Teste Stud 831501 977 [PDF]

Zitiervorschau

501.Care formațiuni intra în componenta mezencefalului: talamusul; hipotalamusul; substanța neagra; coliculii cvadrigemeni; nucleii roșii; 502Care receptori NU pot fi activați prin acetilcolina: receptorii alfa-1 și alfa-2-adrenergici receptorii beta-1-adrenergici; receptorii beta-2-adrenergici; receptorii nicotinici; receptorii muscar-inici; 503Care receptori sunt mai sensibili la adrenalină, decât la noradrenalină receptorii alfa-1-adrenergici; receptorii alfa-2-adrenergici; receptorii beta-1-adrenergici; receptorii beta-2-adrenergici ; receptorii beta-3-adrenergici; 504Care receptori sunt parte componentă a canalelor ionice pentru Na+ și K+: alfa-1-receptorii; alfa-2-receptorii; beta-1-receptorii; receptorii nicotinici; receptorii muscarinici; 505Care regiuni ale creierului participa în reacții emoționale: hipotalamusul; cortexul limbic; talamusul; sistemul limbic; ganglionii bazali; 506Care segment al membranei bazilare vibrează cu cea mai mare amplitudine la sunete cu frecventa înaltă: segmentul de la baza cohleei; segmentul mediu; segmentul distal; segmentul distal si mediu; toate trei segmente vibrează cu amplitudine egala; 507Care structuri ale creierului sunt responsabile de trecerea informației din memoria de scurtă durată in memoria de lungă durată: nucleul supraoptic al hipotalamusului; hipofiza; cerebelul; ganglionii bazali; hipocampul; 508Care substanță din cele enumerate este cea mai dureroasa: serotonina; acetilcolina; bradichinina; histamina;

ioni de potasiu; 509Care sunt căile ce transmit informațiile senzitive ce provin de la segmentele somatice ale corpului: tractul rubrospinal; sistemul lemniscal dorsal; tractul piramidal; tractul reticulospinal; sistemul antero-lateral; 510Care sunt caracteristicile comune în organizarea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic: lungimea fibrelor preganglionare; neuromediaţia la nivel ganglionar; receptorul nicotinic la nivel ganglionar; lungimea fibrelor postganglionare; originea fibrelor preganglionare; 511Care sunt efectele acțiunii colecistokininei în secreția biliara: produce creșterea secreției de bila în ficat; produce închiderea sfincterului Oddi; determina contracția colecistului; determina relaxarea sfincterului Oddi; formează pigmenții biliari; 512Care sunt elementele comune în organizarea sistemului nervos somatic și vegetativ parasimpatic: neuromediaţia la nivelul ganglionilor; receptorii la nivel de organ efector; neuro mediatorii la nivel de organ efector; receptorii la nivel ganglionar; localizarea neuronilor în măduva spinării; 513Care sunt funcțiile de baza ale cerebelului: reglează mișcările voluntare fine făcându-le precise; participa la reglarea posturii corpului și echilibrului; prognozarea mișcărilor; influențează hipotalamusul; influențează faza REM a somnului; 514Care sunt funcțiile de baza ale formațiunii reticulare: stimulează cortexul cerebral; inhiba cortexul cerebral; inhiba reflexele spinale motorie; stimulează musculatura neteda; stimulează reflexele spinale motore; 515Care sunt principalele unde electrice cerebrale în stare de veghe: gama; alfa; beta; delta; teta; 516Care sunt produșii finali de scindare a rodopsinei: metarodopsina I; batorodopsina; scotopsina;

trans retinal; metarodopsina II; 517Care suprafață a sistemului optic al ochiului are cea mai mare putere de refracție: suprafața anterioara a corneei; suprafața posterioara a corneei suprafața anterioara a cristalinului; suprafața posterioara a cristalinului; corpul vitros; 518Care tip de celule NU face parte din celulele retinei: celule orizontale; celule ciliate externe; celule amacrine; celule bipolare; celule ganglionare; 519Care trăsături NU sunt caracteristice pentru somnul lent (cu unde lente): mărirea tonusului muscular; scăderea metabolismului bazal; scăderea presiunii sangvine; mișcări rapide a globilor oculari; scăderea frecventei cardiace; 520Care va fi adaptarea sensibilității acustice la diferite ambiante sonore: în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea se va reduce; în microclimat lipsit de excitații sonore sensibilitatea va creste, pragul de excitație va scădea; în condiții de zgomot sensibilitatea se va reduce, pragul va creste; în condiții de zgomot sensibilitatea va creste; pragul de excitație va rămâne același; 521Care-i acțiunea nervului simpatic asupra vaselor glandei submaxilare: vasodilatație; vasoconstricție; nu acționează; inițial vasodilatație apoi vasoconstricție; inițial vasoconstricția apoi vasodilatația; 522Cataracta se manifesta prin : creșterea presiunii intraoculare; modificarea curburii corneei; alungirea globului ocular; dereglarea inervației m.ciliar; opacifierea cristalinului; 523Cauzele hipertiroidismului sunt: secreția diminuata de hormon tireotrop; prezenta în sânge a anticorpilor tireostimulina cu acțiuni similare TSH; insuficienta nutritiei; insuficienta iodului în hrana; emoții negative; 524Ce acțiune are calcitonina? hipofosfatemie ; hipocalcemie ; natriureză; efecte prompte pe termen lung, pentru reglarea calciemiei;

hipercalcemie; 525Ce dereglări survin la extirparea hipocampului: tremor intenționat; dereglarea perceperii culorilor; dizartrie; amnezie anterograda; amnezie retrograda; 526Ce efect NU are stimularea fibrelor parasimpatice care inervează glandele salivare secretie mucoasa,de volum redus,bogata in enzime ; vasodilatație; secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular; secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime; vasoconstricție ; 527Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care enervează glandele salivare secreție mucoasa, de volum redus, bogata in enzime; vasodilatație ; secreție seromucoasă abundentă, cu conținut enzimatic variabil ; secreție seromucoasă redusă; vasoconstricție; 528Ce efect are stimularea fibrelor parasimpatice care inerveaza glandele salivare: secreție mucoasa,de volum redus,bogata în enzime; vasodilatație; secreție sero-mucoasa, de volum mare, cu conținut enzimatic variabil, fără efect vascular; secreție seroasa, de volum mare, săraca în enzime; vasoconstricție; 529Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace : efect cronotrop negativ; opresc inima în diastola; intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului; intervin în mecanismul heterometric de reglare a cordului; determina repolarizarea în platou; 530Ce efecte NU au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace: efect cronotrop negativ; efect inotrop pozitiv; cuplează excitația cu contracția; determină repolarizarea lentă în platou; hiperpolarizează atriile; 531Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace : efect cronotrop negativ; opresc inima în diastola ; intervin în mecanismul homeometric de reglare a cordului; intervin in mecanismul heterometric de reglare a cordului; determina repolarizarea în platou ; 532Ce efecte au ionii de Ca2+ asupra musculaturii cardiace: efect cronotrop negativ; efect inotrop pozitiv; stop cardiac în diastola; cuplează excitația cu contracția; determină repolarizare lentă în platou;

533Ce este timpul reflexului: timpul excitației receptorilor; timpul transmiterii excitației prin centrul nervos; timpul excitației organului efector; timpul de la excitarea receptorie până la apariția reacției de răspuns; timpul transmiterii excitației de la receptor pana la organul efector; 534Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic? PPSE PPSI Potential de receptor Potential local Potențial de actiune 535Ce fenomen electric este reprezentat pe acest grafic? PPSE PPSI Potential local Potential generator Potențialul de actiune 536Ce fluxuri ionice au loc în cursul depolarizării lente diastolice în celulele nodale? scade treptat permeabilitatea pentru K+; influx lent de Na+; influx lent de Ca2+; influx lent de Cl-; influx lent de K+; 537Ce funcție îndeplinește talamusul: asociativa; transmite aferențele sensoriale; activează cortexul cerebral.; coordonarea mișcărilor fine; comportament alimentar; 538Ce grupă de sânge este reprezentată în figura următoare? I 0; II A; III B; IV AB; I 0 și II A; 539Ce mediator se elimina în terminatiunile coardei timpanice, care inervează glanda submaxilara: noradrenalina; adrenalina; acetilcolina; glicina; dopamina; 540Ce model experimental puteți alege pentru a provoca oprirea în sistola a cordului de broască: excitarea electrică a nervului vag; administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat; administrarea de HC1, în exces pe cordul izolat și perfuzat; administrarea de acetilcolină pe cordul izolat și perfuzat; administrarea de Ca Cl în exces, pe cordizolat și perfuzat;

administrarea de noradrenalină pe cordul izolat și perfuzat; 541Ce modificări ionice au loc în faza de depolarizare rapidă, a fibrelor miocardice? crește conductanța membranei pentru Na+; crește fluxul intracelular de CI-; scade conductanța membranei pentru Ca+2; crește permeabilitatea pentru Ca2+ și scade pentru K+; influx lent de Cl- și eflux lent de K+; 542Ce modificări ionice au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice: creste conductanța membranei pentru Na+ ; creste fluxul intracelular de Cl- ; scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2; creste permeabilitatea pentru Ca2+; creste conductanța pentru K+ ; 543Ce modificări ionice NU au loc în faza zero, de depolarizare rapida, a fibrelor miocardice atipice: creste conductanța membranei pentru Na+; creste fluxul intracelular de Cl-; scade permeabilitatea membranei pentru Ca+2; creste permeabilitatea pentru Ca2+ ; creste conductanța pentru K+; 544Ce numim anizocorie: Anomalie a refracției ochiului; dereglarea vederii cromatice; creșterea presiunii intraoculare; diametrul diferit al pupilelor; dereglarea acomodării; 545Ce numim helicotrema: membrana pe care se găsesc receptorii auditivi; orificiul ce unește rampa timpanică cu cea vestibulara; orificiul ce unește rampa timpanică cu cea medie; orificiul ce unește rampa medie cu cea vestibulara; membrana ce desparte rampa vestibulara de cea medie; 546Ce numim memorie: capacitatea creierului de a recepționa informația; capacitatea creierului de conservare a informației; capacitatea creierului de recunoaștere a informației; capacitatea creierului de evocare a informației; toate răspunsurile corecte; 547Ce se înțelege prin automatism cardiac: întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ; producerea unor contracții ritmice, fără aferențe nervoase; apariţia unor contracţii foarte frecvente; generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal; generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice; 548Ce se înțelege prin automatism cardiac: întreținerea contracțiilor ritmice ale inimii prin stimuli veniți de la sistemul nervos vegetativ; producerea unor contracții ritmice, fără participarea inervației; apariția unor contracții foarte frecvente; generarea unor excitații ritmice de către țesutul excitoconductor nodal;

generarea contracțiilor ritmice cardiace de către fibrele miocardice; 549Ce structuri a SNC NU participa în percepția durerii: formațiunea reticulara; cerebelul; talamusul; cortexul cerebral; nucleii vestibulari; 550Ce structuri ale ochiului asigura formarea umoarei apoase: muschii ciliari; cristalinul; retina; irisul; procesele (pliurile) ciliare din corpul ciliar; 551Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul antero-lateral durere; senzații de vibrație ; senzații de poziție ; senzații termice; senzații sexuale; 552Ce tipuri de senzații NU se transmit prin sistemul lemniscal dorsal: senzații de gâdilit ; senzații de poziție; senzatii vibratorii senzații de durere ; senzații termice ; 553Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală şi determină după câteva minute moartea: extrasistolele; aritmia; flutterul atrial; fibrilația atrială; fibrilația ventriculară; 554Ce tulburare a ritmului cardiac este fatală și determină după câteva minute moartea: extrasistolele; aritmia; flutterul atrial; fibrilația atrială; asistolie cardiacă; 555Cea mai crescuta concentrație a proteinelor este în: compartimentul intracelular; compartimentul interstițial; compartimentul de lichid transcelular; plasma; lichidul cefalorahidian; 556Cea mai mare cantitate din aportul zilnic de apa se realizează: pe cale parenterală; prin sinteza endogena, în urma oxidării hidrogenului ; pe cale orala, prin ingestia de apa și alte lichide; pe cale orala, doar prin ingestia de alimente; prin sinteza endogena, în urma proceselor de hidroliză;

557Cea mai mare parte a CO2 transportat în sângele venos se află în: carbo-Hb carboxi-Hb CO2 dizolvat în plasmă hidrocarbonat de Na+ K2CO3 558Cea mai scăzută concentrație proteică este prezentă în: compartimentul de lichid intracelular; compartimentul de lichid interstiţial; compartimentul de lichid transcelular; plasma; lichidul cerebrospinal 559Cel mai important component osmotic al spațiului extravascular este: ureea; albumina; glucoza; Na+; K+; 560Cel mai important rol al motoneuronilor γ este: stimularea fibrelor musculare scheletice pentru contracție menținerea activității aferente a fibrelor de tip Ia în cursul contracțiilor muscular generarea activităţii în fibrele aferente de tip Ib detectarea lungimii de repaus a muşchiului scheletic protejarea mușchilor de creșterea forței muscular 561Cel mai mic procent de apa din organism, în cursul ontogenezei, se găsește la: embrion; făt; copil în creștere; adult; bătrân; 562Celulele acinare prezintă următoarele sisteme de transport ionic membranar: Canale pentru potasiu numai apical; Canale pentru potasiu apicale si bazolaterale; Canal anionic pentru Clor/carbonat acid (Cl-/ HCO3-) bazolateral; Triplu cotransport electroneutral Na+/ K+/2Cl- bazolateral; Pompa Na/K ATP-aza apicala; 563Celulele cu bastonaşe: conțin rodopsină; populează regiunea maculară; populează periferia retinei; sunt sensibile la intensități mici de lumină; asigură vederea cromatica; 564Celulele olfactive se caracterizează prin: sunt receptori secundari; provin din SNC; sunt receptori primari; nu se adaptează; conțin cili; 565Centrul Pneumotaxic.

