Teste [PDF]

Zitiervorschau

1. Definiţia distrofiei: a) intensificarea proceselor metabolice; b) tulburări ale circulaţiei sanguine; c) +tulburări ale metabolismului celular (tisular), care duc la leziuni structurale; d) moartea localizată; e) micşorarea celulelor în dimensiuni. 2. Toate distrofiile enumerate sunt parenchimatoase după localizare, cu excepţia: a) distrofia vacuolară; b) steatoza ficatului; c) +lipomatoza miocardului; d) hiperkeratoza pielii; e) distrofia granulară. 3. Care din semnele enumerate mai jos caracterizează distrofia granulară? a) picături mari omogene hialiniforme în citoplasma celulelor; b) formarea unor vacuole în citoplasmă şi nucleu; c) +granulaţii mici eozinofile în citoplasma celulelor; d) keratinizare patologică; e) granule de glicogen în citoplasmă. 4. Definiţia leucoplaziei: a) keratinizarea excesivă a pielii; b) distrofia vacuolară a pielii; c) parakeratoza; d) formarea perlelor canceromatoase; e) +keratinizarea patologică a membranelor mucoase. 5. Care variantă a distrofiei parenchimatoase este caracteristică pentru cordul "tigrat"? a) proteică; b) +lipidică; c) glucidică; d) hidropică; e) amiloidoza. 6. Care din termenii enumeraţi indică acumularea lipidelor în celulele parenchimatoase? a) sideroză; b) +steatoză; c) scleroză; d) glicogenoză; e) lipofuscinoză. 7. Care este denumirea plastică a ficatului în distrofia lipidică după aspectul macroscopic?

a) b) c) d)

“cardiac”; “slăninos”; “glazurat”; “muscad”; 1

e) +“de gâscă”. 8. Care este cauza principală a steatozei miocardului? a) hipoproteinemia; b) +hipoxia; c) hipocalcemia; d) hipoglicemia; e) hiperuricemia. 9. Modificările rinichilor, caracteristice pentru diabetul zaharat?

a) b) c) d) e)

infiltraţia grasă a epiteliului tubilor renali; necroza capilarelor glomerulare; +infiltraţia glicogenică a epiteliului tubilor renali; infiltraţia inflamatorie a parenchimului renal; rinichi pseudotiroidian.

10. Caracteristica intumescenţei mucoide? a) se dezvoltă în celulele tesutului conjunctiv; b) +se dezvoltă în substanţa fundamentală a ţesutului conjunctiv; c) acumulare de lipide; d) acumulare de glicogen; e) acumulare de proteine. 11. Distrofia mixtă reprezintă: a) manifestarea dereglării metabolismului în parenchimul organelor; b) +manifestarea dereglării metabolismului în parenchimul şi stroma organelor; c) manifestarea dereglării metabolismului în stroma organelor; d) dereglarea metabolismului glucidic; e) dereglarea congenitală a metabolismului. 12. Care proces duce la dezvoltarea hemosiderozei generalizate?

a) b) c) d) e)

hemoliza extravasculară; hemoragii prin diapedeză; +hemoliza intravasculară; hemangiomul; icterul mecanic.

13. Indicaţi pigmentul hemoglobinogen care are rol important în metabolismul fierului: a) porfirina; b) lipofuscina; c) +feritina; d) hematina; e) bilirubina. 14. În care boală se dezvoltă hipermelanoza generalizată? a) melanom; b) nev pigmentar; 2

c) +boala Addison; d) albinism; e) vitiligo. 15. Indicaţi pigmentul lipidogen: a) porfirina; b) +lipofuscina (pigmentul de uzură); c) hemomelanina; d) hemosiderina; e) bilirubina. 16. Care organ participă la reglarea metabolismului calciului? a) ficatul; b) pulmonii; c) măduva oaselor; d) +glandele paratiroide; e) rinichii. 17. Varianta de calcinoză tisulară în dependenţă de mecanismul de dezvoltare: a) atrofică; b) necrotică; c) +distrofică; d) difuză; e) locală. 18. În care reacţii metabolice participă lipofuscina? a) sinteza proteinelor; b) sinteza polizaharidelor; c) +reacții de oxidoreducere; d) sinteza acizilor nucleici; e) metabolismul calciului. 19. Componenţa nucleoproteidelor: a) acizi grasi; b) aminoacizi; c) +acizi nucleici; d) polizaharide; e) mucopolizaharide. 20. În care din afecţiunile enumerate are loc dereglarea metabolismului nucleoproteic? a) hemosideroză; b) hemocromatoză; c) +guta; d) boala Gaucher; e) boala Wilson-Konovalov. 21. Care din coloranţii enumeraţi se folosesc pentru identificarea calciului? 3

a) b) c) d) e)

albastru de toluidină; +nitratul de argint; carmina; reacția Pearls; Sudan 3.

22. Care din coloranţii enumeraţi se folosesc pentru identificarea hemosiderinei? a) metilviolet; b) reacția Koss; c) carmina; d) +reacția Pearls; e) Sudan III. 23. Care din definiţiile necrozei este corectă? a) tulburări ale metabolismuliu celular (tisular); b) moartea organismului; c) +moartea localizată a celulelor şi ţesuturilor într-un organism viu; d) micşorarea volumului celulelor, ţesuturilor, organelor cu reducerea activităţii lor funcţionale; e) reducerea afluxului de sânge arterial într-un organ. 24. Care din modificările enumerate ale nucleului caracterizează cariopicnoza? a) dilatarea cisternelor reticulului endoplasmatic;

b) marginaţia cromatinei; c) distrucţia mitocondriilor; d) +condensarea cromatinei; e) mărirea în dimensiuni a nucleolilor. 25. Care definiţie a gangrenei este corectă? a) necroza vasculară; b) necroza uscată; c) necroza toxică; d) +necroza ţesuturilor, care vin în contact cu mediul extern; e) necroza alergică. 26. În care din afecţiunile enumerate se dezvoltă mai frecvent gangrena umedă? a) ateroscleroza; b) +diabetul zaharat; c) ciroza hepatică; d) infarctul miocardic; e) hipertensiunea arterială. 27. Care este consecinţa mai frecventă a necrozei de colicvaţie? 4

a) b) c) d) e)

organizarea (cicatrizarea); petrificarea; încapsularea; +formarea unei cavităţi chistice; calcificarea.

28. Care consecinţă a necrozei din cele enumerate se consideră nefavorabilă? a) organizarea; b) încapsularea; c) transformarea chistică; d) petrificarea; e) +autoliza purulentă. 29. Care din cauzele enumerate duce la dezvoltarea infarctului?

a) b) c) d) e)

conflictul autoimun; lezarea nervilor periferici; acţiunea unor toxine bacteriene; traumatisme; +reducerea aportului de sânge arterial.

30. În care din organele (ţesuturile) enumerate se întâlneşte mai frecvent sechestrul? a) inima; b) creierul; c) +oasele; d) ficatul; e) splina. 31. Ce variantă etiologică a necrozei are loc în escare? a) vasculară; b) +trofoneurotică; c) traumatică; d) toxică; e) de lichefacţie. 32. Toate semnele enumerate caracterizează moartea biologică, cu excepţia:

a) b) c) d) e)

+absenţa pulsului pe arterele periferice; opacifierea corneei; rigiditatea musculaturii; pete violete pe suprafeţele declive ale corpului; răcirea cadavrului.

33. Semnul microscopic cel mai caracteristic al necrozei celulei:

a) b) c) d) e)

structura granulară a citoplasmei; +dispariţia nucleului celular; condensarea cromatinei nucleare; fragmentarea nucleului celular; vacuolizarea citoplasmei şi a nucleului. 5

34. Indicaţi definiţia sechestrului: a) necroza ţesuturilor, care contactează cu aerul atmosferic; b) necroza ţesuturilor, cauzată de tulburări circulatorii; c) necroza cauzată de un conflict imun; d) necroza, în care predomină procesele de denaturare şi deshidratare a ţesuturilor; e) +necroza, în care ţesutul mortificat nu poate fi supus autolizei, organizării sau încapsulării. 35. Care semn este caracteristic pentru insuficienţa cardiacă stîngă? a) hepatomegalia; b) splenomegalia; c) ascita; d) edemul membrelor inferioare; e) +prezența „celulelor cardiace” în spută. 36. Toate semnele clinice enumerate sunt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreaptă, cu excepţia: a) +edemului pulmonar; b) ascitei; c) ficatului muscad; d) stazei venoase cronice a splinei; e) stazei venoase cronice a rinichilor. 37. Care proces patologic se poate manifesta prin cianoză? a) anemia; b) infarctul renal; c) +insuficienţa cardiacă cronică; d) ischemia; e) hiperemia arterială. 38. Care semn este caracteristic pentru transsudatul din cavităţile pleurale în insuficienţa cardiacă? a) conţine microbi; b) este bogat în eritrocite; c) conţine mucus; d) este bogat în leucocite; e) +este sărac în proteine. 39. Cu care din procesele patologice enumerate se asociază de obicei stenoza mitrală? a) ficat muscad; b) tromboembolia arterei pulmonare; c) +edemul pulmonar; d) pleurită fibrinoasă; e) tamponada pericardului. 40. Hidrotoraxul este o complicaţie a tuturor afecţiunilor enumerate, cu excepţia: a) tuberculozei pulmonare; b) mezoteliomului pleural; c) cirozei hepatice; 6

d) insuficienţei cardiace congestive; e) +tromboemboliei trunchiului comun al arterei pulmonare. 41. În care din procesele patologice enumerate sunt caracteristice celulele “cardiace”? a) ascită; b) ficatul muscad; c) infarctul miocardic în curs de organizare; d) +indurația brună a plămînilor; e) gangrena intestinală. 42. Care din semnele enumerate este caracteristic pentru infarctul cauzat de ocluzie venoasă? a) poate fi alb sau roşu; b) se întîlneşte numai în plămîni; c) +totdeauna este roşu (hemoragic); d) totdeauna este alb (ischemic); e) este alb cu lizereu hemoragic. 43. Infarctul pulmonar este, de regulă: a) alb; b) lichefiat; c) bilateral; d) septic; e) +hemoragic. 44. În care din organele enumerate în consecinţa infarctului se formează cavitate umplută cu lichid? a) în splină; b) +în creier; c) în ficat; d) în miocard; e) în rinichi. 45. Care variantă de inflamație se întîlnește doar pe membranele mucoase? a) seroasă; b) purulentă; c) fibrinoasă; d) hemoragică; e) +catarală. 46. Care hemoragie din cele enumerate mai jos este de origine venoasă? a) hemoragia în ulcer gastric peptic; b) hemoragia în deficit de vitamina C; c) hemoragia în hemofilie; d) hemoragia în trombocitopenie; e) +hemoragia din varicele esofagiene. 47. Care factor din cei enumeraţi mai jos are un rol determinant în tromboza venoasă? a) +staza sanguină; 7

b) c) d) e)

scăderea numărului de trombocite; serotonina; debitul cardiac; scăderea nivelului de protrombină.

48. Care este localizarea caracteristică a formării trombului hialin; a) venele; b) arterele; c) aorta; d) +vasele sistemului microcirculator; e) cavităţile stîngi ale inimii. 49. Care variantă de trombi se formează în vasele sanguine în caz de circulaţie foarte lentă a sîngelui? a) septic; b) mixt; c) +roşu; d) alb; e) parietal. 50. În vasele cărui organ poate fi tromboembolie din atriul drept al inimii? a) rinichilor; b) +plămînilor; c) membrelor inferioare; d) creierului; e) stomacului. 51. Tromboembolia care ia naştere în trombii parietali din ventriculul stîng poate fi în vasele tuturor organelor

enumerate, cu excepţia: a) creierului; b) +plămînilor; c) colonului; d) splinei; e) rinichilor. 52. Care complicaţie din cele enumerate se poate dezvolta în urma detaşării trombilor din venele profunde ale gambelor? a) infarct lienal; b) infarct intestinal; c) infarct cerebral; d) tromboembolia arterelor coronariene; e) +tromboembolia arterei pulmonare. 53. Care din afirmaţiile de mai jos referitor la tromboembolia arterei pulmonare este corectă? a) majoritatea tromboemboliilor pulmonare sunt fatale; b) +majoritatea tromboembolilor pulmonari provin din venele membrelor c) majoritatea tromboemboliilor pulmonare se întîlnesc la copii şi bătrîni; d) majoritatea tromboembolilor pulmonari sunt de origine arterială;

inferioare;

8

e) toate afirmaţiile sunt corecte. 54. Toate procesele patologice enumerate pot cauza edeme, cu excepţia: a) insuficienţei cardiace; b) insuficienţei renale; c) +ocluziei arteriale; d) ocluziei limfatice; e) ocluziei venoase. 55. Care definiţie a chilotoraxului este corectă? a) acumularea puroiului în cavitatea pleurală; b) acumularea lichidului seros în cavitatea pleurală; c) +acumularea limfei în cavitatea pleurală; d) acumularea sîngelui în cavitatea pleurală; e) acumularea transsudatului în cavitatea pleurală. 56. Prin care proces debutează formarea trombului? a) aglutinarea eritrocitelor; b) formarea fibrinei; c) +aglutinarea trombocitelor; d) activarea trombinei; e) +aderarea trombocitelor la locul leziunii endoteliului. 57. În vasele căror organe poate să apară embolia cu lichid amniotic? a) suprarenalelor; b) +plămînilor; c) pancreasului; d) stomacului; e) creierului. 58. În vasele cărui organ poate fi tromboembolie directă din vena femurală? a) splinei; b) +plămînilor; c) ficatului; d) creierului; e) miocardului. 59. În care din afecțiunile enumerate se formează pigmentul hemomelanina? a) hemocromatoza; b) anemia hemolitică; c) +malaria; d) boala Addison; e) boala Alzheimer. 60. Care din factorii, care favorizează formarea trombilor, sunt factori locali? a) vârsta înaintată; b) insuficienţa cardiacă cronică; 9

c) +inflamația intimei vasului; d) creșterea nivelului de fibrinogen în sînge; e) modul sedentar de viață. 61. În care din vasele enumerate mai jos poate avea loc tromboembolia directă, dacă localizarea iniţială a trombului va fi pe suprafața valvulei tricuspidale? a) +artera pulmonară; b) arterele cerebrale; c) artera lienală; d) arterele rinichilor; e) arterele intestinale. 62.

În care din vasele enumerate mai jos poate avea loc tromboembolia directă, dacă localizarea iniţială a trombului va fi în venele bazinului mic? a) venele pulmonare; b) arterele creierului; c) +artera pulmonară; d) arterele mezenteriale; e) arterele membrelor inferioare.

