Interviu Pavel Corut [PDF]

Zitiervorschau

Eugen

DELCEA

Oana NUTA

SECRETEI-E

PAVEL CORUT,

Editia a lll-a 't

Editura@ffi

NOTA EDITURII:

'

Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu efemeridele publicalii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinfean", "Obiectiv de Ddmbovila", "Qbiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd altceva decdt furturi de proprietate intelectualS, pentru care cei vinovali vor fi sanctionafi de lege.

Copyright:

Editura@ffi .

\ TeVFax: 051/418.943;094.708.957 OP 8, CP 812 - Craiova

: Tipar: PRINTEX S.R.L. Craiova

ISBN: 973:-97782-5-9

: .

cuvArurul

EDIToRULUI

Pavel Coru[ nu mai are nevoie de nici o prezentare! Formula aceasta, devenita deja clasica, este de astd datd mai mult dec6t Tndreptdlitd. Pentru ca fostul gef al contraspionajului militar romdnesc, un ilustru anonim Paul Cernescu pehtru publicul larg, pdnd in 89, a devenit brusc, in anii 90, celebrul scriitor Pavel

Corul, cu aproape 40 de volume publicate gi uyr tiraj total de cdteva milioane... Atdt de ceiebru si de respectat, incdt ideea sa de a da nbgtere unui nou partid, cu o ideologie originalS, gi-a gasit concretizarea incredibil de rapid, filialele infiin[indu-se parc6 de la sine, prin entuziasmul adnniratorilor sii. Aparilia c5rlilor sale din seria "Octagonul"a adus prima razd de speranli unui popor dezorientat si dezarrnat de haosul din viala publica gi de pauperizarea continui din viala personali. Gu timpul, Pavel Coru! a devenit un mit. Nu era vAzut, nu era auzit, era in schimb citit de milioane de romAni, care giseau ?n car[ile sale o neagteptata speranla de mai bine. CAnd ne-am cunoscut, in 1B noiembrie 1995, la o intdlnire cu cititorii, din sala Teatrului Liric din Craiova, tocmai sd hot6rdse sa renunle la statutul (autoimpus) de "lup singuratic". P6na atunci, apdruse o singuri dat6 la un post de televiziune (TVR) iar chipul sdu nu figurase in nici o publicalie giin nici-o carte a sa. Acest lucru determinase o curiozitate maladivi a romAnilor gi aparilia chiar a

unor legende. Printre altele, se vorbea pe la.colluri cd seria "Octaganul" este creatd de un grup de specialigtiaifosteiSecurit6li, "ieEili la bdtaie"impotriva invaziei nevAzute a puterilor striine... Prima noastrd int6lnire pdrea va fi gi ultima. A fost o interesanti confruntare psihologici intre un ziarist dornic s5 afle

ci

cdt mai multe $i un ex-ofiler de contrainformalii care incerca sd "dribleze" cAt mai multe subiecte gi intrebSri delicate. L-am simJit extrem de iritat gi am crezut cd nu-l voi mai vedea vreodatd, A revenit la Craiova, tArziu, in aprilie 1997, cu ocazia lansdrii unei cdrli despre Lavinia Tatomir, "fata care aduce ploaia", pe care o fdcusern celebri printr-o serie de articole din "Evenimentul zilei" gi'69-Paranarmal". La conferinla ddpresi organizatd cu o zi

Tnaintea evenimentului, am reugit sd purtdn, un dialog de cAteva ore, pe diverse teme, rdspunsurile sale devenind tot mai concrete,

fir6

ocoliguri. lar cu Pavel Coru(, ai ce discuta, in orice domeniu!

Ei bine, "Lupul singuratic" s-aindrigostit de Craiova gi a mai venit, apoi, de doui oriin Binie! Unde s-a infiinlat gi prima

filiali a Partidului Vietii Sdnitoase. Dupa patru vizite in Craiova, cu interviuri gi conferinJe de presd

indelungate, transformate in seriale publicate in "OBIEGTIV MAGAZIN", revista noastri cu difuzare in cele cinci judele ale Olteniei, pdnd la ideea de a aduna dialogurile cu PavelCoru!intr-un volum, n-au mai fost decAt... doi pagi. Adica, doud deplas6ri la domiciliul sdu din Bucuregti, pentru completarea materialul ui. Dacd am fost singurii din lari care au publicat interviuri-serial cu Pavel Coru! 9i fotografiile sale, in premierd nalionalal de ce n-am fi gi primiicare si vd oferim... "secrefele lui Pavel Coru!'? Credeli-ne cd a fost extrem de greu sa-l convingem s5 ne spund cdt mai multe dar efortul a meritat! RimAne si vA convingeli gi dumneavoastrd...

Eugen DELCEA

.t t'

Sdmhdtd, I I noiembrie'l 995" Teatrul Liric - Craiova (intAt nire cu cititorii) I nterui u acordat in exa I usivitate revistei "OBIECT|V MAGAZ\N" - Craiova

"ADEVARURTLE REVoLUTTET voR Fr AFLATE cAtto NU vA MAr Ft toN tltEscu PRESEilINTE" (OB TECTIV

MAGAZIN nr. I 0/0 1. I 2. I gg 5)

- Domnule Pavel Coru!, sdincepem cuinceputul: unde gi cdnd v-ali ndscut? - ln 17 iunie 1949, ora23, in satul Glivinegtii Vechi (comuna Andregeni, juilelul lagi), un sat cu mai pulin de 100 locuitori, fira lumind electricd, fdrd gosea, fdr6 cale ferati, dar cu ldrani foarte

inlelepli 9i, culmea!, foarte citi[i. Aceasta, deoarece inv6ldtorul satului avea o biblioteci foarte bogatA, pusi la dispozilia !6ranilor. M-am ndscut intr-o noaAlp de vari. M-a niscut mama, siraca, o lSrancd moldoueancS, fote de treabS, singuri intr-o cas6 cu pdm3nt pe jos, acoperiti cu gindrild, pe care o visez deseori. De acolo, din casa aceea, mi se trage mie inclinarea c6tre poezie. Sub casa aceea plAngea pdmdntul, adicd curgea un rdu sirat, exact ca in balada "Meqterul Manole": unde a cdzut Manole, a izvorAt un rdu cu apd siratd, de lacrirni udatd. Mi-aduc aminte cu nostalgie de satul natal. L-am pdrdsit la 10 ani gi l-am mai vdzut doar de c6teva ori. L-am pdrdsit pentru ci pdrinlii s-au mutat la lagi. Unde am inceput liceul la Liceul Nalional, l-am continuat la Liceul Militar "$tefan cel Mare" din Cimpulung Moldovenesc, dupi care am intrat la gcoala de ofileri de marinS. Am devenit ofiler de marind gi am navigat cu rnare plAcere. Specialitatea rnea a fost navigator, vdndtor de submarine gi sunt foarte mAndru de asta. Chiar acum in noiembrie (1995 n.ed.), voi pleca la intAlnirea cu vdndtorii de submarine: se implinesc 40 de ani de la infiinlarea unitilii.

- Cum ali ajuns in contraspionaj? - Simplulintr-o zi, am fost chemat la serviciul de contraspionaj al Marinei 9i am devenit contraspion. Probabil cd gtili cd, la nivel

planetar, cei mai buni spioni gi contraspioni sunt recrutali din rdndul marinarilor. Tradiiional, de vreo 50-60 de ani, cam toate serviciile de informalii sunt conduse de rnarinari. lnclusiv cel al RomAniei, din 1989, era condus de un amiral. Am devenit contraspion de marin6, am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi am fost mutat in Directia Centralb de Contraspionaj Militar din Bucuregti, unde am lucrat pbntru spionajul diplomatic. Am devenit ofrler de rela$i exteme alArmatei romdnb gitranslator de englezS. Am lucrat 6 ani printre

str6inii din Bucuregti, intre diplomalii straini, dintre care, gtifi 7

gi

dumneavoastrS, o parte sunt spioni. Unii dintre diplomalii fiecdrei ambasade sunt spionioficial, cum sunt atagatul militar, adjunctul gi secretarul, al6turitle oare trebuie sA existe unu-doi neoficiali, ofileri ai serviciilor secrete din lara care i-a acreditat. Am invdlat multe de la adversari, e drept, av6nd acces 9i la foarte multS literaturd de

specialitate. Deci, un prim indemn pentru cei care vor si invele este si invele de la adversari, nu numai de la prieteni, pentru c5, deseori, de la adversari ai mai multe de invSlat... Aga cum, deseori, mai mult inveli din infrdngeri, decdt din victorii.

- Spuneali cd ali fost cdsdtorit, divorlat ... -Am fost cdsitorit cu o femeie care nu iubea meseria mea gi ... - Ali avut cumva impresia cd acest divor! a fost influen{at gi de anumili "prieteni" sau dupd stilul KGB-ist cd intdi trebuie lovitd familia? ... - Nu! Problema s-a pus foarte simplu: nu-i plScea meseria mea 9i nu-i pldcea salariul meu. Contrar celor afirmate in propaganda din decembrie 1989, eu aveam un salariu p6citos. Contraspionul tipic e descrisln "Fulgerul Albastru": Laurentiu Cremene, care cugeta c6 are pantofii rupli, fumeazA "Carpali" fdrd filtru gi n-a putut duce copilului o jucdrie. Eu aveam un salariu mediu de 3500 lei/lun6. Nevasti-mea era farmacistd iar un doctor stomatolog cdgtiga 3500 leilzi.Yldali seama ci, in fala unui asemenea excedent cedeazi...

Deci, nepotrivire de caracter, de conceplii de viald. N-am ce

si

regret, viala este foarte interesantd aga cum este. - Avelicopii? -A, am!Am o feti!6 de 21 de ani (in noiernbrie 1995 - n.ed.), m6ritatd deja, studentd la Jurnalistici. E din prima cdsdtorie. - Nu vi e fricd pentru soarta ei, lindnd cont de ce dezvdtuiri

'

faceli?

-Daci nu mi-e fricd pentru soarta mea, de ce mi-ar fi fricd pentru soarta ei? Eu gtiu ci soarta fiecdrui om e scrisd, bdtut6 in cuie,{oarte pulin modificabild, in anumite limite pe care le-am descris

in cdr[i. Daci nu te apdri Dumnezeu, nu te apArd nimeni! Cel mai puternic serviciu secret din lume, ClA, impreund cu FBl, nu l-au putut proteja pe Kennedy, aga-i? $i atunci, cine sd-l apere pe Coru[, care n-are gard6 personalS? Dumnezeu. Eu cred foarte tare in proteclia acesta giam simlit-o. larin ceea ee privegte soarta copilului meu, cum va hotiri Dumnezeu! Pirerea mea este ci va fifericitd gi c5, in general, cei care au uneltit impotriva mea au sfdrgit foarte pr.ost. Am probe concrete, n-are rost si le ingir aici ... 8

-

Pavel Coru{ este nufr'ele real?

- Da, este numele meu - Paul Cernescu?

real!

- Paul Cernescu a fost numei-' de contraspion. L-am folosit ca pseudonim in timp ce eram ziarist F' revista "Expres Magazin" ... - Exact acest {ucru voiam s& vd intreb! -..; fiu p€fltru a-mi acoperi numele de Pavel Coru!, ci pentru a anunla pe romAnii care mi cunoscuserd sub numele de Paul Cernescu ci eu exist, ci n-am murit in evenimente gi imi continui crezul meu. Respectiv, faptul c6, indiferent de ce va trece peste acest neam, tr"ebuie s6 rdminem in picioare gi sd rdmdnem rom6ni, unili in jurul citorva idealuri .si nu unor persoane, acestea fiindtrecdtoare. Aceste idealuri sint independenla, -suveranitbtea 9i integritatea naliona15.

Cam ce tiraj au cdrlite dvs.? - Cel mai mare tiraj l-a avut "Quinta spartd"din care nu mai existd nici un exemplar, deocarndati: 310.000 exemplare. Cel mai mic tiraj

.

este la

'Tdrdmulfeiciii'i fiind o cade relativ noud: 50.000 de exemplare.

- Cdt a mers'oafard"? " "Nar\", dupi toate calculele rnele,'au plbcat cam 150.000 200.000 de exemplarb

- Din toate cdrlile, firegte!

- Da, per total.'Deci, din vreo 3 milioane gi ceva de exemplare trase pAni acum ... - $i cam in ce ldri?

- in Canada, cu certitudine" in Staiele Unite, apoi. in New York, existd un magazin care vinde toate car[ile rnele (a fost prezentat la Tele Tabc), al unuitntneprinzdtor roqdn, care le ia de aicifoartd ieftin, in lei, gi Ie vinde acolo foarte bine pe dolari. in Germania, de asemenea, in ltalia, Noua Zeelandd, lsrael. Culmea - cea mai recenti descoperire - este c6 evreii de origine romind scriu foafte frumos despre cir[ile mele iar unii au nostalgia RomAniei. M-a uimit iardgi o doarnnd din Noua ZeelandS, romAnc6, ce mi-a scris foarte uirnitd de faptul c5 a .apirut un scriitor care indriznegte si spuni cdteva chestii gi s-a impus in exterior. Eu incerc sd mA impun in interes statal. Dacd eu voi reugi ca scriitor, si mi impun ca scriitor de llmba englezS, prin traducerea unora dintre cirlile mele, RomAnia va avea tnci un romAn cunoscut. Pirerea mea este ci noi, ropAnii, trebuie sd ne unim, sdscoatejm la suprafali tot ce avem de valoare gi si ne impunem in strdindtate. Pentru a schirnba odat6 imaginea atAt de proastA pe care ne-au creat o serviciile de informatiistrainefn snecial maghiare) gi infractorii nogtri.

tncepAnd cu liganii infractori (nu toliliganii, cd nu toliliganiissnt bor:fagi) gitermindnd cu ceilalli infractori, care au impAnzit lumea dupi decembrie 1989. Noi tnebuie sd ne apirdm demnitatea de nearn, spunAnd exact

cine sunt romdnii. Sa nu mai.fim confunda{i cr.r liganii, cum suntem confunda[i in Germanla, in mod rdutAcios, sub influenla unor cercuri revizioniste maghiare, gi si fim recunosculi ca naliunea care a dat Cmeniriipe Coandi, Poenaru, Cobdlcescu, Babeq, Enescu, Ciprian Porumbescu, Palade, Eliade, Cioran" Pe Eminescu, ce este tradus pdnd giin limba chinezA! lineli minte, asta inseamnd rnare lucru! Deci, s& demonsirim cA noi suntem aceia care am dat lumii pe acegtia. $i trebuie sa privim 9i sd firn privili altfei ...

= finAnd'cont de acesfe tiraje, men$ianate anterion cum explicali doarcele 10 milioane de lei profitanual pe care le oblineli, dupd curn ali afirmat? ... - A, nu! Acesta a fost doar un exemplu! Profitul meu anual nu a fost de 10 milioane lei. Afost mai mare qi nu am de ce sd ascund cAt am cdgtigat. Deci, in medie, am cAgtigat cAte 50-60 milioane de lei pe an. Anulacesta, mult mai pulin, pentru @, datoritd cregterii prelului h6rtiei, a scdzutvAnzarea de carte. $i atunci, automat, scade dreptul de autor, ca sd menlinem preful cdrgilor sub prelul pie[ii, ca si poat6,sd cumpere ornul ... - Firesc! Nu aveliinsd o editurd a dumneavoastrd? - Eu am editura mea, dar nu am capital. N-am capital gi atunci intru in joint-venture.'lipografia tipdregte pe cont propriu, pe banii ei gi igi ia partea leului. AdicS: 53oh - tipografia, 2o/o - limbru literar, 30% angrosistul, vAnzftorul gi eu 15% impozabil. Deci, rbmdn qTah din valoarea cdr[ii.

- Cil din ceea ce scrieli in cdrli reprezintd viala dumneavoastrd? - Viafa mea este cartea! - Aspecfe din viala dumneavaastrd ... -

Este fantezia mea, deci este viala mea! Fantezia mea apar{ine

vieliimele... - Nu ocolili intreharea!

- Eu vd spun sincer:fanlezia mea reprezintd viala mea, nu? Deci eu am fost inzestrat de Marele Creator, care ne inzestreazA pe to[i, cr.l o anumiti fantezie. Deci, cirfile astea sunt copiii fanteziei mele ... - Reform u I ez intre ba rea ! -... sunt o parte din viala mea. Dumneavoastrd vre{i s5 gti[i dacd mA identific cu vreunul din eroii cir:filor. Nu! l0

- Deci, reformulez: cilteintdmpldri care aparin ttiala dumneavoastrd?

cdsi sunt din

- Unele sunt reale, altele nu. N-;,;g putea si fac un calcul matematic. Cert este cd unele sunt reale, romanl.il prezentate, insi sunt foarte reale. lar trSirile unora dintre eroi sunt gi h:irile mele. Eu am suferit cind am fost blannat pentru cd rni-am fAcut datoria de ofiler de contraspionaj. Am fost considerat terorist g.a.m.d. $i eu am suferit cdnd am fost nevoit sd eliberez nigte dugmani ai patriei. $i eu am suferit tot ce descriu in cdrfi.

- Qctogonul este chiar o purd frcliune sau reprezintd ideea de organizare impotriva acestei invazii nevdzute? - Pot sd nu vi rdspund la inkebarea asta? - Cum gicdnd credelicd vorfi dezvdluite secretele, aproapte integral, ale Revolulieidin 1989? $iin ce condilii? - ln momentulin care domnul lon lliescu nu va maifi pregedinte!

- Deci, mi-a$i luat-o iartnainte! intrebarea urmdtoare era: "Cine credeli cd impiedicd aflarea acesforsecrete?"...

- Principalii regizori aifarsei de dupd 22 decembrie 1989, cAnd au murit oameni nevinova$ pentru a salva nigte aparenle, cu care nu gtiu daci s-a cdgtigat ceva. Pe 22 decembrie, la p6nz, toate fo(ele armate -Armata, Securitatea, Mililia - trecuserd de partea poporului, nu mai era cazul sd tr:agem, si tragi romAnii uniiin allii gi s6 se omoare. S-au f6cut nigte jocuri u6te, pe care le.am dezv*luit parlial, atAt c6t am putut eu. Au md dezvdluit insd gi allii. Cei care le-au fdcut se simt vinovafi, incearc5 sa irnpuni nigte variante, care vorcidea, sub influen[a probelor, rdnd pe rdnd ^..

