Analiza Firmei Strabag - Cristina Lotru [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Politehnica Bucureşti

Curs: Politici şi Strategii de Afaceri Coordonator: conf. Dr.ing C Popescu

TEMĂ: ANALIZA DE SITUAŢIE A UNEI FIRME

Autor: Cristina Lotru, master FAIMA-IRUOI, anul 2 1

Universitatea Politehnica Bucureşti

TEMĂ: ANALIZA DE SITUAŢIE    

Denumirea firmei: SC STRABAG SRL ROMÂNIA – DIVIZIA BETOANE Domeniul de activitate: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale Servicii: construcţii rutiere, construcţii civile, construcţii special şi electrocentrale, tehnologia mediului. Divizii: RB – Divizia Betoane MT – Divizia Poduri si Constructii Speciale NT – Divizia Constructii Civile si Industriale IF - Divizia de Mediu (Environmental Technology) ME –Divizia Drumuri, Terasamente 1.

Introducere - prezentarea mediului intern

Firma STRABAG este subsidiara locală a concernului de origine germană Strabag Societas Europaea, o importantă societate de construcţii europeană cu activitate la nivel mondial şi un lider în prestarea de servicii în domeniul construcţiilor în spaţiul central şi central estic european. Cu aproximativ 73.600 de angajati, STRABAG a înregistrat în 2010 un rezultat de ca. 12.8 miliarde EURO. Strabag este prezentă pe piaţa românească încă din 1991, stabilindu-şi sediul în Bucuresti, în anul 1992. De-a lungul anilor, concernul si-a infiintat mai multe sucursale, in aproape toate regiunile din Romania, acestea fiind importante pe piata romaneasca (statii: Bucureşti, Buzău, Cluj-Napoca, Ploieşti, Arad, Braşov etc.). Compania activeaza in toate sectoarele de constructii, indeosebi insa in constructiile de drumuri si in constructiile civile, dar si in segmentul constructiilor speciale si in cel al tehnologiei mediului inconjurator. In ceea ce priveste constructiile de drumuri, pe primul loc se situeaza executia de proiecte de reabilitare drumuri nationale, judetene si locale. Data fiind vasta experienta STRABAG, in portofoliul sau de proiecte este inclusa de asemenea si executia de autostrazi, dar si modernizarea, expansiunea si construirea de noi facilitati pe cale ferata. Strabag este prezent cu succes si in domeniul ingineriei hidraulice si al constructiilor de canale, precum si in redezvoltarea de linii de furnizare. Realizarea de diverse alte facilitati in spatiu liber, de parcari, pavaje si terenuri de sport reprezinta, de asemenea, o parte din activitate. Constructiile de birouri, de ansambluri rezidentiale si de spatii destinate shopping-ului, precum si livrarea de fundatii din beton pentru constructii eoliene sau lucrarile de intretinere in rafinarii se numara 2

Universitatea Politehnica Bucureşti printre proiectele apartinand segmentului de constructii civile. Activitatile de constructii speciale includ constructia de sisteme de tratare a apelor uzate, de statii de sortare a deseurilor, respectiv de compost, de hidrocentrale, dar si dezvoltarea si modernizarea sistemelor de canalizare urbane. Strabag detine in Romania un excelent management al calitatii. Certificarile ISO 9001 (management-ul calitatii), ISO 14001 (management-ul mediului), ISO 27001 (management-ul securitatii), OHSAS 18001 (management-ul protectiei muncii) si SA 8000 (management-ul standardelor sociale) sunt cele mai cunoscute certificari obtinute de STRABAG in Romania.