63.

În care din vasele enumerate mai jos poate avea loc tromboembolia directă, dacă localizarea iniţială a trombului va fi în regiunea bifurcaţiei aortei? a) venele pulmonare; b) arterele renale; c) artera pulmonară; d) arterele mezenteriale; e) +arterele membrelor inferioare.

64. În care din afecţiunile enumerate mai jos se dezvoltă şocul cardiogen? a) vome repetate şi diaree; b) ruptura anevrismului aortei; c) hemoragii masive; d) +infarct miocardic masiv; e) arsuri extinse. 65. Semnul morfologic caracteristic al inflamaţiei fibrinoase? a) lichid seros; b) membrană piogenă; c) necroză; d) +peliculă albicioasă pe suprafaţa mucoaselor; e) exsudat sero-hemoragic. 66. Care definiţie a empiemului este corectă? a) inflamaţie fibrinoasă superficială; b) inflamaţie purulentă focală cu formarea unei cavităţi în organelle parenchimatoase; c) +acumulare de puroi într-o cavitate anatomică preexistentă; d) inflamaţia catarală a mucoaselor; 10

e) inflamaţie purulentă difuză. 67. Localizarea inflamaţiei catarale? a) membranele seroase; b) miocardul; c) creierul; d) +mucoasele; e) rinichii. 68. Care din celulele enumerate reacţionează în primul rînd în procesul inflamator acut? a) limfocitele B activate; b) limfocitele T activate; c) +mastocitele (labrocitele); d) plasmocitele; e) limfocitele T killer citotoxice. 69. În procesul inflamator cronic predomină toate elementele celulare enumerate, cu excepţia: a) limfocitele B; b) limfocitele T helper; c) +leucocitele neutrofile; d) plasmocitele; e) macrofagele. 70. Care din celulele enumerate mai jos se vor acumula în primul rînd în pneumonia pneumococică: a) eozinofilele; b) monocitele; c) macrofagele; d) limfocitele; e) +leucocitele neutrofile. 71. Cu care din afecţiunile enumerate se asociază mai frecvent neutrofilia? a) hepatita virală; b) +apendicita acută flegmonoasă; c) esofagita candidozică; d) tuberculoza pulmonară; e) dermatita alergică. 72. În care variantă de inflamaţie poate surveni resorbţia exsudatului şi restabilirea completă a ţesuturilor alterate? a) inflamaţia crupoasă; b) inflamaţia catarală; c) +inflamaţia seroasă; d) inflamaţia purulentă; e) inflamaţia difteroidă. 73. În care din variantele enumerate de pericardită se observă aspectul vilos al inimii? a) pericardita hemoragică; 11

b) c) d) e)

pericardita granulomatoasă; pericardita seroasă; pericardita purulentă; +pericardita fibrinoasă. 74. Care este substratul morfologic caracteristic al inflamaţiei productive? a) lichid seros; b) abces; c) +infiltrat celular; d) necroza; e) cavitate chistică. 75. Care celule predomină în infiltratul inflamator în stadiul final al inflamaţiei? a) leucocite b) +fibroblaşti c) sideroblaşti d) monocite e) limfocite T 76. Care este consecinţa mai frecventă a inflamaţiei productive? a) +scleroza; b) distrofia; c) hipertrofia; d) necroza; e) abcedarea. 77. Pneumonia interstiţială cronică poate duce la dezvoltarea: a) tuberculozei; b) sarcoidozei; c) antracozei; d) +„plămînului în fagure” e) plămînului fumătorului. 78. Inflamaţia granulomatoasă este caracteristică pentru toate afecţiunile enumerate, cu excepţia: a) tuberculozei; b) sifilisului; c) +pneumoniei pneumococice; d) sarcoidozei; e) bolii Crohn. 79. Care celule din cele enumerate mai jos sunt precursorul macrofagelor tisulare?

a) b) c) d) e)

fibroblaştii; limfocitele B activate; trombocitele; limfocitele T activate; +monocitele circulante.

80. Care celule din cele enumerate mai jos sunt precursorul celulelor epitelioide? 12

a) b) c) d) e)

leucocitele neutrofile; eozinofilele; trombocitele; +macrofagele; limfocitele T.

81. Următoarele aspecte microscopice sunt elemente care caracterizează inflamaţia tuberculoasă, cu o excepţie: a) prezenţa granuloamelor epitelioidocelulare; b) evoluţia granuloamelor către necroză cazeoasă; c) prezenţa celulelor Langhans; d) +formarea abceselor recente; e) coloraţiile specifice evidenţiază bacilul Koch. 82. Pentru care din afecţiunile enumerate sunt caracteristice celulele Mikulicz? a) reumatismul; b) febra tifoidă; c) +rinoscleromul; d) sarcoidoza; e) boala Crohn. 83. Care din definițiile enumerate mai jos se referă la scleroză? a) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu deformarea organului; b) +proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu densificarea organului; c) moartea celulară; d) aglomerare de celule în focarul inflamator; e) proliferarea ţesutului conjunctiv în jurul unui focar lezional. 84. Care din definițiile enumerate mai jos se referă la necroză? a) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu deformarea organului; b) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu densificarea organului; c) +moartea celulară; d) aglomerare de celule în focarul inflamator; e) proliferarea ţesutului conjunctiv în jurul unui focar lezional. 85. Care din definițiile enumerate mai jos se referă la ciroză? a) +proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu deformarea organului; b) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu densificarea organului; c) moartea celulară; d) aglomerare de celule în focarul inflamator; e) proliferarea ţesutului conjunctiv în jurul unui focar lezional. 86. Care din definițiile enumerate mai jos este corectă referitor la infiltratul inflamator? a) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu deformarea organului; b) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu densificarea organului; c) moartea celulară; d) +aglomerare de celule în focarul inflamator; 13

e) proliferarea ţesutului conjunctiv în jurul unui focar lezional. 87. Care din definițiile enumerate mai jos se referă la procesul de încapsulare? a) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu deformarea organului; b) proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv cu densificarea organului; c) moartea celulară; d) aglomerare de celule în focarul inflamator; e) +proliferarea ţesutului conjunctiv în jurul unui focar lezional. 88. Care din macrofagele enumerate sunt caracteristice pentru rinosclerom? a) celulele Virchow; b) celulele Reed-Sternberg; c) celulele Langhans. d) celulele Touton; e) +celulele Mikulicz. 89. Care din macrofagele enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoză? a) celulele Virchow; b) celulele Reed-Sternberg; c) +celulele Langhans. d) celulele Touton; e) celulele Mikulicz. 90. Care din macrofagele enumerate sunt caracteristice pentru lepră? a) +celulele Virchow; b) celulele Reed-Sternberg; c) celulele Langhans. d) celulele Touton; e) celulele Mikulicz. 91. Cu care din modificările morfologice enumerate se asociază roșeața (rubor) în focarul inflamator? a) +dilatarea şi hiperemia vaselor sanguine; b) compresiunea terminaţiunilor nervoase de către exsudatul inflamator; c) ieşirea lichidului plasmatic din lumenul vaselor în ţesuturi; d) excitarea terminaţiunilor nervoase prin acţiunea unor mediatori chimici; e) edemul inflamator. 92. Cu care din modificările morfologice enumerate se asociază tumefierea (tumor) focarului inflamator? a) dilatarea şi hiperemia vaselor sanguine; b) compresiunea terminaţiunilor nervoase de către exsudatul inflamator; c) ieşirea lichidului plasmatic din lumenul vaselor în ţesuturi; d) excitarea terminaţiunilor nervoase prin acţiunea unor mediatori chimici; e) +edemul inflamator. 93. Cu care din modificările morfologice enumerate se asociază căldura locală (calor) în focarul inflamator? a) +dilatarea şi hiperemia vaselor sanguine; b) edemul inflamator; 14

c) ieşirea lichidului plasmatic din lumenul vaselor în ţesuturi; d) excitarea terminaţiilor nervoase prin acţiunea unor mediatori chimici; e) compresiunea terminaţiilor nervoase de către exsudatul inflamator. 94. Care din semnele enumerate se referă la inflamația seroasă? a) pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) mucus abundent pe suprafaţa mucoaselor; c) lichid vâscos de culoare galben-verzuie; d) predominarea eritrocitelor în exsudat; e) +lichid, care conţine până la 7-8% de proteine și un număr redus de celule. 95. Care din semnele enumerate se referă la inflamația fibrinoasă? a) +pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) mucus abundent pe suprafaţa mucoaselor; c) lichid vâscos de culoare galben-verzuie; d) predominarea eritrocitelor în exsudat; e) exsudat murdar, cu miros neplăcut. 96. Care din semnele enumerate se referă la inflamația putridă? a) pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) mucus abundent pe suprafaţa mucoaselor; c) lichid vâscos de culoare galben-verzuie; d) predominarea eritrocitelor în exsudat; e) +exsudat murdar, cu miros neplăcut. 97. Care din semnele enumerate se referă la inflamația catarală? a) pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) +mucus abundent pe suprafaţa mucoaselor; c) exsudat murdar, cu miros neplăcut; d) predominarea eritrocitelor în exsudat; e) lichid, care conţine până la 7-8% de proteine în cavităţile seroase. 98. Care din termenii enumeraţi semnifică regenerarea completă? a) hipertrofia; b) metaplazia; c) +restituţia; d) substituţia; e) organizarea. 99. Care este definiţia corectă a hipertrofiei regenerative? a) substituirea focarului patologic cu ţesut conjunctiv; b) restabilirea completă a ţesutului precedent; c) restabilirea parţială a ţesutului precedent; d) dereglarea procesului regenerativ; e) +hipertrofia porţiunii restante a organului (ţesutului). 100. Care din afirmaţiile enumerate caracterizează regenerarea patologică? 15

a) b) c) d) e)

regenerarea ţesuturilor lezate în diferite procese patologice; înlocuirea defectului tisular cu un ţesut identic celui distrus; reînnoirea permanentă a elementelor structurale ale organului (ţesutului); +modificări cantitative sau calitative ale procesului regenerativ; înlocuirea defectului cu ţesut conjunctiv cicatriceal.

101. Care este mecanismul morfogenetic al hiperplaziei?

a) b) c) d) e)

proliferarea excesivă a ţesutului conjunctiv; +creşterea numărului celulelor sau al organitelor intracelulare; creşterea dimensiunilor celulelor; transformarea unui tip de ţesut în alt tip; micşorarea dimensiunilor celulelor.

102. Care definiţie a hipertrofiei este corectă? a) substituirea unui focar patologic cu ţesut conjunctiv; b) creşterea numărului elementelor structurale; c) +mărirea în volum şi masă a celulelor, ţesutului, organului; d) delimitarea focarului patologic prin capsulă fibroconjunctivă; e) micşorarea volumului şi masei unui organ (ţesut). 103. Care din procesele compensatorii enumerate se dezvoltă în primul rând în stenoza aortică? a) atrofia ventriculului stâng; b) hipertrofia ventriculului drept; c) +hipertrofia ventriculului stâng; d) atrofia atriului stâng; e) hipertrofia atriului drept. 104. În care din procesele patologice enumerate are loc mărirea în volum a părţilor periferice ale scheletului? a) metaplazie; b) nanism; c) gigantism; d) +acromegalie; e) displazie. 105. Toate procesele patologice enumerate sunt manifestări ale atrofiei locale, cu excepţia: a) uzura osului în regiunea unei tumori; b) atrofia piciorului în ateroscleroza arterelor femurale; c) atrofia muşchilor după fractura osoasă; d) atrofia ţesuturilor în caz de denervaţie; e) +caşexia. 106. Toate condiţiile enumerate favorizează vindecarea per primam intentionem a plăgilor, cu excepţia: a) +plăgi nesuturate; b) plăgi chirurgicale suturate; c) plăgi fără infecţie bacteriană; d) plăgi cu aspect liniar al marginilor; e) plăgi de dimensiuni mici până la 1cm. 16

107. Care este denumirea corectă a proliferării excesive a ţesutului conjunctiv într-un organ fără deformarea lui? a) ciroză; b) +scleroză; c) organizare; d) apoptoză; e) încapsulare. 108. Un pacient de 69 ani – fumător în decurs de peste 30 de ani cu emfizem pulmonar difuz obstructiv a decedat de insuficienţă cardio-respiratorie. Ce modificări morfologice din partea inimii pot fi depistate la necropsie? a) hipertrofia ventriculului stâng; b) amiloidoza inimii; c) ruptura inimii; d) +hipertrofia ventriculului drept; e) stenoza aortică. 109. La examenul radiologic a unui pacient s-a constatat că plămânul drept este mărit considerabil în dimensiuni,

iar plămânul stâng este absent (câţiva ani în urmă a suportat pulmonectomie din stânga pentru un chist pulmonar). Ce modificări morfologice s-au produs în plămânul drept la acest pacient? a) hipertrofia neurohormonală; b) hipertrofia fiziologică; c) pneumonită interstiţială; d) +hipertrofia vicariantă; e) pneumoscleroză difuză. 110. Ce modificări morfologice pot fi depistate la necropsie în miocard în caz de cașexie canceroasă? a) cord vilos; b) cord tigrat; c) cord bovin; d) cord în cuirasă; e) +atrofia brună a cordului. 111. În bioptatul din mucoasa bronșică prelevată de la un pacient cu bronșită cronică a fumătorului s-au depistat focare de epiteliu pavimentos pluristratificat fără cornificare. Ce proces patologic s-a dezvoltat la acest pacient în mucoasa bronşică? a) displazie; b) hiperplazie; c) +metaplazie; d) organizare; e) prozoplazie. 112. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip imediat, cu excepţia: a) se dezvoltă peste cîteva minute; b) +predomină limfocitele şi macrofagele; c) inflamaţie sero-hemoragică; d) necroza fibrinoidă a pereţilor vasculari; e) tromboza vaselor. 17

113. Toate semnele enumerate caracterizează reacţiile alergice de tip tardiv, cu excepţia: a) se dezvoltă peste 24-72 ore; b) predomină limfocitele şi macrofagele; c) +predomină leucocitele neutrofile; d) granulomatoza; e) infiltrat interstiţial. 114. Care din bolile autoimune enumerate are caracter local, organospecific? a) lupusul eritematos diseminat; b) artrita reumatoidă; c) sclerodermia; d) +tiroidita Hashimoto; e) polimiozita. 115. Cum se numeşte reacţia alergică cu necroza ţesuturilor în locul injectării unui medicament? a) dermatită de contact; b) carbuncul; c) +fenomen Arthus; d) vitiligo; e) noma. 116. Pentru care din bolile autoimune enumerate sunt caracteristici autoanticorpii anti-nucleari?

a) b) c) d) e)

polimiozita; sclerodermia; tiroidita Hashimoto; +lupusul eritematos sistemic; anemia hemolitică autoimună.