"CEAUSESCU A FO$T GONDAMNAT DE RUqr gt DE BUBUr-t!" OR I ECTIV MAGAZIN nr. I I /08. I 2.9 5)

- Domnule Coru{, ee pdrere aveli despre r??ass media, locald gi centrald, de dupd Revolulie, de mersulgi rolul ei? - Mass media de dupd Revolulie a devenit atAtde liberd, incAt cdteodatd se minte singurS! Particip6 intens la manipulare, manipuleazd gi se iasi manipulatd. Asta e pirerea mea. Celb mai mari variante de manipulare piasate de serviciile secrete, proprii sau striine, sunt plasate prin mass media.'Aproape cd nr-l existi redac{ie in care

si

nu fie infiltrat c6te un ofiler sau agbnt de informalii!

Asta v-o spun eu, din experien!6, ci gi eu am lucrat la "Expres Magazin"! Deci, cetSleanul de rAnd trebuie si invele informarea obiectivi, dupS ce a inghilit la inceput diferite variante de dezinfor11

mare. intr-un slstem pluripartit, e normal

o

si

existe o anumitd

categorie de dezinformare. Fiecare dezinformeazd, fie prin omisiune, fie prezentdndu-gi candidalii gioamenii mult peste posibilit6!ile lor, hiperbolizdndu-le faptele sau ascunzdnd faptele pozitive ale altora. Deci, in sistemul pluripartit, dezinformarea este fdr6milatd, are mai multe centre de dezinfofmare, astfel c6 ceiSleanul de rdnd, fiind la interferen{a dintre ele, are gansa, cdt de cAt, sd descopere adevdrul. - Nu credeli cd anumite publicalii, in special centrale, gi-au

Iuat, timp de cAliva ani, alura de obiectivitate gi acum fgi dau arama pe fald, de apendicule ale Puterii? - in jocul Puterii, unii intrd din interes, allii manipulali. Pentru c6, dacd ai prioritate in oblinerea unor informalii, la un moment dat, fiind un ziarist nepregdtit informativ, nu gtii c6nd !i s-a strecurat o informalie meniti a te manipula gia dirija opinia cititorilor. t , - Bdnuiesc cd o agenturd strdind nu lucreazd doar Ia v6rt, in Capitald, ci gi in teritoriu:.. - Agentura shiin6 lucreazd pe intregteritoriul ldrii, cu prioritate in centrele de putere. o - Cum poate acliona in teritoriu un agent al unui seruiciu strdin? - Depinde ce misiune are. Existd agenlicare au misiunea de a manipula 9i a ridica, in anumite pozilii sau in ochii publici, anumite ' persoane, din anturajul lor etc. Existi,.deci, agenli de influenli 9i agenli

t

de informalii...

- De manipulare.prin mass media? ... - DalAceste aspecte le-arn descris in cartea "intoarcerea lui

Zalmaxe" - partea a .lla: "Rdzboiul psihologic", avertizAnd cetdlenii nu ia drept adevdr tot ce se vehiculeazd in mass media, in presa scrisi sau in audio-vizual. & - Se vorbegfe 9i se scne foarte mult despre tezaurul de Ia 191 8, dar foarte pulin despre tezaurul din 1946, care a fost luat de Ia Tismana. $i era vorba de pesfe 40 de vagoane de aur ... ' - Domnule, noi vorbim despre acest tezaur ca sA vorbim vorbe! Ceea ce a intrat in imperiul rus nu va mai putea fi scos nici cu forfa armelor, nici cu for[a politicS, ci numai cu for[a economicd. Numai dacd vom fl suficient de inteligen[iin afacerile cu ex-sovieticiivom recdpdta'ceva. Dacd nu, nu ne va da imperiul rus nimic! Degeaba se frdmdntd unii, strig6 lozinciin strada, scriu articole g.a.m.d. Rugii nu dau nimic de bunivoie. A se vedea relaliile cu Japonia, lnsulele

si

Kurile... T2

- Vedeli vreo asemdnare intre Antonescu gi Ceaugescu, {inind cont de modul in care au fost terminali? Sau de faptul cd Ceaagescw a fost judecat exactin biroul lui Antonescu, din vremea qdnd acesta era geful respectivului regiment? ... - Domnule, hai sd ne inlelegem o chestie! Eu am observat c5 romAnii au cizut intr-un p6cat foarte grav: igi omoari conducitorii.

'

Ceaugescu a fost singurul conduc6tor socialist ucis. inainte de asta, a murit Antonescu, geful statului pAnd in 1944. Dupd aceea, a fost arestat qiin 1946 ucis. Nu vid nici o legAturd intre ei. Sunt doud personaje istorice cu destine gi realizdridiferite ... -... $i cei mai mari dugmani din ultimii 50 de ani ai rugilor ... - Nu numai ai rugilor! Ci pe Antonescu gi Ceaugescu i-au iubit mai pulin gi allii ... Ceaugescu a avut o dublS condamnare gi eu am spus-o clar: l-au condamnat bubulii gi rugii. L-a condamnat

Marea Finanld pentru plata datoriei externe, pentru intenlia de a transforma RomAnia in lari firranciar-bancari, gi l-au condamnat rugii pentru pozilia pe care a avut-o la ultima intAlnire cu Gorbaciov

pe care o gtili, ci aveli stenograma... (D";;l; gt" ;;;;i intrebat!- n.ED.) - E adevdrat cd voia sd facd cea mai mare bancd din lume? - Da! Era o bancd romAno-arabd, in care se puteau pompa ceva petrodolari gi am fi beneficiat gi noi de ea. - Amdnunte gdsili in Obiectiv Magazin nr. 5/95 .."

- (rade) Mullumesc!

DE GONTRAINFORMATII MILITARE "DIREGTIA 5 A FOST DESFIINTATA DE UN JOSNIC TRADATON: TTICOLAE MILITARU !'' (O B IECTIV

MAGAZIN nr. I 2 / I 5. t 2.9 5)

-

Domnule Coru!, ce credeli cd nu gtiu cititorii durnneavoastrd din Oltenia Ei ali vrea sd gtie despre dumneavoastrd? - Un iucru este foarte probabil... ca eu sd fiu proieetat in Craiova!Tatbl meu a fost aviator pe frontul de est, apoi, din 1946, dupa ce s-a Tntors din prizonieratul la rugi, aviator la o unitate din Craiova. ?n 1946-1947, am fost, probabil, proiectat a veni pe lume in acest ora.s, cu nurnele de Decebal. M-am nSscut in Moldova gi mi s-a dat numele de Pavel. Aceasta nu este singura mea legitura cu Oltenia. Soacrd-mea este originari din Poiana-ll{are, fiica lui t3

Lild Bagculea. Deci, eu a9 putea fi ... mogier oltean! - Deci, ali putea veni maides pe la noi ... - Ag veni mai des dacd ag avea timp. Sincer vorbind, este singurul lucru care imi lipsegte efectiv foarte mult. Md documentez extrem de mult. Carfile nu sunt numaidin inspiralie, unele din cir{ile mele fiind inclusiv de studiu, de sintezd. Probabil alicitit 'intoarcerea luiZalmoxe", sau 'A infloit speranfa", pentru care a trebuit si studiez zeci gi sute de materiale.

-

9u-

all aiuns in Securitate? eram ofiler de marinS, specialitatea vAnatori de

- In 1972,

submarine gl md simleam foarte-foarte bine in meseria asta. Relalia mea cu Securitatea este insd foarte veche: cdnd aveam 5 ani, Securitatea l-a arestat pe tata dar era Securitatea cominternista, sovieticS. N-am visatinsa niciodati sa ajung intr-un serviciu secret. Deci, in 1972,intr-o zifoarte frumoasd pentru un navigator, cAnd eram cu nava Ja cheu, am fost chemat de Serviciul de Contraspionaj al Marinei, unde mi s-a propus si trec in primele r6nduri ale luptei cu dugmanulde clasa. Nu gtiam despre ce e vorba, insa eram rnilitar, aveau nevoie de un specialist in marini, ceilalli fiind venili din Securitate, am acceptat giam avut o carierd strilucitd. Am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi2 aniin Centrala de Contraspionaj Militar, incd 6 ani ca ofiter de relalii externe pe ta secliile spionajului romAn gi, in fine, in perioada 1984-1989, ca 9ef al compartimentului de contraspionaj din Direclia de lnformalii a Armatei. Deci, am intrat fira sd fiu forlat in Securitate, nu regret, nu am ce si-mi reprogez, nu eu am ficut istoria aga cum a fost, ci puteri care ne depdgesc. Eu zic cd mi-am ficut datoria fa!6 de neamul meu, in condi{iile socialismului, aga cum actualii SR|-gti 9i membrii celorlalte servicii

secrete igi fac datoria in condi[iile epocii de tranzilie. O tranzilie care mi se parte foarte ciudatd. Noi nu gtim direclia de dezvoltare, nu gtim incotro plecim. Conducerea de stat nu ne-a spus in ce direc[ie am plecat, se bdlbAie. Trebuie sd ni se clarifice odatd aspectul acesta, pentru ci starea de nesiguranla social6 duce la anarhie ... - Cum v-ali hotdrdt sd devenili scriitor? - in 1O ianuarie 1990, din ordin semnat de triditorul Nicotae Militaru, Direclia de Contraspionaj Militar era desfiinlatd. La nivel mondial, nu s-a maiintbmplat asa ceva! Nici macarin !arile tribaleze din Africa nu s-au desfiinlat Direcliile de spionaj militar! O unitate infiinlatd de Mdria Sa Alexandru foan Cuza afost, deci, desfiinlati 14

de unjosnic trdddtor de patrie gi agent al serviciilor de informalii sovietice!... Arn predat, cu dure-e in suflet, documentele de contraspion. La armatd le-am pre,Cat, sf6tuindu-i si le pistreze penti-u cAnd va fi nevoie. Nu au cre;.tt, insd, dupd cdteva lunialergau dupd ele s6 le refac6, sA-gi reia ffl,.incd...,

- Dumneavoastrd v-ali pdsfraf copii?

Nul Vi dali seama cA era vorba de zeci gi zeci de mii de documente, privind perioada domniei lui Alexandru loan Cuza, perioada monarhieistriine, cea comunistd, deci bdnuilice cantitate de material era! Acestea reprezentau o cantitate de peste 100 de ani a contraspionajului militar. Am predat documentele gi am fost mutat inapoi la comandamentul Marinei militare. Am devenit ofiler de madnd pe uscat ... Nu eram nici marinar, nici contraspionlAm cerut sd fiu trecut in rezervd 9i am continuat lupta pe cont propriu, dintr-un rnotiv foarte temeinic: eu am depus jurdmdntul la 1B ani, in uniformd de Marin6. Am depus jurdmAntul pe tricolorul romdnesc, care nLi s-a schirnbat, ci doar i s-a smuls stema aceea solaropAmdnteand, inlocuiti cu o stemd maiveche. O gregeali. Deci, eu

am depus jurdmAntul pe tricoiot" gi pe naliune, eu am jur.at s6 apir naliunea romAnilAsta am crezut eu, atunci cAnd am jurat gi mi-am continuat activitatea"pdnS acum: am scris! De ce? Scrisul, crecl eu, ajuti oamenii s6-9i menlinA increderea in viitorul naliunii, s5-gi

pdstreze calnrul ?n fala evenimentelor planetare, in care est-e

implicatd gi Rom6nia, sd nu se mai lase manipulali unii imporriva altora, sa nu mai faca jocul serviciilor de informa{ii striine, ce aclioneaza constant Tmpotriva RomAniei. Deci, eu am cdutat s6 trezesc, in cetileanul de rAnd, interesul gi respectul pentru serviciile nalionale de informalii, astfei ca niciodatS, in istoria Rom6niei, si nu se mai petreaci ce s-a petrecut in decenrbrie 1g8g, cAnd romAnii gi-au distrus un sistem de apArai"e foarte eficient, supus naliunii. Securitatea era foarte bine controlatd, printr-un sistem organizat, de citre PCR. Trebi.lia distrus partidui cornunist, foarte bine, gi se

putea institui un alt sistem de control, pe care de-abia acunn Parlarnentul inceare6 si-l construiasc&. Direciia de contraspionaj a fost refAcutd, dar cu cAte cheltuieti, va intreb? Tr6ddtorii care au desfiinfat-o, de ce nu au apdrut in fa[a Justiliei? Trebuie sd aparf I Este vorba de o unitate pe care comunigtii nu gi-au permis s-o desfiinleze, cAnd au luat puterea, pentru ci aveau nevoie de ea s6*si apere interesele in ptan politico-militai., O !arA care nu are ochi gi urechi, respectiv nu are organe de infgrmalii, este asemenea unui 15

uiiag surd gi orb care poate fi manipulat gi pdcilit in orice direclie. Si fie clar ci nu toatd lumea "mare" ne dore$te binele! Unii ne doresc avulia nalionalA, pentru ci nu suntem cei mai sAraci oameni ai planetei, allii ne vor a fi semicolonie sau pia!6 de desfacere. Noi trebuie sd ne apdrdm prin mijloace pagnice, iar in cadrul acestorh, organele de informalii sunt foarte importante, pe locul 2 trecdnd organele diplomatice gide-abia pe locul 3 organele de Polilie. Sd vd spun gi de ce: pentru cA nici unele nu pot lua deciziifird informalii exacte, de la specialigti in culesul informaliilor exacte, in verificarea gi prezentarea lor in cea mai laconic6 forrnS. Acegtia sunt spionii gi contraspionii, o breasld foarte huliti in Romdnia gifoarte respectatd in celelalte ldri. Ciudat, nu-i aga?

..JN

ROMANIA, EXISTA CEA MAI VEGHE GlvlLlzATlE DIN LUME!" (OB IECTIV

MAGAZIN nr. I 3 /2 2. I 2.9 5)

- Domnule Corufi o intrebare-god pentru un contraspion: cum vedelidumneavoastrd Raiul gi ladul? - Am explicat in volumul meu, 'A inflorit speranla". Eu nu le vid ca doUi rezervoare de suflete, cum le prezinti religia. Raiulgi ladul sunt in fiecare dintre noi. in momentele de bund dispozilie suntem in Rai; cdnd suntem trigti, disperali, suntem in lad... Deci, Raiul gi ladul sunt nigte inven[ii destul de primitive, apirute in urmd cu circa 2000 de ani, PAnd atunci, existau alte viziuni asupra iumii. De ce spun eu cd nu ne-am ndscut pe PimAnt gi ci intreaga via!6 nu s-a fdcut pe PdmAnt ... La ora actualS existd pe PimAnt patru rase diferite:albi, neagrS, galbeni gi rogie. Dintr-un cuplu primordial, Adam gi Eva, nu puteau sd iasd patru rase diferite! Deci, a cizut istoria biblicS. Doi: dintr-un cuplu de maimuloi africani, nu puteau sd iasd patru rase diferite, pe acceagi latitudine. Sub acelagi soare arzdtor, ca gi Africa, se afi6 zona mayag6, tolteci, aztecd. Ei nu erau negri, ci aveau o culoare brun-rogcat. Concluzia mea e cd Pdm6ntul a fost un fel de Australie a Galaxiei. $ti!i cb Australia a fost populati cu infractorii exila{idinAnglia gi din Eurcpa (continentald - n. ed.), a fost colonizati gi a devenit un continent gi, respectiv, o

larb cu oameni civilizali,'o intreagi civilizatie. Bdnuiesc ci gi pe Pdmdnt s-a intAmplat la fel. Este posibil ca noi sA fim descendenlii unor rebeli exilali sau ai unor oameni de gtiin!6 eguali pe P6mdnt. Sau, poate, ai unor colonizatori din alte constelalii, pentru a popula

I6

aceasta planetS, a o ridica la un nivel de civilizalie gi a pregiti promotorii pentru popularea unor noi planet6, din alte sistbme solare. i'lu am suficiente argumente in a;easti direc[ie, decdt cele de paleoastronauticd. Cele mai vech' urme 'Tncdltate" au circa 500 milioane de ani $i, indubitabil, clas:eaz| aga-zisdr crealie clin urmd cu 7500 ani. in zona dumneavoastri, in conruna VAgiulegti, in judelul Vilcea, se aflS cea mai veche fosi16 din lume cunoscutd de oamenii de gtiin[d, pentru care romdnii arfi trebuit si ridice un muzeu, sA facd mult tapaj, dar nu s-a fAcut niniic! ... Fosila pescarilor de la locul getic Vigiulegti-Vilcea artrebuisA aibd un monument. Despre ea artrebui sA se vorbeascd in cdrlile de istorie, dar la ora actuald se afl6 in posesia unui pensionardin Bucuregti, care a rnogtenit-o de la regretatul Daicoviciu, descoperitorul ei. Vechimea fosilei este atestati de savanlii americanigisud-africani. Deci, noi nu suntem urmagii maimulei neozeelandeze, nici ai lui australopitecus, noi suntem urmagii unui humanoid care a trditaiciin urmd cu 2 milioane de ani. Vd atenlionez, ile asemenea, cd in zona Turda, s-a descoperit ceramici veche de circa 8000 ani, mult mai veche dec6t cea din Sudan, iar cele mai

vechi scrieri din lume sunt cele descoperite in 1962, la Tdrtdria, de Nicolae Vasea, mai vechi deeAt cele din Sumer ... Tiblilele au fost ciescifrate de trei savan[i rugi 9i vd dali seama ci nu aveau interes sa ne ajute! ... Totodati, in zona Porlile de Fier, au fost descoperite dovezi de locuire civilizat6 in urmi cu 9-11 mii de ani. Locriire in locuinle construrite, nu in pegteri ... Deci, eu sunt adeptul temei efortului de civilizare galacticd 9i scorrnonesc, atdt in trecut, c6t gi in viitor, in ciutarea legdturilorcu stribuniisau cu alte civilizalii, care ne-arputea spune multe despre universulin care trdim. Pentru a inlocui gi anihila definitiv misticismele, miturile pdgAne, primitive ...

