Analiza Mediului Extern Al Intreprinderii Cricova - Conspecte.md [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI FACULTATEA “BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

“Analiza mediului

extern al

intreprinderii Cricova”

Elaborat: Vămășescu Nicu, Sîrbu Diana gr. BA-162 Verificat: Ustică V.

Chișinău, 2017

Cuprins

1. „Cricova” 1.1. „Cricova’’ - de la trecut la prezent; 1.2. Denumirea şi obiectul de activitate;

2. Analiza influenţei mediului extern asupra activităţii firmei de servicii: a. Clienţii; b. Concurenţii; c. Furnizorii; d. Prestatorii;

3. Analiza SWOT 4.Concluzii şi propuneri; Bibliografia

D) 1. „Cricova” 1.1.

„Cricova’’ - de la trecut la prezent

“Cricova’’ activează pe piaţă vinicolă de ceva vreme,ca descendent al Combinatului agricol din Chişinău, în anul 1991, în urma procesului de privatizare, întreprinderea în cauză a căpătat un nou avânt în comercializarea producţiei. O bună parte din vinurile moldoveneşti era exportată în Federaţia Rusă. In 1995-1996 fabrica producea anual 700 mii de sticle. In 1996 -”Cricova’’ a procurat o linie nouă de îmbuteliere din Italia la preţul de peste 800 mii de dolari SUA, cu capacitatea de 5 mii de sticle pe oră. La acel moment acesta era cel mai modern utilaj în domeniu. In 1996 volumul de producere s-a ridicat la 5,5 mln de sticle, iar în 1997 - a atins nivelul culminant - 14 mln de unităţi. Vinurile moldoveneşti deveniseră foarte solicitate pe piaţa Rusiei, aici fiind efectuate 85 la sută din export. In 1998 a fost atestată o perioada de stagnare, condiţionată de criza economică din Rusia. Ca rezultat, “Cricova’’ , la fel ca alte întreprinderi de vinificaţie din ţară, a suportat unele pierderi. In 1997 vinurile întreprinderii erau exportate în Belarus (3-4%), Lituania etc. “Cricova’’ a efectuat exporturi si in statul California (SUA) în cadrul programului Guvernului de promovare a vinurilor în Occident. Potrivit estimărilor, importul total al vinurilor moldoveneşti în Rusia constituie 67%. In prezent, 45 la suta din producţia societăţii este exportată în Rusia, 30% - în Belarus, 5% - în ţările Baltice, 5% - în Kazahstan, 1-2% - în Ucraina etc. Sortimentul producţiei ”Cricova’’ este impresionant şi include mai mult de 95 de denumiri de vinuri roşii şi albe, seci şi de masă, ordinare şi de marcă. ”Cricova’’ produce serii şi mărci de vinuri care sunt cerute în primul rând pe piaţa de desfacere.

1.2. Denumirea şi obiectul de activitate – „Cricova” Obiectul de activitate al firmei este: 

Prestarea de servicii în viticultură;



Asigurarea materiilor prime;



Vinificarea precum şi fabricare derivatelor şi subproduselor rezultate din procesul de fabricaţie;

Îmbutelierea şi comercializarea vinului, produselor pe bază de vin, a derivatelor şi



subproduselor rezultate din procesul de fabricaţie; 

Realizarea de prestări servicii pentru terţi;



Efectuarea de operaţiuni de export în domeniul său de activitate;



Comercializarea en-gross şi en-detail a produselor proprii şi a altor produse agrozootehnice şi industriale; Producerea şi comercializarea materialului săditor horti-viticol şi prestarea de servicii pentru



terţi ( căntare şi bascule, transport de mărfuri).

