SC Antibiotice SA, Iasi [PDF]

Zitiervorschau

Partea I : SC.ANTIBIOTICE SA, IASI Documentatie

1

I. Prezentarea firmei

Amplasare : S.C. Antibiotice S.A. cu sediul in municipiul Iasi, str. Valea Lupului nr.1 are o suprafata totala de 42,44 hectare fiind delimitata de: - N: SC Agromixt, Districtul de Drumuri si Poduri; - E: Statia de imbuteliere butan al SC PETROM SA si teren-imas al com.Rediu; - S: teren-imas al com.Miroslava si CF Iasi-Pascani; - V : SC Romgaz SA (statia de pompare gaze naturale ) si SC Electrica SA Iasi. Scurt istoric: S.C. Antibiotice S.A. Iasi, s-a înfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de 12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi. Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11 decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind Intreprinderea de Antibiotice Iasi. Obiectul de activitate: Cuprinde : • activitati principale : - fabricarea produselor farmaceutice vrac, prin procedee de biosinteza; - fabricarea produselor farmaceutice in forme dozate; - cercetare clinică de fază 1 în Centrul de evaluare a medicamentului; - comercializarea produselor farmaceutice. Produsele farmaceutice fabricate si comercializate sunt destinate consumului uman si veterinar. • activitati auxiliare, legate tehnic de activitatea principala si desfasurate pe acelasi amplasament: - cercetare-dezvoltare si pilot biosinteza; - microproductie si piese de schimb ;

2

- prelucrari prin aschiere, forjare, tratamente termice, exploatare, intretinere si reparatii utilaje si instalatii proprii; - protectie anticoroziva, vopsitorie, tamplarie, vulcanizare; - producerea de : capse din aluminiu, capace din polietilena, pentru tuburi din aluminiu, producere tuburi din aluminiu pentru unguente; - confectii piese de schimb ; - confectii din aluminiu (usi, ferestre, alte profile); - tratare si demineralizare apa industriala; - epurare ape uzate din instalatiile proprii si preluate de la terti; - incinerare deseuri industriale din activitatea proprie; - producere energie termica; - producere aer comprimat; - producerea agentilor de racire; - compartiment transport intern si extern, - depozitare; - PSI; - Altele:cantina, cabinet medical, activităţi administrative. Managementul calitatii Toate liniile de productie sunt certificate GMP Antibiotice reda oamenilor increderea in insanatosire preocupandu-se in permanenta de obtinerea unor medicamente valoroase, a caror calitate sa fie recunoscuta de liderii de opinie din domeniul medical, oriunde in lume. Compania implineste aceast deziderat aplicand o politica globala de asigurare a calitatii. La Antibiotice, calitatea inseamna in primul rand un sistem de management performant, orientat spre obtinerea unor produse sigure si eficiente, care sa satisfaca cerintele clientului. Politica de calitate mai inseamna investitii continue in fluxurile de fabricatie pentru satisfacerea cerintele tot mai exigente ale organismelor regulatorii in domeniu, in tehnologii de ultima generatie pentru dotarea laboratoarelor de cercetare, precum si in instruirea continua a personalului. In domeniul managementului calitatii, compania Antibiotice a obtinut recent reconfirmarea implementarii Sistemului de Management Integrat (calitate, sanatate si securitate in munca, mediu),

3

conform cerintelor standardelor EN ISO 9001:2000, EN ISO 14001:2004 si OHAS 18001:2007. Aceast fapt atesta ca Antibiotice fabrica astazi medicamente de calitate, sigure si eficiente, protejand mediul, sanatatea si securitatea angajatilor. Fluxurile de fabricatie a medicamentelor Antibiotice detin Certificatul de Buna Practica de Fabricatie (GMP- Good Manufacturig Practice). Certificarea GMP reprezinta o garantie a conformitatii proceselor de productie cu cerintele si normele specifice industriei farmaceutice. Calitatea produselor Antibiotice este confirmata si de FDA, organismul american regulator in domeniul medicamentelor, care a autorizat in acest mod accesul pe pietele din SUA si Canada a Nistatinei produse la Iasi. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE Tipuri de materii prime si materiale auxiliare utilizate pentru principalele activitati Tabel .1. Bilant de materiale Denumire

Natura

Mod

de

ambalare, Cantitati

chimica/compozitie/fraze de depozitare

maxime

risc (R) - utilizare

utilizate t/an

Faina din soia

Sectia BIOSINTEZA Complex lipidoproteic Ambalaje

de

iuta, 67,5

Carbohidrat- sursa de carbon

depozit inchis, ventilat Ambalaje din hartie, 119

Dextroza monohidrat Carbohidrat- sursa de carbon

depozit inchis, ventilat Ambalaje din hartie, 130

Amidon din porumb

depozit inchis, ventilat anorganica-substanta Ambalaje din hartie, 108

Carbonat de calciu

Sare

Sulfat de amoniu

tampon depozit inchis, ventilat Sare anorganica – sursa de Ambalaj din 175 azot

polietilena,

inchis, ventilat Sare anorganica –sursa de Ambalaj

Sulfat feros

microelemente Fosfat

polietilena,

inchis, ventilat diamoniu Sare anorganica –sursa de Ambalaj

solid (bibazic)

fosfor

polietilena,

4

depozit din 0,8 depozit din 0,2 depozit

Denumire

Natura

Mod

de

ambalare, Cantitati

chimica/compozitie/fraze de depozitare

maxime

risc (R) - utilizare

utilizate t/an

Subtilaza

Enzima –hidroliza amidonului

inchis, ventilat Ambalaj polietilena,

Ulei de soia rafinat

Acizi grasi –sursa de carbon

Apa potabila

Component

Amoniac tehnic

lichidului de biosinteza Solutie 25%, R 34 – coroziv

majoritar

din 0,05 depozit

inchis, ventilat Recipiente inchise, din 200 OL inox, depozit al Din retea – nu se 40 stocheaza Recipiente inchise, 1 45 bucata, V=18 mc/buc., amplasat in aer liber, in

depozitul

chimicale Extract de porumb Complex

lipidoproteic

de

amenajat

corespunzator si Recipiente PVC, V= 1 2,5

45% hidrati de carbon mc/buc Fospat monopotasic Sare anorganica –sursa de Ambalaj solid

fosfor

polietilena,

perlit

inchis, ventilat Amestec de saruri minerale, Ambalaj pulbere (silicati) – adjuvant de polietilena,

din 0,08 depozit din 32 depozit

acetona

filtrare Cetona –Solvent organic –

inchis, ventilat Sunt stocate

recipiente inchise, in

metanol

R11 inflamabil Alcool –solvent organicR 11-inflamabil

amplasate in aer liber, in

R23/24/25 toxic anorganica,

in 450

zona

special

amenajata produs Recipiente din tabla, 60

Clorura de calciu

Sare

Carbune

tehnic Carbon – agent de decolorare

depozit inchis, ventilat Ambalaje din hartie, 10 depozit inchis, ventilat

5

460

Denumire

Natura

Acid acetic glacial

Mod

de

ambalare, Cantitati

chimica/compozitie/fraze de depozitare

maxime

risc (R) - utilizare

utilizate

acid

organic

– agent

corecţie a pH-ului,

t/an de Butoi din PVC V=60 l, 2,1

coroziv, depozit inchis, ventilat

R10, R35 PENICILINA G-consum specific pentru 1kg produs Hidrati de carbon Grasime vegetala sau animala Extract de porumb Comp

1200 60 770 220

si anorganici

Acid

100

fenilacetic(precursor) Energie electrica Abur

10,8 GJ 41 m3

tehnologic(pentru sterilizare) Aer

50 000 m3

pentru

fermentatie Apa de racire

900 m3

RESURSE : APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 1. APA SC ANTIBIOTICE SA Iasi functioneaza in baza autorizatiei de gospodarire a apelor nr.243 din noiembrie 2006, cu termen de valabilitate 31.12.2010, emisă de Direcţia Ape Prut Iaşi. 1.1. Alimentarea cu apa : Sursa :

6

- unitatea utilizeaza numai apa potabila, preluata din conductele de aductiune Timisesti – Iasi, prin intermediul a doua racorduri (Dn 250 mm si Dn 350 mm), aflate in administrarea R.A.J.A.C. Iasi ; - la data autorizarii nu se mai utilizeaza sursa de apa industriala din sursa Prut – Chirita. Instalatii de aductiune si inmagazinare, retea de distributie a apei : - apa preluata din conductele de aductiune este dirijata in rezervor subteran cu V=200 mc, de unde, prin pompare, este trimisa in trei rezervoare ingropate, din beton ( V=2200 mc – doua bucati si V=2000 mc ), amplasate in afara amplasamentului, la o diferenta de nivel de 40 m. - rezervoarele aferente retelei de apa industriala se afla in conservare ; - distributia apei la consumatorii interni se face gravitational, prin intermediul retelei interne. Apa pentru stingerea incendiilor : - rezerva intangibila este de 3000 mc, asigurata din reteaua RAJAC Iasi ; - stocare in trei rezervoare subterane din reteaua de alimentare cu apa potabila, - distributia in caz de incendiu se face prin reteaua de hidranti existenta. Cerinta de apa potabilă: Q zi max. = 1512 mc/zi Q zi med. = 713 mc/zi Q zi min. = 442 mc/zi Instalatii de tratare Apa tratata este obtinuta prin tratarea apei potabile in statie cu filtre schimbatoare de ioni ; se utilizeaza producerea aburului in cazanele proprii, turnurile de racire York si obtinerea apei demineralizate. Regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni se face cu solutii de acid clorhidric 6-8 %, respectiv hidroxid de sodiu 4-6%. Capacitatea statiei de tratare este de 500 mc/zi. Instalatia de demineralizare a apei Functioneaza prin trecerea apei tratate printr-un filtru cu pat mixt. Apa demineralizata este stocata in rezervor cu V=20 mc, din care este distribuita, prin pompare, in instalatiile de productie, pentru consum. Regenerarea filtrului cu pat mixt se face cu solutii de acid clorhidric 6-8 %, respectiv hidroxid de sodiu 4-6%.

