8.abilitatile de Joc [PDF]

Zitiervorschau

Prietenii

Aptitudini sociale

Abilitati de joaca

De ce jocul?  Jocul este modalitatea prin care copiii neurologic

tipici deprind o varietate de abilitati:  Limbaj

 Abilitati de motricitate fina  Abilitati de motricitate grosiera

 Abilitati academice (scolare)  Interactiune sociala

De ce sa-i invatam sa se joace?  Pentru a promova dezvoltarea abilitatilor

cognitive, de limbaj, a celor sociale si pentru dezvoltarea emotionala.

 Pentru a evita respingerea sociala si

frustrarea.

 Pentru a pregati jocul din tot parcursul vietii,

atat in cadrul social, cat si cel singular.

Ce este joaca?  „Se intampla voluntar, adesea spontan, oferind

copilului intariri intrinseci si recompense. Joaca este activa, valorizata de catre participanti, este inedita si flexibila.” - Pamela Wolfberg si Adriana L. Schueler (1992)  Joaca este serviciul unui copil.

 Cereri

Cand ne jucam cu baloanele de sapun il invat pe copil…

 Atentie convergenta (impartasita)  Contact vizual  Miogimnastica  Exercitiu de respiratie  Limbaj     

„Deschid” „Randul meu” „Mai vreau” „Baloane de sapun” „Sufla”

Cum se joaca copiii cu TSA?  Au mai multe activităti repetitive decat copiii

de aceeasi varsta (covarstnici). Joaca este adesea o autostimulare care le confera input senzorial.

 Sunt mai obsesivi.  Sunt mai putin interesati sa aiba partener de

joaca.  Lipseste scopul jocului.

BAZA DEZVOLTARII JOCULUI SOCIAL  Aspecte sociale timpurii ale jocului

 Atentie convergenta (impartasita)  Imitatie  Jocuri interactive simple cu adultii (cucu –

bau!)  Joc simplu cu obiectele, cum ar fi manipularea jucariilor sau roaderea lor.  Jocul social cu copii de aceeasi varsta    

Jocul paralel Jocul asociativ Jocul interactiv Jocul in grup

Stiluri de joc social

 Solitar  Se joaca singur. Nu presupune conversatie cu o alta persoana.  Paralel  Se joaca alaturi de cel putin inca un copil de aceeasi varsta, folosind jocuri si materiale diferite si avand obiective variate. Promoveaza toleranta fata de celalalt copil. Nu se forteaza jocul impreuna.  Asociativ  Se joaca impreuna cu cel putin inca un copil, folosind aceleasi materiale, dar avand scopuri diferite.  Interactiv  Se joaca impreuna cu cel putin inca un copil, folosind aceleasi materiale si impartăsind acelasi scop.  Jocul in grup  Se joaca impreuna cu doi sau mai multi copii, urmarind acelasi scop prin interactiune si joaca.

Jocul social: tipic vs. tsa  Atentie convergenta (impartasita)  Tipic: reactia si referinta sociala apar in timpul dezvoltarii

timpurii.  TSA: lipsa fenomenului de atentie convergenta (in legatura cu referinta sociala, imitatia si perseverenta in activităti sociale).

 Jocul cu copiii de aceeasi varsta  Tipic: spontan, se dezvolta dinspre simplu spre complex  TSA: variatii foarte mari. Adesea copiii au anumite stiluri de

joaca, dar sunt fragmentate.

 Acceptare sociala  Tipic: mult mai acceptati si adesea inclusi in grupurile de

covarstnici deoarece sunt constienti din punct de vedere social.  TSA: se observa o lipsa a acceptarii in situatiile sociale deoarece copiilor cu TSA le lipsesc competentele sociale.

 Joc senzorial

Tipuri de joaca

 Jucarii cu mecanism cauza si efect (jucarii cu

lumini)  Carti si muzica  Motricitate fina (margele, colorat, geo-board)  Motricitate grosiera (jocuri cu mingea, mersul cu bicicleta, alergatul, saritul)

 Joc functional  Sa utilizeze o jucarie cu un anumit scop (sa

ruleze o masina, sa legene o papusa, sa faca animale sa scoata sunete)

 Joc constructiv  Constructii (cuburi, lego)

 Puzzle (incastre, cu sau fara rame)

Tipuri de joaca  Joc simbolic/ de a se preface  Jocurile simple de a se preface şi substituirea funcţiei

obiectelor (banana in loc de telefon, sa bea dintr-un recipient ca dintr-o cana)

 Joc de rol (sa imite rutine familiare)  Abilităţi de joaca de tip „prefa-te ca...” cu anumite

personaje (figurine şi accesorii)

 Jocul intermediar de a interpreta un rol dintr-o anumita

rutina cu scenariu şi obiecte (interpreteaza rutine familiare precum servitul mesei sau condusul maşinii)