Date şi Indicatori financiari în RON - SC STRABAG SUCURSALA ROMÂNIA

2008

2009

2010

2011

Bilant Active Imobilizate

0

0

0

Active Circulante

134,772,849

220,159,336

0

Stocuri

0

86,672,090

0

Conturi

18,440,540

33,002,027

0

Total Activ

134,772,849

220,159,336

Capital Social

0

0

0

Capitaluri Proprii

690,986

-15,918,773

0

Datorii

128,601,581

227,789,685

0

134,772,849

220,159,336

Cifra de Afaceri

147,365,764

282,448,673

0

Venituri Totale

144,755,262

370,260,941

0

Cheltuieli Totale

137,131,933

375,213,327

0

Profit Net / Pierdere

7,623,329

-4,984,636

0

Marja Profit Net

5,17 %

-1,76 %

Total Pasiv Cont Profit si Pierdere

3

Universitatea Politehnica Bucureşti

Valorile firmei STRABAG Concernul European STRABAG îşi defineşte cultura organizaţională prin următoarele valori: Integritate: Comportamentul faţă de stakeholder-i (clienţi,acţionari, angajaţi, furnizori, subantreprenori, autorităţi guvernamentale şi de supraveghere, concurenţi, medii) şi faţă de societate în întregul ei. Conştiinţa răspunderii: Onorarea obligaţiilor şi preluarea răspunderii pentru acţiunile noastre. Corectitudine: Promovarea egalităţii de şanse şi un mediu, care să fie marcat de un comportament corect şi liber de molestări de orice fel. Transparenţă: Dialog constructiv, transparent şi deschis cu părţile noastre interesatE. Cultura riscului: Participarea î n m o d conştient, disciplinat şi prudent la riscuri. În interesul şi pentru protecţia stakeholder-ilor noştri se pune accent major pe proceduri independente ale managementului de risc, de respectare a normelor şi de audit cu o responsabilitate clară a managementului. Profitabilitate / Succes economic: Profitabilitate durabilă, care permite aplicarea strategiilor, investiţii pe termen lung, salarizare corectă şi rentabilitate atractivă.

Modelul de management Strategia firmei impune implicarea exclusivă în proiecte a căror finanţare este asigurată încă din faza premergătoare atribuirii contractului de execuţie, fapt ce contribuie decisiv la dezvoltarea susţinută a firmei. Firma a realizat obiective de construcţii în toate regiunile din România atât şn domeniul investiţiilor private (ce reprezintă circa 30% din totalul lucrărilor firmei), cât şi pentru sectorul public (cu o cotă de 70%). Totodată, compania se implică preponderent în proiecte din segmentul infrastructurii de transport, tehnologiei de mediu şi a clădirilor Ca stil de management, firma Strabag foloseste principiul celor patru ochi şi al separării activităţilor incompatibile. În cadrul separarării funcţiilor, se va avea în vedere separarea între funcţia de decizie, de execuie, de control şi de raportare. În acest sens, Strabag dispune de un sistem reglementat în cadrul normelor de procedură internă, în cadrul căruia – în funcţie de amploarea şi relevanţa deciziei – se solicită aprobarea de către diferite grade din ierarhie. Managementul riscului. Organizaţia de management al riscului din cadrul Strabag are la bază controlling-ul şantierelor şi al achiziţiilor în regim de proiecte, completat de managementul de control şi de decizie superior. Activitatea este susţinută de o multitudine de 4

Universitatea Politehnica Bucureşti reglementări şi măsuri. Un sistem de comisii selectează ofertele, verifică calculaţiile şi obţine aprobările necesare. Aceasta reprezintă nucleul unei conduceri executive conştientă asupra riscurilor. Toate acestea sunt completate printr-un sistem de management al calităţii certificat, prin norme interne ale societăţii privind workflow-ul din domeniile operative, un Controlling central şi un Contract Management. Controlul financiar intern1. Controlul intern informează nemijlocit Comitetul de Conducere al Strabag şi reprezintă, din punct de vedere al activităţii depuse, o instituţie independentă. Aceasta se înţelege ca prestator în vederea îndeplinirii activităţii comerciale operative şi raportează regulat consiliul de conducere asupra rezultatelor înregistrate Sarcina controlului intern o reprezintă, pe de-o parte respectarea legilor şi a normelor societăţii pentru domeniile tehnice şi economice, prin verificarea periodică şi neanunţată a tuturor domeniilor de activitate relevante şi, pe de altă parte, supravegherea eficienţei organizaţiei. Acestea au loc prin desfăşurarea unor verificări periodice şi neanunţate a legalităţii şi conformităţii acţiunilor, dar şi prin concentrarea controalelor pentru diferite domenii de activitate ale societăţii şi prin implicarea diferitelor instituţii interne. În acest sens, se elaborează anual un plan de control intern, prin care se fixează punctele de interes ale acţiunilor de control din punct de vedere al acoperirii domeniilor de activitate în decursul unui interval de timp dat. La acestea se adaugă verificări ad-hoc din varii motive.