117. Care din celulele imunocompetente enumerate au afinitate la infecţia cu HIV? a) limfocitele T-CD8+; b) celulele NK; c) limfocitele B; d) +limfocitele T-CD4+; e) macrofagele. 118. Pentru care din afecţiunile enumerate sunt caracteristici autoanticorpii antinucleari? a) glomerulonefrita; b) +lupusul eritematos sistemic; c) scleroza sistemică; d) artrita reumatoidă; e) reumatismul. 119. Pentru care din afecţiunile enumerate sunt caracteristici autoanticorpii contra IgG? a) glomerulonefrita; b) lupusul eritematos sistemic; c) scleroza sistemică; 18

d) +artrita reumatoidă; e) reumatismul. 120. Pentru care din afecţiunile enumerate sunt caracteristici autoanticorpii anti-membrană bazală? a) +glomerulonefrita; b) lupusul eritematos sistemic; c) scleroza sistemică; d) artrita reumatoidă; e) reumatismul. 121. Care semn caracterizează atipismul tisular: a) polimorfismul nucleelor, nucleolilor; b) +modificarea raportului dintre stromă şi parenchim; c) mărirea numărului de ribozomi şi mitocondrii; d) mărirea în volum a citoplasmei celulare; e) hiperplazia celulară. 122. Care din semnele enumerate este caracteristic pentru tumorile benigne? a) +creştere expansivă; b) creştere cu formarea nodulilor secundari; c) creștere difuză; d) creştere invazivă; e) metastazare. 123.Care din stările precanceroase enumerate este obligatorie? a) endocervicoza; b) bronșita cronică; c) +polipoza congenitală a intestinului gros; d) ulcerul gastric; e) leucoplazia. 124. Pentru care din procesele patologice enumerate este caracteristică dereglarea proceselor de proliferare şi diferenţiere a epiteliului cu apariţia atipismului celular fără alterarea membranei bazale? a) metaplazie; b) aplazie; c) hiperplazie; d) +displazie; e) anaplazie. 125. Metastazele limfogene sunt o manifestare a tuturor proceselor enumerate, cu excepţia: a) emboliei tisulare; b) sunt un criteriu al tumorilor maligne; c) sunt caracteristice pentru cancer; d) sunt o consecinţă a creşterii invazive; e) +sunt o manifestare a creşterii tumorilor benigne.

19

126. Care din semnele morfologice ale epiteliului pavimentos pluristratificat este caracteristic pentru

papilom:

a) b) c) d) e)

+păstrarea polarităţii amplasamentului celular; mitoze patologice; atipismul celular; atipismul biochimic; alterarea membranei bazale.

127. Din care ţesuturi se dezvoltă cancerul? a) ţesutul conjunctiv; b) ţesutul adipos; c) ţesutul muscular striat; d) ţesutul osos; e) +ţesuturile epiteliale. 128. Pentru care formă de cancer sunt caracteristice “perlele canceroase”? a) cancerul medular al glandei tiroide; b) +cancerul epidermoid cornificat; c) adenocarcinomul vezicii biliare; d) melanomul pielii; e) cancerul gastric schiros. 129.

Care din semnele enumerate este caracteristic pentru cancerul schiros? a) predominarea parenchimului asupra stromei; b) +predominarea stromei asupra parenchimului; c) polimorfismul celular; d) numărul mare de mitoze patologice; e) dezvoltarea omogenă a stromei şi parenchimului.

130. Ce colorant se foloseşte pentru diferenţierea fibromului de leiomiom: a) carmina; b) albastru de toluidină; c) roşu de Congo; d) +picrofucsina; e) tioflavina. 131. Care este localizarea primelor metastaze hematogene ale sarcomului femurului? a) ganglionii limfatici; b) ficatul; c) +plămânii; d) rinichii; e) creierul. 132. Pentru care din tumorile mezenchimale enumerate este caracteristic polimorfismul şi atipismul celular? a) fibrom; b) leiomiom; c) lipom; 20

d) rabdomiom; e) +fibrosarcom. 133. Care dintre tumorile mezenchimale enumerate se întâlneşte cel mai frecvent? a) hemangiomul hepatic; b) +leiomiomul uterin; c) limfangiomul limbii; d) hibernomul; e) rabdomiomul miocardului. 134. Care din semnele enumerate este caracteristic pentru sarcoame? a) metastazele sunt rare; b) se întâlnesc mai mult în vârsta senilă; c) se dezvoltă din ţesuturile epiteliale; d) +pe secţiune au aspect de carne de peşte; e) metastazează pe cale limfogenă. 135. Toate semnele microscopice enumerate caracterizează leiomiomul uterin, cu excepţia: a) în multe cazuri stroma colagenică este bine dezvoltată; b) fasciculele de celule musculare netede sunt dispuse haotic; c) celulele tumorale sunt omogene după formă şi dimensiuni; d) +activitatea mitotică este înaltă; e) celulele musculare au nuclee ovale. 136. Toate afirmaţiile de mai jos referitor la metastazele hematogene sunt corecte, cu excepţia: a) sunt o consecinţă a creşterii invazive a tumorilor; b) sunt o urmare a emboliei celulare; c) sunt caracteristice pentru sarcoame; d) sunt un criteriu al evoluţiei tumorilor maligne; e) +sunt o manifestare a benignităţii creşterii tumorilor. 137. Care variantă de nevi se întâlneşte cel mai frecvent? a) nevul limitrof; b) +nevul intradermic; c) +nevul compus; d) nevul fusocelular; e) nevul albastru. 138.

139.

Care variantă de creştere este caracteristică pentru tumorile mezenchimale benigne? a) invazivă; b) infiltrativă; c) distructivă; d) apoziţională; e) +expansivă. Care semn histologic este caracteristic pentru lipom? a) +atipismul tisular; 21

b) c) d) e)

atipismul celular; polimorfismul celulelor şi nucleelor; hipercromatoza nucleelor celulelor tumorale; anaplazia celulelor.

140. Care localizare din cele enumerate este caracteristică pentru tumoarea desmoidă? a) uterul; b) +peretele abdominal anterior; c) pielea; d) degetele; e) pleura. 141. Care localizare din cele enumerate este caracteristică pentru leiomiom? a) +uterul; b) apendicele vermicular; c) pielea; d) ficatul; e) pericardul. 142. Care localizare din cele enumerate este caracteristică pentru hemangiomul capilar? a) uterul; b) peretele abdominal anterior; c) +pielea; d) rinichii; e) plămînii. 143. Care localizare din cele enumerate este caracteristică pentru glomusangiom? a) stomacul; b) regiunea capului; c) pielea; d) +degetele; e) pleura. 144. Care din tumorile enumerate provin din epiteliu pavimentos pluristratificat? a) +papilomul; b) fibroadenomul; c) angiomul; d) adenomul papilar; e) fibromul. 145. În care din procesele patologice enumerate mai jos are loc lipofuscinoza? a) hialinoza; b) +atrofia; c) hipertrofia; d) metaplazia; e) anaplazia. 22

146. Amiloidoza secundară (reactivă) se poate dezvolta în toate afecţiunile enumerate, cu excepţia: a) pielonefrita cronică; b) empiem pleural cronic; c) osteomielita cronică; d) +apendicita acută; e) boala bronşiectatică. 147. În care din afecţiunile enumerate se dezvoltă amiloidoza AL? a) tuberculoza; b) artrita reumatoidă; c) +mielomul multiplu; d) boala Crohn; e) boala Alzheimer. 148. Ce complicaţie renală se poate dezvolta la un pacient cu tuberculoză fibro-cavitară? a) glomerulonefrită; b) pielonefrită; c) calculoză renală; d) +amiloidoză reactivă; e) carcinom renal. 149. Care din organele enumerate se afectează mai frecvent în amiloidoza primară? a) +inima; b) pancreasul; c) ficatul; d) splina; e) rinichii. 150. Care din procesele patologice enumerate pot cauza icter prehepatic?

a) b) c) d) e)

hepatita virală; cancer de cap de pancreas; calculoza ductului coledoc; intoxicaţie cu ciuperci otrăvitoare; +transfuzie de sânge incompatibil.

151. Care din pigmenţii hemoglobinogeni enumeraţi se observă în staza venoasă cronică? a) hemomelanina; b) +hemosiderina; c) hematina clorhidrică; d) bilirubina; e) porfirina. 152.

Care localizare din cele enumerate este caracteristică pentru mezoteliom? a) colul uterin; b) leptomeningele; c) pielea; d) splina; 23

e) +pleura. 153. Care din tumorile enumerate provin din epiteliu glandular?

a) b) c) d) e)

miomul; fibromul; angiomul; +adenomul papilar; papilomul.

154. Care din leziunile enumerate ale arterelor se întâlnesc în hipertensiunea arterială? a) amiloidoza arterelor; b) +hialinoza arterelor de calibru mic; c) infiltraţia lipidică a arterelor; d) infiltraţia lipidică a arteriolelor; e) infiltraţia glicogenică a arterelor. 155. În care celule se întîlnesc granule de melanină? a) celule mucosecretante; b) +celule nervoase; c) cardiomiocitele; d) celule enterocromafine; e) celule xantomatoase. 156. Care mecanism stă la baza calcinozei metastatice? a) hipocalcemia; b) creşterea pragului de sensibilitate la calciu; c) +hipercalcemia; d) necroza țesuturilor; e) hiposecreţia parathormonului. 157. Care din semnele enumerate mai jos este caracteristic pentru „inima tigrată”? a) dimensiunile mărite; b) consistenţa densă a miocardului; c) depozite subepicardiale de ţesut adipos; d) +sub endocardul muşchilor papilari se observă dungi alb-gălbui. e) ţesut adipos în stroma miocardului. 158. Care din distrofiile enumerate este caracteristică pentru reumatism? a) steatoza cardiomiocitelor; b) lipomatoza miocardului; c) amiloidoza; d) +intumescenţa fibrinoidă; e) calcinoza distrofică. 159. Semnul caracteristic pentru distrofia grasă a ficatului? a) suprafața nodulară a ficatului; b) ficatul micşorat în dimensiuni; 24

c) consistenţa ficatului densă; d) cavități chistice; e) +ţesutul hepatic pe secţiune are aspect lutos, culoarea gălbuie. 160. Localizarea depozitelor de grăsimi în lipomatoza inimii: a) în valvulele cardiace; b) în citoplasma cardiomiocitelor; c) sub endocard; d) în pereţii vaselor limfatice; e) +în stroma miocardului. 161.

Care pigment hemoglobinogen se formează în regiunea unei traume locale? a) +hematoidina; b) hemomelanina; c) hematina clorhidrică; d) lipofuscina;

e) porfirina 162. Care din semnele enumerate este caracteristic pentru amiloidoza secundară: a) este o boală ereditară; b) leziunile au caracter generalizat; c) afectarea predominantă a creierului, pancreasului, arterelor, inimii; d) +prezenţa unei afecţiuni antecedente; e) organele afectate au consistență flască. 163. În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AL? a) sifilisul; b) artrita reumatoidă; c) boala Crohn; d) +mielomul multiplu; e) osteomielita cronică. 164. Care metodă de colorație se folosește pentru identificarea amiloidului? a) albastru de toluidină; b) +soluţia Lugol; c) Sudan IV; d) nitratul de argint; e) picrofucsina. 165. Care din coloranţii enumeraţi se folosesc pentru identificarea lipidelor? a) albastru de toluidină; b) reacția Pearls; c) carmina; d) reacţia PAS; e) +Sudan negru. 25

166. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează creşterea expansivă a tumorilor? a) celulele tumorale invadează ţesuturile adiacente; b) tumoarea nu are limite clare; c) +nodul tumoral poate fi înlăturat (enucleat) uşor; d) celulele tumorale distrug pereţii vaselor sanguine şi limfatice; e) tumoarea crește în lumenul unei cavități. 167. Care din manifestările morfologice ale tumorilor mezenchimale caracterizează atipismul celular? a) +prezenţa mitozelor patologice; b) amplasamentul haotic al elementelor structurale în tumoare; c) celulele tumorale sunt mature, diferenţiate; d) modificarea raportului dintre stroma şi parenchimul tumorii; e) absența figurilor de mitoză. 168. Care din procesele precanceroase enumerate este obligatoriu? a) gastrita cronică atrofică; b) hepatita cronică şi ciroza ficatului; c) +polipoza familială a colonului; d) hiperplazia glandulo-chistică a endometrului; e) dermatita de contact. 169. Care din tumorile enumerate se dezvoltă din epiteliu glandular? a) +adenocarcinomul; b) fibromul; c) papilomul; d) rabdomiomul; e) cancerul epidermoid. 170. Care din semnele enumerate caracterizează papilomul? a) se dezvoltă din epiteliu glandular; b) +se dezvoltă din epiteliu pavimentos pluristratificat; c) se observă frecvent în endometru; d) metastazează pe cale limfogenă; e) este o tumoare malignă. 171. Care din procesele patologice enumerate se dezvoltă în caz de stază în sistemul venelor hepatice? a) +ficat muscad; b) ascită; c) induraţia de stază a splinei; d) entero-colonopatie congestivă; e) hiperemia colaterală a venelor esofagiene. 172. Infarctul miocardic este o consecinţă a: a) ischemiei cronice; b) inflamaţiei; c) +ischemiei acute; d) hipertrofiei miocardului; e) tuberculozei. 26

172. Principala leziune prezentă la nivelul arterelor coronare, care generează infarctul miocardic este: a) +ateroscleroza complicată cu tromboză; b) anevrismul; c) hipertrofia tunicii musculare; d) inflamaţia: e) isecţia arterială. 174. Obstrucţia totală a arterei coronare descendente anterioare va determina infarct miocardic cu următoarea localizare: a) peretele posterior al ventriculului stîng şi 1/3 posterioară a septului interventricular; b) peretele lateral al ventriculului stâng; c) +peretele anterior al ventriculului stâng şi 2/3 din septul interventricular; d) peretele anterior şi lateral al ventriculului stîng; e) peretele posterior al ventriculului drept. 175. Infarctul peretelui lateral al ventriculului stîng este complicație a ocluziei cărei artere? a) arterei descendente anterioare; b) +arterei circumflexe stîngi; c) arterei coronariene drepte; d) arterelor perforante; e) arterei nodului sinuzal. 176. Care modificări microscopice pot fi depistate în infarct miocardic peste 24-48 ore de la ocluzia arterei coronariene? a) țesut de granulație; b) infiltrație plasmocitară; c) proliferarea fibroblaștilor; d) infiltrația difuză cu celule mononucleare (limfocite și macrofage); e) +necroza miocardului cu infiltrație leucocitară. 177. Pericardita fibrinoasă este o complicație frecventă a: a) infarctului miocardic subendocardial; b) +infarctului miocardic transmural; c) endocarditei infecțioase; d) trombozei intracardiace; e) stenozei mitrale. 178. Un pacient cu infarct miocardic masiv transmural a decedat subit peste 6 zile de la debutul crizei coronariene. Care modificări pot fi depistate la examenul macro-microscopic al miocardului? a) infiltrația limfocitară a miocardului; b) infiltrația plasmocitară a arterelor coronariene; c) +ruptura peretelui ventriculului stîng cu hemopericard; d) zone de țesut fibroconjunctiv cicatriceal în miocard; e) cardioscleroza difuză microfocală. 179. Tamponada pericardului este o complicație a: a) +infarctului miocardic transmural; b) rupturii mușchilor papilari; c) infarctului miocardic subendocardial; d) rupturii septului interventricular; e) trombozei intracardiace. 27