 Jocul complex de a interpreta rolul dintr-un scenariu cu

mai multe rutine şi secvenţe (sa hraneasca bebeluşul, apoi sa-l puna la culcare)

TIPURI DE JOACA  Jocuri cu reguli  Jocuri simple ( ex.: Lucky ducks, Don’t break the

ice)

 Jocuri complexe pe tabla ( ex.: Monopoly, Guess

who)

 Jocuri complexe cu reguli ( ex.: Four square, wall

ball)

TIPURI DE JOACA: tipic vs. tsa

 Joc senzorial

 Tipic: explorarea jocului de acest fel apare timpuriu

si se generalizeaza in alte tipuri de joaca.  TSA: apare foarte des, dar cu variatiuni limitate.

 Joc functional  Tipic: evolueaza de la simplu spre complex. Se

transforma si da nastere altor tipuri de joc.  TSA: joc functional spontan nu este specific. Implica indrumare si rareori este inedit.

 Joc simbolic  Tipic: evolueaza de la simplu spre complex. Copilul

conduce situatia de joc si interpreteaza diferite roluri in timpul jocului.  TSA: De obicei, scenariile de joaca sunt memorate. Copiii nu schimba rolurile in joc si au nevoie de indrumare.Nu este spontan prea des.

Evaluarile abilitătilor de joaca  Joaca si interactiunea sociala este una

din deficite de baza ale copiilor cu TSA,

totusi sunt cele mai ignorate atunci cand se fac evaluarile si planificarea programelor.

TIPURI DE EVALUARI  Evaluari standardizate  Evaluari informale

Instrumente de evaluare Standardizate  Exemple de teste pentru copii mai mici  Testul limbajului pragmatic (TOPL: Test of

Pragmatic Language)  Testul rezolvarii de probleme (bazat pe imagini) (TOPS: Test of Problem Solving)  Chestionare de dezvoltare  Hawaii  Carolina Curriculum  VB-MAPP  Chestionare de comunicare sociala  Scala Vineland a comportamentului adaptativ

Observatii  Observatii structurate  Ar tebui sa se bazeze pe performanta in sarcini

specifice  Ar trebui urmarite comportamente specifice precum atentia convergenta, reciprocitate sociala, imitatie si modul de folosire a jucariilor.  Observatii naturale  Ar trebui sa apara in mai multe ocazii si in situatii diferite.  Nu ar trebui sa se bazeze pe o sarcina structurata, ci ar trebui urmarit copilul in mediu natural.

Evaluarile ar trebui sa fie…  Multi-metodice  Standardizate, nestandardizate, atat structurate, cat si observatii naturale, pe baza de criterii, interviuri cu parintii si urmarirea de inregistrari.  in mai multe contexte  Bazate pe joaca

 Multidisciplinare (colaborare intre persoanele

care lucreaza cu copilul)  Sa implice colaborarea cu parintii

Relatii de prietenie

Aptitudini sociale

Abilitati de joaca

Cum sa invatam abilitatile de joaca

 1. Proba individuala/instructie directa

 2. Analiza sarcinii  3. invatare incidentala

1). Predarea jocului prin proba individuala  Copilul invata o abilitate specifica intr-un

context izolat

 Copilul incepe sa puna in legatura abilitatile

invatate

 Copilul incepe sa generalizeze abilitatile

invatate cu alti adulti si covarstnici.

Cum sa incep probele individuale?

Folositi imitatia pentru a preda:  Utilizarea jucariilor  Gesturi motorii  Imitatie verbala

 Comportamente inlantuite  invatare prin observatie  Cereri

Tineti minte!  Recompensa este cheia succesului in invatare.

 in primul rand, trebuie sa oferim motivatia pentru joaca ( ganditi-va la jocurile de noroc).

 Ne dorim ca motivatia sociala intrinseca a copilului sa devina recompensa. Atunci este momentul in care se incepe retragerea sistematica a intaririlor.

Tipuri de intaritori (recompense)

Comestibili

Sociali

Tactili

Jocul imitativ  Pentru inceput, initiati actiuni simple, de un singur

pas.

 Modelati actiuni.  Atunci cand copilul stie deja câtiva itemi din fiecare

actiune, incepeti inlantuirea acestora.

 Daca nu observati interes din partea copilului, luati in

calcul schimbarea jucariei.

Obtinerea independentei  Transferati jocul imitativ inspre joc independent  invatati copilul sa se joace independent cu jucarii si

in situatii CUNOSCUTE.

 Notati  Cat dureaza  Care jucarii sunt folosite  Cum interactioneaza copilul cu jucariile  Vi-a cerut ceva anume copilul?