N) 2. Analiza influenţei mediului extern asupra activităţii firmei de servicii 2.1. Dintre componenetele mediului extern se detaşează prin importanţă clienţii cu care ”Cricova’’ intră în numeroase şi variate raporturi dintre care se detaşează cele de piaţă. ”Cricova’’ se adresează următoarelor tipuri de clienţi: Clienţii potenţiali – cărora firma se adresează cu serviciile sale sub formă de ofertă, înaintea prestaţiei propriu-zise. Ei fac obiectul marketingului extern, ”Cricova’’ formulând un mix corespunzător alcătuit din: serviciile oferite, preţul de vânzare, promovarea exterioară şi vânzarea efectivă. Merită de atras atenţia asupra faptului că ”Cricova’’ a exportat şi intenţionează să exporte producţie alcoolică exclusivă pe piaţa Uniunii Europene şi a SUA. Clienţii efectivi - ”Cricova’’ se adresează persoanelor care au achiziţionat serviciul ori s-au decis să-l achiziţioneze. Aceştia fac obiectul marketingului interactiv, fiindu-le adaptat un marketing adecvat: serviciul prestat, preţul efectiv, promovarea la locul prestaţiei. ”Cricova’’ colaborează cu cca 35 companii importatoare, cu 8 dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Cea mai mare parte a volumului exportului de producţie alcoolică revenind Federaţiei Ruse – 52%- fiind Suporter achiziţionează serviciile periodic, ar fi bine să menţionez că producţia ”Cricova’’ este prezentă atât în regiunile de est cît şi de vest a Rusiei. De asemenea este impunător şi volumul exportului pe piaţa Belorusiei – 30,6%, urmând Cazahstanul cu 2,6% şi Ukraina cu 2,4%. În ţările europene predomină exportul în ţările baltice şi anume Lituania – 3,2% şi Letonia – 1,8%. Este necesar de evidenţiat că vinurile ”Cricova’’ sunt solicitate şi pe piaţa internă a Republicii Moldova, pe care se realizează cca 10,4% din volumul total de producere.

Aceasta confirmă recunoaşterea consumatorilor Moldovei, care mai bine ca alţii cunosc secretul înaltei calităţi a vinurilor. Merită de atras atenţia asupra faptului că ”Cricova’’ a exportat şi intenţionează să exporte producţie alcoolică exclusivă pe piaţa Uniunii Europene şi a SUA. Fără îndoială, că toate datele expuse mai sus mărturisesc că la ”Cricova’’ se lucrează cu multă măiestrie pentru obţinerea unei producţii calitative. Marca comercială ”Cricova’’ este înregistrată în cadrul AGEPI şi la moment ea deja este bine cunoscută pe piaţa producţiei alcoolice. Consumatorii cu uşurinţă recunosc marca comercială a întreprinderii, care de-a lungul timpului s-a conturat pe piaţă prin asortimentul producţiei alcoolice, cucerindu-te prin fineţe şi calitate. Ea esta recunoscută şi apreciată unanim. Principalii clienţi efectivi ”Cricova’’ Tabelul 1. Nr.

Firmele

Clienţii efectivi

Nr. De sticle in a. 2005

Nr. De sticle in a. 2006

Difereţa 2005/2006

1.

„Bacaleia” Belorusia

Simplu cumpărător

3074680

5154000

2079320

2.

„Sif-Treid” Rusia

Simplu cumpărător

3065160

5029200

1964040

3.

„ONP-M” Rusia

Suporter

0

5025620

5052620

4.

„OP-NIIPKD”Belorusia

Suporter

0

4670540

4670540

5.

„Radomina” Rusia

Susţinător fidel

4540000

5716000

1176000

6.

Rep. Moldova

Susţinător fidel

4800900

3387520

-1413380

7.

„Vodogda” Rusia

Simplu cumpărător

0

1978080

1978080

8.

„Esmadida” Rusia

Susţinător fidel

780000

1303440

523440

9.

„Aliance-2”

Suporter

290000

1220000

930000

10.

„Benet”