180. Care este substratul morfologic caracteristic al aterosclerozei? a) dezorganizarea progresiv a țesutului conjunctiv b) hialinoza pereților arterelor c) inflamaţia arterelor d) scleroza pereților arterelor în procesul de îmbătrînire e) + afectarea arterelor în urma dereglării metabolismului proteo-lipidic 181. Indicaţi stadiul microscopic iniţial al aterosclerozei: a) aterocalcinoza b) + prelipidic c) pete şi bandelete lipidice d) plăci fibroase e) placa complicată 182. Indicaţi stadiul macroscopic iniţial al aterosclerozei: a) + pete şi bandelete lipidice b) liposcleroza c) ateromatoza d) lipoidoza e) placa fibroasă 183. Indicaţi complicaţia cerebrală caracteristică a hipertensiunii arteriale: a) + ictus hemoragic b) atrofia substanţei cerebrale c) hidrocefalie d) encefalită e) abces cerebral 184. Modificarea caracteristică a rinichilor în hipertensiunea arterială: a) ratatinarea amiloidă a rinichiului b) rinichi ratatinat secundar c) hidronefroză d) + rinichi ratatinat primar e) polichistoză renală 185. Definiţia cardiopatiei ischemice: a) afecţiune cardiacă cauzată de intoxicaţie exogenă b) afecţiune cardiacă cauzată de intoxicaţie endogenă c) patologie cardiacă de natură infecţioasă d) + afecţiunea cordului cauzată de insuficienţa absolută sau relativă a circulaţiei coronariene e) patologie cardiacă de natură dismetabolică 186. Semnele de organizare a infarctului miocardic acut se depistează la termenul: a) 1 oră b) 12 ore c) o zi d) + o săptămînă e) 2 luni 187. Infarctul cerebral hemoragic se întîlnește mai frecvent în: 28

a) ateroscleroză b) embolie c) + hipertensiunea arterială d) tromboză e) encefalită 188. Care formă de endocardită valvulară nu se întîlnește în reumatism? a) valvulita b) verucoasă acută c) verucoasă recurentă d) + polipoasă ulceroasă e) fibroplastică 189. Leziunile pielii în reumatism: a) pigmentaţie b) amiloidoză c) + eritem nodos d) erupții hemoragice e) hiperkeratoză 190. Ce prezintă verucile de pe suprafața valvulelor cardiace în endocardita reumatică valvulară? a) papiloame b) petrificate c) + depozite trombotice d) micoanevrisme ale țesutului valvular e) granuloame reumatice 191. Denumirea inimii în pericardita reumatică: a) cord bovin b) cord tigrat c) atrofia brună a inimii d) cord pulmonar e) + cord vilos 192. Denumirea leziunilor tuturor tunicilor inimii în reumatism? a) miocardită b) + pancardită c) pericardită d) endocardită e) epicardită 193. Leziunea caracteristică a splinei în lupusul eritematos diseminat: a) hialinoza arterelor centrale foliculare b) + scleroza "bulbară" periarterială c) splina "porfirică" d) splina "sagu" e) splina "slăninoasă" 194. Forma de endocardită caracteristică pentru lupusul eritematos diseminat: a) difuză b) + verucoasa abacteriană c) verucoasă recurentă 29

d) polipoasă ulceroasă e) fibroplastică 195. Leziunea morfologică caracteristică pentru stadiul trei al artritei reumatoide: a) intumescenţă mucoidă b) modificări fibrinoide c) formarea granuloamelor d) + anchiloza fibro-osoasă e) osteodisplazia fibroasă 196. Granuloamele Aschoff sunt caracteristice pentru: a) hipertensiune secundară b) cardiomiopatie dilatativă c) + febra reumatică acută d) tetralogia Fallot e) cardită sifilitică 197. Leziunea histologică clasică în reumatismul acut: a) granuloame de corpi străini b) + granuloame Aschoff c) corpusculi psamomatoşi d) corpusculi Babeş-Negri e) granuloame tifice 198.Cea mai gravă complicaţie în lupusul eritematos diseminat este: a) afectarea suprarenalelor b) afectarea pulmonilor c) afectarea pielii d) + afectarea rinichilor e) afectarea splinei 199. Hipertrofia miocardului în hipertensiunea arterială se dezvoltă în rezultatul: a) dilatării cavităților inimii b) reducerii numărului de fibre miocardice c) proliferării cardiomiocitelor d) + creșterii dimensiunilor cardiomiocitelor e) îngroșării endocardului 200. Diagnosticul de hipertrofie a miocardului se stabilește în cazurile cînd masa cordului depășește: a) 100 g b) 200 g c) + 350 g d) 600 g e) 750 g 201. Care modificări se dezvoltă în arterele de tip elastic în hipertensiunea arterială? a) elastofibroza b) + ateroscleroza c) necroza fibrinoidă d) hemoragii intramurale e) reacție gigantocelulară 30

202. Care consecință a infarctului miocardic poate fi considerată favorabilă? a) recidiva necrozei b) + cicatrizarea c) pericardita fibrinoasă d) anevrism cardiac acut e) tromboza intracardiacă 203. Care este durata medie a infarctului miocardic acut primar de la debutul crizei coronariene pînă la formarea unei cicatrice dure? a) 24-48 ore b) 2 săptămîni c) 1 lună d) + 6-8 săptămîni e) 3-4 luni 204. Pe parcursul a cărei perioade de timp de la debutul infarctului miocardic primar se dezvoltă infarctul recidivant? a) 2 ani b) 6 luni c) + 7-8 săptămîni d) 3 luni e) 1 an 205. Valvulele cardiace în cardiomiopatii sunt: a) sclerozate b) cu depozite trombotice c) calcinate d) + nu sunt modificate e) ulcerate 206. Care elemente celulare se pot depista în jurul unui infarct cerebral hemoragic? a) celule spumoase b) celule gigante de corpi străini c) +sideroblaști și siderofage d) plasmocite e) leucocite eozinofile 207. Care variantă a limfomului Hodgkin are cel mai nefavorabil pronostic fără tratament? a) b) c) d) e)

cu celularitate mixtă; +cu depleție limfocitară; scleroza nodulară; cu predominanță limfocitară; celularitate mixtă cu granuloame.

208. Care din afirmațiile enumerate referitor la leucozele la copii este corectă? a) b) c) d) e)

+varianta cea mai frecventă este leucoza acută limfoblastică; varianta cea mai frecventă este leucoza cronică mielocitară; măduva osoasă, de regulă, nu este afectată; mortalitatea este înaltă; varianta cea mai frecventă este leucoza plasmocitară. 31

209. În care variantă de hemoblastoză este caracteristică secreția macroglobulinelor - IgM patologice? a) b) c) d) e)

boala Sezary; +boala Waldenstrom; limfomul Hodgkin; limfomul Burkitt; leucoza limfoidă cronică.

210. În care din hemoblastozele enumerate are loc splenomegalia severă? a) mielomul multiplu; b) leucoza acută nediferențiată; c) limfomul Hodgkin; d) +leucoza mieloidă cronică; e) leucoza limfoidă cronică. 211. Care din semnele enumerate este patognomonic pentru limfomul Hodgkin? a) b) c) d) e)

prezența celularității mixte; +celulele Reed-Sternberg; fibroza difuză; prezența eozinofilelor; necroza cazeoasă.

212. Din care celule se dezvoltă micoza fungoidă? a) b) c) d) e)

limfocitele B; +limfocitele T; plasmocitele; macrofagele; mastocitele.

213. Care consecință a leucozei mieloide cronice este mai frecventă? a) mielofibroza; b) remisia spontană; c) + transformarea blastică; d) policitemia vera; e) deces din cauza hiperuricemiei. 214. Definiția anemiei: a) micșorarea volumului sîngelui circulant; b) oprirea circulaţiei sangvine; c) diminuarea alimentării cu sînge a organului; d) +micșorarea numărului de eritrocite şi/sau a conținutului de hemoglobină într-o unitate de volum de sînge; e) micşorarea dimensiunilor eritrocitelor. 215. Pentru care tip de anemii este caracteristică splenomegalia şi icterul? 32

a) b) c) d)

acută posthemoragică; cronică posthemoragică; pernicioasă; feriprivă; e) + cauzate de hemoliza intracelulară. 216. Pentru care anemie este caracteristic tipul megaloblastic al eritropoiezei? a) acuta posthemoragică; b) +pernicioasă; c) aplastică; d) cronica posthemoragică: e) hemolitică. 217. Cauza principală a anemiei pernicioase: a) insuficiența exogenă a vitaminei B12 și acidului folic; b) +insuficiența endogenă a vitaminei B12 și acidului folic; c) eritrocitopatii; d) toxine hemolitice; e) sinteza hemoglobinei anormale. 218. Leziunile măduvei osoase în anemia posthemoragică cronică: a) amiloidoza; b) +transformarea măduvei osoase galbene în roșie; c) distrucția măduvei osoase; d) scleroza; e) calcinoza. 219. Leziunile ficatului în cursul anemiilor posthemoragice cronice: a) distrofie hidropică; b) + steatoză, focare extramedulare de hematopoieză; c) hemocromatoză; d) infiltraţie inflamatorie; e) hiperemie venoasă cronică. 220. Leziunile tractului gastrointestinal în anemia pernicioasă: a) gastrita hipertrofică; b) inflamaţie fibrinoasă; c) hiperplazia foliculilor limfoizi; d) +atrofia mucoasei; e) colită ulceroasă. 221. Leziunile măduvei osoase în anemia pernicioasă: a) +predomină megaloblaştii; b) amiloidoză; c) mielită; d) panmieloftizie; e) mieloscleroză. 222. La care grup de anemii se referă anemia cu hematii falciforme? a) posthemoragică; b) feriprivă; c) cu dereglarea hematopoiezei; 33

d) +hemoglobinopatii;

e) hemolitice prin hemoliză intravasculară. 223. Care criteriu stă la baza clasificării leucozelor în acute şi cronice? a) ritmul de proliferare a celulelor; b) apariţia celulelor tumorale în sîngele periferic; c) +gradul de diferențiere a celulelor leucemice; d) creșterea conținutului de celule blastice în măduva hematopoietică; e) durata bolii. 224. Care tip de leucoză se caracterizează prin creșterea numărului de leucocite în sîngele periferic: a) aleucemică; b) cronică; c) +leucemică; d) leucopenică; e) benignă. 225. Indicați varianta de leucoză acută: a) +mieloblastică; b) mielocitară; c) limfocitară; d) histiocitară; e) promielocitară. 226. Cauza frecventă a morţii în leucoza acută: a) insuficienţa hepatică; b) +hemoragie cerebrală; c) crup veritabil; d) crup fals; e) insuficienţă renală. 227. Indicaţi forma de leucoză cronică de geneză limfocitară: a) eritromieloza; b) +boala mielomatoasă; c) limfosarcomul; d) limfomul Hodgkin; e) mieloleucoza. 228. Denumirea splinei în limfomul Hodgkin: a) glazurată; b) +porfirică; c) slăninoasă; d) sagu; e) septică. 229. Semnul caracteristic al acutizării leucozei cronice: a) cașexia b) icterul; c) +criza blastică; d) proteinuria; e) cilindruria. 34

230. Următoarele afirmaţii caracterizează anemia hemolitică, cu o singură excepţie: a) splenomegalia; b) poate apărea la nou-născuţi; c) icter; d) hemoliza intra- sau extravasculară a eritrocitelor; e) +cianoza. 231. Pentru care patologie a țesutului hematopoietic și limfatic este caracteristic hiatul leucemic? a) mieloleucoza cronică; b) anemia posthemoragică; c) anemia pernicioasă; d) + leucozele acute; e) boala Hodgkin. 232. Carcateristica morfologică a miocarditei difuze exsudative interstiţiale reumatice include următoarele, cu excepția: a) edem și hiperemia stromei b) infiltrație cu limfocite, histiocite, neutrofile c) dilatarea cavităților inimii d) se întîlneşte la copii e) + se întîlneşte la adulți 233. Splenomegalia pronunțată se asociază cu: a) leucemia limfoblastică acută; b) +mieloleucoza cronică; c) mielomul multiplu; d) limfomul Hodgkin; e) anemia sferocitară. 234. În care variantă de hemoblastoză se observă cel mai frecvent patologia renală? a) leucemia mieloblastică acută; b) limfoleucoza cronică; c) limfomul Hodgkin; d) +mielomul multiplu; e) anemia feriprivă. 235. Care formă de leucoză se caracterizează prin hiperemia pronunţată a organelor, asociată cu tromboza vaselor: a) mieloleucoza cronică; b) limfoleucoza cronică; c) +eritremia; d) boala mielomatoasă; e) limfomul Hodgkin. 236. Mărirea în dimensiuni a ganglionilor limfatici în leucoze este cauzată de: a) hipertrofia țesutului limfoid; b) inflamația țesutului limfoid; c) +infiltraţia leucemică; d) displazia țesutului limfoid; e) procese distrofice. 237. Leziunile ulcero-necrotice din tractul digestiv în leucoze sunt cauzate de: 35