- $i atunci, cum

vedeli dumnbavoastrd existenla tui

Dutnnezeu intr-a asffel de lume? - Dumnezeul universalexistA givorbegte prin legi. V6 dau un

exemplu: dac6 am o mici sdm6n!5 de mac, micd de tot, ea reprezintd sau nu voia lui Eumnezeu? Dacd o pun in pdmAnt qi iese mac gi nu alceva, este pentru c& ea are inscris in codul genetic ce va reproduce. Noi nu putem zbuta, pentru cd suntem atragi de Pim6nt cu o acceleralie gravitalionalS de 9,8 m/s2. Existd o lege? Existil Din combinarea a doi oarneni albi, vor iegi copii albi, nu? in tot ce este viu gi ne ihconjoard existi o lege. Existi legi foarte distincte pentru viui vegetal, pentru viul animal, gi pentru viul suprem. Aceste legi ale viului au fost stabilite, cu certitudine, de o entitate pe 17

care nu o putem deflni numai ca inteiigenld, ca materie, sau ca inteligenlb cosmicS ori congtiinli cosmicd gi trebuie s6-i acord6m atributul lui Dumnezeu, Atotputernic, Etern, lndestructibil ... Nu-l putem

cunoagte, pentru a-l inleleEe pe adevdratul Dumnezeu decAt cunoscAndu-i legile. Deci, acesta este adevir:atul Dumnezeu; Universul, spiritul universal, care este in tot ce migcd 9i traiegte 9i pe

care nu-l simlim decAt pedepsindu-ne sau recompensAndu-ne in momentele deosebite ale vielii. Eu am fost atenlionat gi inci foarte rAu!Aveam ca dicton de via!6:'Dacd Dumnezeu existl, trebuie sd demonstreze cd existd!'i $i Ne-a demonstrat iar eu am ajuns sa-L cunosc mai mult dec6t il cunosc al[i oameni, in anumite domenii despre care nu ag vrea si vorbesc...

- Ge pdrere ave{i despre moarte? - Moartea gi viala sunt doud pA(i ale aceleiagi puteri. Eu m-am temut de moarte pAnd cAnd am ajuns sd o trdiesc. Partea spiritualS din noi nu moare niciodati. Unde pleacd acea parte spiritual6, nu ag putea si spun. Ca ipoteze: ar putea merge citre cdmpul energetic planetar, s-ar putea disipa, de fapt, in atmosfera din jurul nostru, devenind din nou energie gi particip6nd la formarea altor spirite.

18

CAPITOLUL

n Joi, 03 aprilie 1997. Conferinld de presd organizaid Ia ilotetut "Jiul" - Craiova. I nte ru i u acord at in exc I u s iv itate revistei "OBLECT|V MAGAZN" - Craiova.

I

Dupd doud zile la Araiova, PavelCoru{s.a convins: LAVINn TATOMIR POATE PORNI SI OPRI PLOAIA! (OBIECTIV MAGAZIN nr. t 3 / 1 0. A4. 97)

pe coperta revistei noastre fotografia lui Pavel Corul, cu anunlutcd vineri (04.04.97), ora 13.00, urrna sd fie prezent laTeatrul National - Craiova, cu ocazia lansdrii n'fe p ri m i cdrfi dqspre nom'en u I Lavi n ia Tatorn i r". fn numdruttrecut, pubticam

1e

Anun{ul nastru gi-a fdcut efectul: la data gi ora anunlate, foaierul TNC era arhiptin: rude, prieteni, ziarigti (inclusiv de la BBC, venili din Bucuregti), curiogi, agenlisecreJr sau publicitari etc. Aga cum std bine uneiintdlniri de o asemenea anvergur1... Cu aceastd ocazie, sponsorul (Adrian Pop - patronul firmei "Pap Service Electranics" SRL Craiava), autaarea cdrlii (Mariana Tatomir - mama Laviniei), Pavel Corul (semnatarul prefalei) gi Florin Zaborilit (semnatarul pastfalei) au prezentat prima carte publieatd despre 'fenomenul Lavinia Tatomir": "I-avinia Tatamir - ndscufd pentru Rorndnia". Cu o zi inainte de aceasta, in sala de protocol a Hotelului "Jiul", a avut loc Ai o confennfd de presd de 5 ore (173A-223A) sare a davedit cd Pavel Carul are o rozistenld (psihica gi fizicd) ieEi!6 din cornun iar Lavinia poate face fa{d cu succes norilor de fum nicotinic. Firegte, dupdt doud zile piine cu PavelCorulse pot scrie multe. O vam face fn numerele viitoarq, cilnd vom pultlica gi un inferviu ce ni s-:a acorclat in exclusivitate. Fentru cd, arice s-ar zice, iegirea in public a unei celebritilli salitare ca FavelCoru{ esfe un evanirnent, cu at6t mai mult cu c*t.daar in Craicva gi Mangalia a avuf doud int&lniri cu cititarii. P6nd atuncr, insa c6t rnai sinlefic despre evenimentele amintite mar sus...

Cdnd a participat, s&rxftbfitf,, 18.11.S5, la Teatrul !-iric din Graiova, la o imt&tnire e u e ititorii, Pavel Coru! a produs un goc. Ma! avusese o aseim€nea iegir* in p*biie o singurfi dati, in tr993, !a lagi, oragul copiN6r[ei sale iar solitudinea sa devenise la fel de celebr6 ca gi,autoru! seriei 'Ccfogonul"" Degi acliunea nu avus€se parte de publicitate6 cuvenit6, sala a fost arhipline. Arn aflat cu totulint6rnplitor (d.e la familia Croitoru, - difuzori de carte ce pot fr g5sili la fosta 'Carte rus5"- cSreia i se datoreazi prezen[a 2l

in Craiova, de atunci, a lui Pavel Corut) gi am fost prezent in sald. De unde i-am pus citevaintrebiri extrem de directe. Unele chiar l-au deranjat. Firegte, m-am prezentat de la iObiectiv Magazin", degi inci mai lucram la "Evenimentul zilei". La incheierea intdlnirii cu cititorii, am urcat pe scend, pentru a-i solicita un interviu. M-a int6mpinat gocant, la fel de direct: "Nu mai scrieli la Adevirul? Nu v-am mai vizut de mult semnitura..." (?l). De relinut ci plecasem de la "Adevdru\", la "Evenimentul zilei", din 1.05.95!... A fost prima dovadi a memoriei fabutoase a contraspionului Pavel Coru!. Ceva mai tArziu, dupi cAteva ore de autografe, am reugit sd-i smulg un interviu pentru revistS. "Smuls", pentru ci nu mai erau decdt 30-45 de minute pdni la plecarea trenului iarintrebdrile erau multe, extrem de multe. Nu mai era timp de ?ntrebdri filiozofice 9i am intrat direct in subiectele fierbinli, incercind si determin rispunsuri la fel de scurte gi la obigct. Pentru c5, trebuie spus, contraspionul Pavel Goru! are gcoala (perfecti) a ocolirii rispunsurilor nedorite. $iatunci, egti plimbat prin istorie, semantici, filozofie sau culturd generald, pdni uili ce ai intrebat... C6teva intrebiri, extrem de directe gi repetate la intervale scurte, au reugit chiar sdi irite, nefi ind ldsat sd le'f ntoarcS ". AfoSt o "confuntare " psihologicd interesantd, din care a rezultat un serial de patru articoleinterviu; 'Adev1ruile Revolulieivorfi aflate cAnd nu va maifi'lon lliescu pregedinte "(OM nr. 1 0/0 1 . 1 2.95) ; "Ceau gescLt a fost cond am n at de ru gi

$ de bubulil" (OM nr.11108.12.95); "Direc[ia de contrainforma{ii militare a fosf desfiinlatd de un josnic trdddtor: Nicolae Militaru!" (OM nr.12l15.12.95); "ln RomAnia existit cea maiveche civiliza[ie din lume!" (OM nr.13/22.12.95; in colaborare cu Liana Titdranu acum, redactor la Radio 'Horion). Joi, 3 aprilie a.c., ora 17.30,|a debutulconferinleide presd de la Hotel tiul", Pavel Coru! a ficut, inci o datd, dovada incredibilei sale memorii, inclusiv a celei vizuale: observ3ndu-m6, a exclamat: "Ooi, iate o veche cunogtin{61" gi s-a intins peste masd pentru a da mdna. Ei bine, trecuse aproape un an gijumdtate de la prima noastrd intAlnire,..

'*

Conferinla de presd de la 'tiul"a fost una... mamut. Daci nu ar fi fost insistenlele organizatorilor, Pavel Coru! ar mai fi stat inci 5 ore! lar rispunsurile nu se scurtau deloc, odat6 cu trecerea orelor... lnteresant este c6, degi a fost reprezentatA aproape intreaga ,GdS'), au lipsit "piesele grele" mass-media localS (minus'CL"gi 22

iar evenimentul a fost mediatizat prea pulin, la rubrica "diverse'), Degivom reveni pe larg cu cele declarate preseide Pavel

Coru!, citeva afirmalii se cuvin a fi subliniate: , * "Lavinia poate pomi gi opri ploaia.'Venind, cu trenul, spre Craiova, am Oonstatat cd... dupd stalia Olteni s-a oprit ploaia gi a apdrut soarele!" * 'Publicarea dosarelor Securitdlii are ca scop dezmembrarea unitdlii nallonale, sd demonstreze cd toli am fost informatoi! Vor sd arunce in spatele nostru vina celor care au introdus comunismulin Romdnia: Sitviu Brucan gi sofia, Saga Bdrlddeanu, tatdllui lon lliescu, Walter Neulander-Roman... Nu uitalicd dosarele membrilor PCR au fosf arse gi au mai rdmas doar dosarele fogtilor de{lnul! politici sau ale membrilor partidelor istorice!..." * "Singura solulie de salvare a Romdnieieste neutralitale garantatd de Marile Puteri (...). NATO nu ne va primi niciodatd, dacd Rusia, aliatul pincipal al SUAin Asia, se va opune!"* "De ce nu se cere publicarea dosarelor agenlllor strdini, de la'44 incoace? Pentru cd invingdtorii aplicd metodele lor!..." * "M-am retras din PUNR cdnd a apdrut discordia pentru func{le. PAnd nu le vine mintea la cap, eu nu-i mai sprijin! Eu n-am intratin PUNR ca sd mdligdnesc!"" 'NATOtrebuia sd se desfrln{ezd gi sri se creeze doar lJE. Cum pol! sd te pregdtegti de pace, pregdtindu-te de rdzboi? Pentru cd, nu uitali, cea mai rentabil4t pro/uclie esfe ceb de rdzboi iar dupd '45 au murit mai muftiaameni ca in al doilea rhzboi mondial!" * "Cdderea calculatoarelor in anul 2AA0 constituie cel mai mare pericol. Suntem in praguldistrugerii, ca specie giviald planetardl'* 'Dacd ceidin NATO vor sd devenim grdnicerii lor, sd ne inarmeze! Ne-au determinat sd falirnentdrn industria de armament, cd sequigtiifac export, gi acum vor s-o cumpere ei..." * "Dacd ne-ar pldtti-despdgubirite pentru embargoul irakian (2 miliarde USE) gicel iugoslav (6 miliarde USD) n-am mai avea datorie externd gi ne-am putea privatiza noi, fdrd ajutorul lor!..." *

in public sau in cerc restrAns, la dineurile de la restaurantul ?rtis-Viomar", Pavel Corut s-a ardtat impresionat de calitdlile dovedite ale Laviniei: 'Eu nu ered decdt ceea ce vdd! Lavinia igi poate face oricdnd demonstralia puterilor sale... Trebuie insd sd rdmdnd in Romdnia gi sd ajute Romdnia sd r,asd din nenorocirea in care se afld..." ln mai 1995, Lavinia Tatomir imi declara c6, incepdnd cu 1997, viala Romdniei se va schimba in bine. Amintind acest lucru,

Pavel Coru! a exclamat surprins; "Ei bine, aceasta este gi senzalia mea de cilllva ani!... Poate nu este intdmpl\tor cd planeta pe care o viseazd ea esfe albastrd. Albastrul apare obsedant la Eminescu, in versurile mele giin viziunile unei paranormale din Basarabia, p.e care o cunosc..." intrebAndu-l cum explic6'Tenomenut Lavinia Tatamir", am primit urmdtorul rispuns: "Asemenea copii superdotali apar din pdri nli cu increngdtu ri psihologice diferite. Pri n Lavi n i a acllone azd cdte ceva din energiile PdmAntului. $i ea nu a apdrut int1mpldtor. Pentru cd, sd nu uitdm, in MunliiRetezat, l6ngd Sarmizegetusa, se afld centrul de rezistenld spirituald a Europei, localizat gi de Jules Verne! Acolo, se pare cii gdsesc fo(e necunoscute, ldsate de strdmogii nogtri, care ne ocrotesc..." * La prezentarea cdr[ii, chemat la microfon, pentru a se prezenta, medicul Vasile Tatomir, tatdl Laviniei, a fdcut-o scurt 9i mucalit ca intodeauna; "Eu sunt autorul! Laviniei..."

in finai, Pavel -Coru! gi Lavinia Tatomir au mul[umit ziarigtilor

care au fdcut cunoscutl'fetila care aduce ploaia''. Pavel Goru!: "Dl. Eugen Delcea este proprietarul revistei

OBE2TIV MAGAZIN gi a reugit, intr-adevdr, sd atragd atenlia asupra Laviniei. Foarte multd lume se ingrdmddegte in jurulfenomenului dar uitit una din persoanele care, intr-adevdr, l-a adus in aten[ia atenliei opiniei publice..Eu.cred cd Lavinia trebuie sd-i mu$umeascd dlui Delcea gi sd-i spund cee insemnat ddnsul gi revista d1nsului, OBIECTIV MAGAZIN, pentru impunerea in co n gti i nla p u bl i cd

a


>" .

Lavinia Tatomir: "ii muftumesc dtui Eugen Delcea, ii mutlumesc dtui ton Diaconu, tuturor celor care au scris despre mine. Tot ce pot spune esfe cd le mu[umesc cd existdl" Degi voi fi acuzat de lipsd de modestie, am publicat aceste rdnduri pentru a demonstra unora cd OBIECTIV MAGMIN maigi laudi, cdteodatS..CAnd e cazul... i

,.iN URMAToAREA GARTE, VOI DEa/ALUI SECRETE IMENSE"

'

(OBIECTIV MAGAZIN nr.t4/17.04.97)

Din acest numdr al revistei, vom'dernara un interuiu-serial (de cdtev episoade) cu Pavel Coruf, cel mai ci.tit Ei ascultat... securisf

al Romdniei, scriitorul cu aproape 30 de cdr{i, publicate in peste 3 milioane de exemplare. Seria va fi incheiatd de un interviu acordat in exclusivitate revistei noastre, singura publicalie din lard care a reugit pentru a doua oard aceastd performanld. (E.D.) - CAnd ali auzit prima datd de Lavinia Tatomir, de unde gi in ce condilii? - Am auzit de Lavinia in timpul lansdrii de carte din octombrie 7995. Venind la Craiova, am auzit cd existd in orag o fatd cu puteri deosebite. Am irqtdlnit-o, i-am dat o carte gi am stat de voqbd. Cu ocazia aceea, intre noi s-a ndscut o simpatie instinctivA. Eu am intrebat-o clar: cum te sirnliin preajma persoanei mele? Mi-a rdspuns cd bine,Asta inseamnA cAfacem parle dintr-o aceeagiincrengdturit psiho-energefrc6 gi nu ne respingem reciproc. V5 voispune de ce am intrebat-o: am ajuns la concluzia ch paranormalii apar{in unor increngdturi rasiale variate. tJnul gi acelagi paranormal poate face bine altor persaane din acelagi neam cu el Ei rdu altor persoane din alte increngitturi rasiale. Am studiat asemenea fenomene pe agazigii paranormali veni[i din risdrit: rugi, ucrainieni, moldoveni basairabeni. - De ce ali acceptat invitalia de a participa Ia lansarea de carte a !-aviniei Tatomir? - Cei care mi-ali citit cdrfile, ali inleles cA eu rnd feresc cu toate puterea mea de domeniile mistic Ai Siaranormal. Pentru cd fenomenele categorisite paranormale nu sunt pe deplin clarificate de'gtiin!6 gi nu

gtim exact cauzele pe care le provoacd gi toate efectele pe care le produc, eu, reprezerrtant al unei civilizalii ra[ionale, logice, am ciutat re sA md menlin la periferia lor. DupA ce am intAlnit-o la Craiova, in noiembrie '1995, nu am mai ciutat-o, deoarece eu cred cd nai, oamenii, obignuili, nu trebuie sd ne amestecdm cu fo$a in viala persoanelor care produc fenomene inexplicabile, prin gtiinla timpului nostru. Trebuie s5-il6sdm si se dezvoite in mod normal, potrivit legilor vielii pdm6ntene, fira a incerca sd le irnpunem adevdrurile noastre. Totugi, am acceptat si vin. in urmi cu vreo iund gi ceva, Lavinia rni-a spus ci vrea si publice o carte. M-a vizitat la Bucuregti, impreuna cu mama dSnsei. Cu ocazia aceea, am discutat foarte multe. Am iansat gi mai nruite ipoteze cu privire la originea acestor forle, la scopul in care au fost ddruite gi la direclia in care ar trebui folosite. Desigur, toate sunt ipoteze" Eu mi-am exprimat, in n^yfata cdrlii Laviniei, o speranld: 25

cd odatd cu nagterea acestor copii, pe care eu ii consider copiii Vielii gi ai Speranlei, eivor putea sd aducd pacea intre vechile rase pdmdntene. ascunse in fiecare celuld a corpului nostru, vor putea sd facd pace intre societatea umand gi naturd, vor putea produce ploaia atunci cdnd este nevoie (Lavinia produce ploaie!) gi vor putea opri ploile atunci cAnd avem nevoie.de timp insorit. - Puteli gxplica fenomenele produse de Lavinia Tatomir? - Fenomenele pe care le prezintd Lavinia nu au a explica[ie

logicd. Fiecare putem emitelpoteze. $tiinla nu a ajuns decAt

si

le

,constate.existenla gi efectele partiale: vizibile gi auzibile. Cu -

certitudin"e, o parte dintre aceste efecte sunt folositoare oamenilor, atdtin ceea ce privegte armonizarea relallilordintre oamenigi naturd, cdt 9i pentru rezolvarea unor probleme de sdndtate, prin intervenlii in c6mpul energetic sau informativ al fiecdrui om. S-au mai ndscut gi alti copii cu asemenea posibilit6ligi presupun ci iivom mhiintalni. E

bine si-itrat6m ca pe nigte copii sinitogi gi normali, si nu-i considerim nicizei, nicidiavoli, nicisfinli, nicidumnezei, pentru ci eisunt copii niscuti dintr-o femeie gi dintr-un bdrbat, pe aceastd planet6. Daci ag fi degteptuI nalional sau mondial, v-ag spune: eu gtiu adevdrul!Eu vd spun de la inceput: gtiu adevdruri parfiale. Am intuilii gi, uneori, ipoteze pa(ialargumentate, insi nu Qtiu adevdrul. ' C6nd am stat de vorbi cu Lavinia, am inleles ci a cdpdtat o oarecare increderej in mine, citind cirlile mele. Lavinia poate exterioriza energia aga cum alivizut. Eu o exteriorizez prin scris. Atenlie, ce face Lavinia nu este o energie mecanicdl Este o energie vie, care contine in ea o parte de energie propriu-zisi gi o parte de informalie, pe care noi nu o putem inc6 explica. Pirerea mea este cd prin Lavinia ac{oneazd cdte ceva din energiile Pdmpntului. Eu am rdsfoit pulin cirteA gi mi-am dat seama de cdte ceva, insd nu vreau sd vi induc in eroare. Am in[eles cd anumili indivizi au vrut sd o manipuleze intr-o direclie aftificial creatd de ei. Cred cd Lavinia

se dni in relalii mult mai bune dec6t noi cu forlele planetare care determini fenomenele naturii, in afari de asta, se afld in relalii cu o parte bio-informativi Be care eu nu o pot inlelege, deocamdati, dar o voi studia. Sunt sigur Tatomir!

