ cu anul 2013, când s-au înregistrat 18.037.225 USD, trendul vânzărilor la export fiind afectat de conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de situaţia politică din Rusia şi Ucraina. Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al companiei. Proiectele aflate în derulare privind obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă, a mai multor produse din portofoliul Antibiotice, parteneriatele complexe care privesc atât realizarea dosarelor de produs cât şi comercializarea acestora pe diverse pieţe, precum şi consolidarea poziţiei de lider mondial pentru producţia de Nistatină (substanţă activă) vor determina creşteri privind exporturile în 2015. Strategiile companiei în 2015 cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare, dezvoltarea parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin asimilarea de produse noi, Aceste strategii vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi creşterea profitului, atât pe piaţa internă cât şi la nivel internaţional.Strategiile financiare ale companiei au în vedere în primul rând, dezvoltarea activității (prin lansarea a noi produse și a măririi cotei de pia ță), dar

27

și de dezvoltare pe calea exportului având în vedere oportunitățile noi apărute. Pentru a putea dezvolta strategia financiară, avem nevoie de previziunile situațiilor financiare pe următorii 3 ani, ca un ghid pentru a monitoriza activitatea firmei și de a lua deciziile potrivite ca strategia să func ționeze. Pentru previziunea situațiilor financiare, ne vom ajuta de metoda regresiei multiple și de cea a extrapolării trendu-lui. În cele mai multe cazuri, bugetele sunt cheia succesului pentru că o afacere nu poate menține operațiunile sale de vârf fără estimarea implicațiilor financiare ale planurilor sale strategice și fără monitorizarea progresului pentru a vedea dacă strategia funcționează în mod eficient. În timpul pregătirii, bugetele solicita managerii să ia decizii de alocare a resurselor și, ca urmare, să- și reafirme strategia lor de operare de bază. Multe firme au bugete ce au în vedere creșterea vânzărilor, profituri mai mari și o cotă de pia ță îmbunătățită, dar pentru a fi eficient astfel de planuri trebuie să se bazeze pe planuri executabile specifice și de resursele disponibile și talent managerial pe care compania le poate aduce să suporte în îndeplinirea bugetului.28 [Wiley, 2002] Începând cu o analiză a pieței și a mediului generală și pregătirea unei strategii globale, impactul financiar al acestei strategii este apoi evaluată în elaborarea bugetului. În cazul în care rezultatele financiare sunt nefavorabile, strategiile și tacticile trebuie să fie revizuite și corectate până ce un rezultat acceptabil va fi atins. Odată ce bugetul este finalizat, strategiile sunt puse în aplicare și operațiunilor companiei sunt monitorizate ulterior pe tot parcursul perioadei previzionate în faza de control.

6.2 Construirea modelului econometric Utilizând analiza de regresie multiplă, se va contrui un model econometric pentru a face previzunea cifrei de afaceri în perioada 2015-2017, ca apoi situațiile financiare ale entită ții și cash-flow-urile să poată fi previzionate pe baza acestei proiecții. Analiza cifrei de afaceri este esen țială pentru a putea evalua poziția entității în industrie și de a reflecta abilitatea acesteia să își dezvolte și men ține activitățile profitabile și sustenabile. 28Tradus din John Wiley, “The portable MBA in Finance and Accounting”, 3 rd Edition, John Wiley & Sons, Inc, page 178

28

Variabilele exogene care vor fi analizate și corelate cu volumul vânzărilor au fost identificate pe baza analizei PEST și sunt factorii care ar afecta cel mai mult performan ța unei companii farmaceutice. Acestea sunt gradul de îmbătrânire a populației, rata sărăciei și consumul în casa pentru sănătate, variabilele devenind :

x1 , :

x 2 și respectiv

x3 .

Tabel 6.1. Variabile exogene în raport cu cifra de afaceri în perioada 2005-2014 Rata sărăciei (%)

Consumul în casă pentru sănătate (%)

yt

Gradul de îmbătrânire a populației (peste 65 de ani, %) x1

x2

x4

2005

163.497.747

15.1

20.2

3.3

2006

195.677.945

15.3

20.7

3.1

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 *2014

229.415.602 215.805.947 219.754.104 243.626.062 281.847.455 304.731.950 318.625.024 330.532.233

15.4 15.8 15.9 16.1 16.1 16.3 16.3 16.5

24.8 23.4 22.4 21.1 22.2 22.6 23.4 23.6

3.5 3.9 3.1 6 6.5 6.8 7.2 7.4

Perioada

Cifra de afaceri neta (RON)

*Datele pe anul 2014 sunt date preliminare ce ar putea fi schimbate în timp.

Modelul econometric va fi estimat cu ajutorul regresiei multiple în care au fost folosite datele prezentate în tabelul anterior, fiind procesate prin logaritmare. S-a creat în Eviews modelul econometric ce încorporează variabilele. Dependent Variable: CIFRA_DE_AFACERI Method: Least Squares Date: 03/01/2015 Time: 13:23 Sample: 2005 2014 Included observations: 10

Variable

Coefficient

Std. Error

t-Statistic

Prob.

29

C GRAD_IMBATRANIRE CONSUM_PENTRU_SAN

6.525235 2.527653

9.413124 0.076443

-1.254635 4.875456

0.0442 0.0238

ATATE RATA_SARACIEI

0.563654 0.805640

0.034567 3.341532

3.547895 2.545456

0.0034 0.0422

R-squared Adjusted R-squared S.E. of regression Sum squared resid Log likelihood F-statistic Prob(F-statistic)

0.976576 0.965424 0.052423 0.073434 53.53252 318.5424 0.000000

Mean dependent var S.D. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion Hannan-Quinn criter. Durbin-Watson stat

15.85654 0.35334 -2.735345 -2.723534 -2.989879 1.713456

Din output-ul oferit de Eviews reiese că avem un coeficient liber în valoare de 6,525235, un coeficient pentru gradul de îmbătrânire de 0,527653, un coeficient pentru rata sărăciei de 0,805640 și un coeficient pentru consumul în casă pentru sănătate de 0,563654. Acest lucru arată faptul că atunci când nici un factor nu influenţează vânzările, acestea sunt egale cu suma variaţiei coeficienţilor, iar atunci când variaţia variabilelor se modifică cu o unitate, variaţia vânzărilor se modifică cu 6.525235 unităţi în direcţia opusă indicatorilor folosiţi în regresia multiplă. Pentru a testa dacă cei 3 coeficienţi diferă semnificativ de zero, utilizăm testul t. Formulăm cele 2 ipoteze şi anume: H 0 : b=0 H 1 :b ≠ 0

Alegând un nivel de semnificaţie de 5%, putem afirma că rezultatul statistic obţinut are o relevanţă de 95%. Analizând indicii rezultaţi, putem spune că toți cei 3 coeficienti se situează sub pragul de semnificaţie de 5%, deci sunt semnificativi din punct de vedere statistic ceea ce rezultă că modelul ales este unul bun din punct de vedere statistic.