a) infecții virale; b) +supresia sistemului imun; c) intoxicații exogene ale organismului; d) administrarea preparatelor imunomodulatoare; e) intoxicații endogene. 238. Infiltratul leucemic prezintă: a) focar de hematopoieză extramedulară; b) +focar metastatic de celule leucemice de origine osteomedulară; c) focar inflamator; d) focar de necroză; e) focar de scleroză. 239. Cromozomul Philadelphia este caracteristic pentru? a) plasmocitom; b) limfoleucoză; c) eritremie; d) limfomul Hodgkin; e) +mieloleucoză. 240. La autopsie s-au depistat focare de distrucție a țesutului osos, în măduva osoasă proliferarea plasmocitelor atipice. Despre care formă de hemoblastoză este vorba? a) mieloleucoză; b) limfoleucoză; c) + mielomul multiplu; d) macroglobulinemie; e) boala Sezary. 241. Pentru anemia Addison-Biermer sunt caracteristice următoarele modificări, cu excepția? a) gastritei atrofice; b) glositei Hunter; c) mielozei funiculare; d) +apendicitei cronice; e) hemosiderozei organelor parenchimatoase. 242. Principalele complicaţii ale pneumoniilor sunt următoarele, cu o excepţie: a) abces pulmonar b) carnificarea c) pleurezie fibrinoasă sau sero-fibrinoasă d) peritonită e) + cancer pulmonar 243. Următoarele aspecte microscopice sunt elemente ce caracterizează inflamaţia tuberculoasă, cu o excepţie: a) prezenţa granuloamelor giganto-epitelioide b) evoluţia granuloamelor către necroză cazeoasă c) tendinţa la confluare a granuloamelor giganto-epitelioide d) +formarea de abecese recente e) coloraţiile specifice evidenţiază bacilul Koch 244. Tuberculoza secundară se caracterizează prin următoarele elemente, cu o excepţie: a) evoluţie cronică b) + tendinţa la vindecare spontană 36

c) evoluţie stadială, în faze d) leziunile debutează la apex şi avansează spre bază e) diseminează pe cale bronşică şi mai rar pe cale hematogenă 245. Caracteristica principală a pneumoniei pneumocistice: a) granuloame b) atelectazii c) + exsudat eozinofil spumos în alveole d) exsudat purulent în alveole e) empiem pleural 246. În care din afecțiunile respiratorii enumerate se observă conținut crescut de eozinofile în exsudat? a) alveolita fibrozantă b) sarcoidoza c) asbestoza d) granulomatoza Wegener e) + astmul bronșic 247. Care este factorul cauzal principal al bronșitei cronice și emfizemului pulmonar? a) infecția virotică b) asbestoza c) alcoolul d) + fumatul e) inhalarea unor substanțe alergene 248. În pneumonia bacterială banală exsudatul este constituit de obicei din: a) plasmocite și fibrină b) limfocite și fibrină c) macrofage și hemoragii d) + leucocite neutrofile și fibrină e) macrofage și lichid seros 249. Noţiunea de pneumonie francă lobară: a) + maladie infecto-alergică acută, în care se afectează unul sau cîţiva lobi pulmonari b) inflamaţia acută a parenchimului pulmonar c) inflamaţia acută a bronhiilor d) inflamaţia acută a interstițiului pulmonar e) afecțiune pulmonară distructivă 250. Care este agentul patogen al pneumoniei francă lobare? a) stafilococul b) streptococul c) + pneumococul d) virusuri e) fungi 251. Indicaţi un stadiu al pneumoniei francă lobare: a) distrofie roşie b) + de congestie c) reziduală d) distrofie galbenă e) cronică 37

252. Componentele exsudatului în stadiul trei al pneumoniei francă lobare: a) fibrină, eritrocite, mucus b) + leucocite polimorfonucleare, fibrină c) lichid seros, leucocite, histiocite d) mucus, eritrocite e) celule epitelioide, celule gigante 253. Componentele exsudatului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare: a) + eritrocite, fibrină b) fibrină, leucocite c) leucocite, mucus d) monocite, celule gigante e) stafilococi, alveolocite 254. Caracteristica macroscopică a plămînului în stadiul doi al pneumoniei francă lobare: a) elasticitate scăzută, culoare cenușie b) culoare roşie, consistenţa flască c) plămîn mare pestriţ d) + culoare roșie, consistenţa crescută e) culoare cenușie, consistenţă crescută 255. Noţiunea de bronşită acută: a) + inflamația acută a bronhiilor b) inflamația parenchimului alveolar c) inflamația interstiţiului pulmonar d) dilatarea lumenului bronhiilor e) obturarea bronhiilor cu mucus 256. Noţiunea de pneumonie focală: a) + pneumonie, care se dezvoltă ca urmare a bronșitei sau bronșiolitei b) inflamaţia unuia sau a mai multor lobi pulmonari c) aeraţie pulmonară crescută d) dilatarea lumenului bronşic e) inflamaţia ţesutului interstiţial al plămînilor 257. Variantele etiologice ale pneumoniei focale sunt următoarele, cu excepţia: a) stafilococică b) streptococică c) pneumococică d) virală e) + gonococică 258. Definiția bronşectaziei: a) + dilatări sacciforme sau cilindrice ale bronhiilor b) obturarea lumenului bronşic c) scleroza peretelui bronşic d) maladie infecţioasă caracterizată prin distrucţia bronhiilor e) maladie infecto-alergică a plămînului 259. Denumirea plamînului în boala bronşiectactică cu bronşioloectazii multiple: a) induraţia brună b) + plămîn "în fagure" 38

c) induratia cianotică d) pneumociroză e) pneumotorax 260. Daţi definiţia emfizemului pulmonar: a) + boală caracterizată printr-un conținut excesiv de aer în plămîni și mărirea dimensiunilor lor b) proliferarea ţesutului conjunctiv în plămîni c) dilatarea înnăscută sau dobîndită a bronhiilor d) îngustarea căilor respiratorii e) acumularea de exsudat în alveole 261. Definiția bolii interstițiale a plămînilor: a) proliferarea țesutului conjunctiv în plămîni b) + un grup de boli, caracterizate prin inflamație primară în interstițiul pulmonar cu dezvoltarea sclerozei difuze bilaterale c) maladie, care se caracterizează prin accese de dispnee d) afecțiune infecto-alergica a plămînilor cu afectarea bronhiilor e) afecțiune infecțioasă cu afectarea unuia sau a mai multor lobi pulmonari 262. Cauza mai frecventă a decesului în afecţiunile pulmonare cronice nespecifice: a) tromboembolia arterei pulmonare b) + insuficienţă cardio-pulmonară c) insuficienţă respiratorie acută d) intoxicaţie e) septicemie 263. Pentru care formă de tuberculoză este caracteristică afectarea oaselor: a) primară b) + hematogenă predominant extrapulmonară c) secundară d) fibro-cavitară e) cronica distructivă 264. Care sint sursele de infectare în gripă: a) ovinele b) cîinii c) + omul bolnav d) pisicile e) vitele cornute 265. Indicaţi o variantă a gripei în dependentă de gravitatea evoluției: a) acută b) cronică c) + ușoară d) septică e) toxică 266. Indicaţi o variantă a formei grave de gripă: a) septică b) hemoragică c) + cu complicaţii pulmonare d) necrotică e) fibrinoasă 39

267. Leziunile celulelor epiteliale în infecţia adenovirotică: a) proliferarea papilară a epiteliului b) formarea simplaștilor c) + incluziuni intranucleare de adenovirus d) proliferarea epiteliului e) metaplazia epiteliului 268. Stadiile modificărilor morfologice în plăcile Peyer în febra tifoidă sunt următoarele, cu excepţia: a) intumescenţa encefaloidă b) + intumescenţa fibrinoidă c) necroza d) ulcerații e) vindecarea ulceraţiilor 269. Modificările morfologice din intestin în dizenterie includ următoarele semne, cu excepţia: a) hiperemia și tumefierea mucoasei intestinale b) necroză c) depuneri de fibrină d) + chisturi e) ulcerații 270. Modificările organelor interne în holeră includ următoarele, cu excepţia: a) distrofia hepatică b) modificări necrobiotice în encefal c) bilă albă în vezica biliară d) hemosideroza splinei e) + artrită purulentă 271. Pneumonia focală este, de obicei, precedată de: a) emfizem b) carnificare c) + bronșită acută d) pneumoscleroză e) alveolită 272. Care este factorul cauzal principal al emfizemului pulmonar difuz? a) abcesul pulmonar b) traheita c) pneumonia focală d) + bronșita cronică e) cancerul pulmonar 273. Care formă de emfizem pulmonar este mai frtecventă? a) + cronic difuz obstructiv b) senil c) idiopatic d) cronic focal e) vicariant 274. Pentru emfizemul pulmonar cronic difuz obstructiv sunt caracteristice toate semnele enumerate, cu excepția: a) plămînii măriți în dimensiuni 40

b) c) d) e)

+ plămînii micșorați în dimensiuni conținutul de aer în plămîni este crescut plămînii sunt palizi, nu se colabează plămînii acoperă mediastinul anterior

275. Leziunile traheii și bronhiilor mari în forma gravă de gripă cu intoxicație generală: a) + traheo-bronșită sero-hemoragică b) panbronșită distructivă c) traheită necrotică d) bronșită polipoasă e) bronșită purulentă 276. Complicația posibilă a leptomeningitei meningococice: a) chist cerebral b) + hidrocefalie c) infarct cerebral ischemic d) hemoragie intracerebrală e) hemoragie subarahnoidiană 277. Complicațiile enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoză, cu excepția: a) hemoragie pulmonară b) diseminarea hematogenă c) amiloidoza secundară d) poliserozită tuberculoasă e) + empiem pleural 278. Toate semnele enumerate sunt caracteristice pentru tuberculoza primară, cu excepția: a) generalizarea limfogenă b) generalizarea hematogenă c) + răspîndirea intracanaliculară d) limfadenită cazeoasă e) localizarea mai frecventă în zonele subpleurale ale plămînului drept 279. Ganglionii limfatici se afectează mai frecvent în: a) + tuberculoza primară b) tuberculoza hematogenă c) tuberculoza cavernoasă acută d) tuberculoza cirotică e) tuberculom 280. Localizarea caracteristică a tuberculozei secundare? a) creierul b) + plămînii c) rinichii d) oasele e) tractul digestiv 281. Semnele caracteristice ale tuberculomului: a) cavitate cu capsulă fibroasă b) este o formă de cancer pulmonar c) + focar circumscris de necroză cazeoasă, delimitat de capsulă fibroasă d) este un abces pulmonar cronic 41

e) focar de necroză cazeoasă cu inflamație perifocală exsudativă pronunțată 282. Care variantă de inflamație se dezvoltă, de obicei, în poarta de intrare a bacilului difteric? a) catarală b) + fibrinoasă c) purulentă d) hemoragică e) productivă 283. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic: a) ganglionii limfatici b) ficatul c) splina d) măduva oaselor e) + pielea 284. Varianta mai frecventă a bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației: a) + catarală b) granulomatoasă c) deformantă d) polipoasă e) difuză 285. Substratul morfologic principal al tifosului exantematic epidemic: a) măduva osoasă b) ganglionii limfatici c) mucoasa intestinală d) + vasele de calibru mic e) mucoasa căilor respiratorii 286. În care organ se formează mai frecvent granuloamele exantematice: a) ficat b) splina c) + encefal d) măduva oaselor e) ganglionii limfatici 287. Care proces distructiv pulmonar acut se întîlnește mai frecvent? a) + abcesul b) tuberculomul c) carnificarea d) pneumociroza e) atelectazia 288. Denumirea plămînilor în forma gravă de gripă? a) plămîn „cardiac” b) plămîn „în fagure” c) + „plămîn mare pestriț” d) plămîn cirotic e) plămîn brun

42

289. Care tip al micobacteriei Koch se întîlnește cel mai frecvent? a) bovis b) + hominis c) avium d) poikiloterm e) scrofulaceum 290. Denumirea leziunilor nervilor periferici în difterie: a) mielită b) ganglionită c) + nevrită parenchimatoasă d) neuropatie e) radiculonevrită 291. Care complicație se poate dezvolta în difterie în urma afectării nervului glosofaringian? a) pericondrita purulentă a cartilajelor laringiene b) flegmon cervical c) + paralizia palatului moale d) paralizia diafragmului e) mediastinita purulentă 292. Care variantă de amiloidoză se poate dezvolta în consecința bolii bronșectatice? a) amiloidoza AL b) + amiloidoza AA c) amiloidoza AF d) amiloidoza ASC1 e) amiloidoza locală 293. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar parahilar: a) adenocarcinom b) bronhioloalveolar c) + epidermoid d) mucipar e) anaplastic 294. Forma histologică mai frecventă a cancerului pulmonar periferic: a) pavimentos b) adenoscuamos c) + adenocarcinom d) macrocelular e) microcelular 295. În care formă de cancer pulmonar celulele canceroase secretă hormoni? a) spinocelular cornificat b) spinocelular necornificat c) adenopavimentos d) bronhioloalveolar e) + microcelular 296. Denumirea focarului tuberculos primar vindecat: a) Virchow b) Simon 43

c) Assmann-Radecker d) + Gohn e) Aschoff-Puhl 297. Care este semnificația procesului de carnificare a pneumoniei? a) încapsularea focarului pneumonic b) formarea unei cavități c) + substituirea exsudatului cu țesut de granulație d) necroza exsudatului e) lichefierea exsudatului 298. Cu care formă de gastrită se asociază metaplazia intestinală a epiteliului gastric? a) gastrita acută catarală b) gastrita acută fibrinoasă c) + gastrita cronică atrofică d) gastrita flegmonoasă e) gastrita erozivă 299. Care complicație a ulcerului duodenal este mai frecventă? a) + hemoragie b) perforație c) cancer d) peritonită e) stenoza duodenală 300. În care segment al colonului se întîlnesc mai frecvent diverticulele? a) cecul b) colonul ascendent c) colonul transvers d) colonul descendent e) +colonul sigmoidian 301. Care formă histologică are mai frecvent cancerul cavității orale? a) adenocarcinom b) +epidermoid c) schiros d) de tip tranzițional e) bazocelular 302. Care modificări morfologice caracterizează boala Menetrier? a) atrofia mucoasei gastrice b) reducerea pliurilor mucoasei gastrice c) + îngroșarea pronunțată a mucoasei gastrice d) eroziuni ale mucoasei gastrice e) proliferarea celulelor neuroendocrine ale mucoasei gastrice 303. Care proces patologic din cele enumerate se asociază cu sindromul Zollinger-Ellison? a) adenom din celule insulare ale pancreasului, care secretă insulină 44

b) c) d) e)

adenom renal din celule clare + ulcere peptice în stomac și duoden colită ulceroasă cancer pulmonar anaplastic