ci ve[i mai auzi multe referitor la Lavinia

. ' Ge v-a determinat sd scrie{i prefala cdrlii Laviniei Tatomir? - Am scris prefata

c5(ii pe baza modestelor mele cunogtinle

de parapsihologie. Dupi pirerea mea, addugarea cuvdntului "pata" este in plus. in urmi cu o suti gi ceva de ani, lumina era paranor26

mal5, nu? Cunoagterea umani se desfSgoard de la inferior la superior. Din cdnd in c6nd, apar doui fenomene: saltul de tip fenomen gi regresul. Voi expune o ipotezd care este gi speranla mea: acesfe fenomene vin din viitorul pdmdntean pentru a se opune imensei conspiralii de animalizare gi de intoarcere a omenirii in primitivism, organizatd de cei care gtiu sd domine lumea primitivd dar nu gi lumea modernd. M'?fi| ?fi]€stecat in paranormal, pentru cd Lavinia m-a rugat sd-i fac o fiezentare. in al doilea rAnd, in cirfile mele au apirut multe fenomene stranii gi eu mi-am pus problema de pe pozilia unui om congtient gi responsabil^ Mi-a venit

ideea ca in afari de c6(ile astea care imi aduc succes gi bani Octogonut-sd scriu gi ca(ide psihologie aplicatS, in care si sintetizez reguli de psihologie la vArf. Asta inseamnd paranormal: cunogtinle de psihologie la vAff, pe care, posibil,'dnele mari puteri economice sir le fi gi definlf gi sd le fi aflat cauzele. Eu am o ipotezit: adevdratul Dumnezeu - Universul ' nu ne-a fdcut sd ne ciinuie' Ne-a creat intr-un anumit scop, care este greu de definit. lpoteza mea este cd aceste for[e, de care beneficiaz6 anumili tineri, fac parte din ceea ce se numegte via!5 planetard, avdnd doud componente de bazdr bioinformalionalS 9i bioenergeticS. M6nat de o for[5 pe care nu mi-o explic, a trebuit sd caut explicalia unor fenomene. in urmdtoarea cafte '"Copiii speran[ei" ' dezvdtui, pentru prima datd, nigfe secrefe foarte mari ale francma' soneriei, magiei tihetane, magiei chinezq magiei europene- Nu o fac cu g6nd rdu, ci cu gAndulci dezvSluirea lor blocheaz6 efectul malefic,

imbolnivitor gi ucigdtor, contribuind la refacerea civilizaliei umane. Aceasta este singura cauzi care m-a determinait s6-miindrept atenlia spre acest domeniu, aga-zis paranormal. Nu gtiu daci omenirea este preg6titi si accepte ideea pe care eu o strecor'incet 9i fragmentar in cd(ile mele: ca suntem copii ai Universului, ne-am ndscut crl o anumitb mogtenire genetici 9i nu noi am ficut discriminarea dintre noi.

.,NU

AU MURIT

NICI YTZAK RABIN,

NICI DUDAEV!...'' (O BIECTI / M A GAZI N nr. I 5/2 4'04.97) - Cum putem gdsi cdile pe care trEbuie sd Ie urmdm? - Solulia este simpld: faceli 9i veli avea! Solulia este in noi.

Noi,am inventat avioane (Vuia qi Vlaicu) 9i allii au apirut inventatori. 27

CoandA a inventat avionul cu reaclie gi allii au beneficiat de banii de pe urma lui. PAnd gi stiloul a fost inventar de un romdnl lrloi am produs valoriin mai multe dornenii. Calcu!ul psihologic este simplu: 2o/o din populalie este factor emergent; adicd genial sau talent de exceplie. Estimat la numdrul popula[iei, cel pulin 500.000 de romdni sunt capabiii si produc6 invenlii, lnovalii din ceie mai diverse. CAnd arn ajuns aici, am lansat ideea cd putem exporta idei. Am acasd scrisorilede la c6teva miide romAnicare au reugit. Trebuie sdfolosinr tot ce se poate folosi. Romdnii nu sunt nigte puturogi, lenegi. Naliunea

romdnd este o naliune la fel de civilizata ca celelaite niliuni. Manipulatorii gi agenlii lor incearcd sd ne spund cd suntern nigte decizuli, nigte oamenifdrd perspective. Eu am observat nigte fapte, insd nu gtiu daci legdturile dintre ele sunt reale sau nu:in satul Duda, din Moldova, a inceput sd crape p6mdntul gi sb aiunece la vale. M-am

intrebat de ce. Pentru c5 a murit Dudaev sau pentru cd s-a cds6torit Radu Duda cu lVlargareta de Hohenzollern, incercdnd sd restabileascd monarhia strAini pe teritoriul rom6nesc? - Dacd a murit Dudaev!?... - Falerea mea este ca nu a murit nici Rabin, nu numai Dudaev, gica avem de a face cu o lupta pentru stapAnirea lumiisi, interesant, a Rom&niei! Centrul de rezisten!5 europeand, nu numai in fa{a ndvdlitorilor cu sabie, tun gi bornbi, ci cenirul de rezistenla spirltuaiir invizibiLi a Europeieste in RomAnia! Vd spun gi unde: in nruntele Retezat, l6ngd tosta capitala Sarmisegetusa" Vd pot clemonstra gtiin{ific treaba asta, prin fapte verificabiie, palpabite. - Lavinia ar trebui sd meargd in acea zand? - Radia{ia mentaiS funclioneaza la suie rle mii de kilometri. Dacd s-a n6scut la Craiova qi aici qi.a dezvoltat puterile, fili siguri cA de aici poate trimite o tindd p6n5 fn Tibet, hiew York

eti.

f'.lu e

nevoie sd meargd neapArat acoio" Existd persoane inzestrate cu astfel de daruri, ins6, atenlie, aceste daruriinseamnd gi d parte dinsuferinta. Eu nu-i doresc Laviniei sA sufere niciodati ce am suterit eu! Eu nu arn vrut s6 intru in domeniut paranormal, pentrr.; cd am sim$it cA nu prea e pentru mine. intotdeauna, la rnine 2 qi

cuZfac4.

Sunt un tip care trebuie s5 verifice, prin foarte nrulte lr.ltiebari, orice fenomen care ii apare. Fentru rnine e mai greu sd fiu pacilit sau indus in eroare. - Cum igi folosegte Lavinia torga? - Pe partea stAng6. Acolo are forla. Pe partea dreaptA are suferinla. Spre exempu, eu nu am primit niciodati vreo loviture pe 28

partea dreaptS. Mi-am rupt mdna stAng6, rni-am rupt piciorul stdng, mi-am spart timpanul stdng gi mi-a fost tdiatd amigdala stdngd, care era infectati, astfel cd md doare cumplit ori de c3te ori se schimbi " vremea. Pe mine m-a lovit mereu cineva din stdnga. in schimb, pe dreapta toate merg bine. Eu am gdsit, p6nA la urmi, explicalia. Ne-au lovit p6catele strdmogilor nogtri, care au foiosit magia astralA in mod instinctiv gi incoirgtient, astfel cd nu-i putem judeca. E vorba de impingerea pdmAntenilorintr-o aga-zisi sferi misticd, pe care o s-o descriu Tn urmitoarea carte, dacd voi rezista, pentru ci fiecare adevir oblinut cu pl'ivire la sfera rnistic5 md doare mereu. Eu nu bunt nici mason, nici cregtin" Sunt un om de gtiinli care igi pune intrebari Ei cautd. rdspunsuri. Ce pdrere aveli despre accesul tiber ta arhivele Secu-

ritdtlii?

-

Arhivele Securitdlii sunt cdteva zeci de trenuri de dosare, din care eu arn studiat cdteva sute de dosare. Atenlie unde'este manipularea: Securitatea a fost infiinlatd, ca organ de stat, in anul 1944, de cAtre inving6torii rugi. Acel aparat de repres!une din pericada ocupaliei sovietice (1944-1964) a sdvArgit nigte crime groaznice. Se'dpune: ar,hivele SecuritS{ii, incercdnd si dea vina pe unul ca mine, care m-am niscut in 1949. Eu am intrebat: dacd aveli ceva cu represiunea dln periaada respectivd, de ce nu-lintreba{ pe Brucan, pe care il aveff tdngd voi, de ce nu o intreba[i pe Saga (so(n lui Brucan), care v-a acuzatin p:rscese? De ce md intrdbali pe mine, care atunci erarn copil gitremuram de frig? Cine a adus conunismul in {ara aata? intrebali-i pe Brucan, pe Walter Neulander sau pe fiul lui Petre Roman, fntrebali-i pe ceicare au adus comunismulin lara

asfa gi au organizat aparatul de represiune. Fiii bolgevicilor (ominternigtiau adus comunismulin !ara asta. Cdnd lnternalionala

socialista l-a scapat pe Nicolae Ceaugescu de sub control, tot ei l-au scos din Romdnia gi au -spus: pe cine d(tm vina?Pe Securitate! Aliavutin perioada nalionalistd, de dupd '64, ceva de reclarnat impotriva lui Pavel Coru!? Reclamali cd Pavel Coru! v-a bbtut, v-a bdgat in inchisoare, v-a pus si sdpali la canal? Nu v-a pus!

L'au scos pe Ceaugescu din Romdnia? Alifdcut o afir' malie: l-au scos pe Ceaugescu din Romflnia!?.,. Tn primul atenfia v6 concentreazi represiune, rdnd, din intregul aparat de gAsit solulia: Eu am mai important. asupra unui element, dar nu cel noi am fost 10.000 de mernbri ai Securit5lii nalionaliste de dupi

- Nu! [--au scos pe Ceaugescu din inchisoare. Bun"..

29

'

1964. Vd rog frumos, dacb nu v-au 'privatizat"strdinii 10.000 de gloanle, impugcati-ne, domnule, gifaceli pace intre voi! Este vorba de o diversiune pentru a indrqpta aten[ia cetilenilor cdtre fenomene periferice, in loc sd vadi foamea 9i cauzele foamei - holiile... Aparatul de represiune din acea perioadi cuprindea:Armatq (in mun{i au fost vAnafi cu trupele), Securitatea kominternistS, aparatul de politruci gi Mililia. Vreli s*terminali cu partea de represiune? ' Aducefi-vd aminte cine v-a intocmit rechizitoriul, cine a pronunlat sentinla gi cine a fost cel din inchisoare care v-a reprimat... - Ce a fdcut Securitatea nalionalistd de dupd 1964? - Securiiatea nu s-a putut ocupa de 23 de milioane de oarneni! S-a ocupat, in primul rdnd, de mernbri ai CC-ului, aiConsiliuluide Stat, ai M.A.N.-ului gi generaiii cu func[ii, care puteau deconspira secrete. Asta a fdcut Securitatea nalionalistS. Din intregul aparat de represiune, se indreaptd atenlia asupra Securitdlii. nafionaliste din timpul lui Ceaugescu, de care se tem giacum. $i nu se tem ei, cdt stdp6nii din umbra lor: MOSSAD-uI, ClA, KGB gi atlii. At6ta timp cdt un fost securist din perioada nalionalisti existi in via!5, ei se tem giaclioneaz5... '

a

6

-

Ci ce s-au

ocupat, mai cancret, ofilerii de Securitate?

- lnterceptdrile pe care le-am fdcut, le-am fdcut!Aveam dreptul,

dupi legea de atunci, sA interceptdm orice, fira

aprobarea

Procuraturii. Cel care aproba era seful unitd{ii, aga spunea legea. Arn urrn&rit romdni gistriini?Am urmirit!Am prins in capcane striini; niciodatd romdni! Legea spunea clar, de aceea nu a fost pubiicati niciodatd: sd nu lagi romAnul sa a.jungd la inchisoare!Asta a fost legea: prevenirea sdvArgirii infrac{iunii. Eu am urmdrit atagali militari striini, care nu m*au acuzat, pentru cA gi eiii urm6reau pe ai nogtri. Am urrnirit romAnicare aveau aceleasiconcepliica gi mine. Trebr.ria s6-i urmdresc. Nu am ucis pe nimeni. Orlcu*, i , uiiali ca Oosarele au trecut prin mdna lui Virgilic6 9i cele care trebuiau ae"r fost mdturate! Au rdmas dosarele fogtilor delinuli politici, fogtilor inform.atori din partidele istorice, acum CDR" Membriide partid comunist nu aveau dosare. Aveau o mapa anex6, care a ars...

3 - Dumneavoastrd nu alifost urmdrit? - Ba da. Din 1986, zi cu zi, pdnd in '1989! M-au lSsat.un pic, ' dupd care, c3hd arn inceput sd scriu, au inceput iar sd mi urm6-

reascd. $i acuma m6 urmdresc! Este drepiulfiecdrui stat de a urrniri cetdlenii suspecli ci desfSgoari actiyitate antistatale, prin extensie - antiguvernamen-tal6. Atentie, prin comparalie cu celelalte servicii secrete: ce a ficut 30

CIA? Trafic de droguri, ripiri de persoane, ucideri de pregedinli. Ce a fdcut KGB-ul? Crime oribile, De ce nu iijudec6 nimeni? La noi, pe timpul dictaturii lui Ceaugescu, s-d dezvoltat o Securitate nalionalistd destul de putemici, care a avut acest aspect informativ, benefic RomAniei. in 1990, BScanu ne acuza cd am furat o fabricd de diamante, 0e care am adus-o in RomAnia. Eu am spus: domnule, dgtia sunt bol6nzi!Am furat-o.de la noi gi am dus-o in afarS? Am furat-o de

afari gi am adus-o Induntru!AOica, noi ce si facem? Si fim fete mari gi si cAntdrn? A,ga fac spionii din intreaga lume, insi nicdieri nu gi-a bitut cineva joc de Serviciile secrete ca in Romdnia! Serviciile secrete servescstatul, nu au caracter politic. Capdti caracter politie pentru c5, sd zicem, nea Nelu Cotrocelu a spus: "Coru[dsta iar a scns nigfe prostii. Trimite-i un informator, ameninld-l cu ceva!" M-a ameninlat sd mai tac-din gur6, si nu mai deconspir cd in 89 nu a fost chiar levolulie, ci a fost 9i intervenlie externd,..

- Cazul Ursu? - Dupd 1964, existA un singur mort: Gheorghe Ursu, pentru care am fost gi eu intrebat. Eu am spus:-sd fie cdutat cel care l-a omordt gi sd rdspundd! Mai rnult, pentru ci nu am gtiut rispunsul,

m-am dus gi am vorbit cu anchetatorii penali ai SecuritSlii, Ei mi-au spus cine l-a ucis: l:auucis anchetatoriidin Dir,ectia Cercetdri Penale a Mililiei, pentru cd l-au gisit cu valutS asupra sa. De fapt, l-au ucis pentru ci scria impotdva lui Ceaugescu. Cel care l-a ucis, in concret, a fost un mili[ian. Se incearc6 tot felui de dezbiniri. Publicarea dosarelor de informatori ar crea noi dezbindriintre rbmdni, aldturi de celepolitice, religioase, etnice etc. E numai un exemplu.

"LA REVOLUTTE, MOSSAD-UL A PARTICIPAT CU DIVERSIUNEA!!! (O B IECTIV.MAGAZIN nr.

1

610E.0

s.97 )

- intre " raportu I Gabrielescu" gi " raportul N i ca! aescu" cu privire Ia evenimentele din deeernbrie'89,, care vi se pare cel mai apropiat de reatitate? Legat de aceasfa, ali afirrnat pentru revista noastrd cd, atunci cdnd lan lliescu nu va maifi presedinte; vom afla adevdrul despre '89. Vd men{inefi aceasfd p drere?

- Eu am avut obligalie falA de morlii lui decembrie 89, care m.au eliberat, sd firenlin aceasti problemi treazd, p5ni cAnd la condu31

cerea Romaniei va veni un pregedinte neimplicat in evenimente. A venit un pregedinte neimplicat. Cdnd dl. Constantinescu a venit pregedinte, eu am fost convins cd nu mai am nici o obligalie fali de morlii luidecembrie 89, deoarece dAnsula promis poporului cd va

dezvilui adevirul.

..

Dintre c,ele doud variante prezentate in Parlament, mai apropiati

de adev6r mise pare a lui Sergiu Nicolaescu, care este curajos, Are curajul specific actorului, regizorului, cascadorului, omului pentru care vidla inseamnd gi moarte. Domnul Gabrielescu este un om de buni credin!i, insd nu poateintelege mijloacele moderne de rizboi psiho-

logic, Eu i-am prezentat gi trei casete video filmate. Erau probe evidente, privind inscenarea, determinarea romAnilor si se omoare intre ei, ins6, Dumnezeu nu ne-a ldsat si ne omorAm intre noi cu bunS-gtiin!6, ci numai din gregeald. Vinovalisunt cei care au instaurat teroarea prin televiziune. Domnul Nicolaescu a recunoscut o parte din ceea ce gtie: implicarea forlelor-maghiare, sovietice, a 60 de membri ai Legiunii Strdine franceze, care, cici, au intrat numai pAnd la.Arad. Nu au.vrut si recunoasc6 ceea ce este documentat: intervenfia manipulatorilor, despre care eu am scris. Vdrul llic edte un tip rdzbundtor din fire, insd, rizbunarea este arma prostului. Pdnd la urmi, MOSSAD-u|se va prdbuqi... Deci, rapoduldespre 89 cel maiapropiatde realitate este al lui

Sergiu Nicolaescu. - Inte.ruenlia externd?