Inhibă neuronii inspiratori bulbari; Excită neuronii inspiratori bulbari; Este localizat în partea de jos a punții și partea superioară a bulbului; Controlează volumul inspirator și frecvența respirației; Produce inspir prelungit la stimulare ; 566Cerebelul este important în controlul: coordonării mișcărilor successive stereognoziei reflexelor voluntare prognozării mişcărilor menținerii tonusului, posturii, echilibrului și redresării corpului 567Chemoreceptorii respiratori centrali. Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui; Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui; Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal; Sunt stimulați în alcaloză respiratorie; Sunt stimulați în hiperbarie; 568Chemoreceptorii respiratori periferici. Sunt sensibili la variațiile pH-ului sângelui; Sunt sensibili la variațiile O2 a sângelui; Sunt sensibili la variațiile pH-ului lichidului cerebrospinal; Sunt stimulați în acidoza metabolică; Sunt stimulați în hiperbarie; 569Ciclul cardiac normal durează în medie 0,8 sec pentru frecvența de 75 cicli/ min. Ce perioadă din cursul ciclului are durata cea mai scurtă? sistola atrială; umplerea rapidă diastolică; protodiastola; ejecția rapidă; contracția izovolumetrică ventriculară; 570Ciclul cardiac reprezintă: numărul bătăilor cardiace pe minut; suma duratelor sistolelor și diastolelor cardiace pe minut; suma duratelor sistolelor ventriculare pe minut; ansamblul funcțional format dintr-o sistolă și diastolă cardiacă; ansamblul format dintr-o sistolă atrială și o sistolă ventriculară; 571Circuitele neuronale pentru mișcările de repetate ale picioarelor “dinspre și către corp” se afla la nivelul: Cortexului prefrontal; Cortexului frontal; Măduvei spinării; Trunchiului cerebral; Cortexului frontal și trunchiului cerebral; 572Citratul este un anticoagulant folosit pentru capacitatea sa de a: lega factorul XII; împiedica activitatea factorului XII; lega vitamina K+; fixa ionii de Ca2+; se metaboliza foarte lent;

573Coagularea sângelui se oprește, in vitro, la adăugarea de citrat de Na+/ K+, oxalat de K+/ Na+, pentru că are loc: blocarea trombinei; fixarea Ca2+; aglutinarea trombocitelor; blocarea fibrinogenului; blocarea tromboplastinei; 574Cohleea: nu conține mecanoreceptori, pentru detectarea vibrațiilor sonore; conține rampa timpanica și rampa vestibulara, care conțin perilimfa bogata în ioni de K+; conține organul lui Corti situat pe membrana bazilara și acoperit de membrana tectoria (Corti) acelulara; conține membrana bazilara, care vibrează cu frecventa variabila, în funcție de frecvența sunetului; conține numai rampa timpanica cu perilimfa bogata in ioni de Na+; 575Colesterolul endogen este un component al: salivei; sucului gastric; bilei; sucului pancreatic; sucului intestinal; 576Concentrația unui singur ion rămâne crescuta în saliva indiferent de debitul salivar: Na+; Cl-; K+; HCO3-; Ca2+; 577Concentrațiile scăzute de adrenalină produse de medulosuprarenală produc vasodilatație prin stimularea receptorilor: alfa-1-adrenergici; alfa-2-adrenergici; beta-1-adrenergici; beta-2-adrenergici; muscarinici colinergici; 578Constricția arteriolară poate rezulta dintr-o creștere a concentrației: oxidului nitric (NO); angiotensinei II; factorului natriuretic atrial (FNA); β1 blocanţilor; H+ - ionilor; 579Constricția arteriolară sistemică poate rezulta dintr-o creștere a concentrației locale de: NO; angiotensinâ II; factor natriuretric atrial (FNA); ioni de hidrogen (H+); bradikininâ; 580Conținutul de apa din organism este influențat de: funcția splinei sex și vârsta; aportul de lichide;

activitatea psihica; funcția renala; 581Conținutul de apa din organism NU este influențat de: funcția splinei; sex și vârsta; aportul de lichide; activitatea psihica; funcția renala; 582Contracția mușchiului uterin este stimulata de următorii hormoni: gonadotropine; oxitocina; slab de hormonul antidiuretic; hormonii estrogeni; hormonii androgeni; 583Controlul autonom al acomodației ochiului este asigurat de: sistemul nervos simpatic; sistemul nervos somatic; sistemul nervos parasimpatic; mecanisme hormonale; sistemul limbic; 584Controlul endocrin al hipotalamusului se realizează prin: neuronii parvocelulari din aria hipofizotropă neuronii magnocelulari din nucleii grupului mijlociu; neuronii parvocelulari din nucleul supraoptic şi paraventricular secreția de stimuline și inhibine din aria hipofizotropă secreția de hormon antidiuretic și oxitocină în neuronii magnocelulari 585Controlul voluntar explicit al respirației este realizat: în cadrul reacțiilor posturale; hipertermie și febră; direct prin căile corticospinale; în actul deglutiției; în reflexele de tuse și strănut; 586Corecția astigmatismului poate fi efectuata: cu lentile concave; prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului; cu lentile cilindrice; folosind preparate farmacologice; cu lentile convexe; 586Corecția astigmatismului poate fi efectuata cu lentile concave; prin îndepărtarea chirurgicala a cristalinului; cu lentile cilindrice; folosind preparate farmacologice; cu lentile convexe; 587Corpul galben: se formează în faza foliculara a ciclului menstrual; se formează în faza luteala a ciclului menstrual; secreta hormoni estrogeni si progesteron; se formează sub acțiunea hormonului foliculostimulant;

se formează sub acțiunea hormonului luteinizant; 588Corpusculii Pacini sunt: termoreceptori; algoreceptori; mecanoreceptori; receptori cu adaptare rapidă; receptori cu adaptare lentă; 589Creșterea forței de contracție a miocardului este determinată de: creșterea presarcinei; creșterea postsarcinei; stimularea β2-receptorilor din miocard; creșterea ventilației pulmonare; stimularea n. vag; 590Creșterea temperaturii la nivel tisular nu determină: disocierea HbO2; efectul Bohr; vasodilatație; vasoconstrictie; mărirea afinității Hb pentru O2; 591Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului I: unda P; unda Q; unda R; unda T; segmentul T-P; 592Cu ce evenimente electrice se corelează debutul zgomotului II? unda P; unda Q; unda R; segmentul P-Q; segmentul T-P; 593Cu un spirometru NU putem determina direct: volumul inspirator de rezervă; capacitatea funcționala reziduală; volumul curent; capacitatea vitala; volumul expirator de rezerva; 594Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal: nu acționează; mărește; micșorează; acționează numai în prezența bilei; la început mărește, apoi micșorează; 595Cum acționează sucul pancreatic asupra cantității enterochinazei din sucul intestinal: nu acționează; mărește; micșorează; acționează numai în prezenta bilei;

la început mărește apoi micșorează; 596Cum se modifica sensibilitatea auzului când se înlătură timpanul și sistemul oscilator: nu se modifica; se dereglează transmiterea sunetelor pe cale osoasa; apare surditatea totala; scade esențial; creste esențial; 597Cum sunt clasificate după structură sinapsele SNC: axo-somatice; axo-dendritice; axoaxonice; motorii; senzitive; 598De ce depinde trecerea conținutului din intestinul subțire în cel gros: de starea sfincterului piloric; de calitatea și cantitatea conținutului intestinului subțire; de gradientul de presiune dintre intestinul subțire și gros; de starea valvulei iliocecale; de starea sfincterului Oddi; 599 De la care receptori impulsurile se transmit la corpii geniculați laterali: fotoreceptorii retinei; urechei interne; pielei; mușchilor; tendoanelor; 600De la care receptori se transmit impulsurile la corpii geniculați mediali: de la receptorii retinei; de la receptorii urechii interne; de la receptorii pielei; de la proprioreceptorii mușchilor; de la termoreceptori; 601De la nivelul receptorilor tendinoşi Golgi sunt inițiate: reflexele miotatice propriu-zise reflexele miotatice positive reflexele miotatice negative reflexele miotatice inversate reflexele de flexie 602Deficitul de vasopresina (ADH) produce: diabetul zaharat; diabetul insipid; maladia Cushing; eliminarea unui volum mare de urina (poliuria); retenția de apa in organism; 603Deficitul glucocorticoizilor provoacă: intensificarea gluconeogenezei; scăderea gluconeogenezei; intensificarea mobilizării proteinelor și lipidelor; reducerea mobilizării proteinelor și lipidelor;

micșorează nivelul de zahar în sânge; 604Deficitul mineralocorticoizilor provoacă: hipernatriemie; hiperkaliemie; hiponatriemie; scăderea volumului de lichid extracelular; mărirea volumului de lichid extracelular; 605Dendritele: recepționează semnalele pe o arie extinsa în jurul moto neuronului; transmit potențialele de acțiune; transmit semnalele prin conducere electronica spre soma; prezintă un număr mare de canale de Na+ voltaj dependente; prezintă o conducere decrementala electrotonica; 606Denervarea completă a intestinului subțire produce: creșterea peristaltismului de repaus; scăderea peristaltismului de repaus; are un efect redus asupra peristaltismului datorită sistemului mienteric; produce obstrucție intestinală; produce peristaltism haotic și neregulat; 607Depolarizarea este asociată cu creșterea permeabilității membranere pentru ionii de sodiu; se finisează atunci când se inactivează canalele voltaj dependente de potasiu; este urmată de relaxarea musculară; este cauzata de fluxul ionilor de potasiu; în cazul mușchilor presupune perioada de latență; 608Despre saliva este adevarat ca: Poate fi tampon pentru acidul clorhidric gastric; Secreția sa este reglata neuro-umoral; Conține calciu și fosfor; Este esențiala pentru digestia polipeptidelor; Are rol în digestia proteica; 609Deutreanomalia este: lipsa de percepere a culorii roșii; perceperea defectuoasă a culorii roșii; lipsa de percepere a culorii verzi; perceperea defectuoasă a culorii verzi; perceperea defectuoasă a culorii albastre; 610Diabetul suprarenal (steroid ) este provocat de: hipersecreția glucocorticoizilor; hiposecreția glucocorticoizilor; hipersecreția adrenalinei și noradrenalinei; insuficienta de insulina; insuficienta de hormon antidiuretic; 611Diabetul zaharat tip I se datorește: excesului de insulina; lipsei de insulina; lipsei de glucagon; excesului de glucagon; excesului de mineralocorticoizi;

612Din grupul de substanțele azotate neproteice din plasmă fac parte: ureea și acidul uric; ureea și acidul uric; γ-globulinele; albuminele; indicanul și amoniacul; 613Din sistemul circulator de presiune înaltă fac parte: arterelele; venulele; aorta; trunchiul arterei pulmonare; cordul drept; 614Din sistemul circulator de presiune joasă fac parte: arterele; venele; aorta; trunchiul arterei pulmonare; cordul drept; 615Dintre elementele figurate ale sângelui durata cea mai lungă de viaţă o au: eritrocitele; limfocitele T cu memorie; monocitele; polimorfonuclearele; trombocitele; 616Dintre vitaminele enumerate sintetizate de către bacteriile intestinale și absorbite în cantități semnificative fac parte: vitamina K; vitamina B1; riboflavina B2; acidul folic; vitamina D; 617Distanța focală a lentilei este: distanța între obiectul privit și centrul ei optic; distanța între obiectul privit și focarul ei principal; distanța între centrul optic al lentilei și focarul principal; ½ din distanța între obiectul privit și focarul ei principal; ½ din distanța între obiectul privit și centrul ei optic; 618Dispariția percepției vizuale în diferite arii a câmpului vizual poarta denumirea de: presbiopie; acromazie; astigmatism; miopie; hemianopsie; 619Distrugerea unilaterală a fibrelor extrapiramidale determină: paralizie spastică contralateral leziunii fasciculații muscular hiporeflexie hipotonicitate ipsilaterală ticuri (contracții stereotipe, repetitive, necontrolate)