304. Care din afirmațiile enumerate este corectă pentru boala Crohn? a) ulcerațiile au formă neregulată b) cript-abcese c) +este afectată toată grosimea peretelui intestinal d) se asociază cu polipoza mucoasei e) se afectează doar porțiunea terminală a intetsinului subțire 305. Care din procesele patologice enumerate se asociază cu creșterea activității factorului acido-peptic? a) boala Crohn b) gastrita cronică c) gastrita atrofică d) + ulcerul piloro-duodenal e) gastrita acută 306. Insulomul, care secretă gastrină, se asociază cu: a) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice b) +ulcere gastrice acute multiple c) colangită d) anemia pernicioasă e) colită ulceroasă 307. Care proces patologic gastric se poate asocia cu boli autoimune ale altor organe? a) gastrita erozivă b) gastrita hipertrofică c) +gastrita fundică d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice e) gastrita antrală 308. Care este succesiunea modificărilor microscopice în regiunea fundului ulcerului gastric cronic în perioada de acutizare (din cavitate spre membrana seroasă)? a) țesut conjunctiv fibrilar, exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație b) țesut de granulație, necroză, țesut conjunctiv fibrilar c) + exsudat fibrino-purulent, necroză fibrinoidă, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar d) exsudat fibrino-purulent, țesut conjunctiv fibrilar, țesut de granulație, necroză fibrinoidă e) necroză fibrinoidă, exsudat fibrino-purulent, țesut de granulație, țesut conjunctiv fibrilar 309. Care din tumorile enumerate se întîlnește mai frecvent în esofag? a) limfomul b) leiomiosarcomul c) tumori metastatice d) +cancerul epidermoid e) adenocarcinomul 45

310. Toți factorii enumerați se asociază cu boala ulceroasă, în afară de: a) fumatul b) abuzul de alcool c) grupa 0(I) de sînge d) hiperfuncția celulelor, care secretă gastrină e) + reducerea secreției de HCl 311. Care din factorii enumerați nu se asociază cu cancerul gastric? a) + gastrita acută b) ulcerul gastric cronic c) gastrita cronică atrofică d) metaplazia intestinală a mucoasei gastrice e) displazia epiteliului gastric 312. Care din tumorile enumerate ale colonului se poate maligniza? a) Lipomul b) leiomiomul c) + polipul adenomatos d) polipul hiperplastic e) fibromul 313. Care din afecțiunile enumerate prezintă un risc major pentru cancerul de colon? a) megacolonul congenital b) colita cronică catarală c) + colita ulceroasă nespecifică cronică d) diverticuloza colonului e) polipii inflamatori 314. Toate procesele patologice enumerate prezintă risc de cancer de colon, cu excepția: a) + polipii inflamatori b) adenomul tubular c) adenomul vilos d) adenomul tubulo-vilos e) polipoza familială de colon 315. Modificările morfologice ale amigdalelor în angina flegmonoasă include următoarele, cu excepţia: a) dimensiunile mărite b) edem c) hiperemie d) + membrane de fibrină e) infiltraţia difuză cu leucocite neutrofile 316. Formele microscopice de cancer esofagian sunt următoarele, cu excepţia: a) carcinom in situ b) scuamocelular c) adenocarcinom d) + tranzitocelular e) nediferenţiat 46

317. Complicaţiile cancerului esofagian sunt următoarele, cu excepţia: a) pneumonia b) abcesul pulmonar c) empiemul pleural d) + emfizemul pulmonar e) mediastinita 318. Cauzele gastritei acute sunt următoarele, cu exceptia: a) alimente picante, alterate b) preparate medicamentoase c) + hipodinamia d) intoxicații endogene e) factori alergici 319. Modificările morfologice ale mucoasei stomacului în gastrita catarală acută sunt următoarele, cu excepţia : a) edem b) hiperemie c) eroziuni superficiale d) + depuneri de fibrină e) hemoragii punctiforme miltiple 320. Tabloul microscopic al gastritei cronice atrofice include următoarele semne, cu excepţia: a) atrofia glandelor b) scleroza mucoasei c) infiltraţie inflamatorie cronică în stromă d) metaplazia intestinală a epiteliului e) + hemoragii extinse intramurale 321. Variantele de ulcere simptomatice sunt următoarel, cu excepţia: a) ischemice b) + hipoproteinemice c) hipoxice d) toxice e) postoperatorii 322. Complicaţiile în boala ulceroasă pot fi următoarele, cu excepţia: a) ulcero-distructive b) inflamatorii c) + discirculatorii d) ulcero-cicatriceale e) malignizarea 323. Formele histologice de cancer gastric sunt următoarele, cu exceptia: a) adenocarcinom b) + tranzitocelular c) nediferenţiat d) pavimentos e) adenopavimentos 324. Formele frecvente de esofagită acută sunt următoarele, cu excepția: a) catarală 47

b) fibrinoasă c) flegmonoasă d) ulceroasă e) + interstițială 325. Metastaze hematogene ale cancerului gastric se întîlnesc în următoarele organe, cu excepția: a) ficat b) plămîni c) oase d) + testicul e) rinichi 326. Complicaţiile frecvente ale cancerului gastric sunt următoarele, cu excepţia: a) perforaţia peretelui b) hemoragii c) stenoza pilorică d) icter mecanic e) + icter hemolitic 327. Cauzele frecvente ale enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia: a) factorii infecţioşi b) intoxicaţii c) + factori psihici d) factori alimentari e) tulburări metabolice 328. Complicaţiile enteritei cronice pot fi următoarele, cu excepţia: a) anemia b) caşexia c) edeme hipoproteinemice d) + hemoragii e) osteoporoza 329. Indicaţi o formă morfologică de gastrită cronică: a) seroasă b) flegmonoasă c) + atrofică d) necrotică e) fibrinoasă 330. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice acute include următoarele modificări, cu excepţia: a) cript-abcese b) ulceraţii c) + chisturi d) pseudopolipi e) hemoragii intramurale 331. Complicaţiile generale în colita ulceroasă nespecifică sunt următoarele, cu excepţia: a) anemia b) + obezitatea c) amiloidoza d) caşexia e) leziuni distrofice în organele parenchimatoase 48

332. Localizarea frecventă a leziunilor în boala Crohn sunt următoarele, cu excepția: a) ileonul b) stomacul c) + vezica biliară d) intestinul gros e) apendicele 333. Complicaţiile apendicitei acute distructive pot fi următoarele, cu excepţia: a) peritonită b) + carcinoid apendicular c) empiemul apendicular d) pileflebită e) abcese hepatice 334. Variantele de apendicită acută sunt următoarele, cu excepţia: a) superficială b) flegmonoasă c) + fibrinoasă d) apostematoasă e) gangrenoasă 335. Tipurile histologice de cancer intestinal includ următoarele, cu excepția: a) adenocarcinomul b) cancerul nediferențiat c) + cancerul tranzitocelular d) pavimentos e) mucipar 336. Cauzele frecvente ale peritonitei difuze sunt următoarele, cu excepţia: a) perforaţia ulcerului gastric b) perforaţia intestinului în febra tifoidă c) apendicita gangrenoasă d) + meningita purulentă e) pancreatita acută 337. Noţiunea de distrofie toxică a ficatului este: a) patologie cronică a ficatului cu acumulare de lipide în hepatocite b) + patologie acută, mai rar cronică, cu necroza masivă a ficatului şi insuficienţă hepatică c) patologie inflamatorie a ficatului d) patologie virală caracterizată prin afectarea preferinţială a hepatocitelor e) patologie acuta a ficatului cauzată de intoxicaţia alcoolică 338. Consecinţa gravă posibilă a necrozei masive progresive a ficatului: a) cancer hepatic b) + ciroză postnecrotică c) sindrom hepatolienal d) hepatită e) hepatoză 339. Noţiunea de hepatoză lipidică: a) + afecțiune cronică cu acumularea excesivă a lipidelor în hepatocite b) afecţiune hepatică acută, mai rar cronică, cu necroza hepatocitelor 49

c) inflamaţia acută a parenchimului hepatic d) afecţiune acută a ficatului de origine virală e) înlocuirea parenchimului hepatic cu țesut conjunctiv 340. Indicați formele clinico-morfologice ale hepatitei cronice: a) anicterică b) + activă, persistentă c) ciclică, icterică d) necrotică e) toxică 341. Care sindrom din cele enumerate se dezvoltă în ciroza hepatică? a) insuficienţa cardiopulmonară b) insuficienţa cardiacă cronică c) sindromul nefrotic d) + hipertensiunea portală e) sindromul toxico-alergic 342. Caracteristica microscopica a hepatitei alcoolice neactive (persistente): a) distrofia proteica a hepatocitelor b) + steatoza hepatocitelor c) infiltraţia leucocitară a stromei d) distrofie glicogenică a hepatocitelor e) necroza hepatocitelor 343. Care colorație se folosește în scopul depistării sclerozei ficatului în piesele histologice? a) reacția PAS b) albastru de toluidină c) sudan III d) + picrofucsina e) reacția Pearls 344. Care semn histologic este caracteristic pentru hepatita virală? a) + corpusculii Councilman b) inflamația granulomatoasă c) fibroza pericelulară d) corpusculii Mallory e) infiltrația glicogenică a hepatocitelor 345.Care semn histologic este caracteristic pentru primul stadiu al distrofiei toxice a ficatului? a) + steatoza, necroza și descompunerea autolitică a hepatocitelor zonelor centrolobulare b) distrofia glicogenică a hepatocitelor c) distrofia hidropică a hepatocitelor d) corpusculii Mallory e) apropierea triadelor portale și a venelor centrale 346. Toate semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru glomerulonefrita subacută, (malignă, cu evoluție rapidă), cu excepția: a) proliferarea epiteliului capsulei (nefroteliului), podocitelor și macrofagelor cu formarea „semilunelor” b) necroza capilarelor glomerulare și tromboza lor c) formarea aderențelor fibroase în lumenul capsulei glomerulare d) + afectarea unui singur rinichi e) distrofia pronunțată a nefrocitelor 50

347. Pentru boala Crohn sunt caracteristice toate semnele morfologice enumerate, cu excepția: a) mucoasa intestinală are aspect mamelonat de „caldarîm” b) ulcerații profunde în formă de fantă c) granuloame epiteliodo-gigantocelulare d) + defecte superficiale ale mucoasei intestinale e) este o stare de precancer a intestinului 348. Formele morfologice frecvente de colită acută sunt următoarele, cu excepţia: a) catarală b) fibrinoasă c) + idiopatică d) flegmonoasă e) ulceroasă 349. Care semn morfologic este caracteristic pentru perioada de acutizare a ulcerului gastric cronic? a) metaplazia intestinală a epiteliului gastric b) scleroza vaselor sanguine din regiunea fundului și marginilor ulcerului c) + necroza fibrinoidă d) infiltrația limfoplasmocitară e) țesut cicatriceal în regiunea fundului ulcerului

350. Tabloul morfologic al colitei ulceroase nespecifice în forma cronică include următoarele semne, cu excepția: a) deformarea intestinului b) pseudopolipi c) + granulomatoza specifică d) cript-abcese e) ulcerații de formă neregulată 351. Definiţia hepatitei: a) afecţiune cronică a ficatului cu necroza hepatocitelor b) + afecţiune a ficatului, la baza căreia sunt modificări distrofice şi necrobiotice ale parenchimului și infiltrația inflamatorie a stromei c) afecţiune hepatică acută cauzată de intoxicaţia alcoolică d) afecţiune acută a ficatului cu necroza masivă a hepatocitelor e) afecţiune cronică cu acumularea lipidelor în hepatocite 352. Noţiunea de ciroză hepatică: a) afecţiune acută sau cronică a ficatului asociată cu intoxicaţia alcoolică b) afecţiune hepatică la baza căreia stă inflamația c) afecţiune virală cu afectarea preponderentă a ficatului şi tractului digestiv d) proces acut caracterizat prin insuficienţă hepatică progresivă e) + afecțiune cronică cu insuficienţă hepatică progresivă legată de ratatinarea cicatriceală şi restructurarea ficatului 353. Factorul etiologic principal al glomerulonefritei: a) + streptococul B-hemolitic b) bacilul Koch c) etanolul d) metanolul e) stafilococul 51

354. Pentru care formă de glomerulonefrită sunt caracteristici glomerulii "cu semilună": a) exsudativă intracapilară b) exsudativă extracapilară c) productivă intracapilară d) + productivă extracapilară e) fibroplastică 355. În care formă de glomerulonefrită se întîlnesc mai frecvent glomerulii "palmaţi" (digitiformi): a) exsudativă intracapilară b) exsudativă extracapilară c) + productivă intracapilară d) productivă extracapilară e) fibroplastică 356. Stadiile de evoluție a amiloidozei renale sunt următoarele, cu excepția: a) stadiul latent b) stadiul proteinuric c) stadiul nefrotic d) + stadiul de oligo-anurie e) stadiul uremic 357. Complicațiile amiloidozei renale pot fi următoarele, cu excepția: a) + gangrena membrelor inferioare b) hemoragie cerebrală c) pneumonia d) erizipelul e) insuficienţa renală acută sau cronică 358. Cauzele principale ale nefrozei necrotice pot fi următoarele, cu excepția: a) intoxicații b) infecții grave c) arsuri vaste și crush-syndrom d) + apendicita catarală e) hemoliza masivă a eritrocitelor 359. Tabloul macroscopic al rinichilor în nefroza necrotică include următoarele semne, în afară de: a) rinichii măriți b) stratul cortical lat, palid c) piramidele roşii-întunecate d) + suprafața nodulară e) capsula se detașează ușor 360. Tabloul microscopic al rinichilor în necroza tubulară acută include următoarele semne, cu excepția: a) distrofia hidropică a epiteliului tubilor b) necroza epiteliului tubilor c) edem interstiţial d) hemoragii mici e) + hialinoza vaselor 361. Modificările microscopice în nefrita tubulo-interstiţială acută includ următoarele, cu excepția: a) infiltraţia stromei cu limfocite 52

b) infiltraţia stromei cu plasmoblaști și plasmocite c) granuloame epitelioide d) + depozite de amiloid în glomeruli e) necroza nefrocitelor 362. Definiţia pielonefritei: a) boală infecţioasă cu afectarea glomerulilor b) afectarea imună a mezangiului c) afectarea citotoxică a nefrocitelor d) + inflamația bazinetului, calicelor și ţesutului interstiţial renal e) afectarea mucoasei bazinetului 363.Tabloul macroscopic al rinichilor în pielonefrita acută include următoarele semne, cu excepția: a) măriţi în dimensiuni b) abcese în țesutul renal c) lumenul bazinetelor și calicele dilatate d) + bazinetul umplut cu mucus e) bazinetul umplut cu urină tulbure sau puroi 364. Modificările microscopice ale rinichilor în pielonefrita acută includ următoarele semne, cu excepția: a) hiperemia mucoasei b) infiltrația leucocitară a mucoasei c) necroze ale mucoasei d) infiltrația leucocitară în stromă e) + granulomatoză nespecifică 365. Semnele microscopice în pielonefrita cronică sunt următoarele, cu excepția: a) scleroza si polipoza mucoasei bazinetelor b) metaplazia pavimentoasă a epiteliului de tranziţie bazinetal c) infiltrația limfohistiocitară a interstițiului d) aspect pseudotiroidian al țesutului renal e) + tromboza vaselor limfatice 366. Complicațiile pielonefritei acute pot fi următoarele, cu excepția: a) carbuncul renal b) pionefroză c) peri- si paranefrită d) papilonecroză e) + amiloidoza rinichilor 367. Complicațiile pielonefritei cronice pot fi următoarele, cu excepția:: a) hipertensiune arterială b) pneumonie c) insuficienţă renală cronică d) ictus cerebral hemoragic e) + icter mecanic 368. Complicațiile frecvente ale nefrolitiazei pot fi următoarele, cu excepția: a) pielonefrita b) pionefroza c) sepsis urogen d) insuficienţa renală acută e) + glomerulonefrită 53