'?

- N{OSSAD-uI a participat cu diversiunea. Ce tdceau igtia: mergeau prin orag gitrigeau ?n aer. in zona dumneavoastri au fost piingi

sovietici. La un spital, au fost internali, dupi care au fost externali, aga r6nili, gitreculiin Jugoslavia. De ce? Noi nu gtiam sd-itratdm? Maginile dlea sovietice care au fost pe la Craiova... iiapucase turismul pe vremea aia? Dormeau in magini pe frigul6la! Nu puteau sd vind 9i ei mai... primivara, vara? Agtia, la Malta, au hotdr6t, impreuni,, sd-l doboare pe Ceaugescu pentru ci nu mai asculta de ordinele jandarmilor mondiali. igi puseSein gAnd si faci o banci internalionald, nu a religiilor, cum au flcut preotiiacum, cio bancd cu capital mixt, si devenim independenli economiq. lndifereni de gregelile pe care le-a fdcut Ceaugescu, pe care eu i le recunosc, nu poate fi acuzat cd nu gi-a iubit neamul. Reuenind la Sergiu Nicolaescu, poate neva spqnede ce,

-

la ora 12.00, in 22 decembrie 1989 (conform dectaraliei fdcute de nmandorul Radu NicolAe in fab comisiei prtamenbrc), imprcund

cu lon Caramitru, iegea din casa lui lan Gheorghe Maure/?... - Fdi, eu nu l-am intrebat? Mai existd o declaralie ci folosea o rnagini cu numere TC.L-am intrebat gi nu mi-a rdspuns. Maginile TC erau foiosite numai de diplomali. Deci, ilele conspiraliei gi loviturilor gi revoluliei (a fost gi o revolu{ie 9i o revoltd) se vor desface incetul cu incetul gi rom6nii vor afla ade-

virul.

l.,iu gtiu la ce

va mai folosi. Noud ne folosegte un adevir

economic. Acum, noisuntem lovili de s6rdcie. Trebuie si pornim un rbzboi nalionalirnpotriva sdrdciei gi holilor, a coruplilor...

.,SINGURA SOLUTIE PENTRU SALVAREA ROMANIEI ESTE NEUTRALITATEA' (OBIECTIV MAGAZIN nr. I 7/ 1 5. 0 5. 97)

- Ce pdrere aveli despre negacierile privind aderarea NATO gi,

Ia

in special, despre disculiile ruso-americane? Aveli

senzali a u n ei.M ALTA 2? -Adevirul este urmStorul: NATO nu ne va primi niciodati daci

c u mv a

Rusia se opune, deoarece Rusia este factorul care !ine,, cAt de cAt,

in frAu '?niculul"popor chinez! Niciodati americanii nu vor sacrifica relalia lor cu rugii de dragul RomAniei. incercarile de a-i convinge cu binigorul nu au finut. Rugii s-au trezit la realitate cAnd au vdzut c5 sunt sdrdcili. Ei au fdcut dou5 alianle: cu China gi cu lndia (indienii

- un "mic" popor de 800 de milioane). Acum intreb: vor indrSzni americanii sA calce voinla ruseasc6 gi sA ne primeasc6 in NATO? Daci rugii vor spune ca rorndnrii nu intrd in sfera NATO, nu vom intra gi vom rdmdne in sfera ruseascd si vom suferi! Dupd ce NATO ne va da un gut, sA vA !ineli atunci'ce o sA ne facd lvan!Are nigte mentalit5li de frdlior mai mare gi bdnuiesc ci are 9i nigte agenli bine infiltrali pe teritoriul RomAniei 9i nu bdnuiesc degeaba...

- Puteli dezvotta?'

- La impA(irea lumii, indivizi s-au intdlnit la IALTA gi MALTA.C6I

ii vedeli de conducitori ai lumii, dgtia au organizat totul pe baza unei mistici. Aceste locuri au fost alese dupi magia asiaticd. De ce nu se cere publicare agenlilor striini, din 1944 9i pfinA '1989? in RomAnii ncr arfi interesa{i de agenlii striini rugi, americani, evrei, unguri etc. din !ari? Vi spun eu de ce:in timpul lui Ceaugescu au fost urrnArili rnai multi striini gi Cocumentali cu fapte impotriva Rorn6niei. Nu se publici pentru ci invingdtorii aplici leEea lor: JJ

publicS ce vor gi iau misurile pe care le vor. Noi nu suntem invingi. Lupta continui prin mljloace pagnice, psihologice gi parapsihologice. - Care ar fi solulia Romlniei?

G

- Eu am demonstrat ci

singura soluiie pentru salvarea

RomAniei este neutralitatea. Am demonstrat cum ne putem apara Tn cazde neutralitate, cu ajutoruljaponezilol chinezilor, rugilor (care nu vor si intrdm in NATO) gi a evreilor care nu vor si intrdm in NATO (md refer la cei care au nigte bani gi nigte interese in RomAnia). Dacd intrim in NATO, devenim linti pentru ru9i. Daca nu intrim in NATO, suntem lintA pentru !6rile membre NATO. Eu am propus neutralitatea perpetud, garantatd de Marile Putei'i. Cum va explicali ci in Romdnia venitul pe cap de loeuitor este de 1000 dolari pe an iar al unui elvelian de 34.000 dolari pe an? Poate un elvelian si muncebscd de 34 de ori mai mult decAt un romdn? Hai sd fim seriogil O lari neutri inseamnd industrie bancari, turism gi

agriculturd, investilii sigure. intr-o investeascd

lari

neutr6, oricine.doregte sA

Dacd oblinem neutralitatea perpetui gi gar:antatd, Romania va face un salt economic spectaculos. Romdnii vor scipa de sdrdcie gi de uri, de dezbinare gi multe altele. Niciunul dintre conducdtorii

politici nu a fost de acord cu mjne. De aceea m-am $i retras din PUNR. l-am ajutat in campania electoralS gi m-am retias.

-

- Ce ne pute[i spune despre scandalul Funar-Gavra-

din PIINR? Eu m-am retras din PUNR, spunAndu-le urmdtoarele: '/n august anul trecut, m-ali chemat sd vd ajut in campania electorald. V-am ajutat, considerdnd cd toli sunleli cu dragoste de neam gi lard."_CAnd au inceput si se certe pe funclie, eu m*am retras. intre lideri au apdrut discordii. Posibil ca acestea sd fifost alimentate de cei care nu iubesc partidele nalionaliste gi vor sd ne inregimenteze neapirat in internalionala socialistd. Euam spus ci "Madam Francmasoneria"neagd primul niscut, comunismul, pe care l-a ndscut cu ajutorul lui Lenin gi acum vrea un alt tip de socialism, mai pargiv, bazat pe un fel de magie, prin nigte personalititi alese de ei 9i instruite, prefabricate, care si le reprezinte interesele in fiecare !ar6. Tabdrd,

La PUNR s-au certat cei din Ardeal. Este posibil ca certurile si fi fost intrelinute de persoane interesate in distrugerea PUNR-ului, profitAnd de trdsiturile de personalitate exploatabile la fiecare: unii sunt maii orgoliogi, altora le placAprilurile, altora le plac femeile...

Eu am fost chemat sA ajut PUNR-ul, de Funar 9i Suian. M-am angrenat cu toate forlele, am pus si rri$te bani, dupd care-Suian ne-a trddat gi a fugit cu o parte din fili;.e la PDSR, in plind campanie electorald. Eu ce trebuia sd fac? :-ii fug sau sA dezarmez? PAnd ednd le-o veni m:intea la cap, eu nu. mai sprijin! M-am retras pentru cd eu nu suntfdcut sd nrd liginesc. Oricum, certurile astea nu sunt

bune. Sunt pe bazi de orgoliu: cine si fie mai mare. Daci nu ai fdcut ceva concret, cum vrei sd te remarci?

Mulli s-au lansat in politicd cu gdndul de a toca gi ei ceva, de a avea o magind la scar6, de a i se spune "domnule senafo/', si-i facd plecdciuni lumea. Nu este corect. Astea inseamni slibiciuni de caracter. - Cum vedeli neutralitatea Rominiei din punct de vedere

militar gi financiar? - PAni la aceasti ord, omenirea a fost dominati de cultul violenlei, al dezechilibrului, al terorii. Nimeni nu a gAndit echilibrul pdcii. Echilibrul terorii inseamnd echilibrul dintre tratatele militare. Tratatul de la Varqovia a cAzut. NATO era normal si se desfiin{eze gi sA creeze o uniune economicS europeani giatAta tot. Frica unei puteri militare de altd putere rnilitarA determind inarmarea. Cea mairentabili produclie este industria de armament. Cine a produs armament, trebuie si vdndi. Ca sd poati dez'roltd

un fenomen trebuie s5 fac6 bani din vdnzarea celuilalt qi aiunci trebuie sd menlind focere de rizboi" Eu am propus sd formeze, Marile Puteri, o centurd de tdri neutre, cjin Polonia pdn6 in Grecia, supravegheate dintr-o parte gi alta si nu se inarrneze, sd nu se

bati, sd-gi menlind efectivele militane la nevoile proprii de apdrare. lntrarea in I{ATO inseanind intrarea intr-o tabdrd militari gi

perpetuarea ideii de rdzboi sau echilibru al terorii. Eu consider ci aceasta contravine gi normeior morale gi norrnelor religioase in care credeli dvs. Eu cred in norrnele rnorale giin Dumnezeu. Eu militez pentru pace gi pentru cJesfiinlarea tuturoralianlelor militare gi pentru formarea unor" aliante pagniee, avdnd numai caracter econornie dar nu de monopolgi nu exclusivist. Pentru qrnitatea nalionali, cel rnai bine este si nu facem pasul rJe a intra in nici-o alianld rnilitard. Orice stat care inira intr-o aiian[d devine subordonaiul ceiui mai puternic din alian{i" Atitudinea mea este clara: neutralitate! - Un fost afi[er, pacifist? - Eu sunfpacifist, degi am fost crescut cle la vArsta de i 6 ani in armatS, Am invSlat sd fiu pacifist din durere. Viala m-a inv5lat sd 35

fiu pacifist. Aceasti atitudine pacifisti nu place celor care gi-au propus deja.,. ne-au falimentatfabricile noastre de armament gi acun't vin cu fondurisi le repuni in firnc{iune. Nu-le convine celorcare ne doteaz6 armata noastri cu tehnici de luptd 9i armament produs in !5rile lor. Eu am fost educai sd ucid, am fost nrilitar. Am fost eciucat sa schiiodesc gi si ingel, pentru cd am fost spion. Si schilodesc psihic, pentru c6 in spionaj nu se trage cu arma. Se pdcdlegte, se atrage in capcand. Am renun[at la acestea pentru cd mi-am seama ca omenirea merge intr-o direc[ie gregiti. Daci nu ne schirnbim radical rnodul de a gdndi, simli gi ac{iona in relaliite cu noiingine gi cei din jur, degeaba facern alian{e militare. Pe mine m-au determinat sb scriu asemenea cdr{i tocmai concluziile astea secrete la care au ajuns Marile Puteri. - Cum privili prablerna descentralizdrii teritoriale? - Asa.zisa descentralizare vizeazi federalizarea gi apoi dezmembrarea Romdniei! Pentru a ne unicele treiprovinciiiomAnegti au murit milioane de romdni. Ori noi, acum, asistSm cum o mAna de aga-zigi .minoritari igi bat joc de noi, care suntern majoritari, gi vor sd ne dezmembreze [ara! Noi am ajuns sd fim dezbinali de o minoritate instigatA de afar6 gi sprijinitb, pe cinstite, de Biserica Catolici. La mijloc se aflS interese maieriale. Tocmbi o dovadd este Banca lnterna[ionald a Religiilor. inainte, nurnai catoliciiaveau bdnci. Acum avem gi noi bdnci, sd se vadS clar cd biserica este un ghigeft, o afacere comqrciali ca oricare alta: ili dau speran[d,lmidai bani...

- Ce pdrere aveli despre privatizarea industriei de armament? - lndustria de armament trebuie si rdm6nd in mdna statului, in aqa felincdt Guvernul, c6nd face programe gi calculeazi sr.lmele alea, s5 gtie: de la industria de armament, qtie imi vin atAtea mii de miliarde de lei, pentru cd este industrie strategic6. Prin ea asigurdm Tnarmarea giinzestrareaArmatei romAne gioferim Ia export produse

pentni care avern contracte ferme. Atenlie ce-bu fdcut: ne-au determinat sa falimentarn industria de armament 9i acum vin nigte striini sd o privatizeze. Frivatizarea intreprinderilor de armament gi a intreprinderilor rentabile nu este, dup6 pirerea mea, o treabd just5, Corect ar fi si rimdni in pro-

"

prietatea integrali a statului gi o foarte micd cotd-par.te

si

fie dat6

muncitorilor gi producStorilor din fabrica respectivi, pentru a-i cointeresa s5 intre in produclie serioasS. Nu e normal si vind un 36

str&in sd-mi produci mie arrnament, s{ gtie cu ce armament md apir eu, ce parametri am gi aga mai departe. La un moment dat, ,;trhinul ila poate si vAndd secretel* poten[ialului meu adversar. $i atunci ce am fdcut? GAndi[i-vd la t:ate astea...

"|LTESCU $t MIHAI I AU ACELA$I StApArqt"

,

(OBIECTIV MAGAZIN nr.18/22.05.97)

- Problema monarhiei nu esfe solulionatd in RomAnia. De ce?

- Eu i-arn pus intrebarea lui lliescu: de ce, cdnd a trebuit sA voteze, in Constitu$ia lirii, interzicerea monarhiei, nu a votat? Avea majoritatea in Parlament. Concluzia: au acelagi stipAn! Regina Maria, cAnd a murit, a ficut un ritual de magie neagr6, despre care a[i citit in "Evenimentul zilei"'. a libat cu limbi de moarte s6-i fie scoasd inima, si fie inchisd intr-o casetd octogonald de argint 9i sa fie ingropatdinBazargic. Aga e? Ei gtiau de puterea extraor-

dinari a Octogonului dar nu gtiau ce inseamfid 9i nu vor

gti

niciodati. Nici eu nu mi pot l6uda ci qtiu. Am spus; octogonul inseamnd instruire, educare, al6turi de forlele folosite de hexagrama ebraicd. $tiu ci octogonul a fost venerat in Sumer, 9i de

strdmogii nogtri. Doi dintre domnitorii romAni au purtat octogonul: Vlad lepeg in stemi gi Cuza in dreptul inimii. - Existd in Rominia nigte noduri gordiene care ar trebui tdiate, pentru a iegi din impasul in care suntem? - E bine cd vi puneliintrebdri! Eu trbiesc de 16 ani cu moartea la spate gi md intreb dacd mAine mi voi trezi... Am ajuns atAt de apropiat de moarte, inc6t nu-mi mai pasd de ea. Efectiv de vreo 34 ori, trebuia si rnordarnu am murit. Eu luptsS desmpbrhAligulenergetic riu intins deasupra RomAniei gi omenirii de cdtre acegti mari vrdjitori, gamanii. Ceea ce arn afiat eu, nu am aflat pentru cd m-a fdcut mama pe mine degtept qi frumos. Au fost lAngd mine Sadoveanu, Eminescu, marii nogtri sacrificali ai acestei maginiriidiabolice, pusd la cale de

asiatici. lntruc6t mintea orneneascd a inventat un asernenea mecanism, tot ea trebuie sd-l desfacd. Singura mea teami a fost cd

si spun ceea ce am aflat. Oameniitrebuie pentru a se dezlega din hiliguri, din releaua s6 afle treburile astea, asta ciudati. Toate aceste coincidenle sunt determinate de o anumitd maginbrie gi manipulare astralo-pdm6nteanS. De exemplu, informatorii

voi muri?nainte de a apuca

5t

se numeau, in mod obignuit, agenii. ln timpul ir.ri Gheorghiu-Dej, agentura a primit denumirea de re{ea !nformativ6.. Citili primele doua litere

din cuvinte qi veli vedea "rein", care in limba englezi inseamni "ploaie". Rein-ploaie insearnn6 t/6rsitor. Numele Varain apare scris in englezS:va-rain. DarVarain maieste ceva: este o specie de reptile, de dragoni. Ali v6zut c5, la un moment dat, cind se intdlnegte Varain cu Hdirnovici, geful evreilor, ii spune: 'Numele meu esfe RomAnul gi am venit sdt pldtes:c durerile neamulLti meu: V-am pdcdlit, eu nu sunt din neamul dragonilor." - Cum ali ajuns sd studialiacesfe lucruri? - Dac6 nu mi bdgau gefii meiin incurcitura asta, nu mi bdgam niciodatd! Viala organizatS de mistici e o via!5 urAta, schiloadd; nenorocitS, care nu meritd sA fie triitS. Ce frumoas6 e viala: si iegi pe stradi, si vezi o femeie frumoasa gi sd nu te intrebi din ce familie ancestralS e, din ce tabird e.".

-Cum afostposibil sdfieeliberatd Romdniain 25 octomhrie '44, de ziua lui Mihai sau... - Nu a fost eliberati, a fost cotropitd de sovietiailAflali cd dac6 nu o cotropeau atunci, eu nu erarn aici, tatil meu era aviator, aveam o copilSrie fericitS, nu una necAjitd si nu treceam prin cAte am trecut! - Md luali ca lliescu! Cum a fost posibil ca trupele nem[egti sd fie trimise in afara granif,elor exact pe 25 octomhrie? A doua

chestie:.nu considerali cd RGB-aI prin agen[ii pe care i-a avut

la putere, gi-a hdttut joc de noi, pun1ndu-ne ategeri h 2A mai, ziua lui Coposu, alegeri pierdute de formaliunea lui, punlnd alegeri Ia 2 iunie, Ia S0 ani de la maartea lui Antonescu, care a fost primul dugman al rugilor, sau 3 noiembrie, care reprezintd 40 ani de la ocuparea tsudapestei? - Sunt frimdntat exact de ?ntrebSrile pe care vi le puneli dvs.! Cum facem sd scdpAm de robia evreiascS, ruseascS, americand?! De la ciderea cdpului lui Decebal, noi am fost nurnai robi sau in luptd... -

A,!i fdcut o

afirmalie: poporul careigi amoard eonducdtorul

vafi blestemat... -Am fost blestemalil Nu l-am omorAt noi. Dar indiferent cine l-a omorAt, am pldtit noi. Aici e problema: de ce Justilia universala ne-a pedepsit pe toli pentru gregeala unora? - Asasinarea /ui Ceaugescu de Crdciun nu este prima hatjocurd, de dupd'89, la adresa paporului ramdn? E o purdintdmplare cd tot pe 25 decembrie, dar 1001, a fosttnscdunat $tefan 38

cel Sfflnt, primul rege catolic al Ungariei?... - Au vrut sb vadd pdni" unde rezistim noi cu batjocura!... - Ce cunoagteli despre grupul "Condo/'?