Raportul de determinaţie R-Squared are o valoare de 0.976576 ceea ce înseamnă că variaţia vânzărilor este explicată în proporţie de 97.75% prin variaţia variabilelor independente. În ceea ce priveşte eroarea

30

standard a regresiei, aceasta are o valoare de 5,22%, deci abaterea valorilor estimate de la valorile reale este redusă. Realizând testul F pentru a determina semnificaţia globală a modelului, constatăm că F statistic rezultat din outputul Eviews este de 318.5424. Propunem 2 ipoteze: H 0 : b=0

– toate pantele coeficienților sunt egale cu 0;

H 1 :b ≠ 0

– toate pantele coeficienților sunt diferite de 0;

Cum valoarea

F stat (318.5424) este mai mare decât valoarea lui

Fcritic , (calculat ca fiind egal cu

3.735753), putem respinge ipoteza nulă pentru nivelul de semnificaţie de 5%. Astfel, putem concluziona că toate pantele coeficienţilor sunt diferite de 0. Probabilitatea lui F stat

este de 0% şi reprezintă nivelul semnificaţiei marginale a testului F. Cum

probabilitatea testului F este mai mică decât nivelul de semnificaţie ales, ipoteza nulă este respinsă, toţi coeficienţii sunt egali cu 0 pentru nivelul de semnificaţie ales (5%). Scăzând nivelul de semnificaţie la 1%, putem spune că ipoteza nulă este respinsă şi la acest nivel, datorită probabilităţii testului a faptului că

F stat

şi

F stat > Fcritic (la nivelul de semnificaţie de 1%).

Putem concluziona cu o precizie de 99% că pantele coeficienţiilor modelulul sunt diferiţi de 0 şi respingem ipoteza nulă, dar pentru a fi siguri de această afirmaţie vom continua cu testul RESET a lui Ramsey. Dat fiind că variabilele alese explică un procent ridicat din variabila independentă (aproape 100%), ar putea să explice eronat această variabilă, adică variabila independentă să fie egală cu 0. Astfel pentru a elimina suspiciunile, folosim testul RESET (Regression Specification Error Test) dezvoltat de Ramsey pentru a identifica dacă pantele variabilelor sunt egale cu 0. Avem următoarele ipoteze de lucru: H 0 : b=0

– toate pantele coeficienților adăugaţi sunt egale cu 0;

H 1 :b ≠ 0

– toate pantele coeficienților adăugaţi sunt diferite de 0;

31

Ecuaţia

folosită

în

Eviews

este:

CIFRA_DE_AFACERI

=

C(1)+C(2)*

GRAD_IMBATRANIRE

+C(3)*CONSUM_PENTRU_SANATATE+C(4)* RATA_SARACIEI + C(5)*YF^2 + C(6)*YF^3 + C(7)*YF^4.

Se introduce o variabilă YF care reprezintă forecastul modelului, ce reiese din Eviews. Aplicăm în prima fază testul WALD cu restricţia C(5) = 0, C(6) = 0, C(7) = 0 pentru termenii adăugaţi. Outputul testului WALD din Eviews este următorul: Wald Test: Probabilit Test Statistic

Value

F-statistic Chi-square

Cum valoarea lui

6.653654 12.53253

F stat

df

y

(3, 10) 3

0.0085 0.0055

(6,65) rezultată din testul WALD este mai mare decât valoarea lui

Fcritic

(3,73), ipoteza nulă, coeficienţii variabilelor sunt egali cu 0 poate fi respinsă cu nivelul de semnificaţie de 5%. Cum probabilitatea lui

F stat

se află sub nivelul de semnificaţie de 5%, putem confirma că

ipoteza nulă poate fi respinsă. Vom continua cu testul RESET cu aceleaşi ipoteze ca ale testului WALD pentru a stabili dacă variabilele introduse respectă respingerea ipotezei nule. Realizând testul RESET, outputul oferit de Eviews este următorul: Ramsey RESET Test: F-statistic 6.653634 Log likelihood ratio 12.85257

Probability Probability

0.008503 0.004905

Test Equation: Dependent Variable: CIFRA_DE_AFACERI Method: Least Squares Date: 03/01/2015 Time: 15:34 Sample: 2005 2014 Included observations: 10 Variable

Coefficient

Std. Error

t-Statistic

Prob.

32

C GRAD_IMBATRANIRE CONSUM_PENTRU_SAN

6.546343 2.342334

10.413421 0.052523

-1.235355 4.774545

0.0355 0.0234

ATATE YF^2 YF^3 YF^4 FITTED^2 FITTED^3 FITTED^4

0.553233 6.757530 3.543523 1.523233 0.805640 3.673436 0.987865

0.035235 2.532543 1.642363 1.532523 3.341532 1.756756 1.754674

3.457547 2.523523 6.523452 2.412411 2.545456 6.634534 1.965645

0.0033 0.0543 1.5325 0.5234 0.0422 0.0238 0.5321

R-squared Adjusted R-squared S.E. of regression Sum squared resid Log likelihood F-statistic Prob(F-statistic)

0.964536 0.974545 0.053123 0.074544 53.41231 320.6434 0.000000

Cum valoare lui

F stat

Mean dependent var S.D. dependent var Akaike info criterion Schwarz criterion Hannan-Quinn criter. Durbin-Watson stat

15.73434 0.385325 -2.731234 -2.733144 -2.876454 1.723242

(6,65) rezultată din testul RESET este mai mare decât valoarea lui

Fcritic

(3,73), ipoteza nulă, coeficienţii variabilelor adăugate sunt egali cu 0 poate fi respinsă cu nivelul de semnificaţie de 5%. Cum probabilitatea lui

F stat se află sub nivelul de semnificaţie de 5%, putem

confirma că ipoteza nulă poate fi respinsă. Astfel, putem confirma faptul că toate variabilele independente din model afectează variabilă dependentă şi nu sunt egale cu 0, cum am putea presupune din cauza nivelului mare de corelaţie.

