Agroturism Potential Turistic Sinaia [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRONOMIE Master: MACPA

PROIECT DISCIPLINA AGROTURISM SI TURISM RURAL, NATIONAL SI INTERNATIONAL

Coordonator,

CRAIOVA 2019

CRAIOVA 2019

2

CUPRINS CAP. 1. SINAIA: PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI AMENAJARE TURISTICA. CONSIDERATII GEOGRAFICE GENERALE………………………………....4 1.1.

Asezare geografica (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de distante fata de anumite obiective orase, puncte de frontiera,etc………………...4

1.2.

Caile de comunicatie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, statii,

1.3.

starea tehnica, autostrazi, E, DN, DJ, DC………………………………………..5

CAP. 2.ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC...........................................................15 2.1.

Potentialul turistic natural: relief (suport material, atractie turistica (forme si peisaje geomorfologice), monumente naturale si rezervatii naturale.....................15

2.2. Potential turistic antropic........................................................................................20 2.3. Regionarea turistica................................................................................................28 CAP. 3.STADIUL VALORIFICĂRII POTENTIALULUI TURISTIC..........................32 3.1. Structuri de primire turistica de agrement ,agrement sportiv si divertisment cultural /structuri de primire turistica de cazare:tipuri de unitati-hoteluri si unitati similare,complementare,categorii de confort,nr de locuitori,coeficient de utilizare,distributie in teritoriu..................................................................................32 3.2. Numar de turisti (NT) total, nationali, straini, inregistrati in spatii de cazare......41 3.3. Structuri de primire turistica de tratament balnear:unitati independente sau,,sub

acelas acoperis”cu cazarea, nr.de proceduri majore(cu factori

naturali de cura:ape minerale,namol terapeutic,gaze terapeutice, saline ) si proceduri fiioterapeutice (diadinamice, aerosoli, bai galvanice)...........................42 CAP. 4.PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI..........................................44 4.1. Propuneri de dezvoltare a trismului.......................................................................44 4.2

Propuneri de dezvoltare si diversificare a turismului (balneare, culturale, odihna , recreere)..........................................................................................................45

CONCLUZII………………………………………………………………………………..46 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………....47

3

CAPITOLUL 1 SINAIA: PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI AMENAJARE TURISTICA. CONSIDERATII GEOGRAFICE GENERALE 1.1. Asezare geografica (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de distante fata de anumite obiective orase, puncte de frontiera,etc.) Statiunea asezata central

Sinaia in

este cadrul

Romaniei, pe Valea superioara a Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa. Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova; Muntii Bucegi, situati la

vestul

Sinaia

asezarii,

printr-un

domina

abrupt

de

peste 1000 m. In est, Muntii Garbova se intind catre sud, pana la Izvorul lui Bogdan. Cele doua masive muntoase, Bucegii si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km. Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica. Datorita pozitiei sale geografice in culoarul Prahovei a beneficiat din cele mai vechi timpuri, de o retea de drumuri comerciale, ce au legat-o de principalele orase din Tara Romaneasca si Tara Barsei, teritoriul statiunii Sinaia functionand ca o adevarata placa turnanta intre acestea, asigurand trainice legaturi, ce s-au statornicit si reinnoit mereu intre locuitorii spatiului Carpato-DanubianoPontic, din cele mai vechi timpuri si pana astazi, legaturi ce au lasat numeroase urme exprimate in plan material si cultural.Pozitia geografica in plina zona montana, intr-un cadru geografic pitoresc a determinat vizitarea acesteia inca de la mijlocul secolului al XIX –lea de catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. Privita sub aspectul pozitiei in cadrul judetului, statiunea se afla situata in partea NV a judetului, fiind in apropierea rutei administrative, care desparte judetele Prahova de Brasov, la o distanta de 62 km de

4

municipiul Ploiesti, resedinta de judet, 49 km de municipiul Brasov si 122 km fata de Bucuresti, capitala tarii. Pentru a ajunge la Sinaia, din orice colt al tarii exista cateva cai de acces directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata sau pe magistralele rutiere. Principala magistrala rutiera, ce traverseaza statiunea de la nord la sud este DN 1 (E 60), care face jonctiunea cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Acestea din urma traverseaza Muntele Paduchiosu, patrund in Sinaia in partea ei sudica, intre podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.Orasul, prin modul sau de organizare teritoriala, dar mai ales prin functiile pe care le indeplineste, reprezinta forma superioara in evolutia utilizarii si esteticii habitatului. In reteaua asezarilor omenesti a tarii, orasul Sinaia actioneaza ca un polarizator al fortei de munca, al bunurilor si resurselor naturale de pe spatii care depasesc cu mult perimetrul administrativ. Considerand orasul ca o forma de organizare a spatiului geografic in vederea concentrarii, V. Mihailescu (1928) considera ca ”pozitia geografica a unui oras este atat de strans legata de functia orasului, de functiunile lui caracteristice industriale, comerciale, politice, culturale, incat ea apare ca cel mai geografic criteriu de clasificare a oraselor”. Din punct de vedere genetic, orasul a fost declarat in 1880 ca fiind una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara.Procesele continue de urbanizare si industrializare a oraselor, corelate cu amenajarea si sistematizarea urbana mai ales prin crearea si dezvoltarea functiei turistice au determinat si in Sinaia o crestere a numarului de locuitori in decursul timpului istoric ajungand astazi la 12.200 locuitori, facand parte din orasele mici ale tarii. Influenta elementelor geografice se manifesta si asupra fizionomiei orasului, fizionomie exprimata prin planul orasului care dezvaluie o regularitate determinata atat de elementele fizice (albia raului, masivele montane) care au limitat extinderea, cat si datorita interventiei directe a omului. In definirea functiei urbane a orasului Sinaia, trebuie pornit de la faptul ca orasul nu a aparut spontan, ci este produsul unei situatii concrete aparute in aceasta regiune. Functia municipiului este data de ocupatia de baza a locuitorilor. Avand in vedere puterea populatiei active ocupate in cadrul diverselor activitati se poate spune ca functiile de baza ale orasului sunt cele turistice si industriale.

1.2. Caile de comunicatie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, statii, starea tehnica, autostrazi, E, DN, DJ, DC Sistematizarea si corelarea transporturilor urbane trebuie sa fie rezultatul analizei si studiului unui grup de specialisti de diferite domenii. Criza circulatiei in aglomerarile urbane provine din inadaptabilitatea tramei stradale existente atat din punct de vedere al traseelor, cat si al sistemului rutier existent.Orasul Sinaia beneficiaza de urmatoarea retea de transport : 5



Total lungime = 80 Km



Drumuri europene = 7 Km



Drumuri nationale = 11 Km



Drumuri orasenesti =13 km

Transport pe cablu (telecabine, telescaune si teleschi). Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate:  doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2.328 m si Cota 1400 - Cota 2000, cu o lungime de 1945 m,  doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950, cu lungime de 1940 m (care nu este in stare de functionare) si Valea Dorului – Furnica, cu lungimea de 980 m,  patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor, cu o lungime totala de 1.484 m  cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica – 250 m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3.345 persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9.827 m.

Accesul: 

D.N.1 (E 60) spre Bucuresti sau Brasov;



D.N.71 spre Targoviste;



Cale ferata cu acces la multiple rute nationale / internationale 6

Transportul urban de calatori: 

Lungimea traseelor urbane = 7 Km



Numarul traseelor interurbane = 2

Sinaia este accesibila

turistilor cu microbuzul

sau masina persoanala pe

Drumul National 1 precum si cu avionul, sau cu trenul. 

cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coanda” din Otopeni, la o distanta de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor spre/din Romania.



cu microbuzul – numeroase linii de microbus trec prin Sinaia, fie cu traseu lung (ex.Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga – Campina)



cu autoturismul propriu – Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin localitatile Pucioasa,

Fieni,

Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza

Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul orasului. 

cu trenul – pe ruta Bucuresti – Brasov, circula numeroase trenuri accelerat, rapid si intercity, care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara centrala a orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E 60), aproximativ in fata Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala, cat si in Halta Sinaia Sud. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia

Autostrăzi A3: Centura Ploiești – Limita Jud. Ilfov (august 2014): stare foarte bună, marcaje, trei benzi pe sens + banda de urgență. Nota 9 Drumuri Naţionale DN 1 (E60): Limita Jud. Brașov – Sinaia – Ploiești – Limita Jud. Ilfov (august 2014): stare foarte bună, marcaje, din Comarnic două benzi pe sens. Nota 8,5 DN 1A: Limita Jud. Brașov – Cheia – Vălenii de Munte – Ploiești – Limita Jud. Dâmbovița (septembrie 2014): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8 DN 1B (E577): Centura Ploiești – Albești Paleologu – Mizil – Limita Jud. Buzău (iulie 2014): stare foarte bună, marcaje, două benzi pe sens până în Albești Paleologu. Nota 8

7

DN 1D: Albești Paleologu – Ciorani – Limita Jud. Ialomița (iulie 2014): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8 Drumuri Judeţene DJ 100B: Poienarii Apostoli – DN 1 (Potigrafu) – Balta Doamnei – Lacu Turcului – Gherghiţa – Drăgăneşti – Bărăitaru – DJ 100C (Fulga) (octombrie 2012): stare bună în general (după A3 asfalt vechi, denivelări), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 100C: Sălciile (DJ 100C) – Fulga de Jos – Fulga de Sus – DJ 102D (Mizil) (octombrie 2012): stare acceptabilă, asfalt vechi, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 100D: DJ 102 (Plopeni) – Cocorăştii Mislii – Bordeni – Mislea – Urleta – DN1 (Băneşti) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 100E: Băicoi (DJ 100F) – Tufeni – Mislea – Telega – Câmpina – Poiana Câmpina – Proviţa de Jos – Proviţa de Sus – DJ 710 (Afumaţi) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 100F: DN 1 – Băicoi – Ţintea – Găgeni (DJ 102) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 100G: DJ 102 (Poiana Vărbilău) – Pădurea Cazacu – DN 1A (Gura Viţioarei) (octombrie 2012): stare foarte bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 100H: DN 1B (Mizil) – Gura Vadului – Jugureni – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012): stare bună (prima porțiune peticită), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 100L: DN 1A (Halta CF Măgurele Sud) – Meri – Podenii Vechi – Mehedinţa – Valea Cucului – DJ 102E (Jercălăi) (octombrie 2012): 