- Nu cunosc nimic despre grupul 'Condor". Am vdzut

la

televizor o singuri emisiune. Un colonel pe nume Moldovan, de undeva din Maramureg, dat afar6 din SRl, arfifolosit nigte documente 9i aga mai departe. Binuiesc cd e o rdfuiali dintre ei. Din SRI nu au exclus pe nimeni care a vrut sd lucreze. Dupi mine au venit de vreo trei ori si mi ia la muncd dar nu am vrut si lucrez. Nu vreau sd mai lucrez in munca informativS! Eu vreau sd fiu scriitor. Consider c6-mifac datoria fa!5 de neamul meu aga. Bdnuiesc insd cd e vorba de altceva: Moldovan a fost eliberat de mult, prin 92. intrebare logicd (ziaristul trebuie s6 fie un tip logic): de ce tocmai acum a apdrut gi de ce denumirea grupdrii era "Condof'?...

- Dacd vd aduceli aminte, in '92, revista "Cuvdntul" a publicat, inclusiv cu poze, cd cel mort nu e Ceaugescu din procesl Cd unul are sprdnceneimpreunate, altul nu le are. Cd unul e nebdrbierit, altul are altd cravatd. Dupd un an de zile, revista "Cuvtntul' a dispdrut gi a reapdrut ca revistd literard... -Amurit... - Dar acuma are gi hani de premii literare!... - Nu, Ceaugescu a murit! L-a impugcat un pluton de execulie format dintr-un ofiler gi cdliva soldali de la unitatea din Tdrgovigte. Ofilerul a fost avansat la exceplional.gi trimis la Academia MilitarS. l-au impugcat, intr-adevdr. Caseta intreagd a fost prezentatd ulterior. Neindoielnic, Ceaugescu cunogtea cAte ceva din c,e am spus eu, din marile magii ale lumii, fie invdtate de la evrei, cu care s-a aflatin relaliifoarte bune, in faza iniliala. Din tot ce a spus, cdnd a fost ucis, eu am relinut asta: atenlie, cd vor sd vd introducd misticismul, sd vd intoarcd in monarhie, in cutare, in cutare... De unde gtia? O supozitie: Ceaugescu a fAcut parte din membrii New Age, a aflat mai multe secrete. Pe el l-au ajutat evreii gi egiptenii. La un moment dat, el nu a mai executat ordinele, ddndu-gi seama cd era mult mai puternic, cd delinea forle net superioare. Atunci, a apdrut o conspiraJie planetard impotriva RomAniei gi a lui Ceau.sescu. De fapt, pe Ceaugescu au vrut si-l termine, gi acum vor sd ne termine gi pe noi, sd ne transforme in slugi! E o ipotezd. Nu am argurnente in favoarea asta, decAt: un conducStor comunist a pdrisit regedinla din Bucuregtigia deschis regedinla regeluidin Sinaia. S-a declarat un fel de rege. Acolo Ti aduna pe to!i. Acolo s-au purtat tratativele de 39

pace dintre Egipt gi lsrael. I s-au deschis ugile tuturor cancelariilor

striine, prin evrei, A permis ernigrarea evreilor 9i a fost in relalii foarte bune cu Moses Rosen. Deci, evreii l-au ajutat in prirna faz6, dupd care l-au lichidat.."

,.MANDATUL LUI MAGUREANU sE vA tNcHEtA tN FATA JUDEGATORU["T.,'|!" (OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/0 5. 06.9 7) * Un amdnunt: in '56, dupd moartea lui Stalin, s-a tnfiinlat prima lojd masonicd din Rusia. Se numea "Trandafiru!" gidin ea se pa,'e cd a fdcut parfe gi Gorbacioi. De unde gi trandafirii

FSN-ului?.". . - Daci ali fi cunoscut nritologia slavd, ali fi aflat de unde sunt tranda,firii! La aparilia respectivei loje, un scriitor rus a scris "Trandafirulnegru". Mitologia slavd spune aga:zAna ocrotitoare a slavilor se prefdcea noaptea ?n femeie.sivenea si se intdlneasci cu'iub1tul. Dimlneala devenea, iardgi, trandafir. Cei trei trandafiri (atenlie, erau trei!) nu puteau fi descoperili niciodatd ca fiind licagul in cdre se ascundea zAna. $i totuqi, intr-o dimineali, feciorul (reprezentantul Rusiei) a descoperit: c6zuse roua gi pe un trandafir nu era roui. Vedeli, la spaliul dintr:e legendS, basm 9i realitatea vielii noastre, existi ceea ce noi numim puterea forlelor nevizute. DacA izbutesc si ne indoctrineze religios, si ne manipuleze! in continuare, cum ne-au manipulat gi pdna acurn, eu nu vdd nici un viitor pentru

poporulrom6n. - Cum de a mirit Stalin exact cdnd dorea sd facd republica autonomd evreiascd? - Stalin a fost, in prima fazd, iniliat de religie. in Siberia, cAt a fost exilat, a invdlat gamanismul siberian. Vrijitorii siberieni se

numesc ganrani. - PIus cd a stat la o familie de evrei.". - De la evrei a invilat qi el ce trebuia si invele: magia cabal5. Ei s-au inchinat zeilor semnelor. Au gAsit o solulie, cunoscdnd

.

secrete ale matematicii, care abia acum au fost descoperite pe calculator. intrebare: de unde au gtiut asiaticii secrete matematice

vechide atAtea miide dni? - Ce gfilr despre nitropolitul Nestor Vornicescu, despre iare noi am scris gi am dovedit cd esfe agent KGB cu funclie mare? 40

- Pentru a putea desc6lci toate astea fArd a'acuza, tereascdr Durnezeu, un om din neamul propi"iu cd este dugman, trebuie sd gtili ridicinile iimbilor europene inilrale gi grafiile celor 4-5 alfabete Tn care s-a scris. De ce s-a schimbi,t K.G.B..ulin F.S.B,? Pentru cd au gtiut ci a cizut dominalia constelaliei Scorpionului. Cine a anunlat treaba asta? Vd spun eu cine: eu, fari sd gtiu! Eu i-am poreclit pe dugmanii RomSniei bubuli. Ce fnsemna K.G.B.-ul? lnsemna hexagonul ebraic! Tatd este 'bef". CAnd este tatil la care se inchina omenirea "cet'? Yd spun eu: intr-o singurd constelalie - Cetus sau Balena, a cireistea principalS se numegte'Mira. SA v5 maispun ce inseamnd "mir'?inseamni lume, in limba rusd. (nu "pace'? - n.e.d.)

Ei foloseau semnele magice pentru denumirea serviciilor secrete dar se temeau de Securitate. $ti!i de de? Potrivit legendelor lumii, se spune ci Rama cel negru cu securea va stdvili revolta atlanlilor. Cine mai purta secure dintre domnitorii nogtri? Face[i anagrama lui Mihai gi vedeli cb este lerohim. Deci, este 6tipAnul zeilor. Cine a fost arhanghelul care i-a pedepsit pe rdzvrdtili? - Ce legdtura are asta cu Nestor? - lndivizii foiosesc magia. O parte din magie e hindusd gi o parte este ebraic6. Doi: cum ali demonstrat dvs. cd individul 6sta e agent KGB? - Printr-o carte scrisd de rezidentul KGB la Londra,fn care

enumerd organizaliile patronate de KGB, printre care 9i Conferinla Cregfind pe ntru Pace, Ia care Nesfor Vorn icescu era vicepreEedinte. - De unde gti{i ci in carte nu a bigat dezinforrnare? Suntem dezinformali s5 r"ostim anumite formule favorabile adversarului. Singura probd pe care sS o acceptaliin viala dvs. este atunci cdnd o vedeli. Eu am spus: in meseria mea, singura probdt esfe sd f,'e filmat. 36 vdd gisd aud. Esfe singuie probit pdmdnteand valabild. Deci, pirerea mea este cd avem de-a face cu c dezinformare de tip nristico-semantic. PAni nu vecielicu ochiidvs. gi nu auzi[ieu urechile dvs., sA nu credeli; pentru ci mai multe minuni se vor ?ntAmpia in R.omAnia edtre anul2000! Francmasoneria, impreuni cu bisericile, orchestrate curn\ra de Mossad gi cle al[ii, preg6tesc nigte showuri, nigte spectacoie fantastice, incdt sb credem ci a venit Durnnezeu pe Fii"nSntl Dumnezeu nu vine pe PSmint, pentru c5 El este aici dintotdeauna... - Ce credefidespre acel rdzhoi din Francinasaneria romdnd?

- Aia nu sunt francmasoni! Aia sunt de operet5... Fentru a 4t

masca adev6rata Francmasonerie, au ficut nigte organizaliiin care au atras nigte progti, care s-au inscris acolo. Cdnd i-am vizut pe iia ardtdndu-gi diploma!... i1i trenuie o"diplomi din America pentru a fifrancmason romAn? - Ce pirere aveli despre Migcarea Legionari din Rominia, mai ales ci a partieipat gi la alegeri? - Hai si fim seriogi! Nu existd acliune firi reacliune gi viceversa. Migcarea Legionard s-a infiinlat in oragul meu, ln lagi. De ce? in nordul Moldovei se concentraseri foarte mullioameni bogali din r6ndulevreilor, care delineau funcliile principale. Din cauza asta, bdgtinagii s-au organizat in Legiunea Arhanghelului Mihail, devenitd ulterior Garda de Fier. Fili atenli: pe atunci existau evrei gi activitatea

lor era justificatd de treaba asta. La ora actuald, in RomAnia sunt pulini evrei, cel mai reprezentativ fiind Petre Roman, care gi-a luat

anagrama dolarului american pentru partidul sdu: USD. PD-ul inseamnd altceva. Masonii au obiceiul sA facd echivalenle gi schimbiridintre litere gi litere. PD inseamni P din Petre gitrebui-e citit Detre. Masonii se consideri eiingigidumnezei, creatoride iume g.a. Nu e adevirat. Nici religiile, nici masonii nu au creat lumea. Au zdpicit-o, au chinuit-o... - Victor Bahiuc ce esfe? - Nu gtiu. Nu m-au interesat indivizii dgtia, pentru cA eu am o credin!6 a mea: c6, pdni la urmd, dupi aceastd rebeliune misticosemantici de nivel mondial, Dumnezeu va face ordine exemplari gi ne va inv5la ci viala este suprema valoare gisuprema lege este legea vielii sindtoase. Vedeli cd Francmasoneria s-a infiinlat mai demult, ritualurile ei sunt mai vechi. Norocul nostru este ci centrele astea iniliatice se bat intre ele gi eu sper sd ne ierte pe noi, si nu mai trecem, inci o dati, prin necazurile prin care am trecut gi prin violenla prin care am trecut in decembrie 89, degi ei pregdtesc o asemenea chestie...

- Sunte$i apreciat ca o celebritate sotitard. De ce v-ali separaf gi ali rdmas singur? - Dar ce ar trebui sd fac? Dacd imi explicafi... Fiecare act de crealie spirituali este individu al. Dach copiii ar fi fost fdculi in grup, omenirea murea defnult! Dacd dvs. credelicd mie-imiplace izolarea, vi ingelali!Acum nu mai am nici solie. ies pe stradd gi discut cu liginugii. Aceasti izolare nu este autoimpusi, ci impusi de o for!6 pe care eu nu o pct ?nlelege. Nu este o forfi rea, cici mi-a salvat viala ?n atAtea r6nduri. M-am sdturat: prima so[ie mi-a luat-o alt 42

birbat, a doua mi-a luat-o moartea... Atrebuit sd trdiesc,'degi este greu. Vd spun ci este mai ugor si rnori, decAt sd trdiegti. Nu m-am izolat de bundvoie. Eu stau gi scriu. Mi-ar place sd am o familie, sd am copiii, sd trdiesc omenegte. - Existd relalii de colaborar-e Intre S.R'L 9i F.S.B.? - in urmd cu 2-3 sdptdmdni, 3:d ?oun!?t, in mod oficial, cd o delega$ie condusd de Migureanu a plecat la Moscova giasemnat un tratatde colaborare cu F.S.B.-ul. Pe ce teme colaboreazd? ln Romdnia

s-a dezvoltat foarte mult paranormal u ; Ru gi i 9i american i lucreazA, inc6 dinainte de al doilea rizboj mondial, la acest lucru' Mie mi s-a pirut interesant un lucru: anagrama lui S.R.l. este ISER, de la lsrael. Mdgureanu este Astal69. Nu ali vdzut ci i-a prezentat vila 9i a zis cd fratele siu, AstalAg gi nu gtiu mai cum, a"zis cA, cu 30 milioane, a fdcut vilu[a aia?.Eu cu 30 milioane am reparat casa aia veche in care staul Mandatul lui Mdgureanu nu s-a incheiat. Mandatul iuise I

i

va incheia in fala juiJecdtorului!...

.,KILLERII PARANORMALI AI SERVICIILOR SECRETE CE CONSTRUIESG NOUA.ORDINE MONDIALA gl-AU FACUT (DATORIAD gt iN cAzuL LUI NlcoLAE MILITARU!..." " - Sd

s

'

()BIECUV^MAGAZIN nr.2t/t2.06-97)

lncePem cu cdrlile dvs. Seria Octogonul Ia ce numdr

a ajuns?

.

a ap6rut deja. Se numegte "tnimd de Romin". A 23-a carte se afl6 acum in lucru qi se numegle "Capiii Speranlei"-'.

- A22-acarte

- in afard de Octogonul?

- Se/a Succesu/ul a ajuns la a 5-a carte, care se numegte "Ghidulvie{i sdndtoase". Romqr de dragostq: "Sd vii ca o pdrere'.'"Seria de poezie a ajuns la a doua tipdrire: "Vraia nop[ilor albastre".

Urmeazi "Noaptea teilor vritiili". Deci, patru serii diferite, scrise in 4 stiluri.diferite de o singuri persoan6...

-?: ffi";1ffiffi[3'fffi:#:'-"

am de cesa mb ascund cititorilor. in momentulin care am'constatatcd Marile Puteri, aga-zisele mari puteri ale lumii, ne-au invadat lara in 1989 9i ne-au transformat in nigte turme urlStoare de slogane antirqmAnegti, m-am intrebat: cine ne-a tovit pe noi?PAi, ne-a lovit pentagonul rogu sovietic, penta' 43

.

gonul arnerican, pentagonul ebraic. Atunci,rm zis, mi voi du_ce la strdmogiiacestui nearm, si cer octogonul, si fie mai puternic decAt toate aceste simboluri. Nu gtiam ce inseamnA. Aga am gdndit eu, 'cu mintea mea de contraspion. Sd cer secretul octogonului, si respingem invazia. Ulteriol am aflat cd Octogonulsimboliza putefea adevdratului om. in cartea "Ghidulvie{ii sdndtoase", am explicat ce inseamna pentagon, octogon, in simbolica marilor maegtri ai magiei antice. - A mai apdrut gi un fond mutuat numit "Octoganul". Este o inspiralie dupd cdrlite dvs,? - Da. Pdi, gtili cAte societiti comerciale gi-au luat numele ista? Acum, si vd spun cinstit. Eu nu maigtiu daci, la ora actual6, ceea

ce am organizat gi declangat eu se numegte Ocfogon, Decagon 9.a. Vd spun gi de ce: fiinla omeneascd nu se poate inchide intr-o figu16 geometricS. Pentru simplificarea inlelegerii unor fenomene ale vielii planetare, omul apeleaz6 la scheme simple. Una dintre schemele de redare a personalititii umane este cercul cu cele doud virgule, arma tibetand a omului. Alta este ornul acela dezbricat, care descrie un semicerc din culorile curcubeului. Deci, fiecare ramurd magicS, gtiinlificA gi-a stabilit un numdr de simboluri, prin care vor sd reduci complexitatea fenomenelor la cdteva tr:dsituri esenliale. Omul nu mai poate fi simbolizat priri nimic, deoarece este

fiinld aga de complexd, incdt toate gtiinlele lumii, la un loc, nu pot s6-l defineascS. Partea principald a omului; este creierul. in creier, ' existd in jur de 25 miliarde de neuroni, care pot si facd circa 150.000 de miliarde de conexiuni neuronale. Vd dali seama ce imensitate de informalii se afl6 in creier, astfel ci este greu sd definegti cu o trdsdturd de condei cine este omul. Genetic, oamenii sunt definili de 46 cromozomi, aranjaliin 23 de perechi de cAte 2.Fiecarecromozom este capabilsd produca 30.000 de trSsdturide personalitate. Asta inseamni cd un om are circa 138.000 de trisdturi de personalitate, cunoscute sau necunoscute, aflate in diferite combinalii. Psihologia a reugit sd defineascS, pdni acum, cdteva mii, sute de mii.de trdsdturi de per5onalitate umani. Eu mi-am dat seama cAt de complex este omul. Marele savant Constantjn Arseni, neurochirurg de valoare planetari, spunea ci noi cunoagtem cam 20% dince inseamni creierul ornenesc. in concluzie, oamenii sunt fiinle foarte complexe, nu pot fi redus-e la scheme simple, aga cum au visat simboligtii, care gi-au propus sd organizeze 9i s5 manipuleze pe baza unor scheme simple, de tipul reducerea omului la nume, 44

prenurne, grade, titluri, inlocuirea trdsituriior de personalitSli cu titluri

atribuite. Toate acdstea sunt nigte prostii, carb !in de magia ,emanticd salr a semnelor. Toate se:nnele din lume, luate la un loc, nu pot sa facd o p6ine gi nu pot'i.iansforma un idiot intr-un om int6ligent. DacS individul nuare o zetitre nativS, nu a adunat o zestre personala puternici, putem si-i ddm toate titlurile din lume, toate gitot un primitiv r6mAne... rangurile - eitegi sd ne spuneli ce tirai cumulali, la aceastd ord, Ia cdrlile dvs. gl care esfe cartea cea mai de succes, ca tirai? -Am depSgit, incd de anultrecut, 3 milioane gi nu maicalculez tirajele. Dintre c6(ile care s-au vAndut, cel mai mult s-au vdndut primele, pentru cd erau mai ieftine. Lumea avea mai mulli bani gi putea

si

cumpere. Acum, sunt rnulli cititori care ar do-ri sd cumpere ci s-a scumpitfoarte mult hArtia, tiparul. Vede[i, prima carte a costat 150 lei, ultima carte costd 10.000 lei gi am scos-o foarte ieftin. Am avut tratative'sAngeroase cu tipografut gi." vAnzitorul de carte, care au zis 15.000 lei. Asta inseamni cd avem venituri mai mici dar cartea ajunge la populalie. gi nu au bani, pentru