2. Analiza de situaţie 2.1.

 

 

1

Analiza externă

Factorii politici: gestiunea situaţiei de criză la nivel naţional şi alocarea bugetului de stat pentru construcţii; Factorii economici: condiţiile de creditare sunt tot mai stricte, iar obţinerea asigurărilor de credit tot mai dificilă, lipsa fondurilor bugetare pentru construcţiile din sectorul public; Factorii legislativi: cadrul legislativ permite invocarea stării de insolvenţă şi evitarea anumitor clauze contractuale privind partenerii (firme de construcţii); Factorii tehnologici: deţinerea unor echipamente de înaltă clasă specifice activităţii de prepare, întărire şi transportare a betonului.

Vezi Anxa3

5

Universitatea Politehnica Bucureşti

CONCLUZII: Din cauza crizei economice, începând cu anul 2008, profitul companiei a scăzut, iar la sfârşitul anului 2012, conform directorului Diviziei de betoane, Cătălin Popescu, se află în pierdere cu aprox. 1.5 mil. Euro. În ceea e priveşte buna desfăşurare a activităţii principale a Diviziei de betoane, factorii tehnologici, factorul uman şi materiile prime folosite arată un nivel mediu spre înalt al calităţii claselor de ciment folosite în furnizarea betonului.

2.1.2 Analiza fortelor concurentiale, Modelul Porter Piaţa concurenţială este extrem de competitivă în domeniul construcţiilor, la nivel local, dar şi naţional. Compania STRABAG are o mare putere economic datorată unei prestaţii calitative şi a excelenţei personalului calificat. Ca o propunere pentru îmbunătăţirea situaţiei financier este o nevoie mai mare de culegerea informaţiilor privind furnzorii şi clienţii, păstrarea aceleaşi pieţe de desfacere a activităţii cu ajutorul executării lucrărilor la timp. Noii veniţi aduc cu ei capacitatea de producţie nouă şi sensibilizează întreprinderea asupra mizelor importante ale dezvoltării competitive. În acest caz orice actant de pe piaţă trebuie să evalueze corect cota de piaţă a fiecărui concurrent şi capacitatea sa de reacţie. Relaţia cu furnizorii. În procesul de evaluare a furnizorilor ( de care se ocupă departamentul de asigurare a calităţii), este obligatory respectarea procedurilor interne şi securitatea muncii. Pe de altă parte, se impun sancţiuni din partea furnizorului dacă nu sunt recuperate cheltuielile sau în privinţa calităţii înalte a produselor şi serviciilor oferite, nerespectarea termenilor etc. Există, de asemenea, un parteneriat stabil, dar şi o listă deschisă, adică firma oferă flexibilitate vizavi de preţ (avantaj concurenţial). Succesul fimei este dat, în primul rând, de calitatea produselor şi serviciilor oferite, a experienţei şi spiritului de inovaţie şi risc economic. Calitatea superioară a serviciilor oferite, precum şi fidelizarea partenerilor de afaceri determină o evoluţie pozitivă a unei firme în domeniul construcţiilor. Strategia firmei impune implicarea exclusivă în proiecte a căror finanţare este asigurată încă din faza premergătoare atribuirii contractului de execuţie, fapt ce contribuie decisiv la dezvoltarea susţinută a firmei. Firma a realizat obiective de construcţii în toate regiunile din România atât şn domeniul investiţiilor private (ce reprezintă circa 30% din totalul lucrărilor firmei), cât şi pentru sectorul public (cu o cotă de 70%). Totodată, compania se implică preponderent în proiecte din segmentul infrastructurii de transport, tehnologiei de mediu şi a 6