EXEMPLU: Joaca cu plastilina Sa faca un sarpe Sa ruleze o minge

Sa faca o placinta Sa faca un om de zapada

Sa foloseasca forme pentru prajituri Sa foloseaca un facalet

Joc imitativ Cuburi Jocuri de construit prin imbinare Masini/Garaj Garnituri de tren Masina-utilaj de foraj Seturi pentru constructii Masina de gunoi

Trusa de doctor Alimente de jucarie Casa de marcat Figurine Dinozauri Plastilina Potato Head

ACHIZITIONAREA LIMBAJULUI IN TIMPUL JOCULUI

 Vorbiti despre ce faceti in timpul jocului.  “Oh nu! A cazut.”  “Sa urcam pana in varf!”  “Vreau sa intru!”

 Vorbiti despre insusirile obiectelor  “Este mare.”  “Sa facem o stea.”  “Vad o vaca.”

 Oferiti termeni de limbaj pe care copilul nu i-a

achizitionat inca.

Tipuri de joaca cu jucarii: ceva ce ar trebui sa luati in considerare cand alegeti jucariile

 Jucarii cu o singura varianta

de utilizare (closed-end)

 Jucarii cu mai multe optiuni

de utilizare (open-end)

Jucarii cu o singura varianta de utilizare (closed-end)  Au inceput si sfarsit definit.  in general, sunt jucarii exploratorii gandite pentru copii mici si bebelusi.  Sa fiti pregatiti de a interveni atunci cand

sunt utilizate intr-un mod inadecvat.  Pentru a-i invata pe copii cum sa le foloseasca, cereti sa va imite gesturile.

 Adaugati limbaj!!! Spuneti ce ar spune si ei daca ar putea.

EXEMPLE: Jucarii de tipul closed-End

Jucarii cu mai multe optiuni de utilizare (open-end)  Nu au inceputul sau sfarsitul definite, iar joaca cu ele poate fi extinsa nedefinit inspre constructie de tip cooperativ sau joc simbolic.  Dezvoltati jocul inspre ce i-ar place copilului. Daca ii place locomotiva Thomas, dezvoltati un joc despre asta.

Example de jucarii de tipul Open-End

2).Date din analiza sarcinii  Impartirea pe pasi care sa duca la rezolvarea

sarcinii.  Se preda utilizand inlantuirea inainte si inlantuirea inversa, dar si modelarea.  Permite evaluarea tuturor componentelor abilitatii.  Permite consecventa invatarii indiferent de persoanele cu care se joaca copilul.  Permite modelarea eficienta a comportamentului si inregistrarea corecta a datelor.

Analiza sarcinii

joc cu masina: sa duca masina la benzinarie Pune mana pe masina impinge masina pe sosea Opreste masina la benzinarie Ia furtunul si il pune in rezervor intoarce masina Conduce masina inapoi pe sosea Parcheaza masina

Joc simbolic: CU o singura actiune  Procedura de invatare  Se foloseste formatul imitativ  Imitatia nonverbala ar trebui sa fie bine stapanita  Spuneti-i copilului “prefa-te ca ___”

 Dezvoltarea invatarii folosind materiale  Se folosesc obiecte reale – un telefon adevarat  Se foloseste apoi un obiect care este realist – un

telefon de jucarie  Se foloseste un „substitut” – o banana in loc de telefon  Renuntati la materiale

EXEMPLE: Joc simbolic cu o singura actiune

 Actiuni de baza

 Sa bea dintr-o ceasca  Sa manance cu lingura  Sa-si pieptene sau perie       

parul Sa linga inghetata Sa se spele pe dinti Sa conduca masina Sa se spele pe maini/ fata Sa invarta in cratita Sa taie Sa calareasca

 Sa mature  Sa faca surfing  Sa vorbeasca la    

telefon Sa toarne din ulcior Sa tina un bebelus Sa bata un cui cu ciocanul Sa sufle lumanarile

 Animale            

Cătel Pisica sarpe Gaina Vaca Pinguin Elefant Porc Cal Flamingo Maimuta Broasca

EXEMPLE: Joc simbolic cu o singura actiune  Lucruri si fantezii      

Urias Tren Avion Ceainic Paianjeni Cutremur

Joc simbolic: Rutine zilnice si activităti familiare  Dupa ce elevul cunoaste cateva actiuni simple de imitare, de a pretinde ca..., incepeti sa introduceti secvente mai lungi de actiuni  Alegeti activităti cu care copilul este familiarizat  Nu incercati sa-l invătati rutine cu care nu este familiarizat

EXEMPLE DE RUTINE ZILNICE sI ACTIVITĂtI FAMILIARE  Mersul la scoala  Mersul la culcare  Luatul micului dejun  Mersul la cumparaturi  Baia  Orice fel de joc cu papusile bebelus  Sa coaca o prajitura  Pusul mesei  Sa faca un sandwich  Spalatul vaselor