DN 1A – Podenii Vechi: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5



Podenii Vechi – DJ 102E: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5

DJ 100M: DJ 102M (Podenii Noi) – Matiţa – Şoimari – Şurani – Cărbuneşti – DJ102B (Târleşti) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 100N: DJ 102 (Slănic) – Teişani – DJ 230 (Drajna) (octombrie 2012): 

Slănic – Teişani: stare bună (prima porțiune cu plăci din beton), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5



Teişani – Drajna: stare mediocră, plăci din beton (prima porțiune proastă, gropi), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 5

DJ 101A: Limita Jud. Ilfov – Poienarii Burchii – Şirna – Colţu de Jos – Cheşnoiu – Cocorăştii Colţ – Perşunari – Măneşti – Zalhana – DN 72 (Brătăşanca) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens.Nota 6,5

8

DJ 101D: Ploieşti Centru – Râfov – Moara Domnească – Buda – Palanca – Fânari – Olari – Olarii Vechi – DJ 100B (octombrie 2012): stare acceptabilă cu porțiuni bune, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 101E: Poienarii Burchii (DJ 101A) – Cărbunari – Pioreşti – Poienarii Noi – Poienarii Apostoli (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 101F: Valea Călugărească (DN 1B) – Dârvari – Coşlegi – Dumbrava – Ciupelniţa – Cornu de Sus – Cornu de Jos – Drăgăneşti (DJ 101E) (octombrie 2012): stare acceptabilă cu porțiuni bune, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 101G: DJ 101D (Tătărani) – Brazi – Brazii de Jos – Tinosu – Şirna – Hăbud – Limita Jud. Dâmboviţa (octombrie 2012): stare foarte bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 101I: Ploieşti Centru – Buda – Nedelea – Filipeştii de Târg – Minieri – Diţeşti (DJ 720) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 101P: DN 72 (Brătăşanca) – Filipeşti de Târg – Călineşti – Novăceşti – Lunca Prahovei – Cocorăştii Capli – Bobolia – Pietrişu – Poiana Câmpina – DJ101R (Podu Vadului) (noiembrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 101R: DJ 102I (Câmpina) – Podu Vadului – Breaza – Breaza de Sus – Gura Beliei – DN 1 (Comarnic) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 101S: DN 1 (Comarnic) – Secăria – DJ 102I (Valea Doftanei) (octombrie 2012): stare bună (înainte de Secăria o porțiune peticită), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 101T: Valea Doftanei (DJ 102I) – Bertea – Aluniş – DJ 102 (Vărbilău) (octombrie 2012): 

Valea Doftanei – Bertea: neasfaltat. Nota 3



Bertea – Vărbilău: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5

DJ 102: Centru Ploieşti – Păuleşti – Găgeni – Plopeni – Mălăeștii de Jos – Vărbilău – Slănic – Groșani – DN 1A (Homorâciu) (octombrie 2012): 

Centru Ploieşti – Groșani: stare bună, marcaje ușor șterse, o bandă pe sens. Nota 7



Groșani – DN 1A: stare acceptabilă, crăpături, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6

DJ 102B: DN 1A (Vălenii de Munte) – Drajna de Jos – Piţigoi – Ciocrac – Drajna – Nucşoara de Jos – Poseştii Ungureni – Poseştii Pământeni – Bodeşti – Ţârleşti – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 102C: DN 1B (Albeşti Paleologu) – Valea Mieilor – Urlaţi – Valea Bobului – Plavia – Iordăcheanu – Gornet – Cricov – Valea Seacă – Valea Cricovului – Apostolache – Mârlogea – Tisa – Sângeru – Limita Jud. Buzău DJ 102D: DN 1D – Sălciile – Boldeşti – Grădiştea – Baba Ana – DN 1B (Mizil) (octombrie 2012): stare acceptabilă, crăpături, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 9

DJ 102E: Centru Ploieşti – Bucov – Plopu – Nisipoasa – Vărbila – Jercălăi – DJ102C (Urlaţi) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 102H: Mizil (DN 1B) – Satu Nou – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012): stare acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 102I: Câmpina – Plaiu Câmpiei – Baraj Paltinu – Valea Doftanei – Trăisteni – Limita Jud. Braşov (octombrie 2012): 

Câmpina – Trăisteni: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Trăisteni – Limita Jud. Braşov: neasfaltat. Nota 3

DJ 102K: Urlaţi (DJ 102C) – Cherba – Ceptura de Jos – Fântânele – Ungureni – Mizil (DN 1B) (octombrie 2012): stare bună, porțiuni peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 102L: Nucşoara (DJ 102B) – Valea Screzii – Starchiojd – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 102M: DJ 100L – Bălțeşti – Valea Dulce – Valea Seacă – DJ 102C (Apostolache) (octombrie 2012): stare bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 102N: Ţărculeşti (DJ 102C) – Rotari – Ceptura de Sus – Ceptura de Jos – Inoteşti – Colgeag – Parepa Ruşani – DN 1D (octombrie 2012): 

Ţărculeşti – Inoteşti: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Inoteşti – DN 1D: stare acceptabilă, peticit, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6

DJ 102R: DJ 102C (Priseaca) – Dobrota – Tătaru – Călugăreni – DJ 100H (Gura Vadului) (noiembrie 2012): 

DJ 102C – Călugăreni: stare acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6



Călugăreni: neasfaltat. Nota 3



Călugăreni – DJ 100H: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7

DJ 103S: DJ 146 (Măgula) – DJ 102N (Colceag) (octombrie 2012): neasfaltat. Nota 3 DJ 104N: Limita Jud. Buzău – Jugureni (DJ 102D) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 104P: DN 1 (Ploieşti) – DJ 140 (Negoieşti) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens.Nota 7 DJ 129: Ploieşti – Strejnic – Târgşoru Vechi – DJ 101A (Măneşti) (octombrie 2012): 

Ploieşti – Târgşoru Vechi: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Târgşoru Vechi – DJ 101A: neasfaltat. Nota 3

DJ 130A: Poienarii Apostoli (DJ 101E) – Crivina – DJ 101G (Tinosu) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 10

DJ 139: Centura Ploieşti – Centură Est – Berceni – Goga – Râfov – Pietroşani – DN 1 (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 140: DN 1 – Brazi – Popeşti – Negoeşti – Strejnicu – Târguşoru Nou – DN 72 (Stoieneşti) (octombrie 2012): 

DN 1 – Strejnicu: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Strejnicu – Târguşoru Nou: neasfaltat. Nota 3



Târguşoru Nou – DN 72: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7

DJ 144: DN 72 (Stoieneşti) – Ariceştii Rahtivani – Nedelea – DJ 720 (Floreşti) (octombrie 2012): 

DN 72 – Nedelea: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Nedelea – DJ 720: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5

DJ 145: DJ 101P (Călineşti) – Măgureni (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 146: DN 1B (Loloiasca) – Tomşani – Măgula – DN 1D (octombrie 2012): stare acceptabilă, denivelări (după Tomșani stare bună), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 147: DJ 100B (Drăgăneşti) – Hătcărău – DJ 100B (Gherghiţa) (octombrie 2012): stare bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 148: DN 1D (Ciorani) – Gară Ciorani (octombrie 2012): stare bună, asfalt vechi, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 149: DJ 102K (Fântânele) – Conduratu – DJ 102D (Baba Ana) (octombrie 2012): stare acceptabilă în Fântânele, apoi stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 155: DN 1 – DJ 102 (Păuleşti) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 156: DN 72 – DJ 140 (Strejnic) (septembrie 2012): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 201A: Limita Jud. Ialomiţa – Cioranii de Jos (DN 1D) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 205G: DJ 101R (Câmpina) – Cornu de Jos – Cornu de Sus – DN 1 (octombrie 2012): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 206: DJ 101R (Breaza) – Gura Beliei – Plaiu – Talea (noiembrie 2012): 

DJ 101R – Gura Beliei: neasfaltat. Nota 3



Gura Beliei – Talea: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5

DJ 207: DN 1 (Nistoreşti) – Vistieru – Şotrile – DJ 102I (Câmpina) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 11

DJ 214: DJ 100E (Telega) – Brebu – Pietriceaua – DJ 101T (Aluniş) (octombrie 2012): stare bună (exceptand versantul dinspre Pietriceaua spre Aluniș pavat cu plăci de beton degradate), fără marcaje, o bandă pe sens.Nota 7 DJ 215: DN 1 – Lilieşti – Bordeni – DJ 100D (Scorţeni) (octombrie 2012): stare foarte bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5 DJ 216A: DJ 101T (Livadea) – Ştefeşti – DJ 102 (Slănic) (octombrie 2012): 

Livadea – Ştefeşti: stare acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6



Ştefeşti – DJ 102: neasfaștat. Nota 3

DJ 217: DN 1A (Lipăneşti – Zamfira) – DJ 102 (octombrie 2012): stare acceptabilă, denivelări, porțiuni peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6 DJ 218: DJ 102 (Dumbrăveşti) – Vâlcăneşti – Cosminele (octombrie 2012): stare bună, porțiuni cu denivelări și peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5 DJ 219: DJ 100N (Teişani) – Olteni – Vălenii de Munte – Predealul Sărari – DJ233 (Ariceştii Zeletin) (octombrie 2012): 

DJ 100N – Predealul Sărari: stare acceptabilă, denivelări, porțiuni peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6



Predealul Sărari – DJ233: neasfaștat. Nota 3

DJ 230: DJ 102B (Drajna) – Ceraşu (octombrie 2012): stare bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 231: DN 1A (Măgurele) – Gornet Cuib – Păcureţi – DJ 102M (Bălţeşti) (octombrie 2012): 

DN 1A – Gornet Cuib: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7



Gornet Cuib – Păcureţi: nu avem date.