Universitatea Politehnica Bucureşti clădirilor. Pentru a reuşi în această privinţă, firmele concentrate trebuie să se menţină în contact permanent cu clienţii şi să-şi dezvolte competenţele în domeniul marketingului şi al proiectării unor produse menite să raspundă cerinţelor speciale ale pieţei lor. De asemenea, având pieţe-ţintă extrem de bine definite, firmele concentrate pot constata adesea ca pot lansa în mod profitabil şi alte produse. Incasările din 2011 ale companiei s-au situat la 206 milioane de euro, rata de creştere preconizată pentru 2012 fiind de 178%. 2.1.3. Oportunităţi şi ameninţări. Identificarea factorilor cheie de success OPORTUNITĂŢI: 1. Posibilitatea de încheiere a unor contracte avantajoase (vezi mai sus) şi obţinerea fondurilor UE; 2. Majorarea preţurilor de producţie ca urmare a creşterii tarifelor la energie electric şi gaze; 3. Cimentul este pe primul loc ca materie primă solicitată în domeniul construcţiilor ( conform Asociaţiei Producătorilor de Materii Prime din România); 4. Volumul lucrărilor de construcţie a crescut cu 4,9 % în primele luni ale anului 2012 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior; AMENINŢĂRI: 1. Activitatea de furnizare beton se confruntă, în continuare, cu o serie de probleme esenţiale, evidenţiate în principal prin concurenţa neloială şi diminuarea accentuată a onorariilor pînă la un nivel nerealist. Concurenţa neloială se manifestă prin accesul aproape imposibil la lucrări finanţate din bugetul public pe criterii de competenţă, transparenţă şi siguranţă a contractului. 2. Adoptarea unor reglementări legislative cu impact nefavorabil asupra anumitor clause contractual (e.g. privind trecerea clienţilor, firmele de construcţii, în insolvenţă în timpul desfăşurării parteneriatului); 3. Recesiunea economic la nivel naţional şi internaţional; 4. Schimbări la nivelul preferinţei clienţilor în materie de clasă de ciment; 5. Recesiune sau stagnare a pieţei de construcţiei din cauza crizei economici; 6. Puterea crescândă de negociere a furnizorilor de materii prime prin reorientarea lor spre alţi competitor; 7. Tot din cauza crizei economice, condiţiile de creditare sunt tot mais tricte, iar obţinerea asigurării de credit tot mai dificilă; 8. Lipsa fondurilor bugetate de stat pentru construcţiile civile.

7

Universitatea Politehnica Bucureşti

2.2.

Analiza internă: identificarea şi prezentarea punctelor tari şi slabe

PUNCTE FORTE: 1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu: legislaţia existentă, contractele încheiate cu terţii şi statutul de societate; 2. Deţinerea unei mărci cu tradiţie, atât la nivel naţional, dar mai ales internaţional; 3. Societatea este proprietara mijloacelor fixe utilizate în exploatare; 4. Clienţii fideli au pondere importantă atât în ceea ce priveşte activitatea de furnizare a betonului; 5. Compania desfăşoară activitatea de analiză a riscurilor astfel încât relaţiile cu clienţii să se desfăşoare în cele mai bune condiţii; Sistemul activ de management al riscului serveşte la anticiparea, evitarea şi reducerea în special a acelor riscuri ce ar putea periclita poziţia societăţii sau care ar putea afecta în mod serios dezvoltarea acesteia sau care ar putea indica; 6. Controlul financiar intern informează nemijlocit Comitetul de Conducere al Strabag şi reprezintă, din punct de vedere al activităţii depuse, o instituţie independentă. Aceasta se înţelege ca prestator în vederea îndeplinirii activităţii comerciale operative şi raportează regulat consiliul de conducere asupra rezultatelor înregistrate; 7. Controlul extern: evaluarea eficienţei sistemului de management al riscului de către auditor, verificarea solicitărilor individuale de către auditor, solicitări ce depăşesc volumul de auditare legal – numai în cazul unei solicitări exprese, certificarea managementului de calitate în cadrul unui standard inter- naţional acreditat, verificarea eficienţei sistemului de management al datelor de către o instituţie terţă independentă, cu scopul de a evita riscul de apariţiei fenomenelor de corupţie şi de înşelătorie; 8. Societatea Strabag (din Bucureşti) va demara, în curând, lucrări specifice în cadrul unor proiecte importante din domeniul infrastructurii atât in sectorul feroviar, cât şi în cel rutier (proiectarea si executia primului lot din autostrada Orastie-Sibiu, prevede constructia unei sectiuni de 24,11 km de drum, in valoare de peste 680 milioane de lei şi în asociere cu Swietelsky, Alstom, Arcada, Euroconstruct si Transferoviar Grup constând în execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe tronsonul Vîntu de JosSimeria. Obiectivul, a cărui valoare depăşeşte 1,65 miliarde lei, se va finaliza în termen de 30 de luni2); 2

http://www.agendaconstructiilor.ro/files/antreprenori/strabag-compania-se-afla-in-topul-primelor-cincifirme-autohtone-de-constructii.html, accesat în data de ianuarie 2013;