Susţinător fidel

1743600

816000

-927600

17514340

34300400

16033060

Total D) 2.2. Concurenţii

Firmele de servicii acţionează în cadrul mediului concomitent cu alte firme urmărind satisfacerea unor nevoi similare ori diferite cu care intră în relaţii de concurenţă. În calitate de componentă a mediului, concurenţii sunt incluşi în sfera cercetărilor de marketing reprezentând şi un factor strategic deosebit de important. Diferenţierea serviciului reprezintă un obiectiv şi totodată un mijloc de luptă anticoncurenţială. Ea se operaţionalizează prin diferenţierea ofertei, distribuţiei şi imaginii ”Cricova’’. Diferenţierea ofertei se realizează prin creşterea complexităţii şi diversităţii, caracteristice procesului de creere şi livrare a serviciilor. Atingerea rezultatelor dorite în condiţiile numărului mare de concurenţi pe piaţa vinurilor nu este posibil de realizat fără noi idei, fără creativitate şi ingeniozitate în producţie. În condiţiile actuale-i economii de piaţă nu mai poate merge vorba despre exportul produselor vinicole de proastă calitate şi la mici preţuri. Pentru a fortifica poziţia pe piaţă este necesar de o producţie de înaltă calitate, recunoscută pe piaţă, deţinând cele mai bune calităţi pentru a-şi menţine imaginea pe piaţă. Producerea vinului de înaltă calitate necesită acordarea unei atenţii deosebite tuturor componentelor produsului, începând cu calitatea înaltă a materiei prime şi finisând cu cele mai performante sisteme de îmbuteliere. ”Cricova’’utilizează cele mai accesibile mijloace pentru ridicarea nivelurilor produselor sale pe piaţă şi mărind poziţia sa în cadrul ei. În viitor se urmăreşte să se introducă câteva mărci comerciale originale sub numele cărora, după ce acestea vor deveni cunoscute, vor fi vândute vinurile societăţii. Aceasta va da posibilitatea să se combine diferite stiluri de ambalare şi etichetare a produselor pentru o creştere mai mare a cererii şi orientarea diferitelor categorii de clienţi. Concurenţii principali pe piaţa internă Volumul vânzărilor companiilor concurente, mil.lei

Denumirea întreprinderii

Tabelul 2.

Cota statului

Vânzări 2010

2011

2012

2013

”Calaraşi-Divin”

100%

N/D

580 000

730 000

770 000

”Aroma”

100%

440 457

450 749

540 164

500 947

”Combinatul de vinuri Carahasani”

100%

400 799

400 342

320 000

470 000

”Vismos”

100%

560 857

550 758

370 357

390 704

”Vinaria-Bardar”

0%

140 031

190 145

210 438

380 893

160 665

430 170

410 200

380 000

”Combinatul de vinuri şi divin 100%

Bălţi”

”Agro Cimişlia”

0%

80 301

110 411

170 213

170 235

”Vitis Hânceşti”

0%

140 500

170 500

110 462

150 045

’’Calarasi-Divin’’-Fabrica de vinuri şi coniacuri – SA „Călăraşi Divin” este una din cele mai vechi fabrici vinicole din Republica Moldova, care s-a dezvoltat pe baza unei distilării construite la Călăraşi în anul 1896. Tehnologia de preparare pentru distilatele de vinuri a fost adusă din Franţa de David Zakharievich Sardzhishvili, fondator al industriei vinicole în Rusia ţaristă. El a fondat, de asemenea prima fabrica pentru producţia de distilate de vin pe o bază industrială în 1888 la Tbilisi (Georgia), Kizlyar (Rusia).

Stocurile majore de băuturi spirtoase din Moldova, permit companiei "Calarasi Divin" să fie unicul producător din Republică, care nu utilizează distilate spirtoase importate,ci lucreaza cu materii prime proprii, asigurând calitatea înaltă şi stabilă a produselor, controlând de asemena întreg procesul de producere, (începând de la strângerea roadei de vita de vie şi treminând cu oferirea produsului finit către consumator). Fiind situat în zona Codrilor, oraşul Călăraşi cu împrejurările lui dispune de cele mai avantajoase condiţii cli¬materice şi de sol pentru fabricarea băuturii Divin. Baza bună de mate¬rie primă şi cei trei factori ai calităţii - tradiţia de peste 100 de ani, butoiul şi omul sunt condiţiile ce contribuie la producerea calitativă a vinurilor, divinurilor şi băuturilor tari, de care dispune SA "Călăraşi Divin". N) Furnizorii de materie prima: Combinatul de Vinuri „Cricova” S.A. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere, ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie. Anume posibilitatea de a asigura întregul proces de producţie, de la sădirea butaşilor pâna la livrarea sticlelor etichetate pe raft, ajută Combinatul să păstreze din an în an calitatea excelentă şi originalitatea vinurilor sale. În vederea obţinerii unor vinuri calitative, Combinatul şi-a propus să aleagă pentru situarea podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea oraşului Cahul) şi centrul Republicii (regiunea orasului Criuleni şi a orasului Cricova), pământurile care, se pare că, au fost destinate de natură anume unor vii roditoare, dispunând din plin de fertilitate, umiditate şi, mai important, lumina şi caldura solară. Anume aici începe istoria perlelor vinificaţiei moldave. În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie. Circa 14 ha reprezintă viţa de vie pe rod în regiunea oraşului Cahul, 40 ha viţă de vie tânără în regiunea oraşului Criuleni, precum şi circa 100 ha de viţă de vie pe rod şi 15 ha de viţă de vie tănără în preajma oraşului Cricova. Menţionăm că Combinatul „Cricova” rămâne întotdeauna preocupat de extinderea şi îmbunătăţirea podgoriilor sale, înţelegând din plin rolul crucial al materiei prime pentru obţinerea unor vinuri eminente, unor vinuri care ar raspunde standardelor înalte de calitate ale marcii „Cricova”.