7

Capacitatea statiei de demineralizare este de 150 mc/zi. Debitele evacuate prin aceste guri sunt: -prin GV1 : Qpl.=2,16 mc/s si Qmax.zi ( conv. curate )= 3,75 l/s, -prin GV2 : Qpl.=0,5 mc/s (precipitatii si drenaj). 2. ENERGIE, COMBUSTIBILI 2.1. Alimentarea cu energie electrica Se realizeaza din reteaua nationala, din zona amplasamentului, prin intermediul a trei transformatoare apartinand SC Electrica Iasi. Centrala electrotermica proprie are in dotare un turbogenerator cu puterea nominala de 6 MW, care debiteaza energie electrica pe barele statiei CET de 6 KV. In prezent CET este declarata instalatie inchisa. 2.2. Alimentarea cu gaze naturale Se realizeaza de la furnizorul local, pe baza de contract. Gazele naturale sunt folosite drept combustibil pentru functionarea cazanelor CT si a incineratorului de deseuri industriale. 2.3. Energia termica este produsa in centrala termica din dotare, care este formata din: - doua cazane tip CR9; fiecare cazan are un debit maxim nominal de 10t/h abur ( 16 bari, 350°C ); - un caza tip GPT, cu un debit maxim nominal de 10 t/h abur (8 bari, temp. 300 0C), - puterea termica nominala a celor trei cazane este de 19,52 MW; Cazanul GPT functioneaza permanent, iar cazanele CR9 sunt de rezerva. Pe amplasament se afla CET cu doua cazane CR12, de 41,68 MW fiecare; instalatia este inchisa, conform procesului verbal nr.6/28.07.2006 al sedintei Consiliului de Administratie al societatii Antibiotice si va fi casata conform hotararii Consiliului de Administratie din februarie 2007. Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei, se aplica programe de intretinere a instalatiilor si dotarilor, proceduri de functionare si de actiune in caz de avarii.

8

Permanent operatorul va identifica si aplica masuri pentru cresterea efecientei energetice. Anual operatorul va realiza o analiza privind consumul de energie, aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei, care va face parte din Raportul Anual de Mediu. Transporturi Se realizeaza transporturi interne cu motostivuitoare, electrocar si transporturi in afara amplasamentului, cu mijloace de transport proprii. Societatea detine parcuri auto amenajate si garaj.

GESTIUNEA DESEURILOR 1. Deseuri generate Din activitatea desfasurata de SC Antibiotice SA rezulta deseuri menajere si deseuri industriale, conform tabelului 2. Tipul de deseu Turte filtrante, dupa deshidratare/compostare Reziduuri rezultate din distilarea si recuperarea solventilor

Mod de stocare temporara statia de compostare, bazine de deshidratare naturală în recipienţi metalici

Absorbanti epuizati (materiale textile, îmbibate cu ulei, şi alte substanţe) Deseuri de hartii si cartoane Saci desprafuitori Vata de sticla Folii PVC, polietilena si Al neconforme Ambalaje de Al (deşeuri de aluminiu de la tuburile de unguente) Ambalaje de sticla Produse neconformemedicamente Ulei uzat

se colectează şi depozitează temporar în recipienţi metalici depozit intermediar amenajat, containere, pubele

se depozitează în încăperi şi recipienţi închisi stocare temporară în butoaie de tablă

9

Tipul de deseu Anvelope uzate

Mod de stocare temporara stocare temporara in spatiu special amenajat Deseuri metalice Stocare pe categorii, pe platforme betonate, amenajate Acumulatori uzati bateriile auto se returnează la furnizori Deseuri menajere containere speciale Namol in exces din statia de se deshidratează prin preepurare centrifugare şi se stocheaza temporar în bazinele de compostare Cenusa de la incinerarea Stocare temporara in container deseurilor Carbune activ epuizat de la Stocare temporara in container epurarea gazelor de ardere

2. Deseuri refolosite In activitate se refelosesc deşeurile din PE de la fabricarea buşoanelor pentru tuburile de unguente, conducte şi subansamble din OL sau inox, butoaie din tablă sau PVC. 3. Valorificarea si eliminarea deseurilor Tabel .3. Tipul de deseu Turte filtrante

Valorificare/eliminare valorificare/eliminare conform prevederilor legislatiei de mediu, dupa efectuarea analizelor privind continutul rezultate din incinerare si recuperarea

Reziduuri distilarea solventilor Absorbanti epuizati

incinerare

Deseuri de hartii si cartoane

Valorificare /incinerare, dupa caz

Saci desprafuitori

incinerare

Vata de sticla

eliminare la depozitul municipal administrat de SC Salubris SA

10

Tipul de deseu

Valorificare/eliminare Iasi Folii PVC, polietilena si Al incinerare neconforme Ambalaje de Al valorificare prin operatori economici autorizati Ambalaje de sticla valorificare prin operatori economici autorizati Produse neconforme incinerare Ulei uzat incinerare Anvelope uzate incinerare Deseuri metalice se valorifica prin unitati specializate Acumulatori auto uzati se valorifica prin unitati specializate Deseuri menajere eliminare la depozitul municipal administrat de SC Salubris SA Iasi Namol din statia de epurare valorificare/eliminare conform prevederilor legislatiei de mediu, dupa efectuarea analizelor privind continutul Zgura si cenusa de vatra, de la Preluare de un agent economic instalatia de incinerare a autorizat pentru eliminarea lor deseurilor Carbune activ epuizat de la Preluare de un agent economic epurarea gazelor de ardere autorizat pentru eliminarea lor/incinerare. MONITORIZARE 1. Aer Monitorizarea emisilor din surse punctiforme 1.1: nivelul emisiilor rezultate la arderea gazelor naturale in CT se va monitoriza conform tabelului 4:

Monitorizare

11

Nr Punctul crt prelevare probei 1.

de Poluanti a analizati

Cosurile pulberi aferente SO2 cazanelor CR9 NOx si GPT din centrala termica

Frecventa

Metoda prelevare

de Metoda prelevare analiza

anual anual anual

Normele metodologice in vigoare

Conform Ghidului National al emisiilor de poluanti, Conform BAT, principii generale de monitorizare, Conform standardelor in vigoare, Catalogul standardelor romane in vigoare,sectiunea Protectia mediului

1.2. nivelul emisiilor rezultate din instalatia de incinerare a deseurilor: se va monitoriza conform tabelului 5. Indicatori Pulberi totale Substante organice gazoase sau in stare de vapori, exprimate sub forma de carbon organic total - TOC Acid clorhidric (HCl)

Punct de prelevare Cos dispersie aferent instalatiei de incinerare deseuri

Frecventa

Metoda de analiza

Trimestrial Trimestrial

Optica-sistem laser FID

Trimestrial

-

Acid fluorhidric (HF) Bioxid de sulf (SO2)

Trimestrial Trimestrial

Oxizi de azot (NOx)

Trimestrial

Metoda nedispersiva in IR Chimioluminiscenta

Monoxid de carbon CO Dioxina si furani

Trimestrial Trimestrial

Conditii de masurare: 1. Conditiile standard de masurare sunt : 12

de si

Metoda nedispersiva in IR SREN 1948/2004

- temperatura 273K, 101,3 kPa si 11% oxigen, pentru gaz uscat ; - determinarile vor fi efectuate pe perioada etapei de incinerare. 2. Pentru dioxina si furani se vor face determinari pe o perioada de cel putin 6 ore si maxim 8 ore.Valorile limita de emisie pentru dioxina si furani vor fi calculate folosinduse notiunea de echivalent toxic in conformitate cu anexa 3 a H.G. 128/2002, modificat si completat prin HG nr. 268/2005. La stabilirea frecventei de masurare s-au avut in vedere: - Incineratorul, pus in functiune in anul 2007, este instalatie auxiliara, legata tehnic de instalatia principala de productie, care incinereaza numai deseuri din activitatea proprie, conform listei prezentate in prezenta autorizatie; - instalatia arde 60 kg deseuri/h si este dotata cu echipamente de retinere a poluantilor din gazele de ardere. 2. Apa Emisiile de poluanti in apele evacuate de pe amplasament se vor monitoriza prin analize efectuate in laboratorul propriu, prin metode standardizate, astfel: - a) pentru apa preepurata, evacuata in canalizarea municipala: Indicatorii din tabelul 6 Nr.crt. Indicator de calitate 1 2 3 4 5 6. 7. 8. 9. 10. 11

UM

pH Materii in suspensie CBO5 CCOCr Reziduu fix Fenoli Cloruri Amoniu ( NH4) Sulfuri si H2S Fosfor total Substante extractibile solventi organici