620După ce semnalul senzorial a pătruns prin coarnele posterioare in măduva spinării acesta poate sa circule direct spre: un motoneuron; un interneuron; al doilea neuron din calea senzitiva; spre mușchi; 621După exocitoza neuromediatorului membrana veziculelor este: distrusa; fagocitată; transformata în neurofilamente; transformata în neurotubuli; intra în componenta membranei presinaptice; 622După secreția tripsinogenului în duoden, enzima este convertita în forma sa activa, tripsina prin: enterokinaza; procarboxipeptidaza; lipaza pancreatica; tripsina secretata anterior; un pH alcalin; 623Durata medie de viaţă a unei hematii este patru zile; patru săptămâni; patru luni; patru ani; şapte ani; 624Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori cu EXCEPȚIA: presiunea hidrostatica din capilare crescuta; scăderea presiunii oncotice plasmatice; obturarea capilarelor limfatice; creșterea coeficientului filtrării capilare; scăderea coeficientului filtrării capilare; 625Edemul extracelular poate fi produs de următorii factori: intensificarea activității pompei Na-K; scăderea presiunii oncotice plasmatice; obturarea capilarelor limfatice; crestarea coeficientului filtrării capilare; scăderea coeficientului filtrării capilare; 626Edemul tisular poate fi cauzat de: creșterea presiunii hidrostatice peste 35 mm Hg, în capilarele arteriale; scăderea presiunii coloidosmotice sub 11 mm Hg, în capilare; blocarea căilor limfatice; scăderea presiunii hidrostatice sub 15 mm Hg, în capilarele arteriale; creșterea presiunii coloidosmotice peste 30 mm Hg, în capilare; 627Efectele cardiovasculare ale adrenalinei și noradrenalinei: tahicardia; bradicardie; vasoconstricție în vasele sistemice; creșterea presiunii arteriale; scăderea presiunii arteriale sistemice;

628Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic sunt: stimularea gluconeogenezei; scăderea gluconeogenezei; scăderea utilizarii glucozei de către celule; creșterea glicemiei; hipoglicemia; 629Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului glucidic sunt: captarea rapida a glucozei de către celule; captarea lenta a glucozei de către celule; creșterea glicolizei; scăderea gluconeogenezei; creșterea secreției de insulina; 630 Efectele hormonului tireostimulant asupra secreției tiroidiene sunt: creste proteoliza tireoglobulinei; scade activitatea pompei de iod; creste iodarea tirozinei; creste mărimea și activitatea celulelor tiroidiene; scade numarul de celule tiroidiene 631 Efectele insulinei asupra celulelor ținta sunt: scăderea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza; mărirea permeabilității membranelor celulare pentru glucoza; creșterea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi; scăderea permeabilității membranelor celulare pentru aminoacizi; stimularea sintezei glicogenului; 632Efectele metabolice ale adrenalinei: glicogenoliza hepatica și musculara; activează glucogeneza; hiperglicemie; produce hipoglicemie; nu influențează metabolismul glucidelor; 633EGF (Epidermal Growth Factor) are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: Este un polipeptid cu 53 aminoacizi; Are rol protector antiulceros; Inhiba secreția gastrica; Prezintă receptori specifici; Se secreta inclusiv în glandele salivare; 634EKG unui bărbat în vârstă de 60 de ani, arată că el are un R-R interval de 0,55 sec. Care dintre următoarele afirmații explică starea lui? Are febră; Are o frecvență cardiacă crescuta; El are o stimulare parasimpatica în exces a nodului sino- atrial; El este un atlet antrenat în repaus; El are o hiperpolarizare a nodulului sino- atrial; 635Eliminarea abundenta a salivei poarta denumirea de: hiposalivatie; hipersalivatie; xerostomie; sialoree;

bulemie; 636Endolimfa: se afla în scala vestibulara; este localizata in scala timpanica; este secretata de stria vestibularis; este localizata în scala medie; are compoziție similara cu a lichidelor extracelulare; 637Enumerați principalele tipuri de receptori de durere: mecanici; electromagnetici; chimici; termici; tactili; 638Enumerați tipurile fundamentale de receptori senzoriali : Mecanoreceptori termoreceptori; nociceptori; chemoreceptori; toate răspunsurile corecte; 639Estrogenii favorizează: dezvoltarea organelor sexuale; dezvoltarea semnelor sexuale secundare; contracția uterului; secreția endometrului; relaxarea uterului; 640Excitarea căror nuclee duce la accentuarea regiditatii de decerebrare: nucleelor nervului frenic; nucleelor cvadrigemeni; nucleelor bazali; nucleelor Deiters a bulbului rahidian; nucleelor nervului vag 641Explicați influenta modificării voltajului potențialului de repaus al somei neuronului asupra excitabilității lui : scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face membrana neuronului mai excitabila; creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai putin excitabil; scăderea voltajului la o valoare mai putin negativa face neuronul mai putin excitabil; creșterea voltajului la o negativitate mai accentuată face neuronul mai excitabil; modificarea voltajului nu influențează excitabilitatea; 642Factorii care determina sensul de deplasare al apei în organism sunt: membranele celulare și tisulare; presiunea hidrostatica; presiunea osmotica; presiunea coloidosmotica; structura moleculara a apei; 643Factorii ce cresc întoarcerea venoasă în atriul drept sunt: pompa muscular gradientul presional dintre aorta ascendentă şi atriul drept poziţia ortostatică

scaderea presiunii intraabdominale pompa toracică 644Factorii vasoactivi de control pentru circulația locală pot fi: circulatori, endotelio-dependenți; circulatori, endotelio-independenți; derivați din endoteliu; neuro-mediatori; metabolici; 645Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt următorii, cu EXCEPȚIA: factorului natriuretic atrial (FNA); angiotensina II; noradrenalina; NO; Prostoglandinele (PG); 646Factorii vasorelaxanţi derivați din endoteliu sunt: superoxidul; angiotensina II; endotelina 1; NO; Prostoglandinele (PG); 647Factorul XII activ determină activarea: factorului XI ; coagulării prin mecanism extrinsec; căii clasice a cascadei complementului; plasminogenului în plasmină ; coagulării prin mecanism intrinsec ; 648Factorul XIII poate fi activat de: factorul VIII; factorul V + Ca2+; factorul XII; factorul X activ; trombina și Ca2+ ; 649Fibrinoliza are loc prin: activarea plasminogenului pe filamentele de fibrină; tripsina; factorul XI al coagulării și kalikreina; proteina C; trombomodulina; 650Fluxul sanguin cerebral se intensifică la creșterea: ventilației pulmonare; presiunii venoase centrale; pH-ului sângelui; presiunii sanguine arteriale; pCO2; 651Fluxul transmembranar de Na+ este: absent în cursul depolarizării rapide; mărit în cursul depolarizării rapide; mai redus în condiții de repaus, fata de cel al K+; crescut de 500 ori în cursul repolarizării;

absent în cursul repolarizării rapide; 652Fovea centralis este: zona cu acuitate vizuală maximă; zona cea mai bogată în celule cu bastonașe; zona în care se găsesc numai celule cu conuri; zona cu sensibilitate înaltă la intuneric depresiunea centrală de la nivelul maculei lutea (petei galbene); 653Funcția primara a ganglionilor bazali este: integrarea senzoriala; memoria de scurta durata; realizarea mișcărilor complexe invațate; controlul neuroendocrin; somnul lent 654Funcția primara a oscioarelor din urechea medie la om este: transmiterea oscilațiilor sonore către cohlee; filtrarea sunetelor cu frecventa înaltă din stimulii sonori; detectarea direcției sunetelor; diferențierea sunetelor cu frecvente diferite; protejarea urechii de deteriorări; 655 Funcțiile ganglionilor bazali sunt: integrarea senzoriala; menținerea tonusului muscular executarea mișcărilor deprinse prin repetări; controlul neuroendocrin; somnul lent; 656Funcțiile hipotalamusului: este o cale eferenta majora a sistemului limbic; control vegetativ și endocrin; asigura modificările vegetative ale emoțiilor; coordonează mișcările voluntare; reglează tonusul muscular; 657Funcțiile principale ale mineralocorticoizilor -aldosteronului sunt: reabsorbția tubulara a sodiului; excreția potasiului prin celulele epiteliale tubulare; micșorarea reabsorbției apei; indirect, mărirea reabsorbției apei; mărirea reabsorbției calciului; 658Fusurile musculare sunt: implicate in inhibiția laterala; localizate la nivelul tendonului muscular; transmit informația spre SNC despre viteza de alungire a mușchiului; transmit informația spre SNC despre gradul de modificare a lungimii mușchiului; transmit informația despre tensiunea in tendon; 659Gastrina este secretată de: neuroni din hipotalamus și bulbul rahidian; celulele principale ale glandelor gastrice; celulele G de la nivelul antrului piloric; epiteliu duodenal; celulele argentofile din mucoasa intestinului subțire;

660Generarea trombinei prezintă următoarele caracteristici: durează 25 sec; se realizează sub acțiunea complexului: Xa, V, Ca2+, fosfolipid ; activează factorul XIII - fibrinstabilizator ; activează fosfolipide; stabilizează agregarea plachetară ; 670Guşa endemică este caracterizată prin: hipotiroidism profund cu mixedem generalizat; tireotoxicoză (boala Basedow-Graves); absenta congenitală a TSH; exoftalmie la aproximativ jumătate din cei cu guşă endemică, hipertrofia tiroidei și hipersecreția de coloid; 671Haptocorina: Se secretă de glandele salivare; Nu este secretata de glandele salivare; Este o glicoproteina care leagă vitamina B12 la nivel stomacal; Protejează vitamina B12 de aciditatea sucului gastric; Cedează vitamina B12 transcobalaminei II; 672Hemeralopia se caracterizează prin: deficit al celulelor cu conuri ; deficit al bastonaşelor; bolnavii se orientează greu la intensități mari de lumină ; bolnavii se orientează greu noaptea; deficit al celulelor ganglionare; 673Hemianopsia binazala apare când semnalele senzitive vizuale nu se transmit: prin nervul optic stâng; prin nervul optic drept; prin fibrele încrucișate din chiazma optica; prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica; prin nervul vag; 674Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit: prin nervul optic drept; prin nervul optic stâng; prin fibrele încrucișate din chiazma optica; prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica; prin nervul vag; 675Hemianopsia bitemporala apare când semnalele senzitive nu se transmit: prin nervul optic drept; prin nervul optic stâng; prin fibrele încrucișate din chiazma optica; prin fibrele neîncrucișate din chiazma optica; prin nervul vag; 676Hemoglobina are afinitate ridicată pentru O2. La pCO2 mai joasă de 40 mm Hg; La pCO2 mai mare de 40 mm Hg; La pH-ul sângelui arterial mai înalt de 7.4; La pH-ul sângelui arterial mai mic de 7.4; La mărirea temperaturii; 677Hemoglobina se caracterizează prin faptul că:

hemul are în structura sa Fe2+; participa la transportul de O2 şi CO2; se poate leagă cu CO; fixează K+ pe lanțurile β; fixează 6 molecule de O2; 678 Hemoliza fiziologică poate avea loc în: splină; ficat; rinichi; muschi; compartimentul extravascular; 679Hiperglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel: stimulează secreția de glucagon; stimulează secreția de insulina; inhiba secreția de insulina; inhiba secreția de glucagon; nu influențează secreția celor doi hormoni; 680Hipermetropia se corectează cu lentile: divergente; convergente; cilindrice; biconvexe; nu se corectează cu astfel de lentile; 681Hipersecreția de hormon somatotrop produce: nanismul hipofizar la copil; gigantismul la copil; acromegalia la adult; boala Basedow; cretinismul la copil; 682Hipersecreţia de STH (somatotropina) la adult poate duce la: acromegalie, hipoglicemie; inhibitia transportului aminoacizilor; stimularea formarii ureei; atrofia gonadelor; 683Hipertonia musculară produsă prin rigiditatea de decerebrare poate fi înlăturată prin: stimularea fibrelor aferente Aα; de la nivelul fusului neuromuscular; distrugerea nucleelor vestibulari (în special Deuters); transsecţiunea conexiunilor cerebelului cu nucleul vestibular lateral; stimularea moto neuronilor α; stimularea moto neuronilor γ; 684Hipocoagulabilitatea apare în caz de: hemofilie A şi B; boala Willebrand; exces de vitamină K; lipsa vitaminei K; trombocitoza; 685Hipoglicemia modifica secreția de hormoni pancreatici astfel:

stimulează secreția de insulina; stimulează secreția de glucagon; inhiba secreția de insulina; inhiba secreția de glucagon; nu influențează secreția celor doi hormoni; 686Hipotalamusul NU este implicat în reglarea: aportului de apa; temperaturii; osmolaritatii urinei; contracția musculaturii scheletice; comportamentului emoțional; 687Hipovolemia normocitemică apare: la altitudine; posthemoragic imediat; posttransfuzional; în sarcină; în efort fizic; 688Hipovolemia normocitemică apare: la altitudine; posthemoragic imediat; posttransfuzional; în sarcină; în efort fizic; 689Hipoxia stimulează respirația prin: Stimularea chemoreceptorilor periferici și centrali; stimularea baroreceptorilor aortici și caratodieni; Diminuarea pH-ului în lichidul cerebrospinal; Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de PaO2 scăzut; Stimularea corpusculilor aortali și carotidieni de pH-ul scăzut al sângelui; 690Hormonii androgeni sunt: aldosteronul; testosteronul; testosteronul; dehidrotestosteronul; cortizolul; 691Hormonii care participa la menținerea corpului galben sunt: hormonul antidiuretic; hormonul foliculostimulant; hormonul luteinizant; androgenii; progesteronul; 692Hormonii care pot provoca bilanțul azotat negativ: hormonul creșterii; surplusul de hormoni tiroidieni; hormonii glucocorticoizi; insulina; mineralocorticoizii; 693Hormonii corticosuprarenalei sunt ca structura: glicoproteine;

glucide; steroizi; proteine; amine biogene; 694Hormonii derivați de la colesterol sunt: hormonii sexuali; hormonii glucocorticoizi; hormonii mineralocorticoizi; parathormonul; calcitonina; 695Hormonii estrogeni sunt secretați la nivelul: medulosuprarenalei; hipofizei posterioare; ovarului; tiroidei; hipofizei anterioare; 696Hormonii glucocorticoizi se secreta la nivelul: corticosuprarenalei; gonadelor; hipofizei anterioare; hipotalamusului; pancreasului endocrin; 697Hormonii hipofizari sunt ca structura: peptide, proteine; steroizi; amine biogene; glicoproteine; glucide; 698Hormonii hipotalamici sunt ca structura: peptide, proteine; steroizi; lipide; glicoproteine; glucide; 699Hormonii medulosuprarenalei sunt ca structura: dirivați din aminoacizi; steroizi; provin din colesterol; glicoproteici; provin din vitamina C; 700Hormonii mineralocorticoizi se secreta la nivelul: pancreasului endocrin; hipotalamusului; hipofizei posterioare; corticosuprarenalei; tiroidei; 701Hormonii mineralocorticoizi-aldosteronul acționează la nivelul: tubului contort proximal;

ansei lui Henle; tubului contort distal; tubului colector; glomerulului renal; 702Hormonii pancreasului endocrin sunt: insulina; somatotropul; glucagonul; aldosteronul; calcitonina; 703Hormonii pancreatici sunt ca structura: peptide-proteine; steroizi; amine biogene; glicoproteine; glucide; 704Hormonii pot fi metabolizați la nivelul: ficatului; miocardului; țesuturilor ținta; plămânului; rinichi; 705Hormonii sexuali sunt produși de: corticosuprarenala; ovar; testicul; medulosuprarenala; hipofiza anterioara; 706Hormonii tiroideni: inhibă acțiunea somatotropinei de dezvoltare a cartilajelor de creștere; inhibă receptorii adrenergici; inhibă lipoproteinlipaza; determina scăderea concentrației plasmatice de colesterol, fosfolipide si triglyceride cresc concentrația plasmatică a colesterolului; 707Hormonii tiroidieni sunt: tireoglobulina; monoiodtirozina; triiodotironina; tetraiodotironina; calcitonina; 708Hormonii tubului digestiv sunt: colecistokinina; oxitocina; gastrina; secretina; prolactina; 709Hormonul foliculostimulant (FSH): stimulează creșterea și maturizarea foliculara; promovează secreția endocrina la nivelul gonadelor prin acțiune directa;

stimulează spermatogeneza; produce ovulația; formează corpul galben; 710Hormonul intestinal enterogastronul îndeplinește următoarele funcții: intensifica secreția pancreatica exocrina; inhiba secreția gastrica ; intensifica motilitatea intestinului; inhiba motilitatea stomacului ; contribuie la absorbția grăsimilor; 711Hormonul luteinizant (LH) la bărbat: stimulează spermatogeneza; stimulează secreția de testosteron în testicul; inhiba secreția de testosteron; stimulează secreția de hormoni sexuali în corticosuprarenala; nu influențează secreția hormonala; 712Hormonul luteinizant (LH) la femeie: promovează secreția endocrina în ovar; stimulează lactația; produce ovulația; formează corpul galben; maturizează foliculul; 713Hormonul paratiroidian determină: creșterea depozitelor minerale osoase; creșterea cantității de calciu în sânge; creșterea eliminării calciului din oase, creșterea absorbției calciului la nivel intestinal; nici unul din efectele menţionate; 714Hormonul somatotrop produce: creșterea țesuturilor; creșterea oaselor în lungime; creste catabolismul proteic; creșterea viscerelor; inhibiția creșterii țesuturilor; 715Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de: hipotalamus; hipofiza anterioara; hipofiza posterioara; tiroida; pancreas; 716Hormonul tireotrop (TSH): stimulează secreția glandei corticosuprarenalei; stimulează secreția glandei tiroide; inhiba secreția glandei tiroide; stimulează secreția hipofizei anterioare; stimulează secreția hipofizei posterioare; 717Hormonul tiroidian este cel mai activ sub formă de: triiodotironină; tiroxină; tireoglobulină;

tirotropină; factor stimulator tiroidian cu acțiune prelungită (FSTAP); 718Imaginea unui obiect pe retina este: virtuala; micșorata; mărita; inversata; reala; 719Importanta ionilor de Ca++ in mecanismul transmiterii excitației: Asigura eliminarea mediatorului din presinapsa; inhiba eliminarea mediatorului; interacționează cu receptorii membranei postsinaptice; deschid canalele pentru Na+; nu participa la eliminarea mediatorului din presinapsa; 720În astigmatism: corecția se obține cu lentile cilindrice; se produc deformări ale retinei; se produc deformări ale corneei; corecția se obține cu lentile divergente; se produc deformări ale corpului vitros; 721In care din țesuturile enumerate are loc difuzia facilitata insulindependenta a glucozei: mușchiul cardiac; creer; mușchiul scheletal; epitelui renal; epiteliu intestinal; 722In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatica a: lipidelor; glucozei ; zaharozei; amidonului preparat; proteinelor; 723In cavitatea bucala la adult are loc scindarea enzimatică a: lipidelor; glucozei; maltozei; amidonului fiert; proteinelor; 724In cazul alcalozelor metabolice: se produce hipoventilaţie ca mecanism de compensare; scade PCO2 în sânge; creşte bicarbonatul standard; scade reabsorbţia renală a bicarbonatului ca mecanism de compensare; creşte potasiemia; 725In cazul animalului decerebrat, trunchiul cerebral este secționat in regiunea: la nivelul talamusului; parții mijlocii sau inferioare a mezencefalului; deasupra nucleelor pontini si vestibulari; sub nucleii pontini și vestibulari;

la nivelul maduvei spinării; 726În cazul în care un pacient în vârstă de 21 de ani, de sex masculin are o rezervă cardiacă de 300% și un debit maximă cardiac 16 L / min, care este debitul lui cardiac de repaus? 3 l / min 4 L / min 5,33 L / min 6 l / min 8 l / min 727În cazul ochiului emetrop: axul optic al ochiului este mai lung comparativ cu ochiul miop; imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clară, fără acomodare ; refracția optică este excesivă; imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare ; imaginea obiectelor plasate mai aproape de 6 m de ochi este clară, cu acomodare ; 728În cazul ochiului emetrop: avem de a face cu un ochi cu eroare de refracție; imaginea obiectelor se formează pe retina ( pata galbenă); imaginea se formează înaintea retinei; imaginea este virtuala și e inversata; imaginea reala și nu e inversata; 729În cazul ochiului hipermetrop: axul ochiului este mai lung imaginea se formează dupa retina corneea este deformată; cristalinul devine opac puterea de refractie a ochiului creste 730În cazul ochiului hipermetrop: punctul proxim al vederii clare se depărtează; imaginea clară se formează după retina; axul optic al ochiului este mai scurt; corecția se obține cu lentile divergente; corecția se obține cu lentile cilindrice; 731În cazul ochiului miop: axul ochiului poate fi mai lung; imaginea se formează dupa retina; axul ochiului este mai scurt; corecția se realizează cu lentile convergente; corecția se realizează cu lentile cilindrice; 732În cazul ochiului prezbit: scade elasticitatea cristalinului; crește contractilitatea mușchilor ciliari; cresc limitele de acomodare; creste axul ochiului; cristalinul devine opac; 734In ce consta rolul de protecție al salivei: reglarea pH-ului mediului intern; lavajul cavitații bucale de resturi alimentare; acțiunea anti-microbiana;

acțiune antifungică; scindarea amidonului; 735In ce faza a potențialului de acțiune membrane este hiperexcitabila? perioada de latenta; depolarizare; repolarizare rapida; postpotential negativ; postpotential pozitiv; 736În compoziția materiilor fecale, în reziduu uscat, predomină: bacteriile; lipidele; proteinele; produșii nedigerați, celule descumate, mucus, leucocite, pigmenți; glucide; 737În cursul absorbției: crește nivelul insulinei plasmatice; crește captarea de aminoacizi în celule; crește oxidarea acizilor grași și cetogeneza; crește glicogeneza hepatică; insulina stimulează captarea glucozei în neuroni; 738In cursul sistolei ventriculare are loc o creștere a presiunii în atrii pentru că: valvele sigmoide sunt deschise; are loc umplerea atriilor cu singe; planșeul atrioventricular bombează spre atrii; valvele atrioventriculare sunt închise; valvele atrioventriculare sunt deschise; 739In cursul sistolei ventriculare se expulzează o cantitate de sânge de: 30-40 ml; 50-60 ml; 70-80 ml; 90-100 ml; 100-110 ml; 740In cursul unui exercițiu fizic prelungit NU creste pierderea de apa prin: piele (pierderi insensibile); sistemul respirator (pierderi insensibile); materiile fecale; urina; sudoare; 741In diabetul zaharat se produce: hiperglicemie; hipoglicemie; poliurie; glucozurie; anurie; 742In ducte, celulele epiteliale striate elaborează saliva finala, astfel: Sodiul nu se absoarbe; Bazolateral sodiul e transportat active prin ATP-aza Na+/ K+; Clorul se absoarbe apical activ (antiport Cl-/ HCO3-) si bazolateral prin canale de Cl-;

K+ si HCO3- se secreta; Joncțiunile intercelulare permit pasajul glucozei; 743In formula leucocitară normală la adult întâlnim: l% - eozinofile; 65% - limfocite; 8% - monocite; 60% - neutrofile; 10% - bazofile; 744In hipervolemie: Crește debitul cardiac; Scade întoarcerea venoasă; Scade debitul cardiac; Crește întoarcerea venoasă; Scade secreția de aldosteron; 745În inspirație plămânii urmează mișcările cutiei toracice datorită: surfactantului; scăderii presiunii intrapleurale; scăderii presiunii intrapulmonare; bronhomotricităţii; țesutului pulmonar elastic; 746In mod normal, hematiile se caracterizează prin cu EXCEPȚIA: conțin circa 2 gr Hb/celulă; nu au nucleu; iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaști; se formează în circulație din celule imature numite reticulocite; trăiesc circa 10 zile; 747In mod normal, hematiile: conțin circa 2 gr Hb/celulă; nu au nucleu; iau naștere în măduva roșie osoasă din eritroblaşti; se maturizează în circulație din celule imature numite reticulocite; trăiesc circa 50 zile; 748In reglarea eritropoezei intervin: eritropoetinele cu rol stimulant; interleukinele 1 şi 3 cu rol inhibitor; lactoferina cu rol stimulator; prostaglandinele E cu rol stimulator; eritropoetinele cu rol inhibitor; 749În reglarea reflexă a respirației NU participă: Receptorii alveolari; Baroreceptorii vasculari; Receptori viscerali din rinichi și ficat; Propriorceptori musculari; Chemoreceptori vasculari; 750 In saliva și în sucul gastric sunt substanțe organice comune: Mucoproteinele (mucina); acidul uric, urea; Lipaza; Pepsinogen;