Păcureţi – DJ 102M: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7

DJ 232: DN 1A – Boldeşti Scăeni – Seciu – DJ 102E (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 233: DJ 100M (Şurani) – Ariceştii Zeletin – DJ 100M (Gogeasca) (octombrie 2012): 

DJ 100M – Ariceştii Zeletin: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5



Ariceştii Zeletin – DJ 100M: neasfaștat. Nota 3

DJ 234: DJ 102C (Apostolache) – Chiojdeanca – Nucet – Salcia – DJ 102C (Sângeru) (octombrie 2012): 

Apostolache – Chiojdeanca: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5



Chiojdeanca – Salcia: neasfaltat. Nota 3 12

Salcia – DJ 102C: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5



DJ 235: DJ 102C (Şofronia) – Lăpoşel – Lapoş (octombrie 2012): stare mediocră, o porțiune neasfaltată în Lăpoșel, fără marcaje, o bandă pe sens, dar și porțiuni înguste. Nota 5,5 DJ 236: DN 1B (Bucov) – Parcul Bucov – DN 1A (Pod Blejoi) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 238: DJ 102C (Sângeru) – Tătaru – Malu Roşu – DJ 102K (Fântânele) 

Sângeru – Malu Roşu: asfaltat în Sângeru, în rest nu avem date.



Malu Roşu – Fântânele: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8

DJ 239: DN 1A (Măneciu Pământeni) – DJ 230 (Ceraşu): nu avem date. DJ 250: DJ 102E (Bucov) – Balaca – Scăeni – DJ 232 (Boldeşti-Scăeni) (noiembrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 710: Limita Jud. Dâmboviţa – Adunaţi – Surdeşti – Irimeşti – Breaza (DJ101R) (noiembrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 DJ 713: DN 71 – Sinaia – Cabana Piatra Arsă (octombrie 2012): stare foarte bună, covor asfaltic, marcaje, drum mai îngust, fără parapeți, trafic intens în weekend și mai lejer în timpul săptămânii. Nota 8 DJ 713B: DJ 713 – Piatra Arsă – Cabana Miorița: nu avem date. DJ 720: Limita Jud. Dâmboviţa – Diţeşti – Filipeştii de Pădure – Călineşti – Floreşti – DN 1 (septembrie 2012): stare foarte bună, covor asfaltic, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8 DJ 720D: DJ 101I (Diţeşti) – Limita Jud. Dâmboviţa (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7 Drumuri Naţionale Europene: 

E 60 - DN 1- 100 km (Sighisoara-Brasov-Sinaia)



E 577 - DN 1B - 43 km.

Drumurile Comunale Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 765 km, conform anexei nr. 2, din care: 

33,5 km drumuri de asfalt tip beton



13 km drumuri de beton de ciment;



4 km drumuri cu pavaj;



343,5 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;



270 km drumuri împietruite;



101 km drumuri de pământ.

13

În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de aproximativ de 765 km, conform studiilor efectuate , situaţia se prezintă astfel: - stare foarte bună/bună de viabilitate: 31,11% - drumuri judeţene în lungime de aproximativ 238 km; stare mediocră de viabilitate: 21,18% - drumuri judeţene în lungime de aproximativ 162 km; stare rea de viabilitate: 41,63% - drumuri judeţene în lungime totală de aproximativ 318,5 km; - stare impracticabilă: 6,08% - drumuri judeţene în lungime totală de 46,5 km. DC52-Moară Albinari -centru Ariceşti (primărie)-DJ 233 DC 160- DJ 233 – limita administrativă dintre comunele Ariceştii Zeletin şi Cărbuneşti

Reteaua de cai rutiere Judetul Prahova Cateva statii din Sinaia -Statie taxi la iesirea din gara -Cota 1400-Sinaia-spre Cota 1400 urca microbuze,statia de plecare a masinilor se afla pe str. Manastirii, linga Cimitirul eroilor; Autogara “Gara CFR” Sinaia; Statia Furnica; Statia Parc-catre telegondola Sinaia; Statia MEFIN; statie transport in comun la iesirea din gara.

14

CAPITOLUL 2 ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC 2.1. Potentialul turistic natural: relief (suport material, atractie turistica (forme si peisaje geomorfologice), monumente naturale si rezervatii naturale.

Inzestrata cu un potential turistic de exceptie, in care se incadreaza diverse si spectaculoase forme de relief armonios imbinate, bucurandu-se de o clima favorabila practicarii turismului in tot cuprinsul anului, cu o flora si o fauna bogata, cu numeroase monumente istorice de arta si arhitectura, Sinaia poate satisface prin turismul montan, balneoclimateric, cultural, cerintele diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale.Varietatea si bogatia resurselor turistice naturale si antropice confera Sinaiei mari disponibilitati pentru turism. Acest lucru s-a reflectat in evolutia bazei materiale care a cunoscut o dezvoltare rapida in decursul timpului, crescand gradul de confort prin renovarea vilelor si caselor de odihna. Sinaia dispune de o asezare si de o pozitie exceptionala fata de zona muntoasa. Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale, constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezinta orasul Sinaia. Potentialul turistic legat de relief, ofera urmatoarele destinatii turistice: drumetii montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoastere stiintifica. Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu : unitati, tipuri si forme de relief, tipuri si subtipuri climatice, ape de suprafata si subterane, etaje de vegetatie sau asociatii vegetale, incluzand si modificarile impuse de interventiile antropice care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic. Muntii Bucegi, care prin configuratia lor generala constituie baza potenţialului turistic natural:  structura geologica variata care a generat tipuri specifice de relief (structural, petrografic);  altitudini cuprinse intre 1000-2500 m alt., ce explica accesibilitatea, pretabilitatea lor pentru diferite forme de turism, alpinism,drumetii, sporturi de iarna, climoterapie;  alternanta aproape continua intre inaltimile montane si unitatile depresionare sau culoarele de vale, care sporesc pitorescul peisajului montan;

15

 climatul alpin si montan prin parametrii sai meteorologici ofera posibilitatea practicarii turismului pe tot parcursul anului. Persistenta stratului de zapada, a calmului atmosferic din zonele depresionare, aerul ozonat, gradul inalt de insorire sunt elemente benefice pentru turism;  o bogata retea hidrografica, o gama larga de izvoare minerale diversifica activitatile turistice;  multitudinea etajelor de vegetatie si bogatia speciilor faunistice. Analiza sistemului montan romanesc releva faptul ca muntii Bucegi sunt munti cu potential deosebit de complex (Florina Bran, 1998). - Rezervatia Arinisul cu o suprafata de 1,4 ha aflata in cartierul Cumpatu pe malul stang al Prahovei. Aici este pus sub ocrotire arinul alb (Alnus Iucana). Cercetarile efectuate au dus la identificarea a 173 de specii apartinand unui numar de 42 de familii predominand speciile lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix Purpurea). - Rezervatia principala din Bucegi. Cea mai extinsa si mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita rezervatie principala din Bucegi dateaza din 1935 si are o suprafata de cca 6.680 ha. La 8 km de Sinaia, pe drumul Sinaia — Moroeni, in prelungirea muntelui Paduchiosu, se afla saua denumita Plaiul Hotilor ,unde apar roci argilo-marnoase cenusii-galbui, marne tari, foioase, cu resturi de plante incarbonizate, conglomerate cu blocuri de calcar titonic cu bogat „fauna de Stramberg" si sisturi argilo-marnoase dure, cu vine de calcit, apartinand stratelor superioare de Sinaia. Intreaga suprafata de 6 ha a fost pusa sub ocrotire pentru a evita pericolul de exploatare a blocurilor de calcar, fiind declarata rezervatie geologica. -Spre Cascada Urlatoarea, la vest de Poiana Tapului, pana la Sinaia, pe pantele domoale de la baza abruptului prahovean al Bucegilor a fost construita o rezervatie forestiera pentru protectia unor brazi cu peste 50m inaltime si cu tunchiul gros de 1-1.30 m, in varsta de 300400 ani, precum si a unor fagi de 45 m inaltime si peste 1 m grosime. Tot rezervatie forestiera (semincera) este si padurea Glodeasa de pe Valea Doftanei. Mentionam existenta unei statiuni de plante termofile: iedera alba (Daphne blagayana) declarata monument al naturii si liliacul salbatic (Syringa vulgaris) in zona stancilor calcaroase de la Sfanta Ana langa Sinaia. Forme deosebit de atragatoare, cu valoare stiintifica dar si peisagistica, se inalta in Bucegi — stancile cu forme atat de curioase, rezultate ale actiunii eoliene, denumite Babele, Sfinxul. Pentru frumusetea si valoarea lor de unicat au fost propuse pentru a fi declarate monumente ale naturii. 16

În orașul Sinaia se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național: 1. Cazinoul Sinaia (1912–1913); 2. Hotelul Caraiman (1911); 3. Vila Alina Știrbei (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia) 4. Vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi între 1918–1939); 5. Ansamblul gării Sinaia, format din gara regală (1870) și gara de călători (1930– 1940); 6. Casa istoricului Nicolae Iorga (1918); Hotel „Furnica” (sfârșitul secolului al XIXlea); 7. Hotel „Palace” (1911–1912); 8. Vila Take Ionescu (începutul secolului al XX-lea); 9. Casa compozitorului George Enescu (1923–1926); 10. Mănăstirea Sinaia (1690–1695), ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând, 11. Ansamblul castelului Peleș (1873–1883), format din castelul propriu-zis,castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fostă moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casa Veche, vila Casa Nouă, vilele A, B și C, și parcul. Tot de interes național sunt și monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central „Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor din Primul Război Mondial (începutul secolului al XX-lea) și Cavoul lui Take Ionescu (1922) aflat în incinta veche a mănăstirii Sinaia. Pe lângă acestea, lista monumentelor istorice din județul Prahova mai cuprinde și multe alte obiective din oraș clasificate ca monumente de interes local: șaizeci și trei de monumente de arhitectură (diverse case și vile) și un monument memorial sau funerar (crucea de mormânt a lui Badea Cârțan — 1911). Climatul muntilor inalti si mijlocii prezenti in zona are un caracter tonico-stimulent; aerul, la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanti atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa, puternic ionizat, cu valente bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete are, de asemenea, un rol terapeutic deosebit. Calitatea climatului local constituie deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament sanatorial din orasul Sinaia, alaturi de resursele hidrominerale.