369. Cauza polichistozei renale: a) infecţia citomegalică b) mononucleoza infecţioasă c) + tulburări ale embriogenezei d) tulburări ale fetogenezei e) mucoviscidoza 370. Ratatinarea secundară a rinichilor se dezvoltă în următoarele boli, cu excepția: a) glomerulonefrita cronică b) + carcinomul nefrocelular (hipernefroid) c) pielonefrita cronică d) amiloidoza renală e) tuberculoza renală 371. Semnele morfologice ale uremiei în insuficienţa renală cronică sunt următoarele, cu excepția: a) pielea feței pudrată cu cristale de uree și acid uric b) pneumonie fibrino-hemoragică c) pericardită fibrinoasă d) + polip colonic adenomatos e) distrofia grasă a ficatului 372. Cauza bolii Cushing: a) tulburări hipotalamice b) lipsa hormonului somatotrop c) + exces de hormon adrenocorticotrop d) exces de glucocorticoizi e) exces de mineralocorticoizi 373. Ce reprezintă boala Addison? a) boală infecţioasă b) boală cauzată de afectarea ovarelor c) + boală cauzată de afectarea bilaterală a suprarenalelor d) boală condiţionată de hipoadrenocorticism e) boală condiţionată de hiposecreţia hormonului adrenocorticotrop 374. Ce reprezintă guşa? a) inflamaţia glandei tiroide b) tumoare benignă a glandei tiroide c) tumoare malignă a glandei tiroide d) + proces hiperplastic cu mărirea patologică a glandei tiroide e) hipertrofia glandei tiroide din cauza hiperfuncţiei 375. Manifestarea morfologică a hiperparatiroidiei: a) gușa endemică b) rahitismul c) + osteodistrofia fibroasă d) nefroscleroza e) osteoza deformantă 376. Ce reprezintă diabetul zaharat? a) inflamaţia cronică a pancreasului b) boală endocrină cu afectarea hipofizei 54

c) dereglarea metabolismului lipidic d) + boală condiționată de insuficiența relativă sau absolută a insulinei e) tumoare benignă a pancreasului 377. Următoarele procese patologice se referă la afecţiunile dishormonale ale organelor genitale, cu excepția: a) hiperplazia prostatei b) hiperplazia endometrului c) endocervicoza d) polipii colului uterin e) + endometrita 378. Tabloul macroscopic al prostatei în hiperplazia nodulară include următoarele semne, cu excepția: a) mărită în dimensiuni b) densă c) + abcese d) structura nodulară pe sectiune e) fascicule fibroase 379. Complicațiile prostatopatiei dishormonale hiperplastice include următoarele semne, cu excepția: a) retenția urinei b) + atrofia peretelui vezicii urinare c) hipertrofia peretelui vezicii urinare d) pielonefrită e) cistită 380. Cauzele hiperplaziei glandulare a endometrului pot fi cele enumerate, cu excepția: a) exces de foliculină b) exces de progesteron c) exces de estrogeni d) + tumori renale e) disfuncţia ovarelor 381. Tabloul morfologic al mucoasei uterine în hiperplazia glandulară include următoarele semne, cu excepția: a) + inflamaţie purulentă b) mucoasa îngroşată c) polipoza endometrială d) glandele alungite, sinuoase e) hiperplazia stromei 382. Tabloul macroscopic al rinichilor în amiloidoză include următoarele, cu excepția: a) consistența densă b) aspect slăninos c) + aspect pestriţ d) aspect de ceară e) suprafaţa nodulară 383. Tabloul microscopic al rinichilor în amiloidoză include următoarele, cu excepția: a) depozite de amiloid în pereții vaselor sanguine și limfatice b) depozite de amiloid în glomeruli c) depozite de amiloid în tubii renali d) depozite de amilolid în stromă e) + depozite intracelulare de amiloid 55

384. Tabloul morfologic al ginecomastiei include următoarele semne, cu excepția: a) glandele mamare mărite b) focare de indurație în glandele mamare c) + granulomatoza nespecifică d) dilatarea ducturilor e) proliferarea epiteliului ducturilor 385. Afecțiunile inflamatorii ale organelor genitale constituie următoarele forme, cu excepția: a) epididimita b) orhita c) + cistita d) prostatita e) salpingita 386 Formele histologice de cancer mamar includ următoarele, cu excepția: a) cancer neinvaziv intralobular (cancer in situ lobular) b) cancer neinvaziv intraductal (cancer in situ ductal) c) cancer invaziv ductal d) + cancer "în cuirasă" e) cancer invaziv lobular 387. Metastaze limfogene de cancer mamar apar în ganglionii limfatici enumerați mai jos, cu excepția: a) axilari b) toracali anterior c) + ingvinali d) subclaviculari e) parasternali 388. Gestoza include următoarele procese patologice, cu excepția: a) edemul gravidic b) nefropatia c) + pneumopatia d) preeclampsia e) eclampsia 389. Cauzele morții în eclampsie sunt următoarele, cu excepția: a) insuficienta renală acută b) insuficienţa hepatică c) sindromul coagulării intravasculare diseminate d) + infarct miocardic e) ictus cerebral 390. Notiunea de blastopatie: a) patologia gameților b) + patologia blastocitului, apărută în momentul nidării și segmentării în primele 15 zile de la momentul fecundării pînă la apariția embrio- și trofoblastului c) patologie intrauterină d) patologie apărută de la a 16-a pînă la a 75-a zi de sarcină e) patologie ce include toate procesele patologice ale embrionului uman din momentul fecundării pînă la nașterea fătului 391. Noţiunea de embriopatie: 56

a) + patologia perioadei embrionale de la a 16-a pînă la a 75-a zi inclusiv, pe parcursul căreia se finisează organogeneza şi se formează amnionul si corionul b) patologia blastocistului în primele 15 zile din momentul fecundării c) perioada dinaintea nașterii începînd cu ziua a 196-a a vieții intrauterine d) perioada care corespunde săptămînii a 28-a de sarcină e) este patologia gameților 392. Perioadele prenatalităţii sunt următoarele, cu excepția: a) progeneza b) blastogeneza c) embriogeneza d) fetogeneza e) + gametogeneza 393. Noţiunea de traumatism de naştere: a) traumatizarea ţesuturilor fătului cu instrumente medicale adjuvante b) + traumatizarea țesuturilor și organelor fătului prin acţiunea forţei mecanice în timpul naşterii c) lezarea țesuturilor fătului de natură inflamatorie d) lezarea țesuturilor şi organelor fătului de natură tumorală e) lezarea ţesuturilor fătului din cauza unui proces tumoral la mamă 394. Peste cît timp după infectare apare şancrul dur în sifilis? a) 3 ore b) 3 zile c) 10 zile d) + 3 saptămîni e) 3 ani 395. În care perioadă de dezvoltare a sifilisului are loc afectarea organelor viscerale? a) primară b) secundară c) + terțiară d) de incubație e) preclinică 396. Care modificări morfologice sunt caracteristice pentru afectarea aortei în perioada terțiară a sifilisului? a) pete şi bandelete lipidice b) plăci fibroase c) ulcerații d) + aspect de piele de șagrin e) + mezaortită 397. Cum se numește ficatul în sifilisul congenital: a) muscad b) mare galben c) + de cremene d) micronodular e) macronodular 398. Care semne nu sunt caracteristice pentru sepsis: a) afecţiune polietiologică b) nu e boală contagioasă c) tabloul clinic este identic indiferent de agentul patogen 57

d) + evoluţie cu caracter ciclic e) nu se formează imunitate 399. Care agent patogen nu poate cauza direct sepsisul? a) stafilococii b) streptococii c) bacilul piocianic d) + virusurile e) micobacteria tuberculozei 400. Care formă de sepsis nu se întîlnește la adulţi? a) chirurgical b) ginecologic c) odontogen d) + ombilical e) criptogenic 401. Care din distrofiile enumerate fac parte din disproteinozele parenchimatoase? a) steatoza; b) intumescenţa mucoidă; c) +distrofia hialină celulară; d) +distrofia hidropică; e) +distrofia granulară. 402.Mecanismele morfogenetice ale distrofiilor: a) +decompoziţia; b) fagocitoza; c) +infiltraţia; d) degranulaţia; e) exocitoza. 403.Modificările macroscopice ale organelor, caracteristice pentru distrofia granulară? a) +dimensiunile mărite; b) dimensiunile micşorate; c) +consistenţa flască a organului; d) +aspect tulbure pe secţiune; e) densificarea organului. 404.Care din semnele enumerate caracterizează intumescenţa fibrinoidă? a) +creşterea considerabilă a permeabilităţii vasculare; b) este un proces reversibil; c) +distrucţia fibrelor colagenice; d) colorație metacromatică cu albastru de toluidină; e) +formarea fibrinoidului. 405.În consecinţa căror procese patologice se dezvoltă hialinoza? a) intumescenţa mucoidă; b) +infiltraţia plasmatică; c) steatoza; d) +intumescenţa fibrinoidă; e) +inflamaţia cronică; 58

406.Care din semnele enumerate caracterizează lipomatoza inimii? a) cardiomiocitele sunt hipertrofiate; b) în cardiomiocite se acumulează picături lipidice; c) +stroma miocardului este infiltrată cu ţesut celuloadipos; d) +sub endocard se observă striaţii alb-gălbui; e) +acumulare de ţesut celuloadipos sub epicard. 407.Care din semnele enumerate caracterizează hemosideroza generalizată? a) hemoliza extravasculară a eritrocitelor; b) +se dezvoltă după transfuzii de sânge incompatibil; c) apare după o traumă a ţesuturilor moi; d) +organele hematopoietice au o nuanţă ruginie; e) +hemoliza intravasculară a eritrocitelor. 408.Care din semnele enumerate caracterizează hemosideroza locală? a) +se observă în staza venoasă cronică în plămâni; b) hemoliza intravasculară a eritrocitelor; c) +hemoliza extravasculară a eritrocitelor; d) +se observă în hemoragii subcutanate; e) intoxicaţii cu toxine hemolitice. 409.Indicaţi variantele de icter: a) septic; b) +subhepatic; c) +parenchimatos; d) mineral; e) +hemolitic. 410.Numiţi pigmenţii tirozinogeni: a) hematina; b) porfirina; c) +melanina; d) hemomelanina; e) +adrenocromul. 411.Care din factorii cauzali enumeraţi pot cauza acumularea lipofuscinei în organe? a) hiperemia arterială; b) +boli caşectizante; c) +procese atrofice; d) +îmbătrânirea organismului; e) hemoragii perivasculare. 412. Care din semnele enumerate caracterizează guta (podagra)? a) creşterea nivelului de uree în sânge; b) depozitarea în articulaţii a sărurilor de calciu; c) +depozitarea în articulaţii a sărurilor acdului uric; d) +hiperuricemia; 59

e) +formarea nodulilor în regiunea articulaţiilor. 413.Ce schimbări în organe şi tesuturi precedă calcinoza distrofică? a) intumescenţa mucoidă; b) +necroza; c) +hialinoza; d) +distrofia severă; e) hemosideroza. 414.Care din afecţiunile enumerate mai jos se pot complica cu amiloidoză secundară? a) +abces pulmonar cronic; b) hepatita acută; c) tonzilita acută; d) +mielomul multiplu; e) +artrita reumatoidă. 415.În care elemente structurale ale rinichiului se depozitează cu predominanţă amiloidul? a) +în pereţii vaselor; b) în citoplasma nefrocitelor tubilor renali contorți; c) în nucleele podocitelor; d) +în stroma fibroconjunctivă; e) +sub membrana bazală a tubilor renali. 416.Indicaţi care din leziunile enumerate sunt caracteristice pentru splina sago? a) +depozite focale de amiloid în foliculii limfoizi; b) depozite difuze de amiloid; c) depozite de amiloid de-a lungul fibrelor reticulare; d) +aspect pestriţ al splinei pe secţiune; e) +splina mărită în dimensiuni. 417.Indicaţi care din leziunile enumerate sunt caracteristice pentru splina slăninoasă? a) depozite focale de amiloid în foliculii limfoizi; b) +depozite difuze de amiloid; c) +depozite de amiloid de-a lungul fibrelor reticulare; d) aspect pestriţ al splinei pe secţiune; e) +splina mărită în dimensiuni. 418.Care modificări macroscopice ale organelor se observă în amiloidoză: a) dimensiunile micşorate; b) +dimensiunile mărite; c) +consistenţa densă; d) consistenţa flască; e) +aspect de ceară sau slăninos. 419.În care din afecţiunile enumerate se poate dezvolta amiloidoza AA? a) +tuberculoza secundară; b) discrazia plasmocitară; 60

c) +boala Crohn; d) apendicita acută; e) +osteomielita cronică. 420.Care din organele enumerate se afectează mai frecvent în amiloidoza secundară? a) inima; b) pancreasul; c) +ficatul; d) +splina; e) +rinichii. 421.Care din organele enumerate se afectează mai frecvent în amiloidoza secundară senilă? a) +creierul; b) +pancreasul; c) ficatul; d) +arterele; e) rinichii. 422.Care din coloranţii enumeraţi se folosesc pentru identificarea glucidelor? a) +albastru de toluidină; b) acidul osmic; c) +carmina; d) +reacţia PAS; e) Sudan III. 423.Care din procesele distrofice enumerate fac parte din distrofiile mezenchimale? a) hialinoza intracelulară a hepatocitelor în hepatita virală; b) +hialinoza cicatricelor keloidiene; c) distrofia lipidică a hepatocitelor în hepatita alcoolică; d) +infiltraţia miocardului cu ţesut adipos în obezitate; e) +focare de fibrinoid în valvulele cardiace în reumatism. 424.Care modificări morfologice caracterizează distrofia hidropică a miocardului? a) dungi gălbui sub endocardul mușchilor papilari; b) +prezenţa în sarcoplasmă a unor vacuole, umplute cu lichid citoplasmatic; c) prezenţa în sarcoplasmă a unor picături, care se colorează cu Sudan III; d) aspectul tigrat al miocardului pe secțiune; e) +dilatarea cisternelor reticulului endoplasmatic. 425.Care modificări morfologice caracterizează distrofia grasă a miocardului? a) +dungi gălbui sub endocard; b) prezenţa în sarcoplasmă a unor granule proteice fine; c) +prezenţa în sarcoplasmă a unor picături, care se colorează cu Sudan III; d) pe secțiune miocardul are aspect opac; e) dispoziția periferică a cromatinei nucleare. 426.Care din semnele enumerate caracterizează lipomatoza miocardului? 61

a) b) c) d) e)

vacuole lipidice în citoplasma cardiomiocitelor; +se observă cel mai frecvent în obezitate; +aglomerări de adipocite între fibrele miocardice; +depozite de grăsimi sub epicard; aspect vărgat al miocardului pe secţiune.