Analiza sarcinii Joc simbolic: mers la scoala imbraca-te Fa un dus Spala-te pe dinti Ia micul dejun incalta-te Puneti rucsacul Spune „la revedere”

Joc simbolic: sa mergem la...  Puteti sa va imaginati ca mergeti in locuri

amuzante si familiare

 Vorbiti despre ce veti face acolo  Folositi carti si casete video

EXEMPLE DE LOCURI DE MERS                

Plaja, ştrand Ferma Şcoala Circ Aeroport Unde se vinde ingheţata Restaurant Bacanie McDonald’s Jungla Ocean Camping Zi de naştere Cinema inchirieri video Excursie cu maşina

JOCURI PE TABLA / JOCURI CU REGULI  Jocurile pe tabla si jocurile cu reguli sunt mai

complexe si trebuie invătate mai tarziu in procesul de dezvoltare a abilitătilor de joaca  Exemple  Chutes and ladders  Lucky ducks

 Monopoly

ANALIZA SARCINII – JOC PE TABLA Ia jocul de pe raft Deschide jocul Citeste regulile

Instaleaza jocul Determina cine incepe Joaca pe rand Joaca pana cand careva câstiga inchide jocul Pune jocul inapoi pe raft

Incercati!!!

3) INVATAREA INCIDENTALA  Antrenament de raspuns pivotal  Foloseste posibilitătile naturale de invătare pentru a tinti si

modifica comportamentele cheie.  Foloseste motivatorii naturali ai copilului si interactiuni pozitive.  Medii naturale pentru a ajuta reducerea stimulului, a selectivitătii excesive, si a ajuta generalizarea.  Accent pe control impartit.

 Predarea incidentala  Se organizeaza mediul pentru a motiva comunicarea si

interactiunea.  Foloseste raspunsul copilului, care este dezvoltat.  Accentul este pe joc si pe a intra in lumea copilului.  Centrata pe copil.

JOACA “DE-A IMBRATISATUL”  Putem pune jocuri din activitatea noastra

cu copiii

Prietenii

Aptitudini sociale

Abilităţi de joaca

ABILITĂTILE SOCIALE  Reciproce  Exista reguli ascunse  Necesita reglaj, stapanire de sine

 Necesita interes pentru altii  Actiunile proprii ii afecteaza pe altii

DE SUNT ABILITĂTILE SOCIALE ATAT DE DIFICILE?  Teoria Mintii  Copiii cu TSA nu pot intelege ca alte persoane au ganduri

care difera de ceea ce gandesc ei.

 Luarea perspectivei altora  Copiii cu TSA au probleme cu a se pune in pielea altora.

 Empatia  Copiii cu TSA au momente dificile cand trebuie sa raspunda

la sentimentele si emotiile altora.

 Motivarea sociala  Copiii cu TSA nu sunt motivati de interactiunea sociala.

CUM SA INVĂTAM ABILITATILE SOCIALE  Modelare video  Joc de rol  Instruire directa  Scenarii sociale

Prietenii

Aptitudini sociale

Abilităti de joaca

Prietenii  Joaca si abilitătile sociale sunt cai spre

legarea unor prietenii.

 Prietenia este dezvoltarea unor relatii

importante.

 Prin invătarea specifica a unor abilităti si

transferul acestor cunostinte in predarea abilitătilor sociale, prieteniile incep sa se dezvolte.

 In dezvoltarea prieteniilor persoana cu TSA

trebuie sa fie invatata abilitatile sociale necesare:

1. Abilitati de constientizare sociala: - Categoriile sociale - Identificarea tipurilor de relatii - “Ce trebuie sa fac in acest loc?” - “Trebuie luat literar tot ceea ce spun oamenii?” - Gandirea din perspectiva celorlalti (Teoria mintii) - Identificarea trasaturilor de caracter

 2. Abilitati de comunicare sociala: - A face complimente - A-ti cere scuze - A solicita ajutorul si a cere o favoare - A te certa, a ceda si a incerca sa convingi - A duce ideea inceputa de altcineva in

conversatie

 3. Abilitati de

interactiune sociala:

- Responsivitatea - Initierea contactului social si interactiunea - Alegerea partenerilor pentru interactiune - Cum sa fii un bun prieten

 3. Abilitati de interactiune sociala (continuare): - Cum sa raspunzi la

bataia de joc - Intreruperea conversatiilor altora - Secretele si destainuirea

 4. Abilitati de invatare sociala: - Imitatie sociala

- Cautarea de informatii - Interactiunea sociala si grupul - Afilierea la un grup si influenta sociala

 5. Abilitati de relationare sociala: - A tolera prezenta celorlalti oameni - Nivelul avansat de atentie impartatita - Interesele sociale in grup si asumarea responsabilitatii - Afectiunea in prietenie si empatia

“Ocupatia principala a copilului este joaca”

Multumesc!