Unit.pH mg/l mh/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l cu mg/l

Valori admise 6,5-8,5 350 300 500 2000 30 500 30 1 5 30

maxime

Frecventa: lunar, conform cerintelor din autorizatia de gospodarire a apelor; Punct de prelevare probe: iesirea din statia de preepurare (decantor 2); - b) pentru apele conventional curate si pluviale evacuate in emisarul natural (parau Cantacuzoaia) : 13

Indicatorii din tabelul 7 Nr.crt. Indicator de calitate 1 2 3 4 5 6. 7. 8 9

UM

pH Materii in suspensie CBO5 CCOCr Amoniu ( NH4) Fosfor total Cloruri Sulfuri si H2S Substante extractibile solventi organici

Unit.pH mg/l mh/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l cu mg/l

Valori admise 6,5-8,5 60 25 125 2 1 500 0,5 20

maxime

 Frecventa: lunar  Puncte de prelevare probe: gurile de evacuare GV1 si GV2. - c) pentru controlul procesului de epurare a apelor uzate in statia proprie, operatorul efectueaza zilnic analize ale indicatorilor relevanti. 3. SOL Procesul tehnologic nu este generator de poluanti care ar putea contamina solul, activitatea desfasurandu-se in spatii inchise, special amenajate sau pe platforme betonate. Pentru protectia calitatii solului se vor respecta instructiunile de lucru, programele de intretinere si revizii ale instalatiilor si dotarilor aferente. Monitorizarea calitatii solului de pe amplasament se va face la solicitarea autoritatilor de control pe linie de mediu.

4. Zgomot SC Antibiotice SA nu este o unitate perturbatoare a habitatului din zona, deoarece activitatea se desfasoara in hale inchise. Traficul auto intern se desfasoara pe alei betonate, ceea ce diminueaza intensitatea zgomotelor. Obiectivul este invecinat cu unitati industriale, calea rutiera Roman-Iasi, cu contributie la nivelul de zgomot inregistrat in zona. Nu se impune monitorizarea zgomotului in conditii normale de functionare. 14

In caz de reclamatii privind zgomotul generat de desfasurarea activitatii, se va efectua monitorizarea. 5. Mirosuri Nu se impun masuri speciale, neexistand reclamatii cu privire la mirosuri.

II. Generalitati privind antibioticele

15

Antibioticele sunt substante chimice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care, in doze foarte mici, inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. Dupa descoperirea microbilor de catre L. Pasteur (1867), s-a observat ca anumite specii microbiene se apara de alte specii prin producerea unor substante chimice nocive. Acest fenomen a fost denumit antibioza, iar substantele chimice rezultate din metabolismul celulelor vii poarta denumirea de antibiotic. In 1885 V.Babes semnaleaza la randul sau, actiunea inhibanta a unor substante produse de microorganisme, sugerand posibilitatea utilizarii acestora in scop terapeutic. Primul antibiotic - Penicilina - a fost descoperit in 1929 de catre Fleming. Testele asupra actiunii terapeutice ale Penicilnei sunt realizate de catre Florey si Chain abia in 1940-1941, fiind primul antibiotic utilizat in tratamentul uman. O alta mare descoperire in domeniu apartine lui Waksman, care in 1944 descopera Streptomicina , compus ce ofera tratamentul tuberculozei, fiind activa impotriva bacilului declansator si anume Mycobacterium tuberculozis. In 1950-1953 sunt izolate Oxitetraciclina si Tetraciclina apoi in1960 Rifampicina. Dezvoltarea chimiei instrumentale a permis determinarea structurii produselor naturale astfel ca apar, primele produsele de semisinteza Penicilinele de semisinteza, apoi cele ce se obtin prin sinteza totala. Clasificarea antibioticelor : Numarul foarte mare de antibiotice cunoscute (naturale sau sintetice), a pus problema clasificarii acestor produse. S-au propus mai multe criterii de clasificare, dupa cum urmeaza: a) functie de natura microorganismului producator sunt antibiotice produse de :  bacterii (Gramicidina, Bacitracina, Polimixinele etc.)  actinomicete ( Streptomicina, Neomicina, Kanamicina etc.)  fungii ( Penicilina, Grizeofulvina etc.) b) functie de structura chimica sunt compusi cu structura alifatica, aromatica, heterociclica etc. c) functie de biogeneza pot fi produse derivate din aminoacizi (Penicilinele), din unitati acetat (Grizeofulvina), din glucide (Streptomicina) etc. 16

d) functie de actiunea farmacologica antibioticele se clasifica in antibacteriene, antifungice, antivirotice, antituberculoase etc. Principalele familii de antibiotice : ♣ familia oligozaharidelor: Oligozaharidele sunt antibiotice relativ toxice, care au şi acţiune tuberculostatică. Rezistenţa germenilor la aceste antibiotice se instalează repede, într-„o singură treaptă”. Din familia oligozaharidelor fac parte: streptomicina, kanamicina, neomicina (Negamicin), gentamicina (Garamycin). ♣ familia macrolidelor: Din macrolide fac parte mai multe antibiotice: eritromicina, oleandomicina, spiramicina. ♣ familia tetraciclinelor: Tetraciclinele sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune. Din punct de vedere chimic, au un nucleu comun format din 4 nuclee condensate ciclic. Diferitele preparate de tetraciclină au acelaşi spectru de activitate şi aceleaşi indicaţii. Se deosebesc, doar, prin unele proprietăţi farmacologice: stabilitate chimică, toleranţă, solubilitate, nivel sanguin, difuziune, timp de înjumătăţire, etc. Din familia tetracilinelor fac parte: tetraciclina, pirolidinmetiltetraciclina (Solvocilin), doxiciclina (Vibramycin). ♣ familia cloramfenicolului: Cloramfenicolul este un antibiotic de sinteză, bacteriostatic, cu sferă largă de acţiune. ♣ peptide ciclice: Din această familie fac parte: colistina (Colimycin) şi polimixinele. Sunt antibiotice relativ toxice, cu indicaţie limitată. Între colistină şi polimixina B (cea mai utilizată polimixină), există rezistenţă încrucişată. ♣ sulfamidele: Sulfamidele sunt chimioterapice, cu acţiune în general bacteriostatică, şi cu spectru relativ larg.

17

Din numărul mare de compuşi sintetizaţi, se folosesc puţini în practica clinică. Sunt substanţe chimice simple, care au un nucleu comun – sulfanilamida – cu rol fundamental în activitatea sulfamidelor. Activitatea microbiană a sulfamidelor este proporţională cu capacitatea de a înlocui acidul paraaminobenzic, metabolit esenţial pentru viaţa bacteriilor. Sulfamidele se deosebesc între ele prin însuşiri farmacologice şi mult mai puţin prin activitate sau spectru. Foarte des sulfamidele se asociază cu antibiotice (exp.: cu penicilina). Din

familia

sulfamidelor

fac

parte:

sulfaguanidina,

formosulfatiazolul,

sulfacetamida, sulfatiazolul, sulfafurazolul sau sulfizoxazolul (Neoxazol), amestecuri de sulfamide

ca:

sulfatiazol

+

sulfacetamidă

+

metilsulfadiazină

(Plurisulfan),

ftalilsulfatiazolul, sulfafenazolul, sulfametina sau sulfametoxidiazina (Sulfametin), sulfatolamida ( Marbadal), trimetoprim + sulfametoxazolul (Septrin). ♣ nitrofurani: Nitrofuranii sunt chimioterapice de sinteză, relativ stabile, cu acţiune bacteriostatică şi bactericidă. Sunt, în general, greu tolerate realizând niveluri mici în organism; din această cauză, utilizarea lor este limitată. Dintre nitrofuranii folosiţi în terapie, cei mai cunoscuţi sunt: furazolidona, nitrofurantoina, furaltadona, nitrofurazona, nitrofuroxima. ♣ tuberculostatice: Tuberculostaticele sunt antibiotice şi chimioterapice folosite în tratamentul şi în profilaxia tuberculozei. Tuberculostaticele se folosesc întotdeauna asociate câte 2-3, din două motive: pentru întârzierea instalării rezistenţei bacilului Koch la tuberculostatice şi pentru siguranţa efectuării unui tratament activ, în cazul în care nu este cunoscută sensibilitatea bacilului Koch. Fiecare din cele 2 sau 3 antibiotice este folosit în doza lui activă. Eficienţa tuberculostaticelor în tratametul tuberculozei se apreciază după efectul tuberculostatic, după toleranţă şi după toxicitate. După utilizarea lor, tuberculostaticele sunt împărţite în trei categorii: •majore: izoniazidă, rifampicină (Rifadin), streptomicină, etambutol •minore: acid paraaminosalicilic, etionamidă (Nizotin), pirazinamidă, morfazinamidă (Morinamid)