- Aveli cdrli care sd aibd

3-4 edilii? - Pilt, "Quinta spaftd" q depdgit 10 edi{ii gi a depigit 300.000

tiraj pe un titlu. "Fulgerul albasfru" se apropie de 300.000. Am tras, din nou, tiraj. Am comenzi prin pogtb. De acum incolo, Editura Miracol mai trage numai pebazl de comenzi. Exact cdt au primit comenzi, atAt tipdresc - Care este motivul pentru care dveli pesfe 3 milioane de

cdrli tipdrite, itdnd acum? De ce nu v-ali fdcut editura dvs.? - Ba am editurd! "Ghidul vielii sinitoase" este scoasi

la

Editura Pavel Coru!, dar nu am tipografie. Distribulia cdr{ilor nu o fac eu, o face Edifura Miracolgiangrosistulde carte, pentru ci eu trebuie sd scriu. intreaija editurd Pavel Coru! are un sinQur asociat, Pavel Coru!, gi o contabild prin colaborare. Nu-mi permit sd fac altceva, decdt sI scriu. Dacd m-ag mai imprdgtia gi in activitdli administrative, nu ag maiscrie! Eu trebuie sd-miconcentre atenlia pe scris, sd pun degetul pe ran6 gi, dacS pot, sd lecuiesc rana numitd

dezbinarea romdnilor pe criterii foarte variate. ^ fn octombrie '95, c*nd ali fast Ia Craiova, se pare cd a fost prima iegire a dvs. in pub:lic. - Nu. Prirna iegire in priblic s-a f5cut la lagi, in 1993. De doud oriin acelagi orag, am fost numaiin Mangalia gi Craiova. ln Mangalia, am avut

doui lansiri de carte pentru cb aveam acolo fogti prieteni 45

din tinerele. Dlstribuitorulde carte din zon6 era prieten din copildrie cu mine. in Craiova, pentru c6 am fost invitat a.doua oari cu ocazia

lansirii cirlii Laviniei llatomir. -,Nu prea am vdzut interviuriin presd cu dvs., cel pulin pdnd in noiemhrie 1 995... - Nu prea ali vdzut pentru cdinfaza iniliald (gtili ca eu nu am avut redami la cirfi), cd(iie au fost primite ca un goc de cei care igi ficuserd jocurile, contrare intereselor romAnilor. Ulterior, au inceput un atac prin pres5. $i-au dat seama ci in urma atacului mi-a crescut tirajul, pentru ci orice individ care vedea, punea mAna pe carte, citea gi spun'ea: 6sta are drpptatelAtunci a inceput boicotultdcerii. Nu s-a mai scris nimic de Favel Coru!. Am fost invitat o singurd dati la televiziunea nalionald, intr-o'noapte,la "lnsomniile romAnilof', in Tncercarea de a md culpabiliza pe mine gi Securitatea. Eu mi-am organul de stat din care am fdcut parte, de pe poziliile unui "apirat om cinstit. Le-am spus: Securlfateq nalionalistd romdnd, creatd y'upit 1968, a fdcut gi gregeli. Sd fie pedepsi[i cei care le-au sdvdrgit! Cine a gregit, s.d pldteascd/Afost un interviu in care culpabilizarea nu a reugit. l-a deranjat foarte mult ci am spus cd sunt mAndru cd arn fdcut parte din Securitatea nalionald romdni.Am apdrat Rom6nia impotriva MOSSAD-ului, KGB-ului, ClA, Serviciului de informalii maghiar gi impotriva oricui a inceriat si atenteze la nigte valori supreme ale, statului romAn: independentd, suveranitate, unitate. Faptul ci st5tul romAn era socialist, nu-mi poate fi imputat mie. Se gtie cine a adus socialismul in RomAnia. Se gtie cine sunt fiii celor care au adus socialismul 9i comunismulin tari gi care aparin viala publica. Mise pare o neruginare din partea lor! O minimd decentd i-ar obliga sd se retragd din viala publicd, gtiind ci pirinliilorau copt, impreund

cu internalionala socialisti, acea plagS numit6 socialism gi comunism. Din punct de vedere moral, artrebui s6 se retragi Petre Roman-Neulander, Brucan, lliescu qi alte asemenea personaje, care

sunt lmplicate in introducerea comunismului cu ajutorul trupelor sovietice. Eu inleleg cd familia mea a avut necazuri pentru cA ani pierdut rdzboiul impotriva URSS-ului, ins6 nu inleleg sd am eu necazuri la ciderea socialismului. ". - Domnule Coru!, Nicolae Militaru a murit exact cdnd implinea 7 ani de la numirea lui ca ministru al Apdrdrii, dupd revolulie... - bomnule, eu nu pot sd citesc mecanismul dupd care funca candidat la func[ia de [ioneazi Universul! Nicolae

1:',"r,

pregedinte al Romdniei, al6turi de mulli allii. Afost dezvdluit de presd, cle "Evenimentuitzitei", ci a falsificat listele. in orice caz,in timpul campaniei electorale m-a amerrin{a'i in repetate rAnduri, Cd md va biga la pugcdrie, ci va ,'ace, cA .ra drege. Eu nu i-am rispuns

atacurilor. $ti!i de ce? Am ris; 6 or"i? bdtrAn gi va muri curdnd; nu vreau sd-l am pe congtiinlit inainte de d6nsul, m-a atacat in presd generalul Dumitru l. Dumitru, prin revista 'Europa", la felde murdar. Nu i-am rispuns. Am spus: e un em bdtrdn, bolnav giva muri; nu vreau sd-l am pe congtiin[d. Deci, eu nu am r6spuns acelor atacuri. in ziua intdlniril'or candidalilor la pregedinfie, g-ral Militaru a venit l6hgd mine gi mi-a intins mAna. Am stat c6teva secunde pe gdnduri, dacd si-irdspund gestului. l-am intins m6na, g6ndindu-mi c6 e un om bdtr6n, va muri gi nu vreau si-lam pe congtiin!6. intr-adevir, moartea ii dddea tArcoale! Cum se face c6 au murit atdt de misterior nigte oameni maiin vArst6? Nu-i nicio problemd. Au murit alliitineri!... Nu e vorba de coincidenle create de Univers gi de viat6. E vorba de coincidente create de killer-ii paranormalidin serviciile secrete care sunt implicate in ceea ce vor ei si facd, o noud ordine mondiali...

..DUMNEZEU NE.A MAI IERTAT, MARILE PUTERI NU!' QB IECTI

- $apte dsfe o

V

MAGAZIN

nr.

22

/ I 9.06.9 7)

cifrd misticd, nu?

- $apte este o cifrS pe care am explicat-o in doud c6(i. in principal, in cartea "Ainflorit speran[a"" Este o cifrd mistici asiaticd. Romdnii gi europenii nu au cifra mistic6 7, ci 9. 7 pornegte de la ignoranla magilor asiatici, care considerau ci cerul cuprinde gapte nivele, respectiv nu cunogteau decdt gapte planete din sistemul solar. intrebarea mea este de unde cunogteau europenii ci sunt 9 planete'i Deci, intenlia lor era si ne pari 7 ai'fra sfAnt6, cifra 6 - cifri maleficS, M-a interesat gi pe mine sd vid de unde aceste idei. Fonesc de la un popoi'nurnit ivnn, actual cu foarte multe nume: evreu, iudit, israelit. A gasea literi din alfabetul evreiesc este litera a/. in luna al, care este luna leqlui, templul iudeilor din lerusalim a fost distrus de doui ori. De ce e considerat ci cifra 6 este malefici? Pentru ci, in luna a 6-a, a fost distrus de doud ori templul ebraic. Au rdspdndit-o prin Apocalipsa lui loan gi au spus ci al treilea 6 ne va distruge de tot. Deci, cifrele sunt semne matematice, care nu au incdrcdturi 47

negativd ori pozitivA. Nu sunt vinovate cifrele, ele ne-au fost date pentru a comunica. Vinovali sunt oamenii care vor sd creadi in cifre, litere, in loc sd creadi in viala universald gi in Adevdratul Dumnezeu, Universul. - De cdteva luni se intdmpli lucruri ciudate in tume. Eu am scris la modulcd este vorba de un rdzboi intre CtA, FSB, MOSSAD. Se pefrec tat felul de" migcdri de stradd in Franla, Grecia, Albania... - 9i ?n America. Atenlie, ta 59tia sunt migcdri de stradd in 9i America sunt tornade, cutremure! in Rusia e foamete, disperaie... Cum explicali? SA nu crede{i, cumva, cd e revanga luiDumnezeu! Dumnezeu nu ne-a creqt pentru a ne chinui. Asa-zisii magi, moderni, inspirali d6 magia propriu-zisi gi de dezvoltarite gtiinlei, au declangat for{e din Univers pe care nu le mai pot stipdni, astfel cd, la ora ictuald, nici un pdm6ntean, indiferent de funelia gi pozilia sa, nu mai e sigur pe viala lui, de azi pe mAine. Nu gtiu mai mult, cd v-ag spune mai mult. Asta am intuit eu, d6ndu-mi searrra cam in ce termeni se desfdgoarS.confruntarea asta mistico-semantici, magica, paranormald. Americanii, cu alia[ii lor de nadejde evreii (a!i vizut ci de c6te ori cineva incearci s5-iacuze pe gvreide vreo mdrgdvie, in Consiliul de Securitate, americaniifolosesc dreptul de vetoj, vorsi-gi extindi influenla citre Risirit. Rugii nu vor sd cedeze zona lor de influenta. Concomitent, gi unii gi al[iise tem de "micuful" pop'or chinez, care incepe sd se dezvolte destul de zdravAn 9i si exercite influen{e destulde mari. . Dezvottali cu ajutorul americanilor!...

- Nu a9 putea si neg. l-au ajutat si nu explodeze in fotmd

comunistS, sd gdseascd o solulie, cumvi, de dezmembrare:

- Nu cumva a fosf experimentul acela mondiat de care vorbeam, cere s:? declangatin 1972, gi China era loculcel mai propice? in momentul in care o societate oste stratificata ln clase, energiile aceleisocietdlise consumd in interiorul ei. intreaga energie psihologicd gi paranormali este cheltuita in interior. in momentulin care se concentreaza intr-o singurd idee, intr-o singurd direclie, energia aceea poate radia intreg mapamondul. Ali inleles acum scopuldivizdriiin clase, partide politice etc. Despre ce este vorba: este un experiment simplu. Dacd intr-o singurd zi, to{i chinezii se adund gigAndesc un singur nume, acel nume se imprimi pe scoa(a 48

.\ cereilrale ia ?ntreaga popurlalie a lurnii!... - Sfiimexdr'nu gfru acesf lucrir? - Chinezii gtiu acest lueru. $i :mericaniiil gtiu" Deci, e vorba de rardialia mentala prin insurnarr; -r fi:rlelor, in cazul socillisrnuiui. '[n

cazul *apita!isrnului, aceste foi-ir, fiind contradictorii, se cheltuie

in iirter"ior" Este una'din expilcaSiile ;cestui rfrzboi,nev6zut. Se paro ca ;:m a.juns intr-o faza de sonfruntare a marilor magi puddtori de totbme astrale" A!! vdzut ci unii eondircStorl cle siate au incepui sd aiba denurniri le $teie, constelalii, vechi{riburi Daca as spune c5 gtiu exaet t*rn"lenii confruntdrii, v-ag nnin{i. lntuiesc ca e ceva in neregula. Am ir"ltuit ca e o confruntare spirituala, energetico-informativ5, fi**ai"e incencind s&-gi inrpun& propriile vainri, pr,rpriile ide;luri, proprirle sisteme cie organizare gifurrclionare a vielii. - &e ce esfe /iniste in

[{orn*nia?

- F]6i, eu zic ca Dumnezeu ne-a mai iertat" Afost destulf, n*linrqte ln anii 89, 90, 91, ani in care, in tirnp ce ron'r6nii s-;:u bat,-rt inire ei giau strigat lcrz!rici... - {}e

**

n*'6{J fe,.-fat fdarife Fwteri?

-

- lu'larils Puteni nu ne-au iertat! h4arile Puteriigi pr-rrr probiema c':rn s* pun6 m*na p*.ac*ast* buc*licd bl"inb, car* este F?*n-r€lnia, 16r* s se frige. Nlu ns-au iortat, pen{ru c6 ?;!doresc sa plrrrd rrr&na pe ceva drn F"cmtrria. lrlu giiu e4act. in orice caz, ir: afari d,i valoare geostralegicr, exisl5 ce!,4 pe teritoriirl Rom.irriei care i+rteros*ae& fv{arile F}uieri! Nu gtiu rJespre ce este yorba. in iuna iunie, i,eii r*vgni la f*lraiora gi vai pleca c6trs inuntele Retezat, irri';i"er-ind cu .* expedrtie de acr, sa ve rlem C*qpre cc este vorbrr. Se par e cp *rrunriie Futeri sunt ir:teresate ds a**l munt*:. Hu aryl expiicat ci exisia cev* cir:dat in accl munt*, c*v,n inexplicabi! p;'iri gtiinfele tirrrpulu; noslru, ?n canea "f'tis;ufi pent,u a int'inJe!'' Decl arn prezent;lt niqi.: irpte, pentrir cd mie nu ?rrri plec ideiie firs [:aea ?n iur,iea real6, in cffre trainr. fiz,sta niEte f;:pie c(]r:!rett.'.refeiitoai'e la acel rnr.nte ei aq vrea s& rn6 Cr.rc s# v*C ciespr* r:e es{e vqrha ecolo. $e pnr* cA incius!rr arneriearr:i sunt intcresali sa var15 ce esie in a:ei n:unie,..

'Emi[eo*sfanfiirescr, ce/pufin

g:lrin

figur& gife.rpfa anti-

eorup$re, w;"ea sd f,ra arn mf d*fJes *uza" A apdffrf ef i*fdmpfsfcr pe $se{?a patitfc& sdcr fl fss* ef*s de dnevaT $e sBarrn ed de

cdtre Copasu. Gare pufea fi rnativu!, in '1990? - Dvs. vrelr sd mA deterrninali sa citesc legile vielii pim6ntene, ceea ce este imposibill Gdndirea qi voin{a lui Dumnezeu nu pot fi citite de muritori. Eu arn nutut aitceva. Am citit eAte ceva din

1!

"

.

g6ndirea magilor pdm6nteni gi din maginaliunile prin eare ei au vrut si creeze valoridin nonvdlori, prin care au vrut si impunS, cu titlu de valori, persoane lipsite de calitili de personalitate. S5 mdhazar-

dez a incerca

si citesc, Tn gdndirea gi voinla Adevdratului

Dumnezeu, modul de ridicare gi de cobor6re a personalitalilor care conduc lumea, asta eu nu o voiface. Nu ma pricep gi nici nu ma intereseazd.

- Victor Ciorbea a fost un lider sindieal cunoscut gi aprecigt. Afost el pus prim-ministru pentru a trece de iarna aceasta pentru a evita migcdrite de stradd? Eu nu pot sd fac speculalii. Nu am informalii, nu emit ipoteze. Nu cunosc pe ce criterii a fost ales prim-ministru, cdt de bun este ca

prim-ministru. L-am studiat la televizor. Nu-l cunosc. L-am criticat imediat, in "Ghidul vielii sdndtoase", cAnd a spus cd folosegte specialigti striini gi am spus: dar inteligen{a romdneascd, ce'facem cLt ea, mdi frafitor? Noi avem inteligenlb si dim gi la allii! CAnd a spus ci a folosit Specialigti strdini pentru a intocmi planul de reformS, in ochii rnei a scdzut cu nu gtiu c6te trepte. Avem mai multd inteligen!6 romAneasc6 nefolositd gi'apelSm la specialigtii strdini, care

au falimentat Polonia, au falimentat Ungaria! Sd nu spuneli ci Ungaria nu e falimentatd, ci are 40 miliarde dolari datorie, la 10 milioane populatie gi bogSlii mult mai reduse dec6t noi. in Ungaria, existi o bun6stare aparentS, pentru ci dacd lise cere datoria, vor trebui

si-givdndi

9i haina de pe ei. Eu nu mai spun c6 gi-aq vdndut

viitorul copiilor gi al nepolilor. Bun6starea aparenti este deosebitd de bunistarea reali. Bundstarea real6 este aceea care este bazall pe lips6 de datorie externS.

- Emil Bdrbulescu, nepotul lui Ceaugescu, are doud elerlente senzalionaleiln prima carte asa. Pe 22 decembrie 1989, .00, Emil Bdrbulescu a dat telefon in G.C. gi a vorbit cu tatdl sdu, care tocmai iegise din gedin{d cu Ceaugescu gi i-a spus.' "Nicu a innebunitl". lmediat, a sunat-o pe mama sa gi a intrebat-o ce sd facd. Ea f-a spus cd l-a cdutat pe Nicu in Primdverii, iar cel care era de pazd a informat-a cd gefwl se plimbd prin grddind gi e neruos! Era in doud locuri odatd!... AI doilea element senzalional este declaralia lui Bdrbuiescu pe pa tul de moarle (1990), care i.a spus lui Emil Bdrbulescu."'BAiete, sunt trei ingi care conduc. Cei care au condus inainte, conduc gi acum". Ia ora

'11

50

- A spus cine sunt cei trei ingi care conduc? * Na" !-a spus /e.ri Ernfl Bdrbuf,irsc u e d dacd ii nominalizeazd,

ii semneazd condamnarea la moarte... - Donrnule, eu nu cred in spe,;ulalii mistice! Eu gtiu ca lumea Dumnezeu. incercdrile de a cor iluce lumea prin anumite grupdri este

oculte existi. Am prezentat, in "Gitidul vielii sdndtoase", cele trei sisteme de manipulare ale omenirii. Nu inlelegeli cd nu suntem singuri pe aceastS planet6, ci din nevAzut, necunoscut, Dumnezeu are grijd de noi? - Doud elemente: cflnd a venit Gorbaciov Ia putere, in '1985,

a spus cd singurwl om din Ramflnia cu care vrea sd sfea d€ vorbd este lon Gheorghe Maurer, care a avut lt"cul lui timp de 30 ani. Recenf, sJ tot fie o lund, a regif Ia pensie, au reugit sd-l s -coatd din Guvern, pe administratorul Guvernului care era de 25 ani pe aceastd funclie, sub Dej, sub Ceauges cu gi suh lliescu.