Astfel, în Zona de Sud, în anul 2004, a fost realizată plantarea a 20 ha de butaşi de calitate superioară de soi Merlot şi 44 ha de soi Cabernet-Sauvignon, importaţi din Franţa. În Zona Centrală, în acelaşi an, s-au plantat în total 43 ha de viţă de vie, dintre care 33 ha aparţinând soiurilor din grupa Pinot (butaşi exclusivi livraţi de pepinierele franceze şi germane) şi 10 ha - soiului clasic Cabernet-Sauvignon. În anul 2005, specialiştii agricultori de la „Cricova” au plantat circa 60 ha de viţă de vie: 20 ha de viţă de vie de soiuri din grupa Muscat (butaşi livraţi de o renumită casă viticolă din Germania) în Zona de Sud şi, în ceea ce priveşte Zona Centrală, circa 40 ha de soiuri Chardonnay şi celor din grupa Pinot. Programarea de perspectivă a lucrărilor de extindere şi de îmbunătăţire a podgoriilor aflate în posesia întreprinderii reprezintă, prin urmare, unul dintre punctele de importanţă deosebită în strategia de dezvoltare a Combinatului „Cricova”. Anume o astfel de abordare a problemei în ceea ce priveşte resursele de materie prima, reprezintă pilonul de bază după care se conduce „Cricova” în activitatea sa de fiecare zi.

Prestatorii de servicii pentru ”Cricova’’ Prestatorii de servicii pentru ”Cricova’’ joacă un rol însemnat în cadrul societăţii. Aici sunt cuprinşi comercianţi en-gross şi en-datail, dar şi alte categorii de intermediari ai actului comercial, societăţi de transport, de asigurări sau agenţii de publicitate. Implicarea lor intervine fie în fazele distribuţiei ( în comerţul cu ridicata sau în cel cu amănuntul ) fie în diferite fluxuri ale acestui proces ( în fluxul de negocieri, în transferul titlurilor de proprietate, în mişcarea fizică a mărfurilor ).

Intermediarii cu care colaborează ”Cricova’’ sunt: Societatea de transport “Transervis-M” – care-i oferă mijloacele de transport necesare unei eficiente şi la termenul cuvenit pentru distribuţia mărfurilor. Agenţiile de publicitate: “VARO-inform”, “Makler”, Compania MoldReclame, Casa “ Lumea Deschisă”, Radio “Nova”, T.V. “Telecom”, “Teleradio săptănânal”, PRO TV Chişinău, etc.

Analiza Swot:Cricova vs Calaras-Divin.

N) Strenght – puncte forte Cricova: - creşterea vînzărilor faţă de anii precedenţi; -”Cricova’’ a fost recunoscută drept întreprinderea secolului XXI la capitolul ”calitate’’. - Intreprinderea are mai multe menţiuni la nivel naţional şi internaţional.

Weaknesses – puncte slabe Cricova: - fluctuaţia cadrelor ; - in anul 1991 a U.R.S.S. a dus la distrugerea relatiilor economice constituite timp de decenii cu intreprinderile altor regiuni ale Uniunii Sovietice.

- Existenta personalului calificat si a tehnologiei de producere avansate.

D) Strenght – puncte forte

- multimea concurentilor ;

Weaknesses – puncte slabe

Milestii-Mici: Milestii-Mici: •Inscrierea in Guinness Book pentru - multimea concurentilor ; pastrarea celei mai mari colectii de vinuri din lume.Cca 2mln de sticle se pastreaza in colectie,vinurile comercializandu-se atat in tara cat si peste hotare; •Vinurile de colectie de la Milestii Mici sunt vinuri exceptionale, cel mai vechi vin datand din 1969; •Obtinerea numeroaselor premii si medalii nationale si internationale au dus faima intreprinderii; •Existenta personalului calificat si a tehnologiei de producere avansate. •Creşterea vânzărilor mărcii Creşterea vânzărilor mărcii într-un ritm lunar de într-un ritm lunar de 15-20 %.