18

•de rezervă: cicloserina (Tebemicin), tiocarlidul, viomicina. ♣ antimicotice: Antibioticele antifungice (antimicotice) acţionează asupra unor fungi, care produc micoze cutanate sau viscerale, împiedicându-le multiplicarea (fungistatice) sau distrugându-le (fungicide). Acţiunea lor selectivă antimicotică este explicată prin existenţa, doar la fungi, a unor metaboliţi (de exp.: steroli), care sunt ţinta acţiunii lor. Din familia antimicoticelor fac parte: griseofulvina, nistatina (Stamicin), amfotericina B. ♣ antivirale: Chimioterapicele antivirale sunt folosite pentru profilaxia sau combaterea infecţiilor virale. Pentru a fi eficiente, aceste substanţe medicamentoase trebuie sa inhibe multiplicarea virusurilor, fără a perturba, în mod grav, funcţiile celulare ale organismului. Întrucât, în realitate, este o legătură foarte strânsă între virus şi celulă, acţiunea selectivă a medicamentelor antivirale devine în asemenea situaţii foarte dificilă. Deşi s-au sintetizat şi s-au cercetat multe medicamente antivirale, numărul celor folosite în practica clinică sau în profilaxie este foarte redus. Majoritatea lor sunt derivaţi chimici cu structură analogă metaboliţilor esenţiali. Din familia antiviralelor fac parte: metisazona (Marboran), idoxuridina sau I.D.U. (Kerecid), amantadina sau adamantina (Viregyt). ♣ antimalarice: Antimalaricele sunt substanţe medicamentoase naturale sau sintetice, folosite pentru profilaxia sau tratamentul malariei. Antimalaricele actuale acţionează pe una sau pe câteva din fazele de evoluţie ale plasmodiului. Un antimalaric ideal şi eficace ar trebui să acţioneze pe toate fazele de evoluţie ale acestuia. O astfel de substanţă medicamentoasă nu există încă. Din această cauză, în special pentru tratamentul malariei se asociază cocncomitent sau succesiv mai multe antimalarice. După acţiunea principală şi după modul de folosire pentru combaterea malariei, substanţele antimalarice se împart în patru grupe: •antimalarice care previn parazitarea hematiilor (etioprofilactice): pirimetamina (Daraprim), proguanilul (Pladmin)

19

•antimalarice care împiedică apariţia bolii: chinina, clorochina, hidroxiclorochina (Plachenil), amodiachina, mepacrina (Mepacrin, Atebrin) •antimalarice care împiedică reparazitarea hematiilor: primachina (Plasmochin), pamachina •antimalarice care împiedică infestarea ţânţarului şi răspândirea bolii: primachina, pamachina. Pentru combaterea malariei, în afara tratamentului medicamentos, sunt necesare şi alte acţiuni complexe. ♣ antiluatice: Tratamentul antiluetic dispune astăzi de mijloace eficiente şi mult mai puţin toxice. Medicaţia antiluetică, mai ales schema terapeutică, se aleg în funcţie de stadiul bolii, de sediul leziunilor şi de toleranţa bolnavului. Substanţele

medicametoase

folosite

pentru

tratamentul

antiluetic

sunt

următoarele: penicilina (penicilina G, procainpenicilina – Efitard, benzatinpenicilina – Moldamin, clemizolpenicilina – Megacillin), tetraciclina, eritromicina, spiramicina, bismutul (Bismosal), cianura de mercur, compuşi ai arseniului (Arsafen, Stovarsol), compuşi iodaţi, hormoni glucocorticoizi.

PENICILINELE

20

Penicilinele sunt antibiotice obţinute pe cale de extracţie (naturale) sau de semisinteză. Nucleul lor de bază este acidul 6-aminopenicilanic, de care se leagă un radical, care este diferit pentru fiecare tip de penicilină. Penicilinele acţionează în faza de multiplicare activă a germenilor, împiedicând formarea peretelui bacterian. Sunt netoxice şi bine tolerate. Din familia penicilinelor naturale fac parte: benzilpenicilina sau penicilina G, fenoximetilpenicilina sau penicilina V, procainpenicilina care în amestec cu penicilina G potasică

este

o

penicilină

de

tip

„subacut”,

benzatinpenicilina

(Moldamin),

clemizolpenicilina (Megacillin), iar din cea penicilinelor semisintetice fac parte: ampicilina sau aminobenzilpenicilina, meticilina, oxacilina, cloxacilina, carbenicilina (Pyopen), cefalosporinele: cefalotina (Keflin), cefaloridina (Ceporin), cefalexina (Ceporex).

Penicilina G Este o substanta cristalina, cu punct de topire 80ºC, solubila in apa si solventi organici, avand trei atomi de carbon asimetrici (C3, C5, C7). Produsul este utilizat sub forma de saruri de sodium (Na) sau potasiu (K), fiind active bacteriostatic si bactericid fata de bacilli si coci gram-pozitivi. Mirosul este slab caracteristic, gust amar, foarte usor solubila in apa, practic insolubila in cloroform, eter, parafina lichida si uleiuri grase. Forma farmaceutica : pulbere pentru solutii injectabile.

Proces tehnologic de fabricare a penicilinei :

21

Tehnologia de obtinere a penicilinelor de biosinteza este comuna, in mare parte, tuturor antibioticelor de biosinteza, cuprinde fazele : - pregatirea mediilor de cultura si sterilizarea lor ; - fermentatia biochimica ; - filtrarea solutiilor native ; - separarea si purificarea penicilinelor. Pregatirea si sterilizarea mediilor Mediilor de cultura utilizate pentru cresterea microorganismelor producatoare de antibiotice trebuie sa contina hidrati de carbon, saruri minerale, surse de azot organic si anorganic, precursori si apa, toate intr-o proportie bine echilibrata. Un proces de fabricaţie produce multe produse secundare pe lângă produsul în sine :

IEŞIRI

INTRĂRI

Materii prime Procese chimice Energie umană Energie

Gaze,fum, Zgomot, căldură Produs

EVOLUŢIE

Defecte, gunoi, deşeuri sol, deşeuri lichide

Schiţa evoluţiei ecologice (sursa: Kit Sadgrove Ghidul ecologic al managerilor, Ed, Tehnică, 1998). Deoarece sterilizarea mediului de cultura se face cu abur direct, cantitatea de apa ce se adauga la prepararea mediului este mai mica cu o cantitate egala cu cea a aburului ce condenseaza in timpul sterilizarii. Pregatirea mediilor de cultura se face in aparatele destinate acestui scop (fig.1) ?, prevazute cu agitatoare, conducte pentru abur viu, serpentine de incalzire respectiv racire. In aceste aparate se introduce apa, se incalzeste la 50 - 60ºC, apoi se adauga extractul de porumb – principala sursa de aminoacizi si se fierbe timp de 0,6 – 1 ora. Dupa aceasta, 22

solutia se raceste la 50 - 60ºC si se adauga restul componetilor mediului in urmatoarea ordine: CaCO3, NH4NO3, Na2SO4, MgSO4, MnSO4, KH2PO4, ZnSO4, lactoza, glocoza. Uneori glucoza si lactoza se dizolva si se sterilizeaza separat, pentru a se evita formarea bazelor Schiff, prin reactia gruparilor carbonil din zaharuri cu gruparea aminica din aminoacizi. Mediul astfel preparat se sterilizeaza direct in fermentator (in cazul inoculatorului) sau in instalatia de sterilizare continua - formata din coloana din sterilizare,mentinator si racitor – prin incalzire la 124 - 126ºC, mentinere la aceasta temperatura 10 – 12 min si apoi racire la 60 - 65ºC,temperatura la care mediul steril este trimis in fermentatorul intermediar si cel de regim. Procesul de sterilizare a mediului de cultură are o importanţă deosebită,deoarece fermentaţia

presupune

distrugerea

totală

a

oricăror

forme

vegetatitve

de

microorganisme,fapt ce necesită temperaturi mai ridicate,deaorece formele vegetative au rezistenţă termică mai mare.Creşterea tempraturii declanşează reacţii de degradare a componentelor mediului de cultură,generând inhibitori ai procesului de biosinteză.Se recomandă utilizarea unor instalaţii de sterilizare care să lucreze la temperaturi de 140 -145ºC şi care necesită un timp de sterilizare de câteva secunde.Procesul de sterilizare se realizează atât în faza de încălzire şi menţinere cât şi în cea de răcire.Pentru a evita supraîncălzirea şi degradarea mediului,procesul de sterilizare este condus cu calculator analogic ce determină momentul în care se atinge temperatura prescrisă pentru sterilizare şi întrerupe alimentarea sterilizatorului cu energie termică. Fermentaţia biochimică Se realizează în trei etape : - fermentaţia în inoculator, - fermentaţia în intermediar, - fermentaţia în regim. În inoculator se realizează aclimatizarea microorganismelor la noilie condiţii de dezvoltare, în intermediar are loc acumularea de masă celulară,iar în regim se desăvârşeşte procesul de creştere a masei celulare şi de elaborare a penicilinei. Eficacitatea procesului de biosinteză este determinată de factorii : - tulpina producătoare de penicilină ( P. Crysogenum) - folosirea unui echilibru între componentele mediului de cultură