Factor intrinsic; 751 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină reabsorbția la capătul venos capilar. Care este forța neta de reabsorbție capilară? 13mmHg 7mmHg 14mmHg 15mmHg 20mmHg 752 În schemă sunt ilustrate presiunile hidrostatice și oncotică ce determină filtrarea la capătul arterial capilar. Care este forța netă de filtrare capilară? 13mmHg 7mmHg 14mmHg 15mmHg 20mmHg 753 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii cu EXCEPȚIA: volumului de aer curent; debitului sistolic; frecventei cardiace; circulației în regiunea splanhnică; presiunii sistolice; 754 In timpul efortului fizic cresc următorii parametrii: activitatea sistemului nervos parasimpatic; volumul sistolic; frecvența cardiacă; scade presiunea sistolică; presiunea sistolică; 755 In timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin, cu EXCEPȚIA: stimularea parasimpatică a rezistenței vaselor; dilatarea vaselor venoase; volum diastolic final crescut; presiune arterială sistemică scăzută; contractilitate ventriculară crescută; 756.I n timpul efortului, debitul cardiac este crescut prin: creșterea rezistenței vasculare periferice; dilatarea vaselor venoase; volumul diastolic final scăzut; presiunea arterială sistemică scăzută; contractilitatea ventriculară crescută; 757. In timpul înregistrării complexului QRS pe EKG, activitatea electrică a miocardului include următoarele, cu EXCEPȚIA: fazei de platou a potențialului de acțiune pe fibra miocardică izolată; depolarizării septului interventricular; depolarizării sistemului Purkinje; depolarizării miocardului ventricular, în afara de bazei ventriculului stâng; repolarizării atrială;

758. In timpul înregistrării complexului QRS, pe EKG se produc următoarele fenomene: depolarizarea ventriculară; depolarizarea nodulului a-v; depolarizarea atrială; începutul repolarizării ventriculare; repolarizarea apexului; 759. În timpul inspirației obișnuite are loc: scăderea presiunii pleurale; creșterea presiunii alveolare; revenirea toracelui la dimensiunile de repaus; relaxarea diafragmului; scăderea presiunii alveolare; 760. În timpul unei mișcări voluntare, organul (corpusculul) tendinos Golgi transmite sistemului nervos central informații despre: lungimea mușchiului; intensitatea mișcărilor; irigaţia muşchiului; tensiunea dezvoltată în muşchi la începutul mişcării; modificările unghiului articulaţiilor în mişcare; 761. In urma digestiei gastrice se formează o pasta omogena, semifluida cu reacție acida numita: bol alimentar; chim gastric; chim intestinal; bol fecal; substanța alimentara; 762. In vitro, contracțiile inimii nu sunt influențate de: temperatură; oxigenul din lichidul de perfuzie; concentrația unor ioni; mediatorii; inervația vegetativă; 763. In zona postsinaptica are loc: difuziunea mediatorului; eliberarea mediatorului; legarea mediatorului cu receptorii specifici; inactivarea mediatorului; generarea potențialului postsinaptic; 764. Inchiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu EKG: segmentul P-Q; complexul QRS; segmentul izoelectric S-T;

unda T; 765. Închiderea valvulelor atrio-ventriculare apare în timpul unuia din componentele unui traseu EKG: intervalul T-P; segmentul P-Q; complexul QRS; segmentul izoelectric S-T; unda T; 766. Incizura pe sfigmograma arterei carotide semnalizează: începutul diastolei izovolumetrice a VS; începutul sistolei izovolumetrice a VS; începutul diastolei izovolumetrice a VD; închiderea valvulelor aortice; începutul sistolei izovolumetrice a VD; 767. Indicați localizarea centrilor corticali: girusul postcentral - centrul vizual; girusul postcentral - centrul sensorial somatic; girusul occipital - centrul vizual; girusul frontal - centrul auditiv; girusul temporal - centrul auditiv; 768. Influenta stresului fizic sau psihic: creștere apreciabila de ACTH; creștere secreției cortizolului; scăderea secreției cortizolului; creșterea secreției adrenocorticoliberinei; nu influențează asupra secreției ACTH; 769. Informația despre lungimea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de: Organele tendinoase Golgi; Celulelor Renschaw; Fusurile musculare; Interneuroni; Motoneuroni; 770. Informația despre lungimea, tensiunea și viteza de modificare a lungimii mușchiului este generata de : Organele tendinoase Golgi; Celulelor Renschaw; Fusurile muscular; Interneuroni; Motoneuroni; 771. Informația despre tensiunea mușchiului este generata de: Organele tendinoase Golgi; Celulelor Renschaw;

Fusurile musculare; Interneuroni; Motoneuroni; 772. Inhibiția postsinaptica rezulta prin: creșterea conductanței K+-lui; creșterea conductanței Na+-lui; creșterea conductanței Ca2+-lui; scăderea conductanței K+-lui; creșterea conductanței Mg2+-lui; 773. Insulina produce următoarele efecte: utilizarea crescută a glucozei în celulele insulinodependente ; lipoliza crescută; hiperpolarizarea celulară; gluconeogeneză scăzută ; cetogeneză scăzută ; 774. Intensitatea sunetelor se măsoară: în daltoni; în volti; în pascali; în decibeli; în amperi; 775. Întoarcerea venoasă sistemică este favorizată de următorii factori, cu EXCEPȚIA: contracțiile musculaturii scheletice; creșterea presiunii abdominale; negativitatea accentuată a presiunii intratoracice; scăderea presiunii în atriul drept; scăderea presiunii abdominale; 776. Intr-o hipovolemie izotonă sunt stimulate următoarele mecanisme corectoare, cu EXCEPȚIA: creșterea secreției de HAD; apariția senzației de sete; creșterea secreției de renină; creșterea secreției de factor natriuretic atrial; creșterea conținutului de albumine; 777. Izotonia semnifica valoarea constanta a osmolarităii egala cu: 300 atm; 300 mosmol/l; 300 mosmol; 300 osmol/l; 300 mg%; 778. Kalikreina: Este un hormon steroid; Descompune kininogenul;

Are rol vasodilatator; Creste reabsorbția de Na+ în ducte; Este un factor de creștere; 779. La care din hrana ingerata se elimina o cantitate maxima de saliva: unt; pâine; pesmeți; cartofi; carne; 780. La ce hrana ingerata se elimina suc gastric cu aciditatea maximala: zahar; lapte; carne; pâine; egal; 781. La ce nivel al tubului digestiv acționează predominant mecanismul nervos de reglare a secreției digestive : stomac; cavitate bucala; intestin subțire; intestin gros; cavitatea bucala și stomac; 782. La femeie secreția de gonadotropine este reglata de : adrenalina; estradiol prin feed-back negativ; tiroxina prin feed-back pozitiv ; hormonul de eliberare hipotalamic; aldosteron prin feed-back negativ; 783. La întuneric: crește cantitatea de pigment depozitat; pupila se dilata; cristalinul se aplatizează; scade pragul de excitabilitate al celulelor receptoare; crește pragul de excitabilitate al celulelor receptoare; 784. La un adult normal, plasma: reprezintă 10% din greutatea corporală; are o osmolalitate de circa 300 mOsm; are circa 140 mmoli Na+/L; albumină circa 40-45 g/l; conține albumină circa 8 % din greutatea corporală; 785. La un adult normal, plasma: reprezintă 10% din greutatea corporal;

are o osmolalitate de circa 290 mOsm; are circa 140 mmol/L Na+; conține albumină circa 40-45 g/l,; conţine albumină circa 8 % din greutatea corporal; 786. La un adult sănătos, plasma are următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: reprezintă 10% din greutatea corporală; are o osmolalitate de circa 290 mOsm; are circa 140 mmol/L Na+; conține albumină circa 40-45 g/l; conține albumină circa 8 % din greutatea corporală; 787. La un pacient conținutul de hemoglobina este de 135 g/L sânge, iar numărul hematiilor este de 4,5 milioane/mm3. Care este capacitatea de oxigenare a sângelui arterial? 13 ml 02 /% ; 15 ml 02 /%; 17 ml 02 /%; 19 ml 02 /%; 22 ml 02 /%; 788. Lentilele sferice convergente se utilizează pentru corectarea: hipermetropiei; miopiei; prezbiopiei; daltonismului; astigmatismului; 789. Lentilele sferice divergente se utilizează pentru corectarea: hipermetropiei; miopiei; prezbiopiei; daltonismului; astigmatismului; 790. Lezarea căror arii corticale provoacă apariția afaziei motorie: aria Broca; aria limbica de asociație; aria Wernicke; aria vizuala secundara; aria prefrontala de asociație; 791. Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare: nucleelor nervului frenic; nucleelor nervului facial; nucleelor nervului trigemen; nucleelor Deiters a bulbului rahidian; nucleelor nervului vag; 792. Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare:

nucleelor nervului frenic; nucleelor nervului facial; nucleelor nervului trigemen; nucleelor Deiters a bulbului rahidian; nucleelor nervului vag; 793. Lezarea căror nuclee duce la dispariția regiditatii de decerebrare: nucleelor nervului frenic; nucleelor nervului facial; nucleelor nervului trigemen; nucleelor Deiters a bulbului rahidian; nucleelor nervului vag; 794. Liberinele si statinele se secreta la nivelul: nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior; nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior; nucleul arcuat din hipotalamusul medial; hipofizei posterioare; hipotalamusul posterior; 795. Lichidul intraocular cuprinde, cu EXCEPȚIA: cristalinul; umoarea apoasa; corneea; umoarea vitroasa; corpul ciliar; 796. Lichidul intraocular cuprinde: cristalinul; umoarea apoasa; corneea; umoarea vitroasa; corpul ciliar; 797. Limfocitele: cooperează în producerea răspunsului imun; sintetizează limfokine și interleukine; au durata de viaţă de 1-2 săptămâni; de tip T sunt prezente în proporție de 70-80% (din totalul de leucocite) în sângele persoanelor sănătoase; 798. Manifestările clinice produse prin lezarea ganglionilor bazali: atetoza; boala Parkinson; corea Huntington; rigiditatea de decerebrare; agnozia; 799. Manifestările electrofiziologice ale somnului lent (ortodoxal) sunt:

predomina undele beta; predomina undele alfa; predomina undele delta; are loc sincronizarea ritmului; are loc desincronizarea ritmului; 800. Manifestările electrofiziologice ale somnului rapid (paradoxal) sunt: este prezentă atonia musculară; predomina undele delta; predomina undele beta; are loc desincronizarea ritmului; are loc sincronizarea ritmului; 801. Manifestările specifice ale socului spinal sunt: scăderea brusca a tensiunii arteriale; blocarea completa a activității reflexe a mușchilor striați; reflexele micțiunii și defecației complet suprimate; tensiunea arteriala nu se modifica; tonusul mușchilor scheletali nu se modifica; 802. Marcați asocierile corecte: pH acid salivar (sub 5,0) – favorizează apariția tartrului dentar; Fumători – concentrație salivara mare de SCN (tiocianat); Parotina – efect hipercalcemiant; Boli renale cronice – uree, acid uric, creatinina salivare crescute; Concentrație crescuta de Fluor în saliva – concentrație scăzută a calciului în smalț; 803. Mărirea ventilației NU poate fi produsă prin stimularea: chemoreceptorilor periferici; receptorilor I de iritație (receptori cu adaptare rapidă); presoreceptorilor pulmonari; algo-receptorilor periferici; receptorilor J (juxta-capilari); 804. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de: reflexe inițiate de baro receptori arteriali; sistemul renină-angiotensină-aldosteron; reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotic; mecanisme renale de control a volemiei; intervenția HAD; 805. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen lung în circulația sistemică sunt asigurate de: deplasarea lichidului din interstițiu în vas la creșterea presiunii arteriale; stimularea β2-receptorilor din cardiomiocite; reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian; mecanisme renale de control a volemiei;

intervenția ADH-ului; 806. Mecanismele de reglare a presiunii arteriale pe termen rapid în circulația sistemică sunt asigurate de: eflexe inițiate de baroceptorii arteriali; sistemul renină - angiotensină aldosteron; reflexe inițiate de chemoreceptori din glomusul aortic și cel carotidian; mecanisme renale de control a volemiei; intervenția aldosteronului; 807. Mediatorii excitanți (în mai multe cazuri )sunt: acetilcolina; dopamina; noradrenalina; glicina; acidul gama-amino-butiric (AGAB); 808. Mediatorii excitanți: provoacă hiperpolarizarea membranei postsinaptice; provoacă depolarizarea membranei postsinaptice; deschid canalele pentru Na+; deschid canalele pentru K+; deschid canalele pentru Ca++; 809. Mediatorii inhibitori (în mai multe cazuri ) sunt: dopamina; acetilcolina; glicina; acidul gama-amino-butiric; adrenalina; 810. Mediatorii inhibitori provoacă: deschiderea canalelor pentru Na+ pe membrana postsinaptica; deschiderea canalelor pentru K+ pe membrana postsinaptica; depolarizarea membranei post sinaptice; hiperpolarizarea membranei postsinaptice; nu modifica potențialul membranei; 811. Mediatorii SNC sunt distruși de către următorii fermenți: acetilcolina de către colinesteraza; acetilcolina de către colinacetilaza; noradrenalina de către monoaminoxidaza; noradrenalina de către colinacetilaza; nu sunt distruși de fermenți; 812. Medicamentele care au efect agonist acetilcolinei, favorizează răspunsurile simpatice și parasimpatice pentru că: acetilcolina este un mediator în toți ganglionii vegetativi; acetilcolina participă la neuromediaţia vegetativă în sinapsele postganglionare;

receptorii colinergici sunt localizați în toate organele efectoare vegetative; acetilcolina este unicul neuro mediator în sistemul nervos periferic; acetilcolina este mediator din fibrele parasimpatice şi simpatice colinergice; 813. Membrana luminală a celulelor tubulare conține un cărăuş co-transportor pentru Na+-Cl, selectați segmentul: tubul contort proximal; ansa Henle, porţiunea groasă ascendentă; tubul contort distal (portiunea initială); tubul colector; tubul colector cortical; 814.Menționați care din următoarele condiții determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular. aport hidric deficitar; aport hidric excesiv; exces de Na+ în lichidul extracelular; pierderi hidrice zilnice crescute; concentrația scăzuta a sodiului în lichidul extracelular; 815. Menționați care din următoarele condiții NU determina creșterea presiunii osmotice a lichidului extracelular; aport hidric deficitar; aport hidric excesiv; exces de Na+ în lichidul extracelular; pierderi hidrice zilnice crescute; concentrația scăzuta a sodiului in lichidul extracelular; 816. Miopia se corectează cu lentile: divergente; convergente; cilindrice; biconvexe; nu se corectează cu astfel de lentile; 817. Mixedemul se caracterizeaza prin: mărirea metabolismului bazal; retinerea apei în organism; scăderea metabolismului bazal; scăderea excitabilității SNC; tahicardie; 818. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest grafic? Na+ K+ ClCa2+