17

Cura Balneara. In statiunea Sinaia exista o bogata traditie in tratarea diferitelor maladii. Astfel, inca de la infintarea Manastirii, in cadrul ei se efectuau tratamente pentru cei bolnavi. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a infiintat in Sinaia Sanatoriul Balnear de nevroza (1960). Acesta functioneaza astazi sub denumirea de Policlinca Balneara, in incinta Hotelului Paltinis, avand o larga arie de activitate. La noul Hotel Mara, actualmente Holiday Inn, in anul 1996, s-a dat in folosinta o moderna baza de tratament, dotata cu aparatura medicala de inalta performanta. Primul factor de cura in statiune este climatul subalpin ionic, stimulant, cu o actiune specifica, pe fondul unei presiuni atmosferice scazute. Lipsa vanturilor puternice, a variatiilor mari de temperatura, la care se adauga aeroionizarea puternica, determinata de versantii padurosi din jurul statiunii, constituie factori de mare insemnatate in tratament. Elementul terapeutic cel mai important il constituie bioclimatul tonic stimulant, aer lipsit de pulbere (praf) si alergeni, bogat in radiatii ultraviolete si cu o accentuata ionizare negativa. Un al doilea factor natural terapeutic este apa minerala a izvorului 'VALEA CAINELUI' apa minerala sulfuroasa, bicarbonatata, oligominerala, in curs de a fi captata si deci folositoare in scop terapeutic pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului digestiv, boli hepato-biliare si ale cailor urinare. In prezent, principalele afectuni ce beneficiaza de tratament la Sinaia sunt: 1. Nevrozele (toate formele) atat de raspandite in acest sfarsit de secol dominat de suprasolicitare, de stress cotidian profesional, social, familial si cateodata de incompletitudine a omului in aspiratiile sale - cura antistress. 2. Boli endocrino-metabolice o

hipertiroidia;

o

dislipidemiile inclusiv arterioscleroza;

o

diabetul zaharat;

o

obezitatea - cura de slabire.

3. Boli cronice ale aparatului respirator o

bronsite cronice;

o

astmul bronsic;

o

emfizemul pulmonar.

4. Hipertensiunea arteriala st. 1 tulburari ale circulatiei cerebrale si periferice. La aceste patru grupe de afectiuni se pot trata cu bune rezultate si anumite maladii asociate, precum: 

boli reumatismale cronice neevolutive (artroze, spondiloze, sciatica vertebrala); 18



afectiuni cronice de neuron periferic. Tratamentul este complex, individualizat si se aplica totdeauna dupa consultatia de

specialitate si eventual, investigatiile necesare. In afara factorului climatic amintit, tratamentul acestor afectiuni se face si cu ajutorul acestor agenti naturali sau fizici, concentrati in stabilimentul de cura balneara care este in hotelul 'Paltinis'. In complexele de tratament care se aplica, se pot enumera succint cateva din procedurile cele mai importante si mai eficiente: Proceduri (metode) de hidroterapie (cu ajutorul apei) 

bai cu plante medicinale;



bai cu esenta de brad, cu un bun rezultat calmant, sedativ si antialgic;



bai carbogazoase (CO2) si cu bule de aer, eficace in tratamentul nevrozelor, al hipertensiunii arteriale si al dereglarilor circulatorii;



bai cu peria, avand un efect stimulativ, reconfortant, activand circulatia sangelui si eficace in obezitate;



dus scotian, dus sub apa, afuziuni alternative. 1. Proceduri (metode) de electroterapie Se aplica o gama intreaga de proceduri actionand ca un tratament complementar celui de hidroterapie: o

unde scurte;

o

galvanizari;

o

solux si infrarosii;

o

curenti diadinamici;

o

tens;

o

curenti interferentiali;

o

curenti cu impulsuri;

o

ultraviolete;

o

bai galvanice eficace in special pentru stimularea circulatiei periferice;

o

ultrasunete.

MAGNETODIAFLUX, o inventie romaneasca, adoptata de altfel si de catre clinici din Germania si Italia, este un excelent mjiloc sedativ al organismului pentru combaterea dereglarilor de somn si a nervozitatii. Principiul de functionare al acestui aparat consta in punerea organismului uman intr-un camp magnetic conectat la un circuit electric.

19

2. Masaj partial sau general, extraordinar de apreciat cu multiplele sale indicatii in diferite maladii organice, stimuland circulatia si de asemenea, relaxarea, tonifierea musculaturii. 3. Termoterapia (impachetari cu parafina) cu rezultate pozitive cateodata chiar spectaculoase la anumiti pacienti cu boli reumatismale cronice neevolutive. 4. Gimnastica medicala si de recuperare functionala in diferite programe medicale, individualizate sau pe grupe de afectiuni, in sala sau in aer liber, asociata plimbarilor in aer liber, curei de teren, aeroterapie. 5. Psihoterapie, discutii cu pacientii in legatura cu sanatatea lor fizica si psihica, ajungand pana la metode mai complexe cum ar fi training-ul autogen (autotraining Schultzer). 6. Dietoterapia, acolo unde este indicat se prescriu regimuri dietetice pentru eventualele boli organice sau pur si simplu regimuri de protectie, de dezintoxicare. 7. In cadrul clinicii balneare Sinaia functioneaza si o sectie exterioara dependenta de Institutul National de Geriatrie si Gerontologie Bucuresti in cadrul careia se aplica faimoasa 'Terapie Aslan' cu ajutorul celor doua produse 'ASLAN' medicamentoase originale romanesti 'GEROVITAL H 3' si 'ASLAVITAL' realizate de cea care a fost eminentul profesor dr. Ana Aslan. Sunt de acum binecunoscute indicatiile de tratament si efectele benefice ale celor 2 produse medicamentoase.

2.2. Potential turistic antropic Potentialul turistic antropic s-a conturat in timp istoric, imbogatindu-se treptat in urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori „imbogatindu-si” mediul artificial in concordanta cu cresterile pretentiilor sale de cultura si civilizatie. Desi marea parte a obiectivelor turistice antropice au fost ridicate de om in alte scopuri, ele au ajuns in aceasta ipostaza de „potential turistic” treptat, iar in societatea moderna si contemporana fenomenul s-a amplificat, astfel incat in perioada actuala asistam la o crestere numerica fara precedent a fondului turistic antropic si o diversitate pe unitatea de suprafata. Principalele insusiri, atribuite ale componentelor antropice, prin care acestea isi definesc atractivitatea sunt: - unicitatea, singularitatea, insusire a obiectivelor antropice care sporeste atractivitatea turistica, fie ca este vorba de un produs unicat ,fie de un produs ajuns unicat datorita mentinerii in timp;

20

- dimensiunea iesita din comun a obiectivelor antropice este un atribut care polarizeaza atentia si interesul turistilor; - ineditul este si el o sursa de atractie care rezulta din natura materialului de constructie, culoarea specifica, amplasarea in locuri insolite, arhitectura deosebita; - vechimea unor obiective trezeste de asemenea, interesul turistilor, fie ca sunt obiective prezente in muzeu, fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica diseminate in spatiul geografic romanesc.

Muzee Complexul Peles – ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un loc deosebit de pitoresc, reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei. Castelul Peles – a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca resedinta de vara; dupa moartea acestuia (1914) devine muzeu. Constructie monumentala, in exterior castelul este realizat in stilul Renasterii germane; in interior cele circa 160 de incaperi au stiluri variate (Renastere germana, italiana, engleza, baroc german, Rococo francez). Prin amenajarile de dupa 1900, resedinta a fost supraanaltata cu un etaj, de

asemenea si turnul principal. In forma sa finala, cladirea cu o suprafata de 3.200 mp, are de 160 de camere si peste 30 de bai. Intr-una din incaperile castelul e adapostita una dintre cele mai importante colectii de tablouri din Europa si o bogata colectie de arme, cu peste 4.000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Frumusetea si bogatia lemnariei sculptate 21

si vitraliile colorate obtin pe drept admiratia vizitatorilor. Castelul Peles se viziteaza in procent de 35 %. Holul de onoare, o sala de receptie realizata in anul 1911 de Karel Liman dintr-o fosta curte interioara este bogat ornamentata in lemn si e acoperita din vitralii. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, iar sala de consilii, in 1914. ”Sala Florentina“, ”Marele Salon“ sunt decorate in stilul neorenasterii italiene; sala de teatru in stilului Ludovic XIV are 60 de locuri si loja regala. Apartamentul imperial a fost amenajat in 1906, in stilul Maria Thereza pentru vizita imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef. Dupa abdicarea Regelui Mihai, in 1947, castelul Peles a intrat in circuitul turistic, iar celelate cladiri au fost folosite de oamenii de cultura ai vremii .