23

- dozarea corectă a raportului dintre glucoză (sursă de energie pentru creşterea masei celulare) şi lactoză (sursă de energie pentru elaborarea penicilinei) - dozarea corectă a precursorului (fenilacetamida sau acid fenilacetic pentru penicilina G), precursorii se adaugă în porţiuni deoarece în concentraţii mai mari de 0,1 - 1,2 % sunt toxici pentru microorganismul producător de penicilină - asigurarea necesarului de substanţe minerale - asigurarea necesarului de oxigen - menţinerea temperaturii şi ph- ului ( 6,4 – 7 ). Compozitia mediului de cultura are un rol hotarator in procesul de biosinteza. Biosinteza unei molecule complexe, cum este penicilina, necesita un flux de energie din exterior; procesul de biosinteza a penicilinei fiind unul endoterm, se poate realiza numai daca se desfasoara simultan si procesul de oxidare a hidratilor de carbon, care constituie principala sursa de energie. Acest proces de oxidare elibereaza insa o cantitate de energie mai mare decat cea necesara biosintezei propriu-zise, ceea ce face ca in ansamblu, procesul sa aibe un caracter exoterm. (In perioada de crestere se elibereaza spre exterior o cantitate de 1600 kJ/mol glucoza consumata, iar in perioada de producere a penicilinei doar 66 kJ/ litru mediu). Cum viteza de consum a hidratilor de carbon are loc in ordinea glucoza>acid lactic>lactoza, rezulta ca in faza de crestere a masei celulare se consuma glucoza, iar in perioada de formare a penicilinei lactoza. Prin urmare, mediul de cultura trebuie sa asigure necesarul de glucoza si lactoza pentru desfasurarea normala a intregului proces. Necesarul de azot este asigurat prin adaos de azot organic, provenit din peptidele din extractul de porumb, respectiv saruri de amoniu şi aminoacizi. Prezenta sarurilor minerale este vitala in perioada de crestere a masei celulare, deoarece ele afecteaza direct permeabilitatea membranei celulare si echilibrul ionic si activeaza sistemele enzimatice. Necesarul de microelemente pentru sinteza penicilinei G, in mg/ litru mediu, este: Elementul K Mg P Fe S

Faza de crestere celulara 40 8 80 0.2 70

24

Faza de sinteza a penicilinei 40 8 200 7 100

Procesul de fermentatie se realizeaza la temperatura de 26±10C, in fermentatoare cilindrice, verticale, echipate cu agitatoare turbina sau elice, dispozitive sparge-val, termocuple, filtru individual de sterilizare pentru aerul tehnologic si dispozitiv de transvazare aseptica. Volumele fermentatoarelor (inoculator, intermediar, regim) cresc in raport zecimal (ex. 0,5 m3, 5 m3, 50 m3). Temperatura de 26±10C este o temperatura de compromis, deoarece nu corespunde nici vitezei maxime de crestere, care este de 30 0C, si nici vitezei maxime de productie de antibiotic, care este 240C. Procesul de biosinteza a penicilinei fiind aerob, alimentarea cu oxigen este unul din factorii decisivi, iar dizolvarea acestuia trebuie realizata cu o viteza care sa asigure necesarul de oxigen corespunzator vitezei maxime de crestere. In vederea intensificarii dizolvarii oxigenului in mediul de cultura, se recomanda barbotarea aerului concomitent cu agitarea mediului. Viteza de dizolvare a oxigenului creste cu turatia agitatorului, dar aceasta nu poate depasi anumite limite, deoarece apare pericolul deteriorarii mecanice a biomasei. Criteriul care caracterizeaza intensitatea agitarii este timpul de amestecare, definit ca timpul in care se realizeaza egalizarea concentratiei in toata masa de lichid din fermentator. Cunoasterea timpului de amestecare permite programarea regimului de amestecare in functie de acumularea de biomasa, creandu-se conditii pentru o fermentatie optima. Aerul utilizat trebuie sa fie perfect steril, sterilizarea se face prin filtrare pe material fibros în filtrul general şi filtrul individual montat la intrare în fermentator. Fermentatia dureaza 120-125 de ore si se considera terminata atunci cand continutul de zahar scade la 0,2-0,6%, iar cea de penicilina atinge valori de 1-1,8%. Principalii parametri ai procesului de fermentatie sunt: Faza Inoculator Intermediar Regim

Temp., 0 C 26±1ºC 26±1ºC 26±1ºC

Agitare, rot/min. 270 170 120

Debit aer, l/l x min 1,0 1-1,2 0,6-1

Presiune, ata Durata, h 1,2-1,3 30-40 1,2-1,3 20-40 1,2-1,3 90-120

Filtrarea solutiei rezultate dupa fermentatie se realizeaza usor datorita caracterului fibros al miceliului rezultat si se face pe filtre de vid cu tambur. Filtratul obtinut se raceste la 35ºC si se depoziteaza in rezervorul de aşteptare, de unde este trimisă la extracţie. 25

Separarea si purificarea penicilinei Separarea penicilinelor din filtratul apos se realizeaza prin extractie cu solventi, fiind studiati o mare varietate de solventi (ciclohexan, metil-, respectiv dimetilciclohexan, acetat de butil, eter etilic, cloroform, tetraclorura de carbon, dicloretan, toluen), dintre care rezultatele cele mai bune s-au obtinut cu acetat de butil. Practic separarea penicilinelor se realizeaza in trei stadii: In primul stadiu are loc trecerea penicilinei din solutia nativa in acetat de butil la pH de 2-2,5 (acidularea se realizeaza cu o solutie de H2SO4 4-5%), folosind un raport volumetric solutie apoasa şi acetat de butil de 3/1; In stadiul al doilea de extracţie are loc trecerea penicilinei din acetat de butil in solutia apoasa de fosfat monosodic 4%, la pH de 7-7,2, folosind un raport volumetric dintre acetat de butil/ solutie apoasa de 3/1; In stadiul al treilea are loc trecerea penicilinei din faza apoasa in acetat de butil, in conditii similare primei extractii. In final se obtine o solutie de penicilina in acetat de butil,care se supune uscării, în vederea cristalizării penicilinei.Soluţia se răceşte la 10 - 12 0C, temperatura la care apa din acetatul de butil ingheata, iar cristalele se filtrează sub presiune. Dupa filtrare, solutia de penicilina se trateaza cu acetat de sodiu sau potasiu, cand precipita sarea de penicilina, care se filtreaza, se aduce in vasul de spalare cu butanol. Dupa spalare si filtrare, urmele de butanol se elimina prin spalarea precipitatului de pe filtru cu cloroform. Penicilina G se usuca in strat fluidizat la 50-600C. Tehnici mai recente recomanda realizarea extractiei penicilinei in acetat de butil intr-o singura faza. Precipitarea penicilinei se face sub forma de sare prin tratarea solutiei organice cu acetat de potasiu sau carbonat de potasiu. Penicilina sare precipitată se filtrează şi se spală cu butanol şi cloroform. Apoi se dizolva in apa, se purifica cu carbune activ, dupa care se anhidrizeaza prin distilarea apei sub forma de azeotrop cu butanol, la vid de 4-6 mm Hg. Produsul solid obtinut se caracterizeaza prin puritate avansata si activitate biologica conforma normelor farmacologice. SCHEMA BLOC A INSTALATIEI DE FABRICARE A PENICILINEI Extract de porumb

Hidrati de carbon

Saruri nutritive

PREPARARE MEDIU DE CULTURA

Penicillium crysogenum

Hidrati de carbon INOCULATOR 26 Abur Emulgator Acetat deApa butil SPALARE Antispumant Sol.alcoolicaSTERILIZARE REEXTRACTiE EXTRACTIE II0 sol.dil.NaH sol.dil.H cu BuOH, CHCl PRECIPITARE FILTRARE FILTRARE REGIM USCARE FILTRARE FILTRARE Acetat de2SO butil rezidual 4 Solventi reziduali 42PO 3 RACIRE(-10-12 C) 0 Precursor de CH3COOK(Na) (pH=7-7.2) (pH (pH=2 =2 -- 2.2) 2.2) RACIRE(0-5 C) INTERMEDIAR Apa Masa subFaza Faza forma celulara apoasa apoasa de gheata

PENICILINA - sare de K sau Na

27

Divizarea pulberilor Greutatea dozelor se va verifica în timpul umplerii.De asemenea după umplere sunt supuse unor diferite controale privind: - închiderea - integritatea foliilor - facilitatea de deschidere - permeabilitatea foliilor la gaze - permeabilitatea la umiditate. Pulberile se introduc în flacoane de sticlă, prin cântărire directă cu maşini automate, după care se ambalează în cutii de carton inscripţionate specific. Atât pe flacon cât şi pe cutia de ambalaj se specifică: denumirea şi formula preparatului, concentrţia, cantitatea, unitatea producătoare, seria şi termenul de valabilitate. În fiecare cutie se introduce o fişă de control care prevede data preparării,numărul verificatorului şi prospectul de date fizico - chimice şi farmacologice ale produsului ( mod de întrebuinţare, indicaţii, efecte secundare).