Mg2+ 819. Modificarea permeabilității căror ioni a dus la generarea fenomenului electric reprezentat pe acest grafic? Na+ K+ ClCa2+ Mg2+ 820. Modificarea potențialului de membrana al receptorului la acțiunea stimulului senzorial poarta numele de: potențial de acțiune; potențial postsinaptic de excitatie; potențial vestigial; potențial de receptor; potențial postsinaptic de inhibiție; 821. Motilina: este hormon tisular; inhiba motilitatea gastrica; stimulează motilitatea duodenala; are acțiuni similare glucagonului; stimulează tranzitul alimentelor; 822. Motoneuronii A alfa : împreuna cu fibrele musculare inervate formează unități motorii; inerveaza fibrele musculare scheletice extrafusale; inerveaza fibrele musculare scheletice intrafusale; transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mare in comparație cu fibrele motoneuronilor de tip gamma; transmit impulsurile prin fibre motorii cu diametru mai mic in comparație cu fibrele motoneuronilor de tip gamma; 823. Motoneuronii gamma: se situează in coarnele anterioare ale măduvei spinării; se situează in coarnele posterioare ale măduvei spinării; numărul lor este mai mic decât cel al neuronilor alfa; transmit impulsuri prin fibre motorii cu diametrul mare; inervează fibrele intrafusale; 824. Motoneuronii spinali α au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: primesc impulsuri de la neuronii din coarnele laterale ale măduvei spinării; primesc impulsuri de la cortexul contra-lateral; pot fi inhibați de neuroni intercalari inhibitori; inervează o singura fibra musculara; inerveaza fibrele musculare extrafusale ; 825. Motoneuronul:

enervează doar o singură fibră musculară; axonii motoneuronilor sunt mielinizați; corpul său celular este situat în coarnele anterioare ale măduvei spinării; poatea primi aferențe senzitive direct de la fibrele de tip I a din fusurile musculare; poate fi stimulat prin aplicarea glicinei pe corpul celular; 826. Neurofizinele I şi II: sunt neuromodulatori; sunt proteine de transport ale hormonilor neurohipofizei în circulația sistemică; sunt părți ale moleculelor precursoare de HAD și respectiv OX (oxitocina); sunt prezente în sistemul port hipotalamohipofizar; sunt eliberate din lobul posterior al hipofizei, după stimulare, odată cu hormonii; 827. Neurofizinele: sunt enzime plasmatice; sunt hormoni; sunt proteine transportoare; transporta oxitocina și vasopresina prin sistemul port hipotalamo-hipofizar; transporta oxitocina și vasopresina prin tractul hipotalamo-hipofizar; 828. Neuromediatia specifica evidențiata în sistemul ganglionilor bazali este: dopaminergica; GABAergica; colinergica; noradrenergica, serotoninergica; enkefalinergica și prin substanța P; 829. Neuronii simpatici: care inervează medulosuprarenala sunt postganglionari; care produc noradrenalina sunt preganglionari; cei postganglionari eliberează noradrenalină; cei preganglionari produc acetilcolină; acționează la nivelul inimii, prin intermediul beta-1, determină creșterea frecvenței și forței de contracție; 830. Nictalopia (cecitatea nocturna): deficit al celulelor cu conuri; deficit de funcționare al bastonaşelor; bolnavii se orientează greu la intensității mari de lumină; bolnavii se orientează greu noaptea; poate fi provocata de deficit de vitamina A; 831. Nodul sinoatrial este focarul principal de automatism deoarece: este localizat în peretele posterior al atriului drept; este dotat cu automatism; vagul drept face sinapsă la acest nivel; are o frecvența spontană de descărcare mai mare ca restul formațiunilor nodale; se depolarizează și repolarizează ciclic;

832. Noradrenalina determină contracția fibrelor musculare netede din: bronhiole; mușchiul piloerector; intestin; arteriole; corpul ciliar; 833. Notați principalele tipuri de celule ganglionare: celule W; celule Z; celule B; celule Y celule X 834. Numărul leucocitelor crește în/după: Viroze; boli parazitare; ingerare de alimente; inaniție proteica; iradieri masive cu raze X; 835. Numărul leucocitelor NU creşte în/după : Viroze; boli parazitare; ingerare de alimente; inaniție proteica; iradieri masive cu raze X; 836. Numiți cele mai importante arii de asociere ale cortexului: aria parieto-occipito-temporala; aria prefrontala; aria auditiva secundara; aria auditiva secundara; aria limbica; 837. Numiți centrii bulbului rahidian: respirator; cardiovascular; deglutiție; foamei; setei; 838. Numiți erorile de refracție ale ochiului: miopia; cataracta; glaucomul; hipermetropia; astigmatismul;

839. Numiți grupele de nuclee ale talamusului optic: nuclei specifici (comutanti); nuclei supraoptici; nuclei asociativi; nuclei nespecifici; nucleul caudat; 840. Numiți principalele trăsături ale reflexului condiționat: este înnăscut; este dobândit; se elaborează pe baza reflexului necondiționat; poate fi elaborat la diferiți stimuli; se elaborează fără participarea cortexului; 841. O alcaloza metabolică poate fi determinată de: hipoventilaţia pulmonară; deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric; deshidratarea prin diaree; hemoragie; coma diabetica; 842. O alcaloza metabolică poate fi determinată de: hipoventilaţia pulmonară; deshidratarea prin vărsături cu conținut gastric; deshidratarea prin diaree; hemoragie; coma diabetica; 843. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normal. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata. Care este debitul ei cardiac în mililitri pe minut? 2000 3000 4000 6000 7000 844. O femeie cu vârsta de 60 de ani, ritmul cardiac de repaus de 70 de bătăi /min, presiunea arterială este 130/85 mm Hg, și temperatura corpului normală. Diagrama Presiune -Volum al ventriculul stâng este prezentata. Indică punctele din relația presiune-volum când apare al doilea zgomot cardiac? La punctul C Între punctul A și punctul B Între punctul B și punctul C Între punctul C și punctul D Între punctul D și punctul A

845. O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii, cu EXCEPȚIA: vasoconstricţie arterială; vasoconstricţie venoasă; creșterea secreției factorului natriuretic atrial (FNA); creşterea eliberării de hormon antidiuretic; bradicardie; 846. O hemoragie poate genera următoarele reacții compensatorii: vasoconstricție arterială; vasodilatare venoasă; creșterea secreției de catecolamină; creșterea eliberării de HAD; bradicardie; 847. O persoana tânără poate sa audă sunete de intensitate mare cu limitele spectrului de frecventa: 5000-8000 Hz; 500-3000 Hz; 200-5000 Hz; 500-10000 Hz; 20-20000 Hz; 848. O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a: volumului bătaie; tonusului nucleului nervului vag; rezistenței periferice totale; activității sistemului nervos simpatic; activității sistemului nervos parasimpatic; 849. O reducere a presiunii în sinusul carotidian va determina o creștere a: volumului bătaie; ritmului cardiac; rezistenţei periferice totale; secreției factorului natriuretic atrial (FNA); activității sistemului nervos parasimpatic; 850. Ochiul emetrop se caracterizează prin următoarele cu EXCEPȚIA: putere de refracţie statică medie de 60 D; focar principal pe retină, la privirea la (infinit); putere de refracţie statică medie de 43 D; focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit); punctul remotum al vederii clare este situat la infinit; 851. Ochiul emetrop se caracterizează prin: putere de refracție statică medie de 60 D; focar principal pe retină, la privirea la distanța (infinit); putere de refracție statică medie de 43 D; focar principal în afara retinei la privirea la distanța (infinit); punctul remotum al vederii clare este situat la infinit;

852. Olfacția și simțul gustului au următoarele roluri comune: perceperea și selectarea hranei; favorizarea reflexelor secretorii digestive; evitarea locurilor cu aer viciat; evitarea alimentelor alterate; recunoașterea partenerului sexual la animale; 853. Ovarul secreta: hormoni estrogeni; androgeni în cantități mici; aldosteron; progesteron; hormonul foliculostimulant; 854. Oxitocina este un hormon cu următoarele efecte: contracţia celuleleor mioepiteliale din glandele mamare; pregătirea glandei mamare pentru secreţia lactată; ejecţia laptelui lactogeneza; contracţia miometrului uterin; 855. Oxitocina provoacă: lactogeneza; contracția miometrului; eliberarea laptelui; contracția mioepiteliului din canalele galactofore; relaxarea uterului; 856. Oxitocina si vasopresina (ADH) se secreta la nivelul: nucleului supraoptic din hipotalamusul anterior; nucleului paraventricular din hipotalamusul anterior; nucleului arcuat din hipotalamusul medial; centrului setei; hipofizei posterioare; 857. Parathormonul si calcitonina sunt ca structura: proteine; steroizi; glicoproteine; glucide; amine biogene; 858. Parathormonul: este hormon hipercalcemiant; este hormon hipocalcemiant; favorizează depunerea calciului in oase; creste reabsorbția calciului la nivelul tubului urinifer; mărește eliminările urinare de fosfor;

859. Parotina: Este o globulina secretata de parotide; Are efect hipercalcemiant; Inhibă calcificarea dentinei; Facilitează osificarea endocondrala; Este clasificata ca hormon; 860. Particularitățile transmiterii excitației prin sinapsele SNC: transmiterea unilaterala; retenția sinaptica; divergența; iradierea excitației; convergenta; 861. Pe receptorii intracelulari acționează următorii hormoni: proteici; steroizi; adrenalina; tiroidieni; hipofizei anterioare; 862. Pe receptorii membranari actioneaza urmatorii hormoni: hormonii proteici; adrenalina; hormonii steroizi; hormonii tiroidieni; hormonii sexuali; 863. Pedunculul cerebelos mijlociu conține fibre aferente pentru conexiunea cu tractul: spinocerebelos direct; spinocerebelos încrucişat; tectocerebelos; pontocerebelos; vestibulocerebelos; 864. Pentru a măsura potențialul de repaus al membranei: folosim un voltmetru special; amplasăm ambii electrozi pe partea exterioară a membranei celulare; trebuie să stimulăm fibra nervoasă cu un stimul pragal; amplasăm ambii electrozi pe partea interioară a membranei celulare; amplasăm un electrod pe partea exterioară a membranei celulare și altul în interiorul celulei; 865. Pentru determinarea acuității vizuale optotipul este plasat de la persoana examinata la distanta de: 20m; 8m; 15m; 5m;

