Viata Si Activitatea Misionara A Sfantului Apostol Pavel [PDF]

Zitiervorschau

Viata si cele trei calatorii misionare a Sfantului Apostol Pavel

Concepţia despre unitatea divină şi unitatea genului omenesc, despre universalitatea păcatului şi a mântuirii, despre rolul universal al lui Mesia pe care Apostolul, după revelaţia de pe calea Damascului, l-a recunoscut în persoana Mântuitorului, universalitatea învăţăturii Domnului, pe care Apostolul o cunoştea amănunţit, sunt tot atâtea temeiuri care justifică activitatea misionară a Sfântului Apostol Pavel. Dar pe lângă aceste temeiuri de natură generală mai sunt şi altele de natură specială, pe care se bazează activitatea sa misionară. Pe lânga porunca expresă de a evangheliza în toată lumea, dată de Mântuitorul Ucenicilor şi cuvintele rostite Apostolilor înainte de Înălţare, Apostolul Pavel mai avea un motiv special pentru a vesti Evanghelia între popoare. El primise pentru aceasta o însărcinare specială, fiind ales în mod deosebit pentru această misiune (F. Ap. 22, 10, 14-15). Apostolul spune că a fost ales de Dumnezeu chiar din pântecele maicii sale (Gal. 1, 15) şi că propovăduirea Evangheliei este pentru el o sarcină impusă de sus, de la care nu se poate sustrage. "Căci de binevestesc - zice el - nu-mi este mie laudă, pentru ca stă asupra mea nevoia şi vai mie de nu voi binevesti" (! Cor. 9, 16). El a simţit o intervenţie specială a lui Dumnezeu în viaţa sa, aşa cum au simţit profeţii Vechiului Testament, cărora li s-au impus sarcini uneori chiar împotriva voii lor, fiind constrânşi astfel să vorbeasca (Ier. 20, 7; Amos 3, 8) şi de această sarcină el n-a putut să fugă, cum a facut-o profetul Iona (Iona 1, 1) Apostolul Pavel după ce a fost cucerit de Hristos, i s-a predat Lui cu toată fiinţa sa şi şi-a depus toată puterea sa de muncă în slujba Domnului. El a devenit un soldat credincios al Mântuitorului, pornind cu tot entuziasmul , ca sa cucerească lumea pentru Mântuitorul său. El voia să i-o supună Apostolul Pavel şi-a făcut un program şi o ţintă a vieţii sale din cuvintele comunicate lui de Dumnezeu prin mijlocirea lui Anania, zicandu-i: "Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales pe tine ca să cunosti voia Lui şi să vezi pe Cel Drept şi să auzi din gura Lui, că vei fi Lui mărturie la toţi oamenii, pentru cele ce ai văzut şi ai auzit." (F. Ap. 22, 14, 15). El poate şi scrie în epistola către Romani, despre realizarea în mare parte a acestui program, aducându-le aminte creştinilor din Roma despre harul dat lui de Dumnezeu, ca să fie "slujitor al lui Iisus Hristos la păgâni", "spre aducerea la ascultare a neamurilor, cu cuvântul şi cu fapta, cu puterea semnelor şi a

minunilor, cu puterea Duhului lui Dumnezeu, aşa încât, de la Ierusalim şi împrejur pâna la Iliric, am propovăduit pretutindeni Evanghelia lui Hristos", zice el (Rom. 15, 16-19). Apostolul Pavel a întemeiat cele mai multe comunităţi, a avut pentru misiunea sa o pregătire superioară celorlalţi Apostoli şi ne-a lăsat cele mai multe scrieri. El poate fi considerat, deci, cu drept cuvânt, cel mai mare misionar al tuturor timpurilor, care a vestit cuvăntul Domnului, oral şi în scris şi a fost în acelaşi timp nu numai misionar, ci şi întemeietor şi organizator de comunităţi; a mai fost şi un mare psiholog, un păstor şi educator de suflete, un teologşi apologet al credinţei pe care o vestea. Dew la el se paote învăţa şi azi încontinuu metodă de lucru în răspândirea Evangheliei. Pentru aceea, ostenitorii de pe câmpul misionar, între păgâni, îl consideră şi azi drept cel mai bun dascăl al lor, învăţând mereu din experienţa lui bogată.