N) Opportunities – oportunităţi Cricova - pătrunderea pe noi pieţe de desfacere; - găsirea unor noi surse de materii prime, calitative şi ieftine; - extinderea nomenclatorului de poduse oferite; - existenţa cererii de noi produse pe pieţile existente; - existenţa cererii produselor companiei pe noi pieţe de desfacere; -posibilitati de incheiere a unor aliante,acorduri etc. Avantajoase cu diverse companii din strainatate.

D) Milestii-Mici - patrunderea pe noi piete ; - gasirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine.

Threats – ameninţări Cricova -costul materiei prime e in continua crestere; -adoptare unor reglementari legislative normative restrictive cu impact nefavorabil; -intrarea intr-o perioada de recesiune economica la nivel national sau international; - schimbări demografice nefavorabile; - schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor ; - creştere mai lentă, stagnare sau chiar recesiune a pieţei; - intrarea unor noi competitori pe piaţă; - cererea crescândă pentru produse de substituţie; - presiunea crescândă a concurenţei; - vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri. D) Milestii-Mici - costul in crestere al materiei prime ; - concurenta autohtona puternica.

Concluzii şi propuneri: N) ”Cricova’’ - întreprinderea secolului XXI la capitolul «calitate», iar managerul ei conducătorul secolului XXI ”Cricova’’ a ocupat în anul trecut locul întâi în municipiul Chişinău pentru activitatea economica desfasurata şi pentru contribuţia la soluţionarea problemelor social-economice. Intreprinderea are mai multe menţiuni la nivel naţional şi internaţional. De asemenea, ”Cricova’’ a fost recunoscută drept întreprinderea secolului XXI la capitolul ”calitate’’, iar managerul ei conducătorul secolului XXI. Decernarea titlului respectiv a avut loc în luna august în Federaţia Rusă. D) Intenţii de viitor SA «CRICOVA» doreşte să cucerească noi pieţe de desfacere. La moment, sunt purtate negocieri în vederea exportării vinurilor moldoveneşti în Cehia, Polonia, Israel, căci producţia noastră nu diferă cu nimic după calitate şi ambalaj de cea din străinatate. In acelaşi timp, întreprinderea intenţionează să impulsioneze relaţiile comercial-economice cu partenerii de afaceri permanenţi. Societatea are drept obiectiv principal şi plantarea unor noi soiuri de vita-de-vie, potrivit unui program elaborat la întreprindere. La moment se poartă negocieri în vederea obţinerii unor credite pe o perioada de 40 de ani, cu rata dobânzii de 0,75% anual. Aceasta este singura cale de restabilire a plantaţiilor de viţa-de-vie, căci actualmente puţini sunt acei care doresc să facă investiţii serioase în viticultură. In activitatea SA ‚‚Cricova’’ o direcţie prioritară o constituie şi certificarea producţiei potrivit standardelor internaţionale, deoarece o data cu aderarea ţării noastre la Organizaţia Mondială a Comerţului toţi agenţii economici trebuie să conştientizeze faptul că respectarea tuturor normelor OMC devine o condiţie indispensabilă pentru obţinerea succesului. Dl Guţu este multumit de activitatea Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, aceasta fiind primul organ din RM ce a reuşit să realizeze activităţi de performanţă în direcţia stabilirii contactelor de colaborare între agentii economici din diferite regiuni ale ţării şi de peste hotare. De asemenea, prin intermediul Camerei, businessmanii moldoveni au ocazia de a discuta la direct cu presedintele tarii, prim-ministrul chestiuni ce tin de ameliorarea situatiei privind desfasurarea activitatilor antreprenoriale in RM. Vinurile societăţii, pe lângă calitatea superioară mai posedă şi o calitate principală - ele sunt accesibile tuturor celor care iubesc şi preţuiesc gustul adevărat a vinului la un preţ accesibil.