28

Partea II. Metodologia auditului de prevenire a poluarii

29

Prevenirea poluării presupune diminuarea eforturilor privitor la tratarea şi îndepărtarea emisiilor

şi multiplicarea preocupărilor pentru reducerea şi eliminarea

produselor nedorite acţionându-se asupra însuşi procesului de producere. În mare, prevenirea poluării prin minimizarea emisiilor generate şi utilizarea tehnologiilor mai curate este mult mai costisitoare decât metodele tradiţionale de control al poluării. Prevenirea poluării se aplică oricărui proces producător de bunuri şi variază de la modificări minore ale operaţiilor şi practicilor de bună gospodărire, la modificări majore precum înlocuirea substanţelor toxice, implementarea tehnologiilor curate şi dotarea cu echipamente dintre cele mai performante. Auditul de prevenire a poluării reprezintă un concept care a evoluat din conceptul de "audit de mediu", folosit încă de acum două decenii; cu toate acestea cei doi termeni nu trebuie confundaţi. Auditul de mediu are un alt obiectiv decât auditul de prevenire a poluării. Principalele obiective ale auditurilor de mediu sunt de a aprecia gradul în care o tehnologie aplicată într-o întreprindere sau bunurile rezultate, vin în contradicţie cu standardele de mediu, şi de a face recomandări care vor aduce întreprinderea în conformitate cu standardele de mediu. În continuare se va prezenta auditul de prevenire a poluării pentru S.C. “ANTIBIOTICE” S.A IASI. În continuare se prezintă pas cu pas realizarea unui audit a poluării, urmând principiile de prevenire a poluării. Metodologia este concepută la modul general, pentru a putea fi aplicată în mai multe ramuri industriale. Metoda prezentată nu este unica şi poate nici cea mai bună, dar este concisă şi uşor de aplicat. Conform acestei metodologii realizarea auditului se face în trei faze: − fază de preevaluare; − fază de documentare pentru obţinerea unui bilanţ de materiale; − fază de sinteză în care, rezultatele bilanţului de materiale sunt folosite la conceperea unui plan de acţiune pentru reducerea deşeurilor Fiecare faza presupune parcurgerea unor pasi.

30

FAZA 1. PREEVALUAREA Pas.1. Pregatirea evaluarii 1. Planul general al fabricii se regaseste in cap.1., pag. 1. 2. Schema procesului tehnologic – Anexa I. 3. Deşeurile rezultate din activitatea de producţie desfăşurată în cadrul S.C. ANTIBIOTICE S.A. IASI sunt stocate, valorificate şi eliminate conform legislaţiei în vigoare: H.G. nr. 349/ 29.04.2002, Legea nr. 426/ 2001, O.U.G nr. 78/ 200 şi H.G nr. 845/ 2002. Tipurile de deşeuri preluate de către firma S.C. SALUBRIS SA IASI,tipul de deseu, modul de stocare, valorificarea/eliminarea acestora sunt prezentate în tabelele de la pag. 8 -9. 4. Cu privire la cursurile de apă din zona evaluată, există doar o prezentare generală a acestora, caracteristicile morfologice şi ale aşezărilor umane, fără a fi însoţite de o hartă a zonei. Apele subtereane din zonă După natura lor apele subterane se împart în două categorii: a) ape descendente care sunt în directă legătură cu apele de la suprafaţă şi cu precipitaţiile atmosferice. Ele pot fi ape freatice şi ape subfreatice. b) ape ascendente de adâncime care sunt prinse în orizonturi acvifere mai de adâncime, între strate impermeabile şi deci captive, intră în legătură cu apele de suprafaţă într- un timp mai îndelungat. Apa subterană, ca pânză freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa 10,5- 12 m, nivelul apelor subterane variind în funcţie de regimul pluvial. Apele de suprafaţă din zonă Unitatea utilizeaza numai apa potabila, preluata din conductele de aductiune Timisesti – Iasi, prin intermediul a doua racorduri (Dn 250 mm si Dn 350 mm), aflate in administrarea R.A.J.A.C. Iasi.

31

Aşezările umane şi alte obiective de interes public Orasul Iasi se afla in partea de E a Moldovei, in Campia Moldovei, intre raurile Siret si raul Prut. Suprafaţa totală a judeţului este de 5 476 km². Populatia la 1 ianuarie 2009 era de 308.843 locuitori. Principalele destinaţii turistice sunt: - Palatul Culturii; - Mănăstirea "Trei Ierarhi"; Mănăstirea Golia; - Dealul Copou (Universitatea "Al.I. Cuza", Parcul şi Grădina Botanică); - Catedrala Mitropolitană. 5. În zonă nu există uzine cu activitate similara. 6. Tipuri de deşeuri rezultate din activitatea societatii sunt specificate in tabelul 2. 7. Nu sunt precizate în proiect date cu privire la procesele care consumă cele mai mari cantităţi de apă. 8. Sunt utilizate substanţe chimice (fenilacetamida sau acid fenilacetic pentru penicilina G - precursorii se adaugă în porţiuni deoarece în concentraţii mai mari de 0,1 - 1,2 % sunt toxici pentru microorganismul producător de penicilină). 9. Cheltuielile cu privire la tratarea şi evacuarea deşeurilor nu sunt prezentate. 10. De pe platforma obiectivului evaluat, apa uzată menajeră împreună cu apele uzate industriale sunt colectate şi evacuate împreună la canalizarea municipală. Apele pluviale, apele de drenal si cele conventional curate sunt evacuate prin doua guri de varsare in paraul Cantacuzoaia. Pas.2. Trecerea in revista a operatiilor unitare Principalele operatii de fabricare a penicilinei G sunt redate in tabelul de mai jos: Operatia unitara Preparare mediu de cultura

Rolul Cresterea microorganismelor

Sterilizare

producatoare de antibiotice Distrugerea formelor vegetative

de

Fermentatie

microorganisme Aclimatizarea microorganismelor

la

noile conditii de dezvolatare, acumulare

32

Operatia unitara Filtrare Racire

Rolul si crestere de masa celulara. Filtrare a miceliului rezultat Pentru depozitare in rezervorul de

Extractie Separare

asteptare Rezulta filtrat apos Stadiile de trecerea a penicilinei din filtrat apos pana la o solutie de

Racire Filtrare Spalare

penicilina in acetat de butil Apa din acetat de butil ingheata Precipita sarea de penicilina Eliminarea urmelor de butanol prin

Uscare

spalare cu cloroform Rezulta produsul solid

Descrierea acestor operatii este cuprinsa in procesul tehnologic de fabricare a antibioticelor – Penicilina G de la pag. 22 – 26.

Pas. 3. Elaborarea schemei bloc Operatiile unitare sunt conectate sub forma unei scheme bloc ce se regaseste la pag. 27.

Faza 2: Bilantul de materiale: intrari si iesiri din proces Pas.4. Identificarea intrarilor

33

Materialele intrate în unitate, natura şi cantităţile lor sunt prezentate sintetic în tabelul 1. Analiza bilanţurilor de materiale pentru unitatea evaluată reliefează următoarele aspecte raportate la 2006: -

principalele materii prime utilizate pentru fabricarea penicilinei G sunt hidratii de carbon si precursorii ;

-

până în anul 2007 nu s-au făcut raporturi privind modalităţile de colectare, stocare, transportare şi valorificare, eliminare deşeuri, conform legislaţiei în vigoare;

-

în general se impune stabilirea de soluţii mai eficiente deşeurilor specifice generate, având în vedere cantităţile şi diversitatea acestora.

Pas.5. Inregistrarea consumului de apa In prezentarea generala a resurselor folosite de societate, se gasesc date privind alimentarea cu apa, instalatiile de tratare si demineralizare a apei la pag. 6-7. Pas.6. Masurarea cantitatilor de deseuri reutilizate reciclate In activitate se refolosesc deşeurile din PE de la fabricarea buşoanelor pentru tuburile de unguente, conducte şi subansamble din OL sau inox, butoaie din tablă sau PVC. Pas.7. Cuantificarea iesirilor din proces Ieşirile includ produsele primare, secundare, apă uzată şi emisiile de gaze în atmosferă, deşeurile solide şi lichide care trebuie depozitate sau evacuate în scopul neutralizării şi reutilizării sau reciclării. Pas.8. Bilantul apei uzate De pe amplasamentul societatii se evacueaza urmatoarele categorii de ape: - ape uzate industriale, - ape uzate menajere, - ape pluviale.

34

Apele uzate tehnologice sunt tratate local in instalatii de preepurare existente la nivel de sectie. Apele uzate tehnologice parţial preepurate, apele menajere si apele pluviale din zona secţiei Biosinteză sunt dirijate, prin intermediul canalizarii interioare, catre statia de preepurare a unitatii. De asemenea, societatea primeste in reteaua de canalizare ape uzate provenite de la unitati economice si administrative din zona, pentru care presteaza serviciul de preepurare si evacuare in canalizarea RAJAC Iasi, pe baza de contracte. Statia de preepurare ape uzate Asigura preepurarea apelor uzate proprii si de la terti, mecanic si biologic, in vederea

evacuarii in canalizarea oraseneasca si tratarea namolului rezultat, pentru

eliminarea din sistem. Staţia a fost dimensionată să prelucreze un volum de 2700 mc/zi. Este o statie noua, pusa in functiune in nov.2006 si asigura un randament de 85 – 95%, CCO-Cr. Evacuarea apelor de pe platforma Apele preepurare din statie sunt evacuate, prin pompare, prin conducta cu Dn 250 mm, in colectorul municipal din zona, aflat in administrarea RAJAC Iasi. Debite zilnice de ape uzate autorizate la evacuare : Q zi max. = 1172 mc/zi Q zi med. = 722 mc/zi Q zi min. = 393 mc/zi. Apele pluviale, apele de drenaj si cele conventional curate sunt preluate printr-o retea de colectare si evacuate, prin doua guri de varsare ovoidale (GV1 cu H/D 1200/800 si GV2 cu H/D 750/500, in paraul Cantacuzoaia, la cca. 500 m de confluenta acestuia cu raul Bahlui . Debitele evacuate prin aceste guri sunt: -prin GV1 : Qpl.=2,16 mc/s si Qmax.zi ( conv. curate )= 3,75 l/s, -prin GV2 : Qpl.=0,5 mc/s (precipitatii si drenaj). Indicatorii de calitate ai apelor uzate urmăriţi sunt prezentaţi în tabelele 6 – 7 de la pag. 13 – 14. Pas.9. Bilantul emisiilor gazoase Surse de emisie