Pelisor - Castelul Pelisor a fost construit intre anii 1889 si 1903, de regele Carol I si era destinat viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Pana la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la Foisor. Pelisor are doar 99 de incaperi, fata de Castelul Peles cu 160 de incaperi. Intrega casa a fost decorata pentru a fi o resedinta prezidentiala si poarta amprenta unei personalitati puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat dupa planurile si desenele reginei, cu mobila sculptata in lemn de tei aurit. Tot dupa planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de Aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei intrucat era emblema Scotiei, locul natal 22

al ei. Aici au crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei si Printul Nicolae.

Din 1993, vizitatorii au avut prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria, precum si micuta Capela bizantina amenajata in interiorul cladirii. Corpul de Garda – a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane. Economat – a fost construit initial ca o casa modesta; a fost refacut ulterior – Stilul de Burg german; actualmente este hotel. Foisor – (casa de vanatoare) a fost construit odata cu castelul; dupa un incendiu devastator (1931), a fost refacut la ordinul lui Carol al II-lea. Casa de vanatoare, cu 43 de camere, a fost o casa indragita de toti regii Romaniei. A fost terminata inaintea Castelului Peles, drept urmare aici a stat Regele Carol I si Regina Elisabeta pana la terminarea castelului si tot aici a stat si Rege Ferdinand cu Regina Maria pana la terminarea Pelisorului. Chiar si 23

Carol al II – lea a locuit aici, in perioada 1930-1940, atata timp cat a fost Regele Romaniei. Insa actuala cladire nu este cea de atunci. Chiar sub domnia lui Carol al II-lea a izbucnit un incendiu, casa a ars si a fost reconstruita in perioda 1932-1933. In anii dictaturii comuniste a fost completata cu inca o aripa, reunind astfel o serie de birouri, saloane si sufragerii elegante, precum si o sala de teatru. Astazi se afla in domeniul public al statului si este destinata exclusiv activitatii de prezentare si protocol. Nu este vizitabila !

Manastirea Sinaia – dupa trei sute de ani de existenta, monumentul continua sa vegheze

orasul

care-i

poarta

numeBiserica mica – a fost ctitorita de marele spatar Mihai Cantacuzino – 1695; acesta ii da numele Sinaia dupa cel al manastirii Sinai unde a fost in pelerinaj. Potrivit unei insemnari in limba slavona, pe un codice de la Manastirea Sfantul Sava, din Palestina, “in anul 1682, luna aprilie, 26, se aflau aici doamna Ilinca, mama voievodului cu fiul sau Mihai Spatarul si fiica sa Stanca “. Dintre toate asezamintele religioase din acea regiune, Mihai Cantacuzino a ramas impresionat, mai ales, de Manastirea

24

Sinai. Picturile Bisericii Mici au fost realizate de renumitul Parvu Mutu –Zugravu (16571735). Biserica mare – a fost zidita sub staretii Ioasaf si Paisie intre 1843-1846 (domnia lui Bibescu Voda). Este primul lacas de cult din Romania iluminat electric. Muzeul Manastirii Sinaia – este primul muzeu religios din tara, construit in anul 1895 cu ocazia bicentenarului manastirii. Clopotnita – a fost construita in anul 1892; clopotul este adus de la turnul Coltea din Bucuresti si a fost turnat (1775) si returnat (1914), cantarind 1.700kg. Mormantul lui Tache Ionescu – cunoscut om politic, nascut la Ploiesti, acesta si-a dedicat intreaga sa activitate reantregirii neamului.

Case-Memoriale Casele memoriale dovedesc prezenta unor oameni de seama la Sinaia : Casa George Enescu-Vila Luminis, realizata inr-un stil autentic romanesc a fost folosita de George Enescu ca loc de odihna. Dupa parasirea definitiva a patriei, determinata de evenimentele politice din anul 1946, prin actul de donatie semnat la Paris, in anul 1947, vila Luminis urma sa devina un asezaamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artisti romani si straini. Dupa o perioada de restaurare inceputa in 1990, vila Luminis a intrat in circuitul muzeal national, sub denumirea de Casa Memoriala George Enescu. In incaperile de la etaj se reunesc in mod armonios elementele ornamentale si de mobilier in stil Bidermayer. Numeroasele piese de valoare din cristal, portelan, metal sau ceramica dau stralucire interioarelor. In salon se pastreaza pianul maestrului, un Ibach, facut la Lausanne. La Sinaia s-au compus Rapsodiile romane, Concertul pentru pian, vioara, violoncel nr.1 in RE major, Opus 16 si numeroase sonate. Aici, in vila Luminis, in anul 1927 a luat lectii la vioara timp de doua luni, Yehudi Menuhin. Etajul masardat a fost adaugat de arhitectul casei, Radu Dudescu, pentru a echilibra verticalitatea turnului in ansamblul vilei si a devenit locul preferat al maestrului pentru activitatea muzicala. In camerele mansardei este astazi prezentat materialul documentar legat de viata si activitatea lui George Enescu. Tot din salon se patrunde in camera sotiei lui 25

George Enescu, Maria Cantacuzino-Enescu, unde ambianta tradeaza spiritul electric al acesteia. In schimb, camera maestrului se remarca prin intimitate si este mobilata intr-un stil autentic romanesc. Spatiile de la parterul vilei au fost destinate personalului de serviciu, dar tot aici se afla camera pentru oaspeti. Bustul din marmura a lui George Enescu aflat la intrarea in vila este realizat de sculptorul Ion Irinescu. Aici l-a vizitat si s-a instruit tanarul, apoi viitorul celebru violonist Yehudi Menuhin. Casa Nicolae Iorga – str. Ghe. Doja nr.1; Casa Anastasie Simu – mare iubitor si colectionar de arta romaneasca - str. M. Kogalniceanu nr.68.

GARILE REGALE Sinaia este singurul oras din Romania care se mandreste cu 2 gari regale. Cea veche a fost construita in anul 1886 de directia generala a Cailor Ferate Romane pentru regele Carol I. In aceasta gara oprea si opreste din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei se afla o placa comemorativa in amintirea primului ministru roman Ion Gheorghe Duca ,asasinat de legionari in anul 1933. Era fiul lui George Duca, cel care fusese multi ani director general al Cailor Ferate Romane. Cealalta gara a fost construita intre 1938-1940 la comanda regelui Carol II, dupa planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Romane, Opera Timisoara si Palatul CFR Bucuresti. Este o cladire din piatra care poarta insemnele regale ale lui Carol II (dublul CC care se vede si astazi pe clanta usilor) si a fost rezervata exclusiv familiei regale si a oaspetilor ei. Constructia avea si o remiza pentru adapostirea trenul regal. In salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se gaseste o pictura murala patrata de 5,50 m care reprezenta o vanatoare domneasca, cu 8 personaje in marime naturala. Fresca realizata de Dimitrie Stiubei are si o inscriptie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil. Traditia culturala a orasului Sinaia s-a conturat odata cu construirea Ctitoriei Cantacuzino, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul initierii unei serii 26

de activitati culturale prin infiintarea unor institutii de profil : ” Casa de Citit “, ”Cercul Cultural

Cantacuzino“ etc.

Mihai

De asemenea, datorita renumelui sau de “Perla Carpatilor “ , Sinaia a atras numeroase personalitati ale vietii culturale, care au vizitat localitatea ca turisti sau au locuit aici si au creat, inspirati de frumusetea locului : V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales Sinaia pentru odihna dar si pentru creatie, a condus mai tarziu la organizarea unor manifestari devenite traditionale, dintre care se pot mentiona : - din anul 1959 – la Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucuresti, cu participare internationala ; - anual are loc Festivalul International de Chitara Clasica, care se desfasoara atat la Cazinoul Sinaia cat si in sala de concerte a Castelului Peles. Cazino-Sinaia Cazinoul

din

Sinaia

construit la initiativa lui Carol I, a fost proiectat de arhitectul Petre Antonescu care a si supravegheat lucrarile

incepute

in

1912.

Inaugurarea a avut loc un an mai tarziu, iar la grandioasa serbare cu focuri de artificii a participat si compozitorul George Enescu. Primul

actionar

al

cazinoului a fost baronul de Marcay, cel care detinea cota-parte si din cazinoul din Monte Carlo. De fapt, se pot observa multe asemanari intre cele doua cladiri. Cazinoul beneficia de curse speciale de trenuri, care au adus jucatorii din tara si din strainatate.

27

A

devenit

atractia

principala a orasului, unde se organizau

serbari

si

reprezentatii, zilnic cca. 800 de oameni ii treceau pragul si parea ca nimeni si nimic nu va opri aceasta afacere stralucita. Insa, daca in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost inchis doar pentru o perioada scurta, in 1947 portile sale s-au inchis definiv. Din 1955 superba cladire a fost folosita drept Casa de cultura, cu biblioteca si cercuri artistice. Totusi, recunoscandu-i gradul de eleganta au fost organizate aici spectacole de teatru, folclor si concerte deosebite. In 1975 cladirea a fost renovata si salile au fost folosite pentru reuniuni internationale si banchete la nivel de sefi de stat. Astazi functioneaza aici un modern centru de conferinte, dispunand de dotari tehice performante.