2m; 866. Pentru formarea de micelii este necesară prezența: fierului; colesterolului; sărurilor biliare; alcoolului; vitaminei B 12; 867. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate NU sunt caracteristice următoarele afirmații: volumul sanguin total este de 5 1; pH-ul sanguin este 7,0; numărul hematiilor este aproximativ de 4,5-5 x 10 la puterea a 12-a/1; numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1; sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp; 868. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate: volumul sanguin total este de 5 1; pH-ul sanguin este 7,0; numărul hematiilor este de 5 x I0 la puterea 12/l; numărul leucocitelor este de 1 x IO la puterea 9/l; sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp; 869. Pentru un adult sănătos de 60-70 kg greutate: volumul sanguin total este de 7 1; pH-ul sanguin arterial este 7,4; numărul hematiilor este aproximativ de 5 x 10 la puterea a 12/1; numărul leucocitelor este de 1 x 10 la puterea a 9-a/1; sângele conține circa 10% din totalul fierului din corp; 870. Perioada de contracție izovolumetrică se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPȚIA: corespunde cu începutul sistolei ventriculare; începe odată cu închiderea valvelor semilunare; începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare; începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare; corespunde cu începutul sistolei atriilor; 871. Perioada de contracție izovolumetrică: corespunde cu începutul sistolei ventriculare; începe odată cu închiderea valvelor semilunare; începe odată cu închiderea valvelor atrioventriculare; începe odată cu diminuarea presiunii intraventriculare; este cuprinsă între închiderea valvelor atrio-ventriculare și deschiderea valvelor semilunare; 872. Pigmenții biliari (bilirubina și biliverdina) sunt produși de degradare ai: trombocitelor; leucocitelor; hemoglobinei ; sărurilor biliare;

mioglobinei; 873. Plachetele au următoarele caracteristici cu EXCEPȚIA: sunt produse în măduva osoasă roșie, din megacariocite; sunt în număr mai mare ca hematiile; pot adera la peretele vascular lezat; secretă factori cu rol in hemostaza microcirculatorie; sunt celule nucleate; 874.Plachetele: volumul sanguin total este de 5 1; pH-ul sanguin este 7,0; sunt produse în măduva roşie osoasă, din megacariocite; sunt în număr mai mare ca hematiile; pot adera de peretele vascular lezat; 875. Plachetele: sunt produse în măduva osoasă roşie, din megacariocite; sunt în număr mai mare ca hematiile; pot adera la peretele vascular lezat; secretă factorilor cu rol in hemostaza primară (microcirculatorie); sunt celule nucleate; 876. Postactiunea (reverberația ) este: proprietatea sinapsei; proprietatea centrului nervos; iradierea excitației; circulația excitației printr-un «inel» neuronal; răspunsul efectorului și după întreruperea excitației receptorilor; 877. Potențialele de acțiune axonale: se propagă decremențial; se transmit mai rapid în axonii cu diametrul mare; se propaga saltator în axonii amielinizati; sunt generate de potențialele postsinaptice excitatorii produse în dendrite, sau corpul neuronal; determina creșterea permeabilității pentru ionii de Ca2+ în butonul axonic; 878. Potențialul de acțiune a unei singure fibre nervoase: este produs prin creșterea permeabilității neurilemei pentru sodiu; nu poate fi generat dacă canalele de sodiu sunt inactive; se poate suma cu un alt potențial de acțiune; se amplifica, dacă intensitatea stimulului depășește pragul; se supune legii "tot sau nimic"; 879. Potențialul de acțiune al fibrei miocardice se deosebește de al fibrei musculare scheletice prin: durată mai lungă (250-300 ms); durata mai scurtă sub 2 ms; intensitatea mai mare; amplitudinea mai mare;

perioada refractară mai scurtă; 880. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPȚIA: are o fază de platou în cursul căreia permeabilitatea pentru Ca2+ este scăzută; este precedat de o depolarizare lentă diastolică; începe prin deschiderea canalelor de Na+; durează 0,25-0,30 s în fibra ventriculară; durează mai putin în fibra musculară atrialâ, decât în cea ventriculară; 881. Potențialul de acțiune în fibra miocardică de lucru: are o fază de platou în cursul căreia g Ca++ este scăzută; este precedat de o depolarizare lentă diastolică; începe prin deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente; durează 0,25 - 0,30 sec în fibra ventriculară; durează mai puțin în fibra musculară atrală, fața de cea ventriculară; 882. Potențialul de acțiune: este un potențial gradat; este produs de stimulii subpragali; începe cu repolarizarea declanșată de efluxul ionilor de clor; are o viteză de propagare mai lent în fibrele nervoase groase; se propagă fără decrement; 883. Potențialul de repaus a unei fibre nervoase: este determinat de distribuția egală a ionilor pe ambele părți ale membranei; este determinat de permeabilitatea selectivă a membranei pentru ioni; pompa sodiu-potasiu-ATPaza nu are nici un rol; este determinat de influxul ionilor de calciu; este determinat de ionii de potasiu; 884. Potențialul de repaus al membranei este determinat de: Difuzia liberă a ionilor de potasiu în ambele direcții; Difuzia ionilor de sodiu spre interiorul celulei; Deschiderea canalelor ligand (chimic) - dependente; Deschiderea canalelor voltaj dependente; Deschiderea tuturor canalelor; 885. Potențialul membranar de repaus: este de 80 mv în neuron; este negativ; este determinat de conductanța crescuta a K+ în repaus este determinat de conductanța scăzuta a Ca++ în repaus; este menținut de contribuția indirecta a pompei de Na-K; 886. Potentialul postsinaptic de excitație (PPSE): este capabil sa se sumeze în timp; nu se sumează; amplitudinea depinde de cantitatea de mediator;

se supune legii «tot sau nimic»; nu se supune legii «tot sau nimic»; 887. Potențialul retinian de receptor: este rezultatul creşterii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium: este rezultatul refacerii pigmenţilor fotosensibili; este rezultatul scindării pigmenţilor fotosensibili; este un potenţial hiperpolarizant; este rezultatul micşorarii permeabilităţii membranei celulelor receptoare pentru sodium 888. Precizați asocierile INCORECTE: reflex polisinaptic -reflex vegetativ; reflex bineuronal - reflex de flexie; reflex monosinaptic - reflex miotatic; reflex necondiționat - reflex înnăscut; reflex vegetativ - reflex de clipire; 889. Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular; participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o bogată inervație parasimpatică; sunt influențate numai pe cale umorală; 890. Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă zona de minimă rezistența a sistemului vascular; participă într-o mare măsură la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o bogată inervație simpatică; tonusul muscular este reglat atât pe cale umorală cât și pe cale nervoasa; 891. Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă zona de minimă rezistenta a sistemului vascular; participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o bogată inervație simpatică; sunt influențate numai pe cale umorală; 892. Precizați care afirmație este corecta. Arteriolele: reprezintă zona de maxima rezistența a sistemului vascular; participă într-o măsură redusă la reglarea tensiunii arteriale; participă într-o măsură redusă la reglarea debitului circulator local; prezintă o bogată inervație parasimpatică; sunt influențate numai pe cale umorală; 893. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE, în miocard: potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice; potențialul de acțiune în mușchiul cardiac are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici; Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potenţialului de acţiune;

doar nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker; potenţialul de acţiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncţiunile gap. 894. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: vâscozitatea crescută a sângelui mărește presiunea arterială; vâscozitatea crescută a sângelui micșorează presiunea arterială; elasticitatea pereților arteriali nu are rol in menținerea presiunii arteriale; arteriolele sunt vase rezistive; scăderea bruscă a presiunii arteriale determină creșterea frecventei cardiace; 895. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. Miocardul: cel atrial și cel ventricular formează două sinciții funcționale; prezintă PA cu aceeaşi durată, la nivel atrial şi ventricular; prezintă o viteză de conducere între 0,3 -0,5 m/s, atât la nivel atrial, cât şi ventricular; este refractar la stimulare timp de 0,20 sec, atât la nivel atrial, cât şi ventricular; prezintă o perioadă refractară relativă de 0,1 sec la nivel ventricular; 896. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE. In miocard: potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice; potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici; mai mult calciu necesar contracției pătrunde în miocite, în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune; numai nodulul sinoatrial are activitate lentă pacemaker; potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap; 897. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte. Zona reflexogenă sinocarotidiană: cuprinde numai baro (preso) receptori; este aferentă nervului vag; este aferenta nervului glosofaringian; conține atât baro~ cât și chemoreceptori; de la baroreceptori se declanșează reflexe depresoare; 898. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: Potențialele de acțiune din miocard sunt mai lungi ca durată, faţă de cele din mușchiul scheletic; Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV; Potențialul de acțiune este condus prin miocardul lucrător prin fibre nervoase; Viteza de conducere prin musculatura lucrătoare atrială, este în jur de 0,3 - 0,5 m/sec; Sistemul excito-conductor este format din miocite specializate, legate prin joncţiuni gap; 899. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE: Lichidele circulă între capilare și țesuturi, prin filtrare și reabsorbție; Proteinele plasmatice joacă un rol important în schimbul tisular de lichide; Capilarele constituie un factor important de rezistenţă vasculară; Toate lichidele; care pătrund din capilare în țesuturi, sunt recuperate în sânge prin circulația limfatică; Limfa are aceeași compoziție ionică ca și plasma, dar are o presiune oncotică mai mică. 900. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt CORECTE:

Dacă presiunea arterială scade brusc, reflexul presor baroreceptor determină creșterea frecventei cardiac; Creșterea presiunii arteriale determină vasoconstricție periferică, mediată parasimpatic; Mecanoreceptorii cardiaci sunt responsabili, mai ales, pentru reglarea pe termen lung a presiunii arteriale sistemice; Fluxul sanguin coronar este reglat, mai ales, de necesitățile metabolice; Presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac; 901. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: Unda P pe EKG reflectă contracția atrială; Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare; Amplitudinea undelor pe EKG, se măsoară în mV; Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare; Intervalul PQ măsoară 0,5 sec; 902. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: In cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero; In cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135 mm Hg; In cursul diastolei ventriculare, tot sângele din ventricul este ejectat; In contracția izovolumetrică volumul ventricular nu se modifică; Valva mitrală nu se închide in sistola ventriculară pentru că presiunea din ventriculul stâng depășește presiunea din atriul stâng; 903. Precizaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: Zgomotul I este cauzat de închiderea valvelor mitrale și tricuspide; Zgomotul I precede unda R pe EKG; Zgomotul II este cauzat de închiderea valvelor sigmoide (aortică și pulmonară); Zgomotul II are loc în cursul undei P; Zgomotul I corespunde pauzei generale a cordului; 904. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: Unda P pe EKG reflectă contracția atrială; Complexul QRS pe EKG reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare; Amplitudinea undelor, pe EKG, se măsoară în mV; Unda T reflectă repolarizarea fibrelor ventriculare; Intervalul PQ reflectă durata depolarizării fibrelor ventriculare; 905. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt corecte: Potențialele de acțiune din miocard sunt de 2 ori mai lungi ca durată, fața de cele din mușchiul scheletic; Celulele nodale sinoatriale au un potențial de repaus de -90 mV; Potențialul de acțiune este condus în miocardul lucrator, prin fibre mielinice; Viteza de conducere prin musculatura atrială, este în jur de 0,3 - 0,4 m/sec; Țesutul sistemului excitoconductor din miocard este format din miocite specializate, legate prin joncțiuni gap; 906. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte: în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero;

în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la 135mm Hg; în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat; volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul sistolic; presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac; 907. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE. În miocard: potențialul de acțiune este inițiat prin potențialele de acțiune din fibrele nervoase simpatice; potențialul de acțiune are o durată mai mare, ca în mușchii scheletici; Ca2+ pătrunde în miocite în cursul fazei de platou a potențialului de acțiune; numai nodului sinoatrial are activitate lentă pacemaker; potențialul de acțiune se propagă de la celulă la celulă, prin joncțiunile gap; 908. Precizați care din afirmațiile de mai jos sunt INCORECTE: în cursul diastolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge la zero; în cursul sistolei ventriculare, presiunea din ventriculul stâng ajunge maxim la 135mm Hg; în cursul sistolei ventriculare tot sângele din ventricul este ejectat; volumul telediastolic este un factor important, de care depinde volumul systolic; presiunea arteriala sistemica depinde numai de debitul cardiac; 909. Precizați care este locul de secreție al hormonului gastrina: cavitatea bucala; porțiunea pilorica a stomacului; duodenul; pancreasul; tot traseul tubului digestiv; 910. Precizați concentrația corecta a următoarelor substanțe din fluidului intracelular: 4 mEq/1 Cl-; 80 mEq/1 Ca2+; 100 mEq/1 HCO3-; 70 mEq/1 Na+; 155 mEq/1 K+; 911. Precizați concentrația corectă a următoarelor substanțe din fluidului intracelular: 95 mEq/1 Cl-; 80 mEq/1 Ca2+; 100 mEq/1 HCO3-; 70 mEq/1 Na+; 155 mEq/1 K+; 912. Precizați in care din structurile enumerate apa se găsește in cantități mici: țesutul osos; smalț; rinichi; glandele endocrine; embrion; 913. Precizați in care din structurile enumerate se găsește apa in cantitate mare: țesut osos;