Vom folosi testul CHOW pentru a împărţi seria de date în 2 subansamble. Aceasta va fi împărţită în 2 părţi egale de către 5 variabile, reprezentând câte 5 ani. Se vor estima cele 2 modele pentru fiecare subansamblu de date, pentru a observa dacă există diferenţe semnificative între cele 2 modele estimate. Diferenţele semnificative denotă o schimbare structurală. Enunţăm ipotezele astfel: H 0 : F stat < F critic – există o schimbare structurală, unde

PF stat > Nivelul de semnificaţie (5%);

33

H 1 : F stat > F critic – nu există o schimbare structurală, unde

PF stat < Nivelul de semnificaţie (5%)

Chow Breakpoint Test: 2009 Equation Sample: 2005 2014 F-statistic 16.65435 Log likelihood ratio 33.53233

Valoarea

Probability Probability

F stat = 16.65435, unde valoarea

0.00000 0.00000

Fcritic = 5.40 pentru 3 grade de libertate şi 5

observaţii, ce implică un nivel de semnificaţie de 5%. Cum F stat > Fcritic , putem respinge cu o precizie de 95% ipoteza nulă, în cele 2 subansamble nu există o schimbare structurală. Cum probabilitatea lui

F stat < 0,01, putem garanta cu o precizie de 99% că respingerea ipotezei nule este

validă. Astfel, putem concluziona că cele 2 subansamble de date pot fi puse împreună pentru estimarea modelului, deoarece nu există o schimbare structurală între ele. Un ultim pas pentru validarea modelului econometric este examinarea erorilor apărute în model. Pentru a analiză în amănunt erorile modelului ne legăm de statistică Durbin-Watson, care reprezintă testul ce ne va arăta dacă erorile din modelul econometric sunt auto-corelate. Testul Durbin –Watson are la baza ipoteza că ρ (estimarea erorilor) este egală sau diferită cu 1. Ipotezele testului Durbin-Watson sunt: H 0 : p=1; H 1 : p ≠ 1;

Dacă nu există auto-corelare a erorilor, DW statistic ar trebui să fie în jurul valorii de 2. În cazul în care există o corelarație pozitivă a erorilor, aceasta se va situa sub 2. Pentru un model cu sau mai multe observaţii, dacă DW statistic este sub 1.5 reprezintă un indicator al faptului că există o auto-corelare pozitivă a erorilor. Pentru modelul analizat, statistică DW este egală cu 1.713456, ceea ce înseamnă că putem respinge ipoteza nulă, erorile nefiind auto-corelate. Acest test reprezintă unul esenţial pentru validarea modelului econometric.

34

Modelul analizat îndeplineşte toate obiectivele setate pentru a fi considerat un model valid. Variabilele luate în considerare sunt semnificative din punct de vedere statistic, iar erorile nu sunt auto- corelate după cum ne arată statistică Durbin-Watson, care se situează în jurul valorii 2.

F stat

al modelului

Fcritic şi are un P-value de 0%. Variabilele independente explică (R -Squared )

este mai mare decât

97,65% din variabila depedentă, iar eroarea regresiei este de 5,24%. Modelul este considerat valid şi pe baza lui se va previziona cifra de afaceri pe următorii 3 ani. Proiecția pe următorii 3 ani a cifrei de afaceri rezultată de pe urma modelului econometric va fi de: Tabel 6.2 Previziunea cifrei de afaceri în perioada 2015-2017 Perioada Cifra de afaceri

2015 2016 2017 347,120,325 364,674,565 379,856,453

6.3 Previzionarea situațiilor financiare Următorul pas este de a previziona veniturile și cheltuielile entită ții pe următorii 3 ani, luând la bază previziunea cifrei de afaceri deja efectuată și utilizând metoda procentului din vânzari. Procentul din vânzări pe anii trecuți va trebui calculat, de preferat ultimii 5 ani, luând ca numărător fiecare element ce se va schimba odată cu fluctuațiile cifrei de afaceri, iar ca numărător cifra de afaceri pe anii respectivi. Formula se află mai jos: Elementul() an=

Elementul an Cifra de afaceri an ;

Previziunea finală va fi efectuată, întâi calculând mediile geometrice ale fiecărui element în parte apoi multiplicând aceste rezultate cu previziunea cifrei de afaceri pe anii următori. Elemente ce se vor schimba odată cu nivelul cifrei de afaceri sunt de exemplu cheltuielile cu materii prime și consumabile, cheltuielile salariale și veniturile financiare nete. Alte elemente precum cheltuielile cu amortizarea depind de active, iar aceste elemente vor fi calculate manual în Excel cu formula FORECAST. În partea de bilanț, elementele ce se vor schimba în raport cu vânzările pot fi crean țele sau inventarul. Pe de altă parte, elemente precum instalațiile și echipamentele sau amortizarea acumulată, nu indică

35

schimbări în raport cu cifra de afaceri. Valorile vor fi calculate, ajustate și pentru a eviden ția strategia financiară alesă, situațiile financiare vor fi simplicate. Întotdeauna în previzionarea bilanțului, dat fiind caracterul speculativ al exercițiului, bilan țul nu este egal, diferența dintre totalul activelor și cel al pasivelor cu capitalurile proprii se nume ște finan țare discreționară, referindu-se la suma discreționară de finanțare de care compania ar putea să aibe nevoie pentru anii viitori.29 [Mayes, Shank, 1995] Previziunea ar putea să arate un număr mai mare de pasiv decât de activ ce ar însemna un surplus de fonduri discreționare, iar dacă activul ar fi mai ridicat decât pasivul, ar fi fost nevoie de mai multe capitaluri pentru a menține volumul așteptat de vânzări, însemnând un deficit. Pentru crearea fondului discreționar ar fi indeajuns deducerea din partea ridicată (activul sau pasivul) cea scăzută. Pe lângă contul de profit și pierderi și bilanț, ce ne mai trebuie este bugetul de numerar, ca să arate cash flow-urile anticipate în perioada 2014-2017.Datorită accentului pus pe venituri în numerar și cheltuieli, bugetul de numerar este deosebit de util pentru a planifica împrumuturile pe termen scurt și calendarul de cheltuieli. Ca și în toate bugetele, un alt beneficiu important al bugetului numerar provine de la concilierea fluxurile de numerar efective cu cele din prognoză. Cash-flow-ul se realizează după estimarea bugetului anual pentru a se putea folosi de acesta și o să fie previzionat pe o perioadă mai îndenlugată (trimestrială și anuală) chiar dacă bugetul este normal realizat în perioade de timp relativ mai mici (luni). Punctul de plecare pentru efectuarea bugetului de numerar este previzionarea cifrei de afaceri. Multe din previziunile făcute în bugetul de numerar (măcar indirecte) sunt făcute de către previziunea cifrei de afaceri. Cifra de afaceri pe următorii 3 ani a fost deja calculată cu ajutorul modelului econometric, iar apoi contul de profit și pierderi însă pentru un tablou mai bun în vederea cash-flow-urilor, veniturile și cheltuielile vor fi efectuate trimestrial. Rezultatele finale ale previziunii, folosing metoda extrapolarii liniare în Microsoft Excel pot fi văzute în tabelul corespunzător cash-flow-ului din Anexe, valorile fiind ajustate pentru a putea fi corelate cu previziunea cifrei de afaceri deja calculată. Luând în considerare trendul și creșterea medie de la un trimestru la altul în procente, cash-flow-urile au fost calculate. Bugetul numerar poate ajuta managerul să înțeleagă cerințele companiei pe termen scurt și cunoașterea condițiile de creditare în avans pentru a le permite o asigurare de finanțare atunci când este nevoie și de 29 Tradus din Timothy R. Mayes & Todd M. Shank, “Financial analysis with Microsoft Excel”, page 147