2.3. Regionarea turistica

Desi notiunile de zona si regiune sunt asemanatoare, ambele definind unitati teritoriale functionale, ele se deosebesc in primul rand prin faptul ca regiunea cuprinde in limitele sale arii mai vaste in limitele carora fenomenul turistic se desfasoara in intreaga sa complexitate. In cazul zonei se consolideaza un singur sistem functional cu un grad ridicat de specializare, iar in cazul regiunii apar o serie de sisteme functionale, diferite unele de altele(sau, atunci cand au trasaturi comune, sunt distantate intre ele), dar toate avand ca numitor comun satisfacerea complexa a cererii turistice. Cele mai importante obiective turistice sunt Castelul Peleș, Pelișorul, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul Sinaia, dar şi Casa Memorială "George Enescu". În detaliu o să vă povestesc despre următoarele:

28

Muzeul de trenuleţe

Muzeul de trenuleţe Sinaia se află în imediata apropiere a gării din Sinaia. În interior poţi vedea o colecţie de minitrenuleţe, locomotive vechi, ceasuri, telefoane şi alte obiecte din patrimoniul CFR. Cea mai importantă piesă cu care se mândreşte muzeul este o limuzină Mercedes care merge pe şine.

Casa Nicolae Iorga

29

Casa lui Nicolae Iorga a fost construită în anul 1918, la intersecţia dintre străzile Calea Codrului şi Gheorghe Doja din cartierul Furnica. Este realizată în stil românesc, după planurile arhitectului Bortonovski.

Parcul Dimitrie Ghica Gradina datează încă din 1881 şi a fost amenajată de arhitectul peisagist elveţian Eder. Principalul obiectiv din parc este o bancă ce datează

din

1905,

construită de Carol I. Tot aici se poate vizita Muzeul Rezervaţiei Naturale Bucegi şi o elegantă clădire a fostului cazino. Sfinxul din Bucegi

Denumirea de "Sfinx" este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu asemănărea Sfinxului Egiptean. Se presupune că sculptura de 8 metri înălțime și 12 metri lățime a fost făcută de natură, datorită eroziunii eoliene. Se spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. Poiana Stânii Regale

30

Este un loc care oferă o panoramă superbă

asupra

localităţiilor

Buşteni, Poiana Ţapului şi Sinaia. Se află la baza Pietrei Arse, la altitudinea de 1.285 m. Dacă ajungi până în zonă nu rata Stâncile Franz Joseph, Peştera Bogdan şi Schitul şi Stâncile Sfintei Ana, ce se afla în apropierea poienii. Cetatea Râşnov

La doar 30 de kilometri de Sinaia se află cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate cetăţi ţărăneşti din Transilvania. A fost construită în secolul 13 de către localnici, în scopul de a se apăra de atacurile tătarilor. În prezent, cetatea a fost restaurată şi găzduieşte un muzeu care expune piese de istorie locală: fotocopii de documente, arme, unelte etc. Castelul Iulia Haşdeu La aproximativ aceeaşi distanţă ca şi cetatea Râşnov faţă de Sinaia se află localitatea Câmpina, ce găzduieşte Castelul Iulia Haşdeu. Castelul a fost ridicat cu aproximativ 120 de ani în urmă, de Bogdan Petriceicu Haşdeu, în memoria fiicei sale, care a murit la vârsta de 18 de ani de tuberculoză.

31

CAPITOLUL 3 STADIUL VALORIFICĂRII POTENTIALULUI TURISTIC 3.1. Structuri de primire turistica de agrement ,agrement sportiv si divertisment cultural /structuri de primire turistica de cazare:tipuri de unitati-hoteluri si unitati similare,complementare,categorii de confort,nr de locuitori,coeficient de utilizare,distributie in teritoriu.

Capacitatea de gazduire a statiunii a crescut substantial prin construirea de hoteluri : “Montana”, (1975), “Sinaia” (1976), “International“ (1983). S-au dat in functiune hanurile”Izvorul Rece” si “Vadul Cerbului”, precum si o pensiune corespunzatoare la casa de creatie de la “Cumpatu”. De asemenea, au fost extinse cabana si terasa “Cumpatu”, complexul “Vanatorul”, precum si clubul microstatiunii “Cumpatu”. Importante lucrari de amenajare si conservare au mai fost realizate in perioada anilor 1980–1984 in zonele Peles si Furnica. Statiunea dispunea in 1985 de peste 5000 locuri de cazare in hoteluri, vile si case de odihna. Dintre marile realizari ale statiunii se poate aminti telefericul, care a deschis o noua cale catre Bucegi, telecabina care functioneaza din 1970. Dupa revolutia din decembrie 1989, turismul romanesc si implicit a regiunii analizate, s-a inscris pe calea reformei economice, de tranzitie spre economia de piata, cocretizata in privatizarea intreprinderilor si unitatilor de turism, descentralizarea si autonomia acestora, devenite societati comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Treptat, din 1991 aceste societati se transforma in societati pe actiuni cu raspundere limitata, in nume colectiv, aliniindu-se in acest fel la structurile existente in tarile cu turism dezvoltat. Restructurarea turismului este un proces profund, la desavarsirea caruia participa din plin administratia nationala de turism, cat si investitori romani si straini. Tot din 1991 s-a trecut la clasificarea pe stele a unitatilor turistice de cazare si de alimentatie publica, in conformitate cu standardele si cu criteriile stabilite in acest sens pe plan intern. Oferta turistica este completata de baza tehnico–materiala specifica (baza de cazare si agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de infrastructura generala. Toate acestea au determinat ca si in statiunea Sinaia sa apara o serie de modificari, in 2007 prezentand urmatoarea situatie: 

Unitati de cazare = 90



Numar de locuri – unitati de cazare = 4.165 32



Hoteluri = 16



Numar de locuri - hoteluri = 2.590



Moteluri = 1



Numar de locuri - moteluri = 239



Cabane = 7



Numar de locuri - cabane = 245



Tabere scolare = 1



Numar de locuri - tabere = 80



Numarul mediu anual de turisti = 200.000



Gradul mediu de ocupare turistica = 75 %

Potentialul turistic constituie intr-adevar oferta turistica primara (potentiala), care impreuna cu structurile turistice existente (structura de primire si infrastructura specifica) alcatuiesc oferta turistica reala sau patrimoniul turistic, la acestea adaugandu-se nu in ultimul rand si factorii generali ai existentei umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea si calitatea serviciilor prestate pentru buna desfasurare a activitatilor turistice. Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe plan international (“Palace”, “Caraiman”, “International”, “Holiday Inn”, “Vila Cocora”). Spatiile necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor pe diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turística o categorie aparte o constituie resursele naturale amenajate si utilizate de om: - Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2.030 m) : 

Versantul Vest – (Versantul de vest) – echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si intinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra).



Versantul Est – (Versantul de Est) – (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei; avand pante abrupte

33

este

marcata

cu

culoarea

neagra.

Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor avansati si foarte avansati. Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat, dar in prezent scoaterea din functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile si se poate spune ca frecventarea lor este marginala. Sinaia ofera turistilor numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite. Partii pentru incepatori Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate usoara, cu lungimea de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m ; Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile « Vanturis » (care fac legatura intre Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2.350 m, o diferenta de nivel de 560 m si panta medie de 24,5 %) ; Partia « Piramida » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8 %) ; Partia « Dorului » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8 %) ; Partia « Fata Dorului » (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1.180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8 %). Partii pentru avansati Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile : 

Partia « Carp » – face legatura intre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2.500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24 % ;



Partia « Papagal » – face legatura intre Tarla si telescaun, are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 35,3 % ;



Partia « 1500 » – are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta medie de 28,9 % ;



Partia « Turistica » – face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2.800 m, o diferenta de nivel de 450 m si panta medie de 16,6 %.

Schi Fond Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomanda partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8.000 m si o diferenta de nivel de 100 m. 34

Sanius Pentru practicarea saniusului exista partia “Drumul Vechi - Cota 1300“ cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob “Furnica-Sinaia” partie amenajata pentru competitii, cu o lungime de 1.500 m si o diferenta de nivel de 30 m. Bob si sanie Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasurau in 1995 pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin – Cota 1400. Partia avea o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire era de 134 m; existau 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane putea atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizau si concursuri de sanie si skeleton. Partia de bob nu mai este operationala din anul 1998 si s-a degradat din ce in ce mai rau, in ciuda repetatelor tentative de a o repune in functiune. Mijloacele de transport pe cablu Statiunea Sinaia dispune de o complexa dotare de mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleschi, babyschi), care faciliteaza atat ascensiunile pe platoul Bucegilor cat si accesul pe partiile de schi

35

Centrul de Informare si Promovare Turistica Asigura legatura indispensabila a statiunii cu turistii, realizand informarea cat mai obiectiva si completa a acestora, precum si activitatea de promovare a destinatiei turistice respective prin toate mediile disponibile. Centrul functioneaza intr-o cladire independenta situata in curtea Primariei orasului Sinaia. In aceeasi cladire isi au sediul si reprezentantul zonal al Autoritatii Nationale pentru Turism, precum si Serviciul Public Judetean de Salvamont. Principalele activitati ale centrului sunt: - informarea turistilor sositi in statiune asupra facilitatilor bazei materiale a statiunii, a posibilitatilor de petrecere a timpului liber, asupra excursiilor ce pot fi realizate in si din zona si asupra oricaror informatii cu caracter turistic – si nu numai–dorite de acestia; -

informarea turistilor care nu se afla in statiune dar doresc sa o viziteze, informare realizata prin toate mijloacele de comunicare: scrisori, telefon, fax, Internet, E-mail, etc.;

-

rezervari de camere in statiune la cererea persoanelor;

-

realizarea si distribuirea de materiale promotionale si informative pe diverse suporturi (tiparituri, CD, DVD, etc.);

-

tiparirea de monografii, materiale de specialitate, carti, reviste cu caracter informativturistic, ziare, etc.;

-

transmiterea de informatii cu profil turistic touroperatorilor si agentiilor;

-

participarea la targuri si expozitii cu profil turistic in tara si in strainatate;

-

colaborarea cu toate unitatile de turism din statiune, cu centre similare din tara si din strainatate in vederea organizarii schimburilor de informatii;

-

asigurarea animatiei turistice necesare, prin intermediul specialittilor (scoli de schi, parapanta, alpinism, drumetii etc);

-

asigurarea consultantei de specialitate pentru detinatorii de baza materiala;

-

realizarea de campanii promotionale, conferinte de presa ocazionate de lansarea noilor produse turistice, activitati de relatii publice;

-

organizarea si gestionarea de evenimente cu scop promotional (festivaluri, seri turistice etc.) pentru zona Sinaia;

-

promovarea statiunii prin mediul Internet;

-

organizarea – in colaborare cu diverse unitati de invatamant turistic de cursuri de training si pregatire pentru angajatii si managerii din turismul sinaian; 36

-

orice alte activitati cu caracter promotional si informativ.