Fără îndoială că vinurile de la ‚‚Cricova’’ sunt incomparabile şi unice în felul lor, acest lucru fiind datorat mai multor cauze, întreprinderea este amplasată într-o zonă climaterică unică, strugurii din care sunt produse vinurile fiind culeşi de pe podgorii alese, iar în producerea vinurilor sunt implicată doar vinificatori experimentaţi. ”Cricova’’ colaborează cu 35 companii importatoare, cu 5 dintre acestea s-au încheiat contracte de lungă durată. Cea mai mare parte a volumului exportului de producţie alcoolică revenind Federaţiei Ruse - 52%, ar fi bine să menţionăm că producţia ”Cricova’’ este prezentă atât în regiunile de est cît şi de vest a Rusiei. De asemenea este impunător şi volumul exportului pe piaţa Belorusiei - 30,6%, urmând Cazahstanul cu 2,6% şi Ukraina cu 2,4%. In ţările europene predomină exportul în ţările baltice, şi anume Lituania - 3,2% şi Letonia -1,8%. Este necesar de evidenţiat că vinurile ”Cricova’’ sunt solicitate şi pe piaţa internă a Republicii Moldova, pe care se realizează cea 7,4% din volumul total de producere. Aceasta confirmă recunoaşterea consumatorilor Moldovei, care mai bine ca alţii cunosc secretul înaltei calităţi a vinurilor. Se poate afirma cu certitudine că scopurile propuse de societate au fost îndeplinite pe deplin, dar, totuşi, prioritar este de a amplifica volumul vânzărilor şi de a ajunge Nr.l în exporturile de vinuri moldoveneşti. N) In ceea ce priveste marketing serviciilor la ”Cricova’’ , în concluzie, putem spune că: 1. piaţa ţintă : societăţile mari din afară, şi atragerea segmentelor de familii cu venituri peste medii; 2. poziţionarea : calitatea superioară a produselor ; 3. preţul : să nu depăşească preţurile practicate de concurenţi ; 4. distribuţia : aceasta să se facă într-un mod continuu, şi încercarea de a intra în reţeaua marilor magazine specializate în vânzarea produselor vinicole , 5. forţa de vânzare : formarea unor specialişti în acces domeniu şi care să aparţină întreprinderii ; 6. publicitatea : campanii publicitare la radio, în presă dar şi prin intermediul cataloagelor, pliantelor, cataloagelor şi sponsorizarea unor evenimente speciale 7. promovarea vânzărilor: participarea la târguri naţionale şi internaţionale ; 8. cercetare-dezvoltare : vizează îmbunătăţirea permanentă a aspectului , a calităţii produselor pentru a putea face faţă produselor concurente. Iar ca propuneri pentru o creştere mai mare a eficienţei activităţii firmei ar fi: 

Diversificarea sortimentală pentru câştigarea unei cote mai mari de piaţă;



Diferenţierea produselor prin adaptarea acestora la preferinţele specifice ale diferitelor categorii de cumpărători ce formează piaţa;



Să se folosească ca medii de transmitere a mesajelor publicitare alături de participarea la târguri şi expoziţii din ţară şi străinătate, presa locală, radiou sau televiziune, pliante tipărite, prospecte sau broşuri şi alte mijloace mai puţin tradiţionale, care ar spori în mare măsură volumul vânzărilor produselor societăţii;



Elaborarea programului de marketing trebuie astfel gândită încât unitatea economică să dispună, în permanenţă de informaţii şi orientările necesare în formularea deciziilor pe care le formulează conducerea activităţilor curente;

Programul de marketing trebuie să fie detaliat iar acţiunile sale să fie astfel coordonate încât să asigure desfăşurarea corespunzătoare a activităţii. D) Factorii cheie ai succesului Elementele competitive ce afectează cel mai mult abilitatea SA „Cricova" de a prospera pe piaţă sunt: 

Calitatea înaltă stabilă a vinurilor pentru a atrage consumatorul şi a menţine loialitatea lui faţă de produsele întreprinderii;



Aducerea produselor la standardele pieţelor respective unde se exportă;



Plantarea soiurilor de viţă-de-vie de calitate şi cu o productivitate înaltă;



Atragerea investiţiilor în domeniul tehnologiilor şi echipamentelor performante; modernizarea întreprinderilor de prelucrare a strugurilor, deoarece baza calităţii vinului este pusă la prelucrarea primară;



Diferenţierea produselor pentru a fi perceput drept o oferta "unică" pe piaţă;



Îmbunătăţirea nu numai a calităţii vinului, dar şi a aspectului exterior al ambalajului (etichetare, dopuire, ambalare etc.);



Diversificarea pieţelor de export (spre SUA, Asia şi Europa de Nord).



Implementarea unor noi tehnici moderne de management şi a sistemelor de management a calităţii ISO 9000 pentru a mări productivitatea şi competitivitatea companiilor.

Bibliografia 1) www.cricova.md 2) „Marketingul serviciilor” – Valerică Olteanu. 3) Informaţii de la ”Cricova’’