36

a le oferi timpul necesar pentru a evalua toate alternativele posibile și de a alege calea potrivită. De asemenea se pot folosi aceste informații pentru a stabili cel mai bun moment pentru cheltuieli majore. Contul de profit și pierderi, bilanțul și tabela cu cash-flow-urile pe următorii 3 ani previziona ți, se pot găsi în tabelele de la Anexe. Ce este important de luat în considerare după aceste predicții este că cifra de afaceri are o tendință constantă de creștere, de pe an pe an cu aproape 5% fa ță de anul precedent, creșteri ce se reflectă și în rezultatele de exploatare și financiare care mențin tendința. Pentru activitățile de exploatare și investiție, creșterea este necesară pentru atingerea obiectivului companiei de extindere și dezvoltare atât national cât și international. Menționat este faptul că cheltuielile financiare continua să crească datorită faptului că compania suportă cheltuieli în legătură cu deciziile sale de finanțare și investire pe baza strategiei alese, însă și din cauza expunerii cursului valutar. În ciuda cheltuielilor uriașe pe care compania va fi nevoită să le suporte, rezultatul net final va fi în continuare ridicat, cu creșteri aproximative între 3 și 6 la sută anual datorită capacității companiei de a reinvesti profitul obținut din exploatare. În partea de bilanț se așteaptă ca activele circulante până la finele anului 2017 să atingă o valoare previzionată de 398,619,642, constând într-o creștere de 17,56% făță de 2014, pe când datoriile atât pe termen lung cât și pe scurt vor suferi o continuă scădere. Captitalurile proprii vor avea o creștere puternică în următorii ani având în vedere abilitatea firmei de a-și gestiona activitățile. Veniturile și cheltuielile au fost previzionate pe următorii 3 ani în semestre pentru o mai bună întelegere a cash-flow-urilor și de a vedea cum ar putea evolua compania în următorii ani. Desigur se pot face comparații luând în calcul trendul din trecut (în trimestrul 4 se fac cele mai multe cheltuieli însă se încasează și cele mai multe venituri), sau comparații între situația financiară dintr-un anumit trimestru în viitor cu cele din trecut și probabilități ce pot fi evaluate (de exemplu, în trimestrul 1 în anul 2015 se așteaptă o creștere de 9,57% în veniturile de exploatare față de valoarea de 79,060,427 RON ce s-a avut în primul trimestru din 2014). Toate aceste estimări și probabilități pot ajuta compania pentru o planificare bună în scopul atingerii obiectivelor proiectului stabilit. În următorii ani, compania are obiectivul de a investi notabil în tehnologie și in dezvoltarea portofoliului, planurile vizează creșterea gradului de ocupare a capacităților de producție actuale și de dezvoltare a portofoliului și adaptarea la terapeutica modernă, investi ții ce necesită și crearea de noi capacități de producție.

37

Pentru aceste noi investiții se aproximează un total de 40 de milioane de euro, atât în spa țiile de producție, clădiri și echipamente, dar și în reconsiderarea traseelor de utilităţi şi a spaţiilor de depozitare a materiei prime. Orizontul finalizării acestui proiect pentru strategia de de dezvoltare este estimat până în 2020. Bugetarea efectuată a fost pentru următorii 3 ani ceea ce ar putea ajută în stabilirea unei baze de previziune pentru toată perioada dorită și de a ghida în efectuarea unei previziuni mai eficiente. Monitorizarea se poate face trimestrial sau lunar pentru ca corecțiile să fie aplicate cât mai curând posibil. Cu situațiile financiare previzionate, se pot lua în considerare strategii de planificare pentru a asigura succesul strategiei de dezvoltare și se pot utiliza de aceste bugete pentru a- și utiliza resursele în cel mai bun mod posibil. Obiectivele se pot schimba și adapta corespunzător și ideile pot fi cuantificate pentru a măsura costurile și beneficiile ce ar putea aduce o anumită strategie. Dat fiind trendul trecut și capacitatea companiei de a-și utiliza resursele și a acapara oportunită țile noi apărute, deviația de la viitoarele date actuale cu cele previzionate nu ar trebui să fie mare, însă utilizând bugetele, se poate crea un plan de dezvoltare pe baza acestora, compania putându-se încadra într-un anumit interval de investiție pentru o anumită creștere pe baza rezultatelor. Devia ția apărută poate fi corectată pe parcurs, ori mărind standardele ori coborând așteptările. Aceste bugete pot stabili obiectivele viitoare deoarece convertește strategia lor initială în masurători cuantificabile și le produce o directivă clară pentru a atinge obiectivul dorit și stabilit.