mușchi; rinichi; smalț dentar; splina; 914. Precizați răspunsurile corecte referitor la factorul natriuretic atrial (FNA): inhibă reabsorbția de Na+ la nivel renal; stimulează secreția de renină; inhibă eliberarea de vasopresină; inhibă eliberarea de renina; stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal; 915. Precizaţi răspunsurile corecte: erecția este un reflex simpatic; erecția apare la pătrunderea sângelui în țesutul erectil penian; în cursul ejaculării, sperma se amestecă cu secreția prostatică și a veziculelor seminale; fertilizarea normală are loc în uter; fertilizarea poate avea loc și după 3 zile de la ovulație; 916.Precizați răspunsurile INCORECTE referitor la factorul natriuretic atrial (FNA): inhibă reabsorbţia de Na+ la nivel renal; stimulează secreţia de renină; inhibă eliberarea de vasopresină; stimulează eliberarea de aldosteron; stimulează reabsorbția Na+ la nivel renal; 917. Presbiopia apare în rezultatul: alungirii globului ocular; scăderii elasticității cristalinului; creșterii tensiunii intraoculare; dereglării inervației mușchiului ciliar; opacifierii cristalinului; 918. Prescrierea hormonului tiroid exogen duce la: inhibiția secreției hormonului tireotrop dupa principiul legaturii inverse negative; micșorarea secreției hormonilor tiroidieni; micșorarea asimilarii iodidelor de catre glanda tiroida; mărirea consumului de oxigen in creier; stimularea secreției hormonului tireotrop; 919. Presiunea arteriala este întreținuta de următorii factori, cu EXCEPȚIA: forța de contracție a inimii; debitul cardiac; elasticitatea vaselor; presiunea osmotica a sângelui; rezistenta vasculara; 920. Presiunea arteriala este întreținută de: forța de contracție a inimii;

debitul cardiac crescut; elasticitatea vaselor mari; volumul, viscozitatea și presiunea osmotica a sângelui; rezistenta vasculara; 921. Presiunea coloidosmotică a plasmei: creşte în hiperproteinemii; creşte după o ingestie de apă în exces; este determinată în primul rând, de albumine; creşte în proteinurie; creşte în hipoproteinemii; 922. Presiunea coloidosmotică a plasmei: este mai mică faţă de cea din spațiul interstițial; creşte după ingestia de NaCl în exces; este determinată în primul rând de lipide; este determinată 80% de albumine; este determinată de către macromoleculele proteice; 923. Presiunea osmotica în condiții normale în lichidul din compartimentul extracelular NU este determinat de: glucoza; Na+; Cl-; lipide; aminoacizi; 924. Presiunea osmotica în spațiul extracelular în condiții normale este determinata de: glucoza; Na+; Cl-; lipide; aminoacizi; 925. Presupunând că vasele de la A la E sunt de aceeași lungime, dar gradientul de presiune, raza vasului și vâscozitatea sângelui variază, care vas are cel mai mare flux? Gradientul de presiune=100mmHg, Raza vasului=1, Vâscozitatea sângelui=10; Gradientul de presiune=50mmHg, Raza vasului=2, Vâscozitatea sângelui=5; Gradientul de presiune=25mmHg, Raza vasului=4, Vâscozitatea sângelui=2; Gradientul de presiune=10mmHg, Raza vasului=6, Vâscozitatea sângelui=1; Gradientul de presiune=10mmHg, Raza vasului=8, Vâscozitatea sângelui=1; 926. Prin activarea organului tendinos Golgi se produce: facilitarea motoneuronilor α ce inervează același mușchi; contracția musculaturii antagoniste; reflexul tendinos Golgi; inhibiției motoneuronilor α ce inervează mușchii corespunzători; inhibiția reciproca;

927. Prin AMPc acționează următorii hormoni: hormonii hipotalamici; hormonii hipofizei anterioare; parathormonul; estradiolul; tiroidieni; 928.Prin ce se caracterizează afazia auditiva Wernike: incapacitatea de a vorbi; surditate; incapacitatea de a înțelege cuvintele auzite; afectarea receptorilor auditivi; incapacitatea analizei informației vizuale; 929. Prin ce se caracterizează afazia Wernicke: incapacitatea de a înțelege cuvintele rostite; incapacitatea de a înțelege cuvintele scrise; incapacitatea de a interpreta gândul exprimat de cuvintele rostite; dementa totala; incapacitatea de a interpreta sensul cuvintelor scrise; 930. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale alfa: frecventa 20-30 Hz; se înregistrează în timpul somnului; se înregistrează în starea de veghe in repaus; frecventa 8-13 HZ; apar în încordare nervoasa; 931. Prin ce se caracterizează undele electrice cerebrale beta: frecventa mai mare de 14Hz; frecventa mai mica de 14Hz; apar în timpul stimulării sistemului nervos central; apar în somnul paradoxal; apar în stare de veghe în repaus; 932. Prin presiune sistolică se înțelege: presiunea arterială la începutul sistolei ventriculare; presiunea arterială la începutul diastolei; valoarea maximă a presiunii în artere, în sistola; valoarea medie a presiunii în artere, în sistola; presiunea în timpul contracției izovolumetrice; 933. Prin sistemul port hipotalamo-hipofizar se transporta: hormonii de eliberare hipotalamici; hormonii de inhibiîie hipotalamici; oxitocina; vasopresina; neurofizinele;

934. Principalele substanțe neuromediatoare a sistemului de analgezie al creierului sunt: bradikinina; enkefalina; opioizii; histamina; beta-endorfina; 935. Procentul de saturație a Hb cu O2 va crește: la mărirea pCO2 arterial; la mărirea pO2 arterial; la mărirea concentrației de Hb; la mărirea temperaturii; la scăderea pH-ul arterial; 936. Progesteronul este secretat la nivelul: foliculuilui ovarian; corpului galben; testiculului; placentei; hipofizei anterioare; 937. Progesteronul favorizează: proliferarea endometriului; secreția endometrului; contracția uterului; relaxarea uterului; proliferarea alveolelor sânilor; 938. Progesteronul: este secretat de corpul galben; este secretat de corpul galben; este scăzut în timpul menstruațiilor; prezintă nivele constante după implantare; prezintă nivele scăzute după ovulație; 939. Prolactina este secretata de: hipofiza posterioara; hipotalamusul medial; testicul; hipofiza anterioara; ovar; 940.Propagarea potențialul de acțiune prin inimă se realizează cel mai lent prin: musculatura atrialâ; nodul atrio-ventricular; fasciculul Hiss; reţeaua Purkinje; musculatura ventriculară;

941. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se realizează cel mai rapid prin: musculatura atrială; nodulul atrio-ventricular; fasciculul Hiss; rețeaua Purkinje; musculatura ventriculară; 942. Propagarea potențialului de acțiune prin inimă se reține la nivelul: musculaturii atriale; nodulului atrio-ventricular; fasciculului Hiss; reţelei Purkinje; musculaturii ventriculare; 943. Protanomalia este: lipsa de percepere a culorii roșii; perceperea defectuoasă a culorii roșii; lipsa de percepere a culorii verzi; perceperea defectuoasă a culorii verzi; perceperea defectuoasă a culorii albastre; 944. Protecția țesutului pancreatic de autodigestie se explica prin: secreția de proteaze sub forma de pro-enzime inactive; secreția de antienzime ca antitripsina; inactivarea pepsinei; conținutul crescut de bicarbonat; acțiunea lenta a enzimelor proteolitice; 945. Proteinele glandulare din saliva sunt: pepsina; Amilaza; Mucinele; Lipaza linguala; tripsina; 946. Proteinele glandulare din saliva sunt următoarele: lizozimă; amilaza; HCl; substanțele de grup sanguin (aglutinogenule din sistemul ABO); acidul lactic; 947. Răspunsul DINAMIC al fusului muscular apare atunci când: zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent; zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc; numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste proportional cu gradul de întindere; terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens;

terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute; 948. Răspunsul local se caracterizează prin: amplitudine proporționala cu stimul; amplitudine și durata constanta; propagare locala decrementionala; sumare temporospatiala; propagare activa fără decrement; 949. Răspunsul STATIC al fusului muscular se caracterizează prin: zona receptoare a fusului muscular este întinsa lent; zona receptoare a fusului muscular este întinsa brusc; numărul impulsurilor transmise de către terminațiile nervoase primare și secundare creste proportional cu gradul de întindere; terminațiile nervoase primare sunt stimulate deosebit de intens; terminațiile nervoase primare și secundare continua sa transmită impulsuri mai multe minute; 950. Răspunsurile postsinaptice : pot fi modulate de neuromodulatori și cotransmițători; pot fi de tip excitator sau inhibitor; nu se supun legii "tot sau nimic'; au aceeași baza ionica la răspunsul excitator și inhibitor; se supun legii "tot sau nimic"; 951. Receptorii nicotinici se găsesc: la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici; la nivelul ganglionilor vegetativi parasimpatici; la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos somatic; la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos simpatic; la nivelul organelor efectoare ale sistemului nervos parasimpatic; 952. Receptorii pulmonari de destindere: Recepționează mărirea volumului pulmonar; Transmit impulsurile aferente prin nervul glosofaringian; Inhiba faza de inspirație; Transmit impulsurile aferente prin nervul vag; Măresc durata inspirației; 953. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce: în prezbiopie; la creșterea elasticității cristalinului; la scăderea elasticității cristalinului; în miopie; în astigmatism; 954. Referitor la metabolismul glucozei: gluconeogeneza este formarea glucozei din glicogen; glicogenoliza și glicogeneza sunt funcții hepatice; glucoza poate fi depozitată ca glicogen sau lipide;

gluconeogeneza este stimulată în condiții de hipoglicemie; glicogeneza este stimulată, dacă rezervele celulare de ATP scad; 955. Reflexele de flexiune se caracterizează prin următoarele elemente cu excepția faptului ca: sunt reflexe mono sinaptice; arcul reflex este multineuronal; cuprind 6-10 neuroni intercalări dispuși în lanț închis sau deschis; sunt reflexe inițiate de la nivelul exteroceptorilor cutanați; tactili; termici și dureroși; neuronii intercalări fac sinapsa cu moto neuronii ipsi- si controlaterali; 956. Reflexele medulare segmentare sunt : reflexul de ascensor; reflexul de redresare; reflexul de flexie; reflexul de flexie si extensie încrucișata; reflexul de extensie; 957. Reflexele posturale și locomotorii a măduvei spinării sunt: reacția pozitiva de susținere a pozei; reflexul de pășire ritmica; reflexul de galop; reflexul de micțiune; reflexele stato-kinetice; 958. Reflexul de convergența presupune: marcarea corectă a poziției obiectelor în spațiu ; suprapunerea totală a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi; modificarea poziției axelor optice ; mișcarea ne concomitentă a celor doi ochi; suprapunerea parțiala a câmpurilor vizuale ale ambilor ochi ; 959. Reflexul de grataj (scărpinare) este un reflex medular: segmentar; intersegmentar; suprasegmentar; polisinaptic; monosinaptic; 960. Reflexul de umflație (Herring - Breuer): Prelungește inspirația; Inhibă inspirația și previne extinderea excesivă a plămânilor; Produce volume curente mai ample; Micșorează faza inspiratorie; Este inițiat de stimularea receptorilor de întindere; 961. Reflexul Hering-Breuer la adulți: Implică chemoreceptorii pulmonari; Întrerupe inspirația la volume respiratorii mărite; Își are originea din mechanoreceptorii pulmonari;

Implică chemoreceptorii centrali și periferici; Întrerupe inspirația la volumuri respiratorii normale; 962. Reglarea aportului hidric se realizează prin: senzația de sete; micșorarea presiunii oncotice; prin progesterone; creșterea osmolaritatii plasmatice; uscăciune in cavitatea bucală; 963. Reieșind din faptul că litera B reprezinta un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect: A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice; A, B,C – fusul muscular; A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice; A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi; 964. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere corect: A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace; A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice; A, B,C – unitate motorie; A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi; 965. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT: A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare cardiace; A – arteriola cu capilare, C – fibre musculare netede; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice; A, B,C – unitate motorie; A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi; 966. Reieșind din faptul că litera B reprezintă un tendon, selectați următoarele combinații de litere INCORECT: A – motoneuron alfa cu terminațiunea motorie, C – fibre musculare scheletice; A, B,C – fusul muscular; A – motoneuron gamma cu terminațiune motorie, C – fibre musculare scheletice; A – fibra nervoasa senzitiva, C – fibre musculare scheletice; A,B,C – porțiune de tendon și mușchi care conțin organul tendinos Golgi; 967. Relaxarea ventriculară izovolumetrică corespunde pe ECG: undei P; complexului QRS; undei R; undei T ; segmentului ST;

968. Renina: este secretata de aparatul juxta-glomerular; este secretata de interstițiu renal; este secretata în ficat; transforma angiotensinogenul în angiotenzina I; transforma angiotensina I în angiotensina II; 969. Repolarizarea fibrei nervoase: în prima fază este lentă apoi devine rapidă; apare ca urmare a inactivării canalelor voltaj dependente pentru sodiu și activarea canalelor pentru potasiu; pe imaginea grafică a potențialului de acțiune este reprezentată de panta ascendentă; este asociată cu creșterea conductanței pentru Ca++; este asociată cu creșterea conductanței pentru K+; 970- 977. Rezultatul testului de hemaglutinare a sângelui unui subiect este prezentat în figura următoare. Care dintre următoarele concluzii cu privire la apartenența subiectului este valabila?