8

Universitatea Politehnica Bucureşti 9. Întreprinderea este asigurată cu personal la nivelul sarcinilor de producţie actuale. 10. Structura personalului pe categorii funcţionale şi categorii de calificări este corespunzătoare specificului activităţii desfăşurate. PUNCTE SLABE: 1. O parte din indicatorii care exprimă volumul producţiei şi toţii indicatorii care reflectă profitabilitatea activităţii prezintă tendinţe descrescătoare; 2. Tendinţă de înrăutăţire a tuturor ratelor de structură ale pasivului; 3. Firma se află în dezechilibru financiar pe termen mediu şi lung. Nivel redus de profitabilitate a activităţii de construcţii – furnizoare de beton, activitate care deţine ponderea majoritară în portofoliul Diviziei de betoane; 4. Există importante întârzieri în încasarea creanţelor comerciale şi de altă natură; 5. Există întârzieri în plata obligaţiilor contractuale faţă de furnizori, precum şi a altor obligaţii, exclusiv cele fiscal; 6. Întreprinderea este implicată într-o serie de litigii comerciale, legate în principal de încasarea creanţelor şi de plata obligaţiilor, care au însă valoare relativ mică; 7. Rotaţia personalului din domeniile sensibile. Atunci când este posibil dar şi justificat din punct de vedere economic, în domeniile susceptibile de coruptibilitate are loc o rotaţie adecvată a personalului. În acest sens, trebuie subliniat însă faptul că o astfel de schimbare nu înseamnă o formă de discriminare a personalului vizat;

BIBLIOGRAFIE: 1. http://www.business24.ro/macroeconomie/industria-constructiilor/piata-materialelorde-constructii-dominata-de-produse-romanesti-1520530 accesat în data de 14 ianuarie 2013; 2. http://www.strabag.ro/ accesat în data de 11 ianuarie 2013; 3. http://www.agendaconstructiilor.ro/files/antreprenori/strabag-compania-se-afla-intopul-primelor-cinci-firme-autohtone-de-constructii.html, accesat în data de 15 ianuarie 2013; 4. http://www.strabag.com/databases/internet/_public/files.nsf/SearchView/9F3AE8A43 5152329C12573E800355404/$File/Ethik-Kodex-rum.pdf?OpenElement accesat 19 ianuarie 2013.