Capitolul 7. Identificarea unor tendinţe semnificative

7.1 Parteneriate strategice și impedimente pe piețele externe Strategiile actuale ale companiei ce cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare, dezvoltarea parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin

38

asimilarea de produse noi, vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi vor asigura creşterea profitului, atât pe piaţă internă cât şi la nivel internaţional. Societatea Antibiotice îşi menţine poziţia de lider pe segmental medicamentelor generice ocupând locul 5, cu o cota de piaţă de 6.4%. Pe piaţă farmaceutică internă ocupă locul 12 cu o cota de piaţă de 2.6%. Clasele terapeutice care au înregistrat creşteri valorice semnificative la vânzare pe piaţă sunt: Antiinfectioase de uz systematic (+9.6 mil lei), Tract digestive (+2.8 mil lei), Preparate Dermatologice (+2.6 mil lei), Sistem cardiovascular (+1.9 mil lei), Sistem Musculo-Scheletic (+463 mii lei) şi Antineoplazice (+360 mii lei), generate atât de aportul de produse noi cât şi de evoluţia pozitivă a produselor de top a companiei. Dintre acestea se remarcă produsele cu aport peste 1 milion de lei şi anume: Cefort®cps inj 1g (aport valoric 7.8 milioane lei), Meropenem Atb® inj gama (+4.95 milioane lei), Eficef® cps gama (+2.1 milioane lei) , Glicerină supozitoare gama (1.2 milioane lei), Ampiplus ® înh (+1.1 mil lei) şi Nidoflor® (+0.98 milioane lei). Produsele noi ale companiei lansate sau în curs de lansare în 2014 sunt din următoarele clase terapeutice: Sistem cardiovascular (Rosuvastatina Atb® cpr gama; Genito-Urinar (Matoprofen® unguente); Oncologie (Gemcitabină Atb® inj gama); Sistem nervos central (Memantina Atb® Nobixal® cpr); Tract digestive (Silithor®). Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al companiei. Principalele direcţii de dezvoltare avute în vedere sunt următoarele:  

Consolidarea poziţiei de lider mondial pentru produsul Nistatina substanţă activă; Dezvoltarea exporturilor de produse finite sub brand Antibiotice, cât şi pe baza de fabricaţie sub



contract sau licenţiere de dosare; Dezvoltarea de parteneriate complexe de cercetare/dezvolatere de produse în cooperare cu firme externe pentru lansarea de noi produse pe pieţe externe de desfacere.

Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Exporturile realizate în primele 9 luni ale anului 2014 au înregistrat în moneda americană nivelul de 18.358.609 USD faţă de anul 2013 când s-au înregistrat 18.037.225 USD. 30 Trendul înregistrat de export în acest an a fost determinat de conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de 30http://www.bursa.ro/piata-de-capital/rezultate-financiare-la-9-luni-exporturi-de-18-35-milioane-de-dolaripentru-antibiotice-253915&articol=253915.html

39

situaţia politică din Rusia şi Ucraina. Că urmare a proiectelor în derulare ce au în vedere obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă în cursul anului 2015, tendinţele exportului pentru anul viitor sunt în creştere. Planul companiei până în 2016 prevede că profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012. Fig 7.1 Valoarea Exporturilor ATB (mil dolari) intre 2007-201431

Recent,aceste creşteri acestea au fost impulsionate de participarea companiei la cel mai mare târg din industria farmaceutică, Chemical and Pharmaceutical Ingredients Worldwide 32, care a avut loc la începutul lunii octombrie la Paris. Prima ediţia a acestui târg a avut loc în 1990, iar Antibiotice a participat constant la acest târg, care i-a adus de-a lungul timpului multe dintre contractele de export atât pentru substanţe active, cât şi pentru produse finite. După ediţia din acest an, care a fost un maraton de 160 de întâlniri, Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură, privind dezvoltarea formelor şi claselor terapeutice din portofoliul firmei. 31www. zf.ro 32http://www.businessmagazin.ro/analize/studiu-de-caz-antibiotice-iasi-isi-asigura-30-din-cifra-de-afaceri-din-exporturi13482240

40

În urma procesului de înregistrare, pulberile sterile injectabile vor pătrunde pe noi pieţe de desfacere din America de Nord şi de Sud (Canada, Columbia), Europa (Marea Britanie, Ţările Baltice, Ucraina) şi Australia33,care vor genera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani. Conform estimarilor expertilor ATB , se va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile. Conform ATB, produsele topice (unguente, creme, geluri) ale companiei au generat un interes deosebit pentru pieţe cum ar fi Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Marea Britanie, Germania, Spania. Capacitatea de producţie la nivelul unguentelor (oftalmice) se ridica la 7 milioane de tuburi pe an în 2013, arată datele din raportul anual al companiei. Aceeaşi sursă indică faptul că producătorul a fost lider în vânzări pe gama de unguente, cu o cotă de piaţă de 28,4%, supozitoare (41,3%) şi pulberi injectabile (73,9%). Dezvoltarea de proiecte pentru aceste produse vine în perspectiva realizării unei noi capacităţi de producţie pentru produse topice şi supozitoare şi se încadrează în direcţia strategică de dezvoltare a afacerilor companiei pentru perioada 2014 – 2020. De altfel, societatea a anunţat anul acesta că va investi nu mai puţin de 10 milioane de euro într-o nouă secţie de supozitoare şi unguente pe platforma proprie din Valea Lupului. „Cea mai importantă investiţie ce va fi demarată în acest an este o nouă secţie de producţie pentru unguente şi supozitoare. Această investiţie s-a impus în contextul nevoii de extindere a capacităţii de producţie cât şi al diversificării gamei de prezentare pentru aceste forme farmaceutice”34, potrivit directorul general al Antibiotice Iaşi. Investiţiile de la Iaşi sunt printre puţinele care se mai derulează în producţia de medicamente din ţară. De asemenea, compania ieşeană şi-a propus ca în următorii ani să investească nu mai puţin de 40 de milioane de euro în dezvoltare şi retehnologizare. „Planurile de dezvoltare vizează creşterea gradului de ocupare a capacităţilor de producţie actuale, precum şi dezvoltarea portofoliului şi adaptarea la terapeutica modernă, ceea ce necesită şi crearea de noi capacităţi de producţie”, se arată într-un comunicat al companiei înaintat Bursei de Valori Bucureşti. Astfel, în prezent compania cercetează în 33http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/economie/antibiotice-estimeaza-o-crestere-cu-o-treime-a-exporturilor-172210.html 34www.zf.ro