35

Stationare constituite din : - Centrala termica - cosurile de dispersie gaze arse, aferente cazanelor din centrala termica si, incineratorului de deseuri ; - Instalatii de productie - gurile de evacuare ale sistemelor de ventilatie aferente sectiilor de productie si auxiliare, depozitelor si magaziilor. Mobile, provenite din : - emisii inregistrate la manipulari de substante pulverulente sau cu volatilitate diferita, incarcare-descarcare rezervoare de substante chimice, transporturi. Nr Sursa de poluanti crt 1. Centrala termica, combustibil gaze naturale, 2 cazane CR9 Putere termica nominala 6,97 şi 5,58 MW 2. Centrala termica, combustibil gaze naturale, cazan GPT Putere termica nominala 6,97 MW 3. Incinerare deseuri din activitatea proprie

Punctul de emisie 2 cosuri de dispersie, a gazelor arse

Poluanti emisi in aer Pulberi NOx CO SO2

Cos de Pulberi dispersie gaze SO2 arse NOx CO Cosul incineratorului

Pulberi totale Substante organice gazoase sau in stare de vapori, exprimate sub forma de carbon organic total (TOC) HCl SO2 HF CO NOx exprimat in NO2 Dioxine si

4. 36

Nr Sursa de poluanti crt 5. 6.

Punctul emisie

Ventilatoarele dotate tubulatura cu filtre tip HEPA ventilatie. Depozitare manipulare solventi, transport

de Poluanti emisi in aer furani (PCDD/F) de Pulberi

si

Compusi organici volatili (COV)

Pas. 10. Bilantul deseurilor evacuate de pe platforma industriala Deşeurile rezultate din activităţile de producţie desfăşurate în cadrul S.C. ANTIBIOTICE SA IASI sunt stocate, valorificate şi eliminate conform legislaţiei în vigoare: H.G. nr. 349/ 29.04.2002, Legea nr. 426/ 2001, O.U.G. nr. 78/ 2000 şi H.G. nr. 856/2002. Tipurile de deseuri eliminate din activitatile societatii sunt prezentate in tabelul 3 de la pag. 10. Pas. 11. Ordonarea informatiei privind intrarile si iesirile din operatiile unitare Conform legii conservării masei, tot ce intră intr-un proces trebuie sa fie egal cu ceea ce părăseşte procesul. Se cosideră intrări cantitatile de materiale(hidrati de carbon,grasime vegetala sau animala,extract de porumb,compusi anorganici si acid fenilacetic) care servesc la producţie, iar ieşirile din proces se referă la cantitatea de deşeuri depozitate şi reciclate.

Pas. 12. Obtinerea bilantului preliminar de materiale pentru operatiile unitare Bilant material la intrare 37

Denumire

Cantitati utilizate kg/an Sectia BIOSINTEZA

Faina din soia Amidon din porumb Dextroza monohidrat Carbonat de calciu Sulfat de amoniu Sulfat feros Fosfat diamoniu solid (bibazic) Ulei de soia rafinat Apa potabila Extract de porumb 45% Fosfat monopotasic solid Perlit Acetone Methanol Clorura de calciu Carbune Acid acetic glacial Ambalaje Combustibil maşini Hidrati de carbon Grasime vegetala sau animala Acid fenilacetic(precursor) Energie electrica Abur tehnologic(pentru sterilizare) Aer pentru fermentatie Apa de racire

maxime

6750 11900 13000 10800 17500 800 200 2000 10200 2500 80 32 4500 4600 600 15 2100 14500 10800 1200 60 10 10,8 GJ 41 m3 50 000 m3 900 m3

Bilant material la iesire: Ieşiri în unităţi standard/an Produse principale (medicamente) 38

Cantitate (t) 732430,3

Deseuri reutilizate (deseuri din PE,

150

conducte si subasamble din OL sau inox, butoaie din tabla sau PVC) Ape uzate(industriale, menajere,

8200

pluviale) Emisii gazoase (pulberi, NOx, CO2,

1460

HCl, HF, substante organice gazoase sau in stare de vapori, exprimate sub forma de carbon organic total (TOC), compusi organici volatili (COV), SO Nămoluri din statia de epurare Uleiuri uzate Cărbune epuizat de la epuararea gazelor de ardere Ambalaje uzate Aer comprimat Ambalaje de sticla expediate Ambalaje de Al expediate Deseuri industriale

570 400 15 1450 1734 2000 1500 250

Pas.13. Evaluarea bilantului de materiale Analiza bilanţurilor de materiale pentru unitatea evaluată reliefează următoarele aspecte raportate la 2006: -

principalele materii prime utilizate pentru fabricarea penicilinei G sunt hidratii de carbon si precursorii ;

-

până în anul 2007 nu s-au făcut raporturi privind modalităţile de colectare, stocare, transportare şi valorificare, eliminare deşeuri, conform legislaţiei în vigoare;

-

în general se impune stabilirea de soluţii mai eficiente deşeurilor specifice generate, având în vedere cantităţile şi diversitatea acestora.

Pas.14. Desavarsirea bilantului de materiale 39

În general intrările ar trebui să fie egale cu ieşirile dar în practică se întamplă rar acest lucru.

FAZA 3: SINTEZA Pas.15. Examinarea masurilor evidente de reducere a deseurilor

40

Gestionarea

substantelor

si

preparatelor

chimice

periculoase

se

realizeaza conform legislatiei in vigoare: • Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase care transpune DC 67/548/EEC, D 88/379/EEC, R 793/93; • Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000 care transpune prevederile Directivei Consiliului 67/548/CEE privind clasificarea, etichetrea si ambalarea substantelor periculoase si ale Directivei 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase; Epurarea gazelor arse: ansamblu de curatire a gazelor de ardere compus din epurator tip Venturi, coloana de spalare alcalina, filtru cu carbune activ, ventilatoare de tiraj si cos de evacuare; Emisiile scazute de NOx sunt asigurate prin modul de instalare a arzatoarelor, care conduc la reducerea NOx. Epuratorul Venturi asigura reducerea continutului de prafpulberi sub nivelul de emisie. In coloana de spalare alcalina toti poluantii ca HCl, HF, si SO2 sunt redusi la concentratii mult sub nivelul maxim admis. Filtrul cu carbune activ este un filtru de siguranta, pentru indepartarea reziduurilor organice, metalelor grele, asigurand valori sub limitele admise. Evacuarea cenusii : prin arderea deseurilor rezulta cantitati reduse de cenusa care se evacueaza manual, din camera secundara si se depoziteaza in containere metalice; Monitorizarea functionarii: Instalatia este echipata cu sisteme online ce monitorizeaza perfomantele proceselor de ardere si de curatire a gazelor.Prin masuratori online asupra temperaturii si cantitatii de oxigen in si dupa incinerator, este asigurata o ardere a tuturor compusilor organici(TOC, CO, PCDD/F), concentratiile mediii ale acestor compusi vor fi sub nivelele de emisie, datorita temperaturii mari de ardere – de aprox. 900-1100°C. Temperaturile sunt masurate in trei puncte pentru a avea un rezultat sigur. Se asigura mentinerea in sistem automat a temperaturii necesare de ardere. Concentratia oxigenului in gazele de ardere este masurata online pentru a asigura o ardere completa. Monitorizarea emisiilor Producatorul instalatiei garanteaza emisii la cos sub nivelul admis de legislatia CE. Cosul de evacuare a gazelor este prevazut cu port-urile

41

necesare masuratorilor. Pentru monitorizare la cos, s-a achizitionat o trusa portabila cu care se pot face masuratori ale concentratiei de Oxigen, CO, NOx . Energia termică a gazelor de ardere este utilizată pentru producerea apei calde. Combustibil suport – gaz metan Gazele de ardere sunt evacuate in atmosfera printr-un cos din teava de inox, cu diametrul de 220 mm, inaltimea de 16 m, cu un debit proiectat de 600 Nmc/h. Monitorizarea temperaturii de ardere si a cantitatii de oxigen necesara arderii in cele doua camere de ardrere se face in sistem automat. Instalatia, sectia Centrala termica, doua cazane CR9

Centrala termica, cazanul GPT Instalatia de producere a Nistatinei prin biosinteza

Recuperare solventi

Sectia de Capsule

Sectia Parenterale

Tipul de emisie

Echipament pentru retinere, evacuare, dispersie poluanti Emisii dirijate de Cate un cos metalic de dispersie gaze gaze arse pentru fiecare cazan, cu caracteristicile : h=25 m si Dn= 1000m Q gaze arse 22.800 mc/h Emisie dirijata Cos de dispersie gaze arse cu de gaze arse h= 25 Dn= 900 Q = 22800 mc/h Emisii dirijate de -faza Biosinteza : 12 cicloane, h cos la ventilatorele 25 m, si 2 vase colectare condens spatiilor de - faza spalare-filtrare : 1 ventilator, lucru, cu h=10m, Q = 3500 mc/h, continut de - faza uscare, sitare, macinare produs COV, pulberi finit: 1 ventilator, h=16m, Q=11000 mc/h -faza izolare-purificare produs – 1 ventilator de 14000 mc/h, 2 ventilatoare de 9000 mc/h, h=16 m -faza atomizare : 1 ventilator h=3m, Q=3500 mc/h, scruber cu un debit de 35000 mc/h Emisii difuze de - supape de reţinere vapori de solvenţi şi vapori de apă Emisii dirijate de Centrala de ventilatie, ce cuprinde 5 pulberi ventilatoare : se utilizeaza filtre performante de retinere pulberi pe traseul de evacuare aer din zone controlate şi necontrolate (se asigura sterilitate)– evacuare incapere) H= 6 - 8 m Q= 8500 – 12000 mc/h Emisii dirijate de Centrala de ventilatie ; in zona