9

Universitatea Politehnica Bucureşti

Anexa 1

ORGANIGRAMM 2012

DIREKTIONSLEITUNG LENGYEL CSABA

UNGER TAMAS

BEREICHSLEITUNG POPESCU CATALIN GR 20

SUD

MIHAIESCU GEORGIANA

LAX TIBOR

DOMNESTI

201 / 2010

GLINA

201 / 2040

PLOIESTI

201 / 2080

BUZAU

201 / 2070

TOMA NICOLAE

Sef Statie

TOMA NICOLAE

Sef Statie

LEPADATU ADRIAN

Sef Statie

JIPA GABRIEL

Sef Statie

PERSUNARU MIRCEA

Repr. Vanzari

ALIN GHERLAN

Repr. Vanzari

MATEI MONICA

Dispecer

POPESCU CAMELIA

Dispecer

HANGANU MIHAIL

Dispecer

COJANU IULIAN

Dispecer

Operator

DRAGAN OANA

GR 22

VEST

LOHAN IOAN

LAX TIBOR

Operator

Operator

Operator

NADANIE VIOREL

Operator

MOCANU GHEORGHE

Operator

VOICU DANUT

Operator

Subantreprenor

Op.W ola

VILCU LIVIU

Op.W ola

Subantreprenor

Op.W ola

HERBIL LIGIA

Economist

HERBIL LIGIA

Economist

GABRIELA TRIFU

Economist

GABRIELA TRIFU

Economist

Laborator

TPA

Laborator

TPA

Laborator

TPA

Laborator

TPA

CLUJ-NAPOCA

201/2020

ARAD

201/2210

BRASOV

201/2060

RADU ION

Operator Op.W ola

SIBOT

201/2220

201/2230

PUSCAS BOGDAN

Sef Statie

AVRAM GIORGIAN

Sef Statie

TIRU VLAD

Sef Statie

CIMPEAN OVIDIU

Dispecer

BACIU CORINA

Dispecer

GASPAR ENDRE

Dispecer

HORVATH TIBERIU

Operator

RESBAN PAVEL

Operator

LUCA DAN

Operator

SZEKELY ZOLTAN

Operator

LUNGU FLORIN

MOLDOVAN ALIN

Operator

STRETCU GHEORGHE

Operator

Operator

AILENI COSMIN

Operator

MOLDOVAN DUMITRUOperator

Subantreprenor

Op.W ola

Subantreprenor

Op.W ola

Subantreprenor

Op.W ola

Subantreprenor

Op.W ola

Subantreprenor

Op.W ola

BUCUR IOANA

Economist

BUCUR IOANA

Economist

BUCUR IOANA

Economist

SZELES ZOLTAN

Economist

SZELES ZOLTAN

Economist

Laborator

TPA

Laborator

TPA

Laborator

TPA

Laborator

TPA

Laborator

TPA

GR H2 - Geratepark /Admin.

CATALIN POPESCU

BQM MARNEA EMILIA BANDI LUDOVIC

LAX TIBOR

10

FALAN SORIN

Sef Statie

HARAU

FALAN SORIN

Dispecer

Sef Statie

Dispecer Operator

Universitatea Politehnica Bucureşti Anexa 2

Mixul de marketing

Produs: betonul si servicii conexe • Varietate de clase de beton • Servicii de transport • Servicii de laborator • Servicii de inchiriere autopompe • Marca STRABAG • Garantia produsului prin eliberarea Certificatului de Produs

Plasament: • Amplasare • Acoperire • Stocuri

PIATA TINTA

Pret: • Lista de pret • Rabaturi • Termene de plata • Limita de credit

Promovare: • Forta de vanzare • Logistica brenduita • Istoricul si renumele de STRABAG

11

Universitatea Politehnica Bucureşti Anexa 3

Analiza de risc Departamentul comercial Oferta

Calculatia pretului

Identificarea clientului cod fiscal

Protocol de negociere

Verificare Client Tribunale si Judecatorii www.tmb.ro

Analiza indicatorilor financiari www.mfinante.ro

Verificare interdictii bancare CIP

Raport Coface

Negociere conditii comerciale: Stabilirea termenului de plata, Limita de Credit, Garantia Limitei de Credit

Refuz

Intocmirea contractului comercial

12

Universitatea Politehnica Bucureşti Anaxa 4

Performanta in Romania 2009-2011 25.000

20.000

mc

15.000

10.000

5.000

0

1

2

3

4

5

6

2009

4.805

4.890

8.964

13.309

9.299

9.353

2010

4.515

2011

7.329

5.994

7

8

9

10

11

13.044 13.697 15.906 18.156 14.959

14.435 15.721 18.086 22.003 20.109 15.942 16.911 22.323

4.450

luni

12 8.421 1.094

11.544 13.813 16.208 15.653 16.461 16.536 22.964 14.509 21.318 19.562 14.706

TOTAL PRODUCTIE 250.000

191.789

mc

200.000 150.000 100.000

190.602

134.803

50.000 0

2009

2010

an

13

2011

Universitatea Politehnica Bucureşti Anexa 5

Repartitia productiei 2009 - 2011

Beton cumparat/comercializat

30.637

35.000 30.000

mc

25.000 20.000

Livrari Concern

15.000 10.000

2.217

1.068 0

5.000

11.166 795 35.000

0 2009 Terti

2010 Concern

an

2011

30.637

30.000

mc

25.000

Beton produs

20.000

18.840

15.000 10.000

174.223

172.949

5.000

180.000 160.000

7.430

795

0

128.347

2009

140.000 120.000

mc

0

2010

Comercializat

100.000 80.000 60.000

18.840

7.430

40.000

16.379

16.379

20.000

an

0 2009

2010

Terti

2011

Concern

14

2011

Produs

an