41

laboratoarele proprii peste 30 de produse care vor fi înregistrate în următorii 2 – 3 ani, cel puţin zece dintre acestea fiind destinate şi dezvoltării pieţei internaţionale. Noua strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţa produselor care trec graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în 2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a 120 de parteneri. Prezenţa Antibiotice pe pieţele externe înseamnă însă şi reprezentanţe în afara ţării; cea mai recentă este cea din Chişinău, de anul trecut, compania mai având deschis un birou la Moscova. Prin aceste reprezentanţe, producătorul vrea să îşi promoveze direct produsele şi are discuţii pentru deschiderea de noi astfel de proiecte. Pe fondul estimarilor, in 2015, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Deşi slab dezvoltate, exporturile de medicamente ale României au fost în creştere în ultimii ani în condiţiile în care producătorii sunt în căutarea de noi destinaţii pentru a compensa dificultăţile de pe piaţa internă. La nivel total, exporturile farma sunt de 150-200 milioane de euro, iar cele mai multe fabrici care exportă sunt cele deţinute de multinaţionale, care derulează această activitate prin intermediul birourilor locale. Cu toate că internaţionalizarea afacerii reprezintă o oportunitate majoră pentru producătorul român de medicamente, această sporeşte influenţă pe care mediul economic şi politic extern îl au asupra activităţii companiei. Politică de dezvoltare a pieţei internaţionale a Antibiotice S.A se baza pe existenţa unui potenţial ridicat de absorbţie a medicamentelor generice pe pieţe precum Rusia, dar datorită situaţiei dificile în care Rusia şi Ucraina se află, derularea unor contracte semnate a fost sistate, aşteptându-se însă că acestea să fie demarate în 2015. În afară influenţelor venite de la Est, şi conflictele din zona arabă au avut un impact asupra valorii exporturilor, înregistrându-se în primele trei trimestre exporturi de 18.358.609USD( 61.777.637 lei, calculat la valoarea medie anuală a USD în 2014 3.365lei) cu numai 1.78% mai mult că în anul 2013, demonstrându-se astfel o încetinire a ratei de creştere a exporturilor.

42

Fig 7.2 Cresterea procentuala a valorii exporturilor comparativ cu anul precedent in perioada 2008-2014 100% 85.92%

90% 80% 70% 60% 50%

42.00% 35.61%

40%

33.83%

30% 20%

9.84%

10% 0%

2008

2009

2010

2.23% 2011

2012

2013

1.78% 2014

Conform declaraţiei lui Mihai Stoian pentru Ziarul Financiar la dată de 24.12.2014, piaţă de desfacere principala a companiei Antibiotice S.A este momentan formată Franţa, Germania şi Danemarca, responsabile pentru 20% valoarea exportată de companie. Această evoluţie este complet diferită de aşteptările iniţiale atât cu privire la principalele pieţe de desfacete, care se doreau a fi SUA, Rusia şi Europa, dar şi în ceea ce priveşte valoarea exporturilor. Fig 7.3 Obiectivele fixate la inceputul perioadei 2010-2016 privind vanzarile pe piata interna si externa.35

Pe lângă influenţele venite din zonele de conflict, valoarea exporturilor făcute de Antibiotice S.A a avut de suferit de pe urmă preţurilor foarte mici practicate de producători din China şi India, cu care aceştia au câştigat numeroase licitaţii de medicamente în spitale, tehnică din ce în ce mai intens folosită pe 35 Bursa de Valori Bucuresti: www.bvb.ro

43

diverse pieţe. Totodată, există ţări membre a UE în care au fost introduse reglementări legislative ce funcţionează că nişte bariere de intrare pentru companiile precum Antibiotice S.A. În acest sens, reprezentanţii EGA( European Generic Medicine Association) au emis în martie 2014 comunicate de presă prin care cereau îndepărtarea barierelor şi comerţ liber în industrie, introducând reforme ale dreptului de proprietete intelectuală în legislaţia referitoare la industria farmaceutică.

44

Concluzii

După mai bine de 59 de ani de activitate, Antibiotice Iaşi a devenit unul dintre cei mai importanţi producători români de medicamente generice, evoluând de la producţia iniţială de penicilină spre un portofoliu variat şi vast de produse. Pe termen mediu compania vizează consolidarea prezenţei pe piaţă autohtonă şi câştigarea de noi pieţe externe. Pentru examinarea mediului extern de afaceri analiză PEST a fost folosită că instrument strategic pentru înţelegerea mediului general în care Antibiotice SĂ activează. Potrivit analizei factorului de influenţă economic piaţă românească de medicamente a crescut cu aproximativ 2% în primele şase luni ale anului în curs, comparativ cu aceeaşi perioada a anului trecut, aflându-se într-o uşoară revenire. Deşi mulţumită cererii inelastice a produselor farmaceutice, rezultatele financiare ale companiilor care activează în acest sector sunt influenţate într-o măsură mai mică de ciclurile economice, iar în ciuda faptului că sectorul farmaceutic din ţară noastră tinde să se alinieze nivelului de dezvoltare a sectorului similar european, cu toate acestea, sectorul continuă să se confrunte cu probleme precum taxa “clawback” plătită de producători şi durate de peste 300 de zile la încasarea creanţelor pe care producătorii sunt obligaţi să le suporte. Mediul socio-cultural aduce la vedere faptul că în următorii ani, pe fondul fenomenului de îmbătrânire generalizată a populaţiei, cererea de medicamente destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau afecţiunilor respiratorii va creşte, ceea vine în favorul companiilor farmaceutice că Antibiotice. În ceea ce priveşte factorul de influenţă tehnologic, Antibiotice SĂ este singură companie farmaceutică din România care are în portofoliu substanţe farmaceutice active obţinute prin biosinteză, produse inovatoare, ceea ce au făcut că Antibiotice să devină cel de-al doilea producător mondial de Nistatina. Un impediment în analiză cadrului legislativ pentru sectorul farmaceutic îl reprezintă taxa Claw-back, care este aplicată în industria farmaceutică şi presupune că toţi producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o suma de bani ce variază între 5% şi 11%, din veniturile realizate prin vânzarea produselor. Valoarea taxei la nivel de industrie s-a ridicat la 400 de milioane de lei în primele trei luni ale anului curent, mai exact 33,6% din întreagă valoare a medicamentelor compensate consumate în această perioada, ceea ce face că un sfert din câştigurile Antibiotice să fie redistribuite către această taxa.