42

Instalatia, sectia

Tipul de emisie

Echipament pentru retinere, evacuare, dispersie poluanti pulberi aseptica filtrarea aerului se face cu filtre HEPA, cu eficienta de retinere particule 99,9997%, conform normelor GMP H= 6 m Q= 26000 – 36000 Sectia Comprimate Emisii dirijate Centrala de tratare a aerului dotată cu filtre HEPA, cu eficienta de retinere particule 99,9997%,conform normelor GPM. H = 6 -8 m, Q = 4000 – 6000 mc/h Microproductie si Emisii difuze de Sistem de ventilatie : piese de schimb pulberi de la ventilator Q = 18000, H 10 ; ventilator ventilatia Q = 31000 mc/h, ventilator Q = 3500 spatiilor mc/h, ventilator Q = 300mc/h, H 10 Incinerator de Emisii dirijate deseuri din activitatea proprie

Schimbator de caldura pentru recupararea caldurii gazelor de ardere; Sistem de epurare a gazelor de ardere: sistem de retinere a pulberilor, coloana de spalare alcalina, filtru cu carbune activ; Un cos de evacuare si dispersie a gazelor cu caracteristici : H= 16 m, D= 220 mm, Q= 600 Nmc/h.

Pas.16. Identificarea si caracterizarea deseurilor Tipul de deseu Reziduuri rezultate din distilarea si recuperarea solventilor Deseuri de hartii si cartoane Saci desprafuitori Vata de sticla Folii PVC, polietilena si Al neconforme Ambalaje de sticla Produse neconformemedicamente Ulei uzat Anvelope uzate Deseuri metalice

43

Cod deseu 070508* 150101 150203 170604 150102 150107 20 01 32 130205* 160103 170401,170402,

Tipul de deseu

Cod deseu 170405 160601*

Acumulatori auto uzati Deseuri menajere Namol in exces din statia de preepurare Cenusa de la incinerarea deseurilor Carbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere

200108 070512 190112 190110*

* - deseuri periculoase Pas.17. Sortarea deseurilor Din activitatea societăţii evaluate rezultă următoarele tipuri de deşeuri: -

deseuri de hartii si cartoane;

-

ambalaje de sticla;

-

ambalaje de aluminiu;

-

ulei uzat;

-

anvelope uzate;

-

acumulatori auto uzati;

-

namol din statia de epurare;

-

carbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere.

Pas. 18. Dezvoltarea unor alternative de reducere a deseurilor pe termen lung Societatea nu prezintă alternative posibile de prevenire a generării de deşeuri. Se recomandă:  Modificări în procesul de producţie (proces continuu sau discontinuu);  Schimbări ale echipamentului instalaţiei;  Schimbări în controlul proceselor (automatizare);  Schimbarea condiţiilor din proces cum ar fi timpii de retenţie, temperaturi, grad de agitare, presiune şi catalizatori.  Folosirea, acolo unde este posibil, a dispersanţilor în locul solvenţilor organici;  Reducerea cantitativă şi calitativă a materiilor prime folosite în producţie; 44

 Înlocuirea materiilor prime prin folosirea deşeurilor, sau a unui alt tip de materie primă, poate duce la scăderea cantităţii de deşeuri rezultate;  Înlocuirea procesului cu o tehnologie mai curată. Pas.19. Evaluarea optiunilor de reducere a deseurilor din punct de vedere economic si de mediu Nr. crt

Actiunea /masura

Lucrari necesare

1

Retehnologizarea procesului de fabricare a Nistatinei, in conformitate cu BAT

1.1. Inlocuirea filtrelor presa existente, utilizate la separarea miceliilor de nistatina, dupa degresare si extractie, cu doua filtre presa, corespunzatoare cerintelor BAT 1.2. Amplasarea unei instalatii de producere agent de racire (etilen glicol) si alimentarea condensatoarelor recuperatoare de solventi 1.3. Montarea unor condensatoare recuperatoare de solventi pe aerisirile vaselor de colectare a apelor cetonice, rezultate din operatia de degresare si de la centrifugele pentru filtrarea finala a Nistatinei 1.4. Modificarea sistemului de ventilatie-aspiratie locala, de la echipamentele utizate in instalatia de extractie 2.1.Inlocuirea sistemului de etansare existent la pompa pentru transportul metanolului cu sistem de etansare mecanica

2.

Retehnologizarea activitatilor auxiliare: depozitare, transport si

45

Valoare Efecte asupra estimata mediului Euro 400.000

100.000

20.000

Reducerea emisiilor in aer de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor, pana la limitele prevazute in HG 699/2003

20.000

1000

Minimizarea pierderilor de solvent

Nr. crt

Actiunea /masura

Lucrari necesare

recuperare solventi

2.2.Echiparea vaselor de depozitare a solventilor si apelor acetonice si metanolice cu indicatoare de nivel 2.3.Montarea a doua pompe cu etansare mecanica pentru transportul apelor acetonice si metanolice din instalatia de extractie la instalatia de recuperareregenerare solventi

Valoare Efecte asupra estimata mediului Euro 1000 Minimizarea emisiilor de solventi in aer 10.000

Reducerea cu cca.25% a emisiilor de acetona si metanol in aer, la aerisirea vaselor de colectare a apelor acetonice si metanolice, din instalatia de recuperare a solventilor.

Pas.20. Dezvoltarea si implementarea unui plan de actiune: Reducerea deseurilor si cresterea eficientei productiei Conform OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr.265/2006, operatorul este obligat sa asigure

sisteme proprii de supraveghere a

instalatiilor si proceselor tehnologice, precum si de automonitorizare a emisiilor. Monitorizarea activitatii Pentru buna desfasurare a activitatii, minimizarea consumurilor de materii prime, materiale si utilitati, utilizarea eficienta a energiei si minimizarea cantitatilor de deseuri generate, operatorul tine, in formate adecvate, evidenta lunara a: -

materiilor prime si auxiliare utilizate (cantitati, consumuri specifice);

-

utilitatilor (apa, energie, combustibili);

-

gestiunii deseurilor;

-

activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;

-

instruirii personalului;

-

modului de functionare a instalatiilor si a echipamentelor de depoluare;

-

incidentelor si accidentelor in functionare.

46

Automonitorizarea emisiilor si a impactului asupra mediului Se va realiza prin analize efectuate de personal specializat in laboratoare proprii sau contractante, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, folosind metode de lucru in vigoare. Activitatea de automonitorizare a emisiilor, supraveghere si monitorizare a calitatii mediului este asigurata de Compartimentul Protecţia Mediului, prin decizia directorului general al unitatii . Rezultatele masuratorilor se inregistreaza, se prelucreaza si se transmit autoritatilor de mediu, conform prevederilor prezentei autorizatii. Monitorizarea emisiilor tehnologice Monitorizarea emisiilor fugitive de COV din solventi se face prin intocmirea anuala a planului de gestionare a solventilor organici. Monitorizarea in conditii anormale de functionare este necesara in cazul aparitiei unei poluari accidentale datorata unor disfunctionalitati tehnologice cum ar fi : defectiuni ale echipamentului de control sau de reducere a emisiilor, care ar putea determina aparitiei unui episod de poluare cu posibil impact semnificativ asupra atmosferei. In aceste cazuri se va interveni rapid pentru reducerea impactului conform procedurilor de interventie in caz de poluari accientale si se va anunta in cel mai scurt timp posibil Autoritatea locala de mediu si Garda de Mediu – CJ Iasi. Pentru prevenirea situatiilor de urgenta, operatorul va respecta cel putin urmatoarele : -

siguranta instalatiilor, protectia personalului si protectia mediului trebuie sa fie obiective prioritare in cadrul obiectivelor generale ale societatii;

-

intreg personalul trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) si prevederile documentului de aplicare a PPAM;

-

managementul de varf va asigura mijloacele financiare si personal pentru indeplinirea obiectivelor PPAM;

47

-

instruirea personalului privind siguranta instalatiilor si managementul situatiilor de urgenta se va face periodic; se va respecta procedura privind instruirea, scolarizarea si/sau perfectionarea angajatilor si a colaboratorilor (dupa caz);

-

verificarea periodica a sistemelor de alarmare, de evacuare in siguranta a persolanului, de comunicare interna si externa.

48

Bibliografie

1. NTPA 001/2002 pentru poluantii apelor uzate industriale si orasenesti evacuate in receptori naturali. 2. NTPA 002/2002

pentru indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in

retelele de canalizare ale localitatilor. 3. C.Oniscu- Chimia si tehnologia medicamentelor, Editura Tehnica, Bucuresti 1988 4. I.Popovici, D. Lupulescu – Tehnologie farmaceutica, Editura Polirom, Bucuresti 2009

49