"

- $i?

- Cum este posibil? - Deci, dvs. considerali cd anumilioameni au puteri zeiegti, de a influenla viala planetarS! Eu vd spun ci nu este adevdrat. Aduceli-mi mie cel mai zeu dintre oameni in fala mea 9i eu voi intreba urmdtoarele dacd egti un zeu, te rog sdt anulezi acceleragia gravitalionald in fa{a mea gl sd zborisau fe rog sd intinzi palma gi ia spui: sd apard ii palma asta, fdrd scamatorii, o pdinelimpreunS, am vizut cAteva demonstralii, ale unei forle inci necunoscute: Lavinia Tatomir poate ridica diferite obiecte, printr-o forld incd necunoscuti. Unii ii zic hectoplasmS, allii ii spun bioinformalie, allii bioenergie. Fiecare in funclie de limba lui, incerc6nd si atragd cdtre totemul astral la care s-au inchinat instinctiv strSmogii lor. insi, nu se gtie cum Dumnezeu definegte acea fo(5 gi care este cuvdntul cel adevdrat pentru a o defini. Noi nu am ajuns inci la adevir gi nu vom ajunge niciodati la adevdr. .

..GORBACIOV A OEMOLAT GOMUNISMU L, * rVIANIPU!-AT PRIN MIJLCIAGE INVIZIBILE (O B IECTIV

MAGAZIN

nr.

2 3 /2

6. 0 6. 9 7 )

- Vorheam de o anumitd ocult6, care bdnuiesc cd existdl.". - Hm! ExistA multe organizalii oculte la nivel mondial, ins6, atenlie, nu trdirn intr-o lume unitard, nu arn ajuns ?nc6 la o societate planetari, in care si conduci treiindivizi.. 51

- Eu vorbeam de trei indivizidin Rominia! -A!Treiindivizidin RomAnia conduc din umbri? - Conduc Rornflnia din umbrd. Au condus giconduc. - Domnule...

-

Asta era ideea tui Vasile Bdrbulescul

- ldeea lui BArbulescu... Nu gtiu cAtd culturi avea Bdrbulescu...

Ne conduce citre ceva mistic: Treimea, SfAnta Treime... Eu am explicat treaba asta in cartea "A inflorit speranla". Chiar dacd am aduna cele mai degtepte minfi din Romdnia, nu vorn putea si determindm ploaie sau soare, cum poate si determine fetila asta, Lavinia! Cel care conduce trebuie sd aibi nigte puteriextraordinare de a rezona cu forlele Universului. Eu gtiu ce delira el acolo, pe

patulde moarte? Pirerea mea este cd se referea la altceva. Deci, marele ocrotitor al Romdniei trebuie si rdm6nd, in continua;e, Dumnezeu. Asta nu inseamni cd o sd ne inchinim la literele DtJM, pe care uniile-au anagramatin UDMR gialtele. Nu, Dumnezeu nu are nume sau are atdtea nume incAt nu poate fi influenlat de mistici, magi, vrdjitori, gamani etc. - ln cdrlile dvs. din seria Octogonul, cilt anume reprezintd

fapte reale? - Partea a doua a fiecdrei

cirfi prezinte fapte reale, argumentate gtiinlific, cu probe inclusiv justiliare. - Nu md refer la partea a doua... - O secundS, Partea intAia cuprinde urmitoarele: informalii gi ipoteze neverificate, pentru care nu am argumente, dar am intuilii, giintrucAt nu-mi permit sd fac gregeala fdcuti de mistici, de a spune cd asta e o revela[ie, mi-a zis mie Dumnezeu cd acestea sunt nigte informalii reale, atunci le privesc sub formi de SF. Eu sunt prea mic ca sd mi bage in seam6 Dumnezeu!Sunt un om simplu, insa, am nigte intuilii care uneori se adeveresc. SA nu vd inchipuili cd pavel Coru! are intuilii mai grozave decdt, sd zicem, o altd persoand, care nu gile expune. Eu mi bucur,, ins5, sA le expun, Eu operez cu urmitoarele gtiinte, in explicarea fenornenelor cu aparenld de paranormal: psihologia uman6, astronomia, logica, matemaiica, fizica, gtiinlele naturii. Deci, a diseca, a pune in balan!6, a cdntdri exact fiecare afirmalie din carte, asta€ste impbsibil, pentru ci nimeni nu poate judeca sursa de inspiralie. Nu gtiu cine este sursa de inspiralie a fiecdrui om. Mai ales, sursa de inspiralie literari este foarte greu de gAsit. O parte este internS, o parte externd, din realitdlile vielii. 52

- O intrebare mai concretd: de ce Gorbaciov, un vArt al camunismului, a pus umdrul la cfemolarea acestuia? - Pdi, de ce rom6nii au pus umirul la demolarea industriei romdnegti? V-am rdspuns? Simpl,;; a fost manipulat, prin mijloace invizibile. - Numai manipulat?

- Numai manipulat. Pdi, vedeli cd acuma a inceput si

ia

atitudine contrarS, a inceput sd ia atitudine impotriva intrdriifostelor ldri socialiste in NATO. $i-a schimbat pSrerea. Afost manipulat. - Kohl de ce s-a imbolndvit dintr-o datd de cancer, cum a murit gi fostut pregedinte francez Ia timp? - Dvs. vrelisd-Ljudecdm pe Dumnezeu! Nu se poate! Dumnezeu ne judecd pe noi... - Dar e Dumnezeu?

- Domnule, dacd paranormali au descoperit metode de a ?mbolnivi de la distan!6 inalte personalititi, atunciomenirea se afli intr-un grav pericol gi numai Dumnezeu ne poate scipa din ellVA dali seama, a produce cancerul de la distan!6 inseamnS, deja, ci orice individ care devine indezirabil, e-troznit!... - De exemplu, Dej nu a fost imbolndvit de cancer?.A

fost

im bol n dvit de para n o rrn al i ? - Se spune cd a fost iradiat. S-ar putea sd fie chestii mult mai complicate, pe care noi inci nu'le bdnuim. Aga cum am bdnuit gi eu: ci a fost iradiat. Multi lurne mi-a spus: domn ule, a fast iradiat! La Moscova, in timp ce a stat la masb, a avut o sursd de radiatiiin jur, l-au dat gata, l-au imbolnSvit de cancer gi a nnurit. S-ar putea si fie vorba de ceva rnult mai complicat. Nu mi hazardez sd emit nici o ipotezi. Studiez fenomenul. Vd spun sincer, pentru a mA apdra pe mine, pentru cd nevasti-mea a murit sub ochii mei gi nu a murit in mod cinstit. Nu a murit din cauze naturale, ci de ulcer nu se moare in se-coiul XX! Doctorii nu inlelegear.r ANUAL ZECI DE MILIARDE DE DOLARI'' - Cum a{i ajuns la pasiunea de a scrie _cdrli gi la seria

"Qctogonul"? - Nu am avut nici o clip5 inten[ia de a scrie cdrfi poliliste. inteniia mea a fosf de a scrie numai ca4i Oe arta succesului, si-i invS! pe romdni sd reugeascd in noile condi[ii, apirqte dup6 1989. Am scris gi arn publicat, pe 23 aprilie 1992, "Cheile succesu/ui", un rnanual de pregitire psihologicd pentru a reugiin viatd, cu formuie de autosugestie pentiu intdrirea personalitdlii, mijloace gi metode de reu.sitA in viald, prin dezvoltarea relaliilor bune, utile, folosirea gAndirii logice. Aceast6 carte s-a v6ndut greu. Sia vdndut din martie pind in august 1992. Afost tipiriti in 10.000 de exemplare. in momentul acela, a tr:ebuit si-mi folosesc cunogtinfele -de psihologie. Am mers in piala de carte gi am studiat fenomenul: ce cumpird,

romAnii gi de ce, Rorn6nii cumpirau masiv,literaturS misticd gi literaturi polilisti. VdzAnd despre ce"estg vorba, am spus: vaifolasi o metodd noud. Le vaiofericeea ee ddresc, insd le toioferi giceea -cdrfile mele au o formuli mai c.e doresc eu sd aflu. Ca atare, complicatS: o poveste de spionaj, in iare sunt impletite eleniente de rnisticb striveche europeand gi geto-dacd, elemente de paranormal qi psihologie gifoarte multi acfiune. Asta in partea beletristicd are o ,nUol;;"re realistS, in care povestesc a cir[ii. Cartea

1ai

c6te ceva despre intenliile mele gi despre modulin care ar trebui si aclioneze ei, iarin partea a cjoua a c6r[ii analizezanumite fenomene specifice acestei perioade de viali a societd[iiromAnegti, suger6nd

mdsuri conerete o'e remediere a defecliunilor. Astfel, printre subiectele importante tratate in partea a doua a c5(ii, am studiat: rdzboiul economic mondial, rdzboiul psihologic, rizboiul mistic. Nimeni, nu spune cd sectele gi cultele se bat prin intermediul credinciogilor, exploat6nd naivitatea gilipsa de culturd. Eu am tratat, in doui cdrli, rizboiul rnistic, explicdndu-i bazele gi demoldndbazele misticii asiatice, care la ora actuali domini Europa gi nu numai. E un lucru curnplit, Din mistica iudaicd primitivi s-au niscut trei religii principale: iudaismul, cregtinismul gi islamismul, Circa 3 miliarde de oameni s-au inregimeritat in aceastd credin[d iudaicd, prezentati sub treiforme. La origine se aflS un mit pdg6n, primitiv, neadevirat, pe care orice om modern ar trebui sd-l respingi din capul locului,

deoarece nu rezistd la verificdri logice, la amplasarea in timp gi spaliu, nu rezistd nici micar la verificiri morale. $i totugi; cu forla bisericilor construite in perioada primitivd, acest mit perpetueazi gi tn fiecare an se cheltuiesc zeci de miliarde de dqlari pentru a fi promovat gi irnpus in rninlile tinerilor generalii. Cu acegti bani s-ar putea crea locuri de mun65, licaguri de invSlimAnt gi culturS, s-ar putea eradica s6ricia din majoritatea !Snilor lumii. De ce se cheltuiegte atdt de mult pe religie? Evreii au tot interesul

i5 creadi

in acest mit p5gAn qi primitiv, s6-i considere lumea poporul ales. Ei exploateaz& cu dibicie intereseie economice ale bisericilor catolice, ortodoxe gi islamice de a pdstra aceastd credinld religioasi primitiva giaga se face ci, in RornAnia, asist5m la un dezm6! mistic, atdt pe cale oficialA, prin bisericd, cAt gi pe cale neoficiald, prin diferite secte gi cuite. in realitate, Dumnezeu a existat inainte de infiin[area mitului biblic. P&mAntul are 4,5 rniliarde de ani, deci, de cel pulin 4,5 miliarde de anii, Dumnezdu are grija de acestd planetS, Mitul biblic a fost cornpilat in urma cu circa 2300 de ani, dupi mai multe scrieri mai vechi. Dupi upanigadele indiene, legendele Olimpului qi attele. De-a lungul timpului, mitul biblic a fost falsificat in repetate r&nduri de citre preolii interesali sd impuni aceasti religie patriarha16 pi primitivi in minlile europenilor. Afost cea mai cumplitS loviturd data civilizaliei ralionale europene. Timp de 1000 de ani qtiinla Europei a stagnat datoritd religiei. - lnteresant esfe cd Torquemada era evreu... - A ucis foarte mulfi evrei care nu s-au cregtinat. Explicalia 157

este foarte simpli: nivelul de cunoagtere gi inlelegere al acelor primitivi era foarte scizut, astfel c6 ei nu-gi puneau nici o clipd intrebarea: acest document, mitul biblic, este adevirat sau nu? - Cum vd explicali cd un evreu i-a oropsit pe evrei? - Nu-i singurul caz! l-a oropsit, pentru ci in cregtinism gi in orice politic6 transnalionald nu conteazd originea, sAngele. Au existat

gi in Rom6nia evrei comunigti care .si-au bdgat in pugcdrie conalionalii. Doctrina creltini este o ideologie formatd ?n sec. I - lll, de cdtre g6nditorii primitivi, care au preluat nigte legende din Orient, le-au amestecat pulin cu filosofia neoplatoniciani gi le-au rdspdndit ?n

intreaga Europd. Ei vedeau un Dumnezeu dd tip uman, foarte

vi uitaliin Biblie, veli constata c6 Dumnezeu stdtea pe muntele Sinai gi cioplea pietre! Pdi, aceastS.imagine nu mai cadreazd cu imaginea moderni... Din capul locului, mitul este aberant, pentru cAzeul creator, care apare cu nume diferite, este un lip mirginit, care nu gAndegte nici mdcar cdt un copil din secolul 20! Toatd crealia este ilogicd. Ea pornegte de la pirnAnt c6tre cer. Nu se poate! UniversUl existA de miliarde de ani, iar Pimdntul de 4,5 miliarde de ani, deci totul este o poveste, Aberalia este cumpliti: primitiv. Dacd

dintr:un singurcuplu primordial, Adam 9i Eva, nu puteau sd se nascd Cum perpetuau specia? Probd de imoralitate: patriahulcel maiimportant,

4 rase! Mai mult, cuplul primordial a avut numai bdieli.

Abraham, avea o solie care practica prostitulia cu aprobarea patriahulu.i. Mai departe: Lot, erou din mitul biblic, a fbcut copii cu fiicele sale... Deci, intregul mit este imoral, ilogic gi fdri amplasare in timp gi spaliu. Este o poveste pe care, din picate, strdmogii europeni au acceptat-o in numele unor interese politice, pentru a domina multimea prostitd, care dorea sd se inchine la un zeu.

,,ION CRISTOIU ESTE UN OM DE CARAGTER'' Ia cdrli gi sd intrdm in... "Quinta spartd"... - Bun... in !'nomentul,in care am in[eles ce vor romdnii de la" - Sd revenim

mine, am scris "Qurnfa spart6". Ea fost scrisd in august - septembrie 1992, cu un scop foarte clar: de a le spune rom6nilor cd Securitatea romAnd nu a fost dugmanul naliunii romdne, ci a apArat interesele

nalionale, cu mijloace specifice organelor de informalii, identice cu cele ale serviciflor strdine. Securitatea nu a fost. cu nimic mai criminalS decAt ClA, FBl, KGB, etc. Din contrS, a fost mai bldndd 9i mai apropiati.de interesele nalionale, iar nivelul de trai al ofilerilor 158

de Securitate era comparabil cu al oricirui muncitor... - De ce in 1992 gi nu in 1990? - fobrte siinplu. in 1990, eu am fost ofiler de informalii. Nu

puteam sd scriu atAta timp cAt eram ofiler activ. ln 1990, in decembrie, am trecut in rezervi gi am

invitat tehnologia scrisului,

pentru cd talent aveam. PAnd in martie 1992, eu am invdtat arta scrisului la doui ziare: "Naliunea" ltJi losif Constantin Drdgan gi la "Expres Magalzin" al lui lon Cristoiu. Am invilat arta jurnalisticd, pe care mi-am propus s6 o folosesc in cirfile mele. Eu am inventat acest stil de carte: roman beletristic pilus reportaj de tip jurnalistic.

- Cum ali ajuns la "Naliunea"? - E foarte simplu. in 1990, eu luptam pentru Basarabia. Aveam

relalii cu intelectualii din Basarabia, le procuram cirfi, discuri, materialtipografic, magini de scris cu grafie latin6. in momentulin care un grup de intelectuali din Basarabia mi-au cerut sd intervin la prof. losif Constantin Drdgan pentru a le da o tipografie, m-am prezentat la "Fundalia Drdgan" gi" am solicitat, in numele basarabenilor, acest lucru. Profesorul nu era Tn !ar6, insd nepotul sdu Flavian Drdgan, a spus: "Bine. Vom analiza givd ddm rdspunsul intr-o sEtptdmdnd".

intr-o sdptdmdni, m-au chemat $i m-au intrebat:

"LJnde

trimitem tipografia?". Tipografia a ajuns la Chiginiu, transportatd din ltalia, prin Ungaria gi Ucraina, pentru a nu trece prin frontiera rom6no-moldoveneascd, unde arfi fost intezisS. Ea a intratfrumos prin alte l6ri... Deci, tipografia a ajuns in Chiginiu gi lucreazd gi

acum. Cu aceastd ocazie, m-au intrebat dacd nu doresc sd

colaborez la revista lor, care mergea mai slSbu!. Am vdzut-o gi am spus: ?un, colaiborez". Am inceput ca simplu colaborator, am devenit redactor gi la un moment dat, secretar general de redaclie.

- Cum ali ajuns Ia "Expres Magazin"?

- La "Expres Magazin" am ajuns in momentul in

care

bonducerea revistei "Nallunea" afost luati de un ziarist betiv, nu v6

spun cine. La un moment dat, un ziarist foarte bun, dar beliv, a ajuns conducitorul revistei "Naliunea". Eu nu suport a/coolicii, nu

suport oamenii ingdmfati gi consider ci fiecare om este o personalitate gi se poate manifesta in nigte limite. Normal, pentru cd nu eram de meserie ziarist, hu mi se mai publicau articolele. VAzAnd care era atmosfera, am luat un teanc de materiale scrise de mine gi m-am prezentat direct la biroul lui Cristoiu. imi pl6cea "Expres Magazin" gi i-am spus: ?omnule Cristoiu, eu sunt Pavel 159

Coru!". Mi-a rdspuns: "V-am urmdit la