45

Pentru analiză mediului concurenţial şi al industriei în principiu, am folosit că o abordare calitativă cei 5 factori de influenţă a modelului Porter. Toţi factorii studiaţi se află într-o creştere direct proporţional cu volumul pieţei farmaceutice. Primul determinant analizat, ameninţarea noilor intraţi pe piaţă farmaceutică românească subliniază dificultatea pentru astfel de companii în a penetra o piaţă deja matură, cu o competitive acerbă internă. Antibiotice este o companie care are că actioner majoritar statul prin Ministerul Sănătăţii, ceea ce conferă un plus de protecţionism împotriva unei eventuale ameninţări externe. Brand-u românesc are un avantaj competiţional acumulat de-a lungul anilor de activitate, ceea ce reflectă concret în economiile de scară şi diferenţierea produselor pe piaţă farmaceutică. Cât priveşte riscul de susbstituire a produselor companiei, potrivit un studiu GfK România referitor la obiceiurile şi atitudinile de tratament ale românilor, arată că românii preferă tratamentul cu medicamente (52%) celui naturist(15%) sau homeopat(4%). Acest raport asigura compania de faptul că consumatorii români în general au încredere în tratamentul medicamentos şi găsesc costuri mari de transfer în tratamentul naturist. Puterea de negociere a consumatorilor este în creştere datorită gradului de informare şi accesului la informaţie a consumatorilor frecvenţi ai companiei. Totuşi putem concluziona că cererea de medicamente mereu va avea prioritate în rândul consumatorilor, în special pe fondul îmbătrânirii generale a populaţiei, şi că un efect direct, al cererii tot mai ridicate destinate afecţiunilor cardiovasculare, sistemului nervos central sau afecţiunilor respiratorii, domeniile de activitate al Antibiotice SĂ. Nu aceleaşi previziuni bune putem să spunem şi despre puterea de negociere a furnizorilor care este ridicată pe fondul dependenţă companiei de importurile de materii prime, re-exportând o parte din producţie sub formă substanţelor active şi a produselor finite. Faţă de aceeaşi perioada a anului trecut veniturile din vânzări au înregistrat valoarea de 217,1 milioane lei, atingând acelaşi nivel că cel al anului 2013. Profitul brut al exerciţiului în primele 9 luni ale anului este de 23,6 milioane lei, în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului 2013 iar profitul net în valoare de 20,3 milioane lei a crescut cu 14%. Pornind de la informaţiile oferite în principal de bilanţ şi de contul de profit şi pierdere, indicatorii economico-financiari ai companiei în intervalul 2009-2014 au fost astfel calculaţi. Din calculul indicatorilor de lichiditate, reiese faptul că lichiditatea curentă şi cea imediată au o evoluţie ce tinde să fie constanţa una faţă de cealaltă. Valorile celor doi indicatori au o evoluţie similară, ambele fiind constant mai mari că 1. Pe parcursul perioadei de 6 ani pentru care au fost calculaţi indicatorii de lichiditate, se remarcă existenţa unui punct de maxim în ultimul trimestru al anului 2013, când valoarea atinsă de inicatorul de lichiditate curentă este 3.72, iar cel al lichidităţii imediate este 3.36.

46

Compania Antibiotice S.A. se află într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al gradului de îndatorare şi riscului generat de acesta. În perioada studiată gradul de îndatorare este situat în jurul valorilor de 30-40%, atingând un maxim de 50% în trimestrul al treilea din anul 2012, minimul înregistrat fiind de 28% în primul trimestru din 2011. Aceste valori ale gradului de îndatorare în jur de 30% indică existenţa anumitor rezerve în apelarea la credite şi împrumuturi, fapt dovedit şi prin lipsa creditelor pe termen lung, diminuarea creanţelor fiind un obiectiv prioritar. Pentru situaţia Antibiotice S.A. se observă un grad de autonomie financiară situat între 35% şi 55%, dovedind astfel preferinţă către o finanţare făcută prin capital propriu, în detrimentul finanţării prin îndatorare. Rentabilitatea capitalului angajat (ROCE), rentabilitatea financiară (ROE) şi rentabilitatea economică (ROA) a companiei păstrează aceeaşi traseu al evoluţiei de-a lungul timpului, având o evoluţie similară, manifestându-se printr-o uşoară tendinţa de creştere în care sunt cuprinse atât perioade de creştere cât şi de scădere a rentabilităţii. Având valori atât de mici ale ROCE Antibiotice S.A se poate află în situării în care să împrumute la o rată mai mare, reducând astfel valoarea câştigurilor acţionarilor. Rentabilitatea financiară(ROE) urmează o traiectorie similară, primul şi ultimul trimestru al anului 2013 corespunzând punctului de minim(1.44%), respectiv de maxim (9%), valori ce corespund strategiei companiei de a nu folosi surse de finanţare externe, acestea dovedindu-de un risc prea mare în contextul economic respectiv. Indicatorul rentabilităţii economice (ROA) înregistrează în mod constant valori mai mici decât ROE şi ROCE, fapt ce dovedeşte că echipa managerială nu este capabilă să folosească resursele financiare proprii sau împrumutate pentru a obţine un profit semnificativ. În ceea ce priveşte indicatorii de eficientă, Turnover-ul are un caracter periodic, având o uşoară tendinţa de descreştere, ceea ce simbolizează că managementul devine din ce în ce mai puţin eficace. Pentru fiecare unitate monetară, compania Antibiotice S.A generează în medie 0.4 unităţi monetare. Pe de altă parte rotaţia activelor imobilizate se diferenţiază de ceilalţi indicatori în trimestrul 3 al anului 2012, înregistrează o valoare maximă de 183.12, fapt de atestă o folosire eficientă a investiţiilor făcute.

Pe baza analizei cu metodă regresiei multiple şi extrapolare a trendului, bugetele au fost previzionate, iar strategia financiară de dezvoltare se poate formulă în jurul acestor predicţii. Deoarece investiţia pe următorii ani se aşteaptă să fie una foarte mare pentru atingerea obiectivelor, gestionarea situaţiilor