Baza tehnico-materiala a turismului - alaturi de potentialul turistic, aceasta contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al unei zone. Ca parte esentiala a “ofertei turistice secundare“ (Snak O. 1971) baza tehnico-materiala polarizeaza proportional cu marimea, functionalitatea, gradul de modernizare si integrarea in spatiu a fluxurilor turistice mai puternice sau mai reduse si concura la amenajarea turistica a teritoriului. Baza materiala cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentatie, pentru recreere si tratament, distractii si sport, care reprezinta o premisa a realizarii circulatiei turistice. Baza de cazare este componenta esentiala a oricarei baze tehnico-materiale, cu rol deosebit in sustinerea tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare de la cele clasice (vile, hoteluri) si pana la cele moderne (hanuri, popasuri) adaptate functional unor noi forme de turism de masa cu mobilitate accentuata care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp. Capacitatea actuala de cazare este de aproximativ 4.300 paturi, din care peste 2.590 in 16 hoteluri clasificate intre 1 si 4 stele. Sinaia este o statiune de rangul I, in acceptiunea internationala (conform Studiului pentru turism – 1996). In afara structurilor de cazare, alimentatia publica aferenta turismului, structurile pentru sporturile de iarna si cele de agrement existente in Sinaia confera intr-un mod realist statutul de statiune acestei localitati. Printre multiplele posibilitati de agrement, se numara cele oferite de unitatile hoteliere : piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc. In afara de acestea, Sinaia gazduieste in fiecare an manifestari devenite traditionale, cum ar fi: Festivalul Toamnei, Festivalul International de Chitara Clasica, Festivalul International Tinerii Dirijori, Raliul Automobilelor de Epoca. Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe plan international (Palace, Caraiman, International, Holiday Inn, Vila Cocora). Spatiile necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor pe diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turistica. Pentru perioada premergatoare anului 1990 sistemul economic centralizat a condus la realizarea unor structuri de cazare care nu au tinut cont intotdeauna de fluxurile turistice interne si internationale.

37

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova In acest context, evolutia generala ascendenta a bazei de cazare s-a ajuns ca in anul 1989 sa inregistreze dimensiuni apreciabile (5.000 locuri de cazare).Dupa anul 1990 se declanseaza un fenomen constant de reducere a capacitatii de cazare, scazand in mod cotinuu pana in apropierea anilor 2000.

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova Scaderile evidente s-au inregistrat in cadrul vilelor si cabanelor, unitati destinate in mare masura pentru turistii varstei a treia si a tinerilor amatori de drumetii montane, ambele categorii dispunand in prezent de venituri modeste. Sursa-Directia

Judeteana

de

Statistica Prahova Dupa anul 2000 se remarca o revigorare

38

a

fenomenului,

explicatia constand in : consecventa in aplicarea reformei economice, stabilirea cu certitudine a formei de proprietate, managementul eficient. Diferente clare se pot observa si pe sezoane, astfel incat in sezonul rece gradul de acoperire tinde catre 90 % , date fiind facilitatile naturale si in special cele climatice, in sezonul de vara marcand scaderi pana la 50 %.

Diferentele se pot identifica si pe parcursul zilelor unei

saptamani scotand in evidenta ponderea ridicata a turismului de weekend (pana la 100 % si aproximativ 30 % in cursul saptamanii). Elemente de perspectiva si influenta in teritoriu In abordarea acestui subiect am folosit date provenite de la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului (URBAN PROIECT), Prahova. In acest sens elementele de perspectiva ce insotesc imaginea statiunii Sinaia au in vedere urmatoarele aspecte : Amenajarea teritoriului orasului asigura armonizarea principalelor domenii de activitate cu incidenta asupra utilizarii resurselor naturale si umane, avand ca scop dezvoltarea durabila a teritoriului si localitatilor din apropiere. Realizarea acestui deziderat presupune adoptarea unei strategii globale directionate spre stoparea declinului demografic si relansarea economica. In plan economic si social studiul urmareste: - restructurarea si modernizarea cu prioritate a activitatilor traditionale in economia teritoriului, care valorifica resursele naturale si umane locale; - ameliorarea calitatii vietii populatiei si reabilitarea demografica ; - realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care sa asigure legaturi rapide in teritoriul judetean si national, precum si modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare a localitatii; - protectia si valorificarea durabila a resurselor naturale. In definirea elementelor strategiei de amenajare a teritoriului esentiali sunt factorii potentiali de dezvoltare, deosebit de numerosi, dintre care cei mai importanti se considera a fi urmatorii: a) Situarea deosebit de favorabila a orasului, intr-o zona de tranzit intre sudul si nordul tarii, pe vechile drumuri care legau Muntenia de Transilvania, dar si pe directia est-vest intre judetele ce cuprind zona montana si submontana a Munteniei. In prezent statiunea este strabatuta de o retea densa de cai de comunicatie,dintre care se remarca arterele majore de circulatie si transport propuse a se realiza sau moderniza: - autostrada Bucuresti – Brasov prin Rasnov (parte a coridorului IV pan-european); 39

- linia de cale ferata cu viteza mare Bucuresti – Brasov; Realizarea in perioada urmatoare a autostrazii Bucuresti – Brasov constituie un important element de dezvoltare economica legata de transporturi, constructii, servicii, turism. b) Potentialul turistic renumit, cunoscut mai ales pentru zona montana a Vaii Prahovei, cu o infrastructura relativ dezvoltata pentru sporturi de iarna. La acestea se pot adauga numeroase valori ale patrimoniului national-cultural reprezentat prin monumente de arhitectura, situri arheologice, muzee, sate cu fond etnografic, care constituie obiective de interes turistic cultural. c) Existenta unor capacitati industriale importante, concentrate in Sinaia cu mari posibilitati de dezvoltare in perspectiva. d) Potentialul silvic semnificativ,mare parte dintre acestea avand rol de protectie; fondul cinegetic asociat fondului forestier este de asemenea o resursa importanta care printr-o gestionare rationala va contribui la dezvoltarea economica regiunii. e) Potentialul uman important, reprezentat prin densitatea medie de 135, 1 loc / km2. f) Reteaua de localitati cu care statiunea colaboreaza este foarte bine reprezentata. Acestea, situate pe axa Ploiesti – Campina – Azuga – Brasov pot constitui centre de dezvoltare cu rol important in evolutia pozitiva a teritoriului. Pentru a avea un plan de dezvoltare turistica mai coerent, statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov au infiintat o asociatie denumita Microregiunea Turistica Muntii Bucegi. Seful executivului s-a implicat personal in ceea ce inseamna ideea de a organiza FOTE 2013 (Festivalul Olimpic al Tineretului European) si JO 2022 (Jocurile Olimpice) si le-a recomandat primarilor oraselor Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov sa se organizeze intr-un sindicat municipal si sa elaboreze un proiect pentru toata zona Vaii superioare a Prahovei, astfel incat sa poata accesa fonduri europene importante pentru dezvoltarea zonei. Seful Executivului le-a sugerat responsabililor locali sa creeze in cadrul acestui sindicat o unitate de management care sa pregateasca proiecte integrate atat pentru dezvoltarea regionala, cat si in vederea posibilei organizari de catre Romania a Jocurilor Olimpice de Iarna din 2022. Premierul a aratat ca Guvernul poate finanta in acest caz proiectarea programului. Presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR), crede ca Romania este capabila sa organizeze aceasta competitie, dar inainte trebuie sa organizeze un eveniment cu o importanta mai mica, precum FOTE din 2013, pentru care a fost trimisa, in august, scrisoarea de intentie. De asemenea, a subliniat ca jumatate din costurile organizarii jocurilor olimpice sunt suportate de catre Comitetul International Olimpic, iar avantajul este ca infrastructura ii ramane tarii organizatoare. 40

In acest sens s-a intalnit deja cu toti primarii de pe Valea Prahovei, pentru a stabili demersurile necesare organizarii FOTE. In raport cu elementele potentiale enuntate, se vor formula propunerile prin care se vor realiza obiectivele stabilite prin strategia de dezvoltare socio-economica a localitatii. Aceste obiective vor fi atinse in conditiile aplicarii unor politici economice, sociale, demografice, ecologice, culturale si administrative specifice. In functie de domeniul de referinta, de caracterul si responsabilitatea aplicarii, politicile pot fi: - politici de dezvoltare a infrastructurii, a activitatilor economice, a dotarii si echiparii localitatilor, de sprijinire a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana; - politici protectioniste specifice zonei si protectiei valorilor mediului natural si construit; - politici promotionale in domeniul educatiei si informarii populatiei. Aceste politici se vor concretiza prin programe a caror implementare, monitorizare si evaluare va reveni cu precadere autoritatilor administratiei publice judetene si locale

3.2. Numar de turisti (NT) total, nationali, straini, inregistrati in spatii de cazare Potrivit datelor statistice, în 2015 s-au cazat în Prahova 366.276 de turişti, dintre care 317.693 români şi 48.583 străini, iar numărul total al înnoptărilor a fost 876.902. În Sinaia sau cazat 197.813 turişti– ceea ce reprezintă aproape 73 % din numărul total de persoane care ne-au vizitat judeţul. Mai exact, 167.700 de turişti români şi 30.113 turişti străini şi-au petrecut vacanţele anul trecut, în oraşul de pe Valea Prahovei. În aceeaşi perioadă, în structurile de cazare din Sinaia au fost înregistrate 438.868 de înnoptări, dintre acestea 365.177 fiind ale turiştilor români şi 73.691 - ale turiştilor străini. Românii şi străinii nu petrec, însă, prea multe zile la munte. Durata medie a şederii în structurile de primire din oraşul amintit este de numai două zile, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vizitatorilor ajunge aici fie pentru a petrece un weekend relaxant, fie cu ocazia unor conferinţe. Castelul Peleş, Cazinoul, muzeele, cele 17 pârtii cu diferite grade de dificultate şi evenimentele culturale organizate la Sinaia sunt principalele puncte de interes ce atrag, anual, mii de turişti din toată lumea. Staţiunea are, în momentul de faţă, peste 5.000 de locuri de cazare în hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni şi locuinţe personale înregistrate oficial pentru activităţi de turism.

41

3.3. Structuri de primire turistica de tratament balnear:unitati independente sau,,sub acelas acoperis”cu cazarea,nr.de proceduri majore(cu factori naturali de cura:ape minerale,namol terapeutic,gaze terapeutice, saline ) si proceduri fiioterapeutice (diadinamice, aerosoli, bai galvanice).

Orasul Sinaia face parte din statiunile turistice si balneo–climaterice, fiind prima ca importanta in cadrul localitatilor – statiune din judetul Prahova. Statutul de statiune se aplica intregului oras, datorita impletirii functiilor specifice unei statiuni cu cele ale unui oras obisnuit. Profilul statiunii este complex, aceasta oferind posibilitati de desfasurare a mai multor activitati: turism montan, turism de odihna si recreere, turism itinerant cu valente culturale, turism de afaceri si reuniuni, turism de tranzit, turism la sfarsit de saptamana, turism de vanatoare si turism stiintific. De asemenea, Sinaia ofera posibilitatea desfasurarii activitatilor de tratament sanatorial, datorat bioclimatului si resurselor hidrominerale. Regimul de functionare al statiunii este permanent, cu solicitare deosebita iarna si vara. In planul de amenajare a judetului Prahova, elaborat de URBANPROIECT in 1995, statiunea Sinaia este inscrisa in categoria “statiunilor de importanta internationala”. Potentialul economic al activitatilor ce se desfasoara in Sinaia il constituie “oferta turistica” bazata in principal pe urmatorii cinci factori: 

Calitatea cadrului natural;



Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice si hidrominerale);



Calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii;



Existenta unor elemente de atractie din domeniul monumentelor de arhitectura, memoriale, istorice;



Prezenta unor structuri de primire si a unor spatii adecvate pentru desfasurarea intrunirilor, a intalnirilor de afaceri si a conferintelor.



Sinaia dispune de o asezare si de o pozitie exceptionala fata de zona muntoasa. Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale, constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezinta orasul Sinaia. Potentialul turistic legat de relief, ofera urmatoarele destinatii turistice: drumetii montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoastere stiintifica.

Climatul muntilor inalti si mijlocii prezenti in zona are un caracter tonico-stimulent; aerul, la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanti atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa, 42

puternic ionizat, cu valente bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete are, de asemenea, un rol terapeutic deosebit. Calitatea climatului local constituie deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament sanatorial din orasul Sinaia, alaturi de resursele hidrominerale. Sinaia sta la dispozitia turistilor cu : 

piscine,



zone SPA,



saloanedeînfrumuseţare,



săli de întreţinere corporală,



săli și terenuri de sport



,centre de agrement,



Piste de bowling,



Săli de jocuri,



cluburi,



locuri de joacă pentru copii



etc

43

CAPITOLUL 4 PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.1. Propuneri de dezvoltare a trismului Sinaia dispune de un valoros si variat potential turistic natural care se constituie în cea mai bogata resursa a tarii si ofera posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate, aflat în plina ascensiune pe plan mondial si cu rezultate benefice pentru economia tarilor care promoveaza turismul. Elementele de baza ale potentialului natural, cele care îi confera calitati necesare dezvoltarii turismului, sunt reprezentate prin: 

relieful variat, cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36 % 232m121c dealuri, 33 % câmpii si lunci) si usor accesibile;



climatul ,o valoare terapeutica semnificativa a bioclimatului (tonicstimulent, de crutare, excitant, cu aeroionizare negativa puternica), favorabil practicarii diferitelor forme de turism în tot cursul anului;



arealul turistic montan care beneficiaza de un climat moderat caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalanse putine si o persistenta a stratului de zapada de pâna la 180 - 200 zile / an, posibilitati facile de acces, favorizante pentru practicarea alpinismului, drumetiei, a diferitelor forme de schi si a altor sporturi de iarna.

Acestor elemente li se adauga existenta în zonele montane a numeroase pesteri accesibile pentru practicarea speoturismului, paduri de interes social - recreativ si stiintific (rezervatii naturale si parcuri nationale) care poseda si un valoros fond cinegetic, o retea de râuri si lacuri naturale / antropice cu un fond piscicol variat care dau posibilitatea practicarii diverselor forme de agrement nautic. 

potentialul balneoturistic recunoscut prin bogatia si valoarea factorilor de cura precum: ape minerale si termominerale, emanatii naturale de gaze terapeutice, namoluri si lacuri terapeutice, utilizate în

profilaxia si

terapeutica diverselor maladii ca si pentru întretinere, cat si calitatea rezervele omologate pentru resurselor hidrominerale.

44

4.2 Propuneri de dezvoltare si diversificare a turismului (balneare, culturale, odihna , recreere) 

Construirea unui parc de aventură montană în vecinătatea staţiei de plecare a .



Instalarea unui roller-coaster de munte intr-o zona de interes touristic



Amplasarea unor telescaune cu patru locuri si a unui baby ski lift care sa fie localizat in vecinatatea statiei plecare a telegondolei.



Infiintarea unei partii de sanie cu zapada artificial



Infiintarea unui traseu pentru snowmobile



Infiintarea

instalatiei

de zapada

complet

automatizata artificial

in

Valea

Soarelui;extinderea instalatiei existente de transport pe cablu pana la cota 2000m altitudine si transformarea actualei statii de sosire in statia intermediara. 

Dezvoltarea unei instalatii de transport de tip ski-lift in zona cota 2000-Piatra Arsa



Realizarea unui Aqua Park.

45

CONCLUZII  Ritmul adoptat de evolutia fenomenului urban este insotit de schimbarea radicala a fizionomiei habitatului urban ,de accentuare a contrastelor inferioare a acestora cu regiunile inconjuratoare; devine un fapt universal care modifica substantial evolutia raporturilor dintre persoane, societate si mediul lor urban.  Exista pericolul accentuarii degradarii

elementelor cadrului natural prin actiuni

antropice care par obiective, necesare dezvoltarii societatii.  Este evident faptul ca orasul polarizeaza intreaga complexitate a fenomenelor ce se impun a fi solutionate in conceptia dezvoltarii durabile a societatii omenesti 

Consideratiunile generate mai sus confirma cu prisosinta realitatea si necesitatea studiilor de acest gen, amintind totodata ca pe Valea Prahovei civilizatia s-a cladit treptat caramida cu caramida, fiecare generatie aducandu-si contributia sa.

46

BIBLIOGRAFIE 

BAICU I. - Prahova Trepte in istorie. Ploiesti, 1971



BALTEANU D, ALEXE RADITA - Hazarde naturale si antropogene, Ed. Corint, Bucuresti., 2000



BUCURESCU A- Tainele Tablitelor de la Sinaia. Ed. Arhiepiscopiei, 2005



CANDEA M, BRAN FLORINA- Spatiul Geografic Romanesc, Ed. Economica, Bucuresti. 2001



CONSTANTIN B. - Manastirea Sinaia, Busteni,1967



CUCU. V.- Orasele Romaniei Ed. Stiintifica, Bucuresti,1971 Romania. Geografie umana. Ed Glasul Bucovinei, Iasi, 1995



DUMBRAVA BUCURA - Cartea Muntilor Ed. Stadion Bucuresti., 1970



GHINEA D. - Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed. Enciclopedia, Bucuresti., 2001



LEHRER M.- Sinaia Mic indreptar turistic, Ed.Meridian, Bucuresti., 1967



MANDRUT O. Atlas geografic, Ed. Corint, Bucuresti., 2007



POPESCU N.- Sinaia Bucegi, Ed. Scheii Brasovului, 1997



RADU GHICA MOISE -Sinaia. Ed.Sport Turism, Bucuresti., 1989



VELCEA I, NICULESCU G. Valea Prahovei, Ed. Meridian, Bucuresti., 1982



*** Fisele localitatii Sinaia. Directia Judeteana de Statistica Prahova, 1990-2007



*** Geografia Romaniei, vol IV Regiunile Pericarpatice, Ed. Academiei, Bucuresti. 1992



*** Geographica Timisensis vol X Timisoara, 2001



*** Sinaia,Unique Places Of Romania, Ed.Ege, Bucuresti., 2006



*** Primaria orasului Sinaia -Plan Urbanistic General, 2007



*** Internet



*** Statia Meteo Sinaia



*** Sinaia Perla Carpatilor, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc., 1998



http://www.asociatiaturismprahova.ro/pub/fisiere/2012/12/06/S1-PrezentareStatiunea-Sinaia.pdf http://documents.tips/documents/referat-sinaia.html

47