47

financiare se aşteaptă să fie una critică. Bugetele de cash-flow pot aduce un beneficiu aparte deoarece în fiecare semestru se pot şti cheltuielile aşteptate, iar odată cu trecerea timpului se pot vedea deviaţii pozitive sau negative. Pentru atingerea unei cifre de afaceri de 379,856,453 RON în anul 2017, se aşteaptă o creştere de aproximativ 14,92% faţă de anul 2014, o creştere uriaşă care poate să dea roade doar prin gestionarea corectă a resurselor companiei, urmărind atent fluctuaţiile veniturilor şi a cheltuielilor. Un ultim fapt ce trebuie luat în considerare este că anumite evenimente extraordinare pot disrupe previziunea, fie acestea oportunităţi sau ameninţări. În astfel de situaţii neaşteptate, previziunea trebuie ajustată ori în unele cazuri extreme refăcută de la început. Dacă aceste evenimente vor putea fi descoperite în timp util, deciziile luate în present vor reflectă previziunile şi cu cât mai precise vor fi aceste bugete cu atât mai mare va fi profitul ce va fi dobândit, deciziile financiare având un angajament pe termen lung a resurselor. Strategiile actuale ale companiei ce cuprind dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi de cercetare, dezvoltarea parteneriatelor pe principalele pieţe internaţionale precum şi dezvoltarea portofoliului prin asimilarea de produse noi, vor determina consolidarea afacerii pe termen lung şi vor asigura creşterea profitului, atât pe piaţă internă cât şi la nivel internaţional. Dezvoltarea prezenţei Antibiotice pe pieţele internaţionale reprezintă un obiectiv strategic al companiei.Exporturile Antibiotice s-au majorat cu 50% în intervalul 2012-2014 şi au ajuns la o treime din cifra de afaceri. Exporturile realizate în primele 9 luni ale anului 2014 au înregistrat în moneda americană nivelul de 18.358.609 USD faţă de anul 2013 când s-au înregistrat 18.037.225 USD. Trendul înregistrat de export în acest an a fost determinat de conflictele din zona arabă (Irak şi Libia) şi de situaţia politică din Rusia şi Ucraina. Că urmare a proiectelor în derulare ce au în vedere obţinerea autorizaţiilor de punere pe piaţă în cursul anului 2015, tendinţele exportului pentru anul viitor sunt în creştere. Planul companiei până în 2016 prevede că profitul brut să ajungă la 9,5 mil. euro, cu 30% mai mult comparativ cu nivelul din 2012. Nouă strategie a companiei de dezvoltare a exporturilor a reuşit să schimbe balanţă produselor care trec graniţa, dar şi imaginea companiei, producător recunoscut internaţional pentru substanţele active: în 2013, pentru prima dată, produsele finite ale Antibiotice au depăşit valoarea livrărilor de substanţe active. În total, Antibiotice are peste 70 de produse la export care ajung în 72 de ţări prin intermediul a 120 de parteneri. Antibiotice se pregăteşte să demareze şapte noi proiecte de anvergură, privind dezvoltarea formelor şi claselor terapeutice din portofoliul firmei. În urmă procesului de înregistrare, pulberile sterile injectabile vor pătrunde pe noi pieţe de desfacere din America de Nord şi de Sud

48

(Canada, Columbia), Europa (Marea Britanie, Ţările Baltice, Ucraina) şi Australia,care vorgenera o creştere a cifrei de afaceri la export cu 30% în următori trei – cinci ani. Conform estimărilor experţilor ATB , se va genera o producţie suplimentară pentru Antibiotice estimată la aproximativ 8 milioane de flacoane de peniciline injectabile.Planurile de dezvoltare vizează creşterea gradului de ocupare a capacităţilor de producţie actuale, precum şi dezvoltarea portofoliului şi adaptarea la terapeutică modernă, ceea ce necesită şi crearea de noi capacităţi de producţie. Pe fondul estimărilor, în 2015, exporturile companiei ar putea creşte cu încă 10%. De la acest nivel, Antibiotice va fi unul dintre marii exportatori de produse farmaceutice din România. Cu toate că internaţionalizarea afacerii reprezintă o oportunitate majoră pentru producătorul român de medicamente, această sporeşte influenţă pe care mediul economic şi politic extern îl au asupra activităţii companiei. Politică de dezvoltare a pieţei internaţionale a Antibiotice S.A se baza pe existenţa unui potenţial ridicat de absorbţie a medicamentelor generice pe pieţe precum Rusia, dar datorită situaţiei dificile în care Rusia şi Ucraina se află, derularea unor contracte semnate a fost sistate, aşteptându-se însă că acestea să fie demarate în 2015. În afară influenţelor venite de la Est, şi conflictele din zona arabă au avut un impact asupra

valorii

exporturilor,

înregistrându-se

în

primele

trei

trimestre

exporturi

de

18.358.609USD( 61.777.637 lei, calculat la valoarea medie anuală a USD în 2014 3.365lei) cu numai 1.78% mai mult că în anul 2013, demonstrându-se astfel o încetinire a ratei de creştere a exporturilor. Ca piaţă de desfacere principala a companiei Antibiotice S.A este momentan formată din Franţa, Germania şi Danemarca, responsabile pentru 20% valoarea exportată de companie. Un impediment pe fondul internaţionalizării l-au reprezentat şi barierele de intrare pentru companii precum Antibiotice SĂ. Totuşi, pe fondul cererilor companiilor împotriva măsurilor legislative neechitabile, au fost emise în 2014 communicate de presă privind liberal comerţ în industrie, ceea ce a permis reformarea normelor internaţional privind drepturilor de proprietate intelectuală pentru industria farmaceutică.

Bibliografie

 

www.bursa.ro; www.ziarulevenimentul.ro;

49

             

www.zf.ro; Ivanchevich, Donnelly, Gibson, Managing for performance. Business Publications, 1980, pp.411 www.bvb.ro; www.cegedim.diff.ro; www.antibiotice.ro; www.Business24.ro; Legea nr. 297/2004, art.2, al.1.; Raport de companie efectuat de analisti Tradeville 2013 Raport companie BVB ultimele 9 luni 2014; www.Pharma-Business.ro; www.insse.ro; www.Ziare.com; www.Economica.net; www.romanialibera.ro;

    

Bacanu, Practici de Management Strategic. Metode si Studii de caz, Polirom, Iasi, 2009, pg. 84-87.; www.economie.hotnews.ro; ANM –Agentia Nationala a Medicamentului www.anm.ro; www.Wall-Street.ro; Traducere din John Wiley, The portable MBA in Finance and Accounting, 3rd Edition, John Wiley & Sons, Inc, page 178 Traducere din Timothy R. Mayes & Todd M. Shank, “Financial analysis with Microsoft Excel”, page 147; www.agf.ro; www.capital.ro. Diamond, Flamholtz, Financial Accounting, Pws Kent Publishing, 1986 (editia a doua), pp.249-251; Helfert, Tehnici de analiza financiara.Irwin, 1987 (editia a sasea), pp.35-44.

    

Anexe