427.Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru intumescenţa mucoidă? a) +este un proces reversibil; b) are loc distrucţia fibrelor colagene; c) este un proces ireversibil; d) +structura fasciculară a fibrelor colagene se păstrează; e) +se depistează la coloraţie cu albastru de toluidină. 428.Care din factorii etiologici enumeraţi pot cauza obezitatea de tip alimentar? a) +hiperfagia; b) hipotiroidism; c) climaxul; d) +alimentaţie hipercalorică; e) +stilul sedentar de viaţă. 429.Care din pigmenţii hemoglobinogeni enumeraţi se formează în organism în condiţii fiziologice? a) hematoidina; b) +hemosiderina; c) porfirina; d) +feritina; e) +bilirubina. 430. Care din pigmenţii hemoglobinogeni enumeraţi se formează în organism în condiţii patologice? a) +hematinele; b) hemosiderina; c) +porfirina; d) feritina; e) bilirubina. 431.Care din semnele enumerate caracterizează hemosiderina? a) are culoare galbenă; b) +se formează intracelular; c) +se formează peste 24-48 ore după hemoragie; d) se formează peste 5-10 zile după hemoragie; e) +se formează în prezenţa oxigenuilui. 432. Care din semnele enumerate caracterizează hematoidina? a) +are culoare galbenă; b) are culoare brună; c) se formează peste 24-48 ore după hemoragie; d) +se formează peste 5-10 zile după hemoragie; e) +se acumulează extracelular. 433. În care organe (ţesuturi) se acumulează lipofuscina? 62

a) b) c) d) e)

corpul galben ovarian; +miocardul în valvulopatii decompensate; suprarenalele; +ficatul şi alte organe în perioada senilă; +ficatul în boli caşectizante.

434. În care din afecţiunile enumerate are loc calcinoza distrofică? a) fracturi multiple ale oaselor; b) +tuberculoza pulmonară; c) +ateroscleroza arterelor; d) adenom de glandă paratiroidă; e) metastaze de cancer în oase. 435. Care din afecţiunile enumerate pot provoca icter mecanic? a) stenoza ductului cistic; b) +obturarea ductului coledoc prin calculi; c) +cancer de papilă duodenală; d) +metastaze de cancer în limfoganglionii subhepatici; e) calculi în ductul cistic. 436. Care din factorii etiologici enumeraţi pot cauza necroza indirectă? a) acţiunea unor acizi sau baze; b) +embolia arterei; c) +compresia arterei de o tumoare; d) +leziuni ale nervilor periferici; e) radiaţia ultravioletă. 437. Care din variantele enumerate ale necrozei se referă la necroza directă? a) neurogenă; b) +traumatică; c) +toxică; d) vasculară; e) +alergică. 438. Care din modificările enumerate ale nucleului celular sunt caracteristice pentru necroză? a) +cariopicnoza; b) hipertrofia; c) +cariorexa; d) poliploidia; e) cariokineza. 439. Indicaţi modificările microscopice ale citoplasmei celulelor în necroză? a) +coagularea; b) cariorexa; c) +plasmorexa; d) +plazmoliza; e) cariopicnoza. 63

440. Semnele caracteristice ale gangrenei uscate? a) +consistenţa densă a ţesuturilor mortificate; b) +deshidratarea ţesuturilor; c) consistenţa flască a ţesuturilor; d) culoarea albicioasă a ţesuturilor; e) +culoarea neagră a ţesuturilor. 441. În care din procesele patologice enumerate mai jos are loc calcinoza metastatică? a) ateroscleroza aortei; b) calcinoza țesutului cicatriceal; c) +calcinoza miocardului în hiperparatiroidism; d) calcinoza focarelor de necroză cazeoasă; e) calcinoza trombului. 442. Care consecinţe ale necrozei uscate se întâlnesc mai frecvent? a) +organizarea; b) +încapsularea; c) autoamputarea; d) +calcificarea; e) formarea unei cavităţi chistice. 443. În care din organele enumerate se poate dezvolta infarctul? a) uterul; b) +creierul; c) +rinichii; d) apendicele vermicular; e) pancreasul. 444. În care afecţiuni se întâlneşte mai frecvent necroza cazeoasă? a) pneumonia lobară; b) ulcerul gastric; c) +limfogranulomatoza; d) +tuberculoza; e) apendicita. 445. Care din semnele enumerate mai jos caracterizează moartea clinică? a) +dispariţia pulsului; b) lividităţile cadaverice; c) rigiditatea cadaverică; d) procesele de putrefacţie; e) +oprirea respiraţiei. 446. Care din semnele enumerate caracterizează apoptoza? a) +absenţa reacţiei inflamatorii; b) +organitele citoplasmatice intacte; c) distrucţia organitelor citoplasmatice şi a membranei celulare; d) dispariţia nucleului celular; 64

e) +fagocitoza fragmentelor celulare de către celulele adiacente. 447. În care organe şi ţesuturi se întâlneşte mai frecvent necroza de colicvaţie? a) membrele; b) +măduva spinării; c) splina; d) +creierul; e) ficatul. 448. Indicaţi pentru care afecţiuni este caracteristică necroza cazeoasă? a) +lepra: b) +tuberculoza; c) reumatismul; d) hipertensiunea arterială; e) +limfomul Hodgkin. 449. Indicaţi pentru care afecţiuni este caracteristică necroza fibrinoidă? a) lepra: b) tuberculoza; c) +reumatismul; d) +hipertensiunea arterială; e) sifilisul. 450. În care din organele enumerate se poate dezvolta gangrena? a) miocardul; b) +plămînii; c) +intestinul; d) +vezica biliară; e) rinichii. 451. Care criterii din cele enumerate mai jos caracterizează moartea biologică? a) oprirea contracţiilor inimii; b) +opacitatea corneei; c) +înţepenirea muşchilor scheletali; d) +pete violet-închise în regiunile dorsale ale corpului; e) oprirea mişcărilor respiratorii. 452. Care din afecţiunile enumerate pot cauza hiperemie venoasă generalizată? a) tromboza venei porta; b) +valvulopatii cardiace decompensate; c) +tulburări de ritm şi de conducere cardiacă; d) tromboza venelor hepatice; e) +infarctul miocardic. 453. Care din leziunile morfologice enumerate mai jos sunt caracteristice pentru hiperemia venoasă cronică a organelor? a) +dimensiunile mărite; 65

b) c) d) e)

capsula ratatinată, zbîrcită; culoarea roşie-aprinsă; +consistenţa densă; +culoarea roşie-violacee (cianotică).

454. Care din leziunile morfologice enumerate mai jos se observă în hiperemia de stază a ficatului (în ficatul muscad)? a) hiperemia ramificaţiilor venei porta; b) +hiperemia venelor centrolobulare; c) hiperemia porţiunilor periferice ale capilarelor sinusoidale; d) +atrofia hepatocitelor centrolobulare; e) atrofia hepatocitelor zonelor periferice ale lobulilor. 455. Care din leziunile morfologice enumerate mai jos se observă în hiperemia de stază cronică a plămînilor? a) +hemosideroza difuză a ţesutului pulmonar; b) +pneumoscleroza difuză, mai pronunţată în zonele postero-inferioare; c) pleurita fibrinoasă; d) emfizem pulmonar; e) +scleroza vaselor sanguine pulmonare. 456. Care din procesele patologice enumerate se dezvoltă în urma stazei în sistemul venei cave inferioare? a) +ficat muscad; b) induraţia brună a plămînilor; c) +edeme în membrele inferioare; d) +ascită; e) edem pulmonar. 457. Care din modificările macroscopice enumerate mai jos se observă în ischemia organelor? a) dimensiunile mărite; b) +culoarea palidă; c) consistenţa densă; d) temperatura locală crescută; e) +capsula ratatinată, zbîrcită. 458. Variantele de ischemie în dependenţă de mecanismul dezvoltării: a) +prin compresiune; b) +în urma redistribuirii sângelui; c) +angiospastică; d) colaterală; e) vicariană. 459. Consecinţele ischemiei: a) +scleroză; b) +distrofie; c) +necroză; d) inflamaţie; e) hemosideroză. 66

460. Care din factorii etiologici enumeraţi pot duce la dezvoltarea infarctului? a) hiperemia arterială; b) +staza venoasă; c) limfostaza; d) +spasmul arterei; e) +embolia arterei. 461. Variantele morfologice de infarct: a) cazeos; b) +ischemic; c) +hemoragic; d) +ischemic cu lizereu hemoragic; e) cronic. 462. Care din variantele enumerate de hiperemie se referă la hiperemia postanemică? a) hiperemia pielii la aplicarea ventuzelor; b) hiperemia la ieşirea din cheson; c) +hiperemia ţesuturilor la scoaterea bruscă a garoului; d) hiperemia la aviatori în caz de ascensiune rapidă; e) +hiperemia cavităţii abdominale la evacuarea lichidului ascitic în ciroza hepatică. 463. Care din afecţiunile enumerate pot cauza hiperemia venoasă locală? a) valvulopatii cardiace decompensate; b) +tromboza venei porte; c) +tromboza venei femurale; d) endocardita infecţioasă; e) vicii cardiace congenitale. 464. Care din procesele patologice enumerate mai jos sunt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stîngă? a) ficat muscad; b) +induraţia brună a plămînilor; c) hidropizia cavităţilor seroase; d) edeme subcutanate în membrele inferioare; e) +edem pulmonar. 465. Care din procesele patologice enumerate mai jos sunt caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreaptă? a) +ficat muscad; b) induraţia brună a plămînilor; c) +induraţia de stază a splinei; d) +edeme subcutanate în membrele inferioare; e) edem pulmonar. 466. Care din factorii etiologici enumeraţi mai jos pot cauza induraţia brună a plămînilor? a) +stenoza mitrală; b) +insuficienţa valvulei mitrale; c) insuficienţa valvulei tricuspidale; 67

d) +tromboza venelor pulmonare; e) stenoza arterei pulmonare. 467. Care din factorii etiologici enumeraţi mai jos pot cauza ficatul muscad? a) stenoza aortei; b) insuficienţa valvulei mitrale; c) +insuficienţa valvulei tricuspidale; d) +tromboza venelor hepatice; e) +stenoza arterei pulmonare. 468. Exemple de hemoragie externă: a) +hemoptoe; b) peteșii; c) hemoperitoneum; d) +melena; e) hemotorax. 469. Care din procesele patologice enumerate se dezvoltă în caz de stază în sistemul venei porta?; a) ficat muscad; b) +ascită; c) +induraţia de stază a splinei; d) +entero-colonopatie congestivă; e) indurația de stază a rinichilor. 470. În care din procesele patologice enumerate se poate dezvolta induraţia de stază a splinei? a) tromboza venelor hepatice; b) +stază în sistemul venei cave inferioare; c) +tromboza venei lienale; d) tromboza arterelor mezenteriale; e) tromboza venelor mezenteriale. 471. În care din procesele patologice enumerate se poate dezvolta induraţia de stază a rinichilor? a) +tromboza venei renale; b) +stază în sistemul venei cave inferioare; c) tromboza venelor pulmonare; d) tromboza arterelor mezenteriale; e) tromboza venelor hepatice. 472. În care din organele enumerate se observă mai frecvent infarct ischemic? a) +splina; b) +rinichii; c) intestinul; d) plămînii; e) +creierul. 473. În care din organele enumerate se observă mai frecvent infarct hemoragic? a) splina; 68

b) c) d) e)

rinichii; miocardul; +plămînii; +intestinul.

474. În care din organele enumerate se observă mai frecvent infarct ischemic cu lizereu hemoragic? a) splina; b) +rinichii; c) +miocardul; d) plămînii; e) creierul. 475. În care din organele enumerate se observă mai frecvent infarct de formă triunghiulară? a) miocardul; b) intestinul; c) +plămînii; d) +rinichii; e) +splina. 476. În care din organele enumerate se observă mai frecvent infarct de formă neregulată? a) +miocardul; b) +intestinul; c) plămînii; d) rinichii; e) +creierul. 477. Care din factorii patogenetici enumeraţi determină apariţia infarctului alb? a) +tipul magistral de vascularizare a organului; b) staza venoasă; c) vascularizarea dublă a organului; d) +insuficienţa colateralelor; e) tipul difuz de vascularizare a organului cu circulaţie anastomotică bogată. 478. Care din factorii patogenetici enumeraţi determină apariţia infarctului roşu? a) tipul magistral de vascularizare a organului; b) +staza venoasă; c) +vascularizarea dublă a organului; d) insuficienţa colateralelor; e) +tipul difuz de vascularizare a organului cu circulaţie anastomotică bogată. 479. În care din organele enumerate infarctul are aspect de necroză de coagulare? a) +miocardul; b) intestinul; c) creierul; d) +rinichii; e) +splina. 69

480. În care din organele enumerate infarctul are aspect de necroză de colicvaţie? a) miocardul; b) +intestinul; c) +creierul; d) rinichii; e) splina. 481. Care din procesele patologice enumerate mai jos pot cauza hemoragie per rhexin? a) +aneurism arterial; b) acţiune enzimatică asupra peretelui vascular; c) creşterea permeabilităţii peretelui vascular; d) +infarct miocardic transmural; e) hipotensiunea arterială. 482. Care din afecţiunile enumerate se pot complica cu hemoragie per diabrosin? a) hipertensiunea arterială; b) +eroziunile gastrice; c) +sarcina tubară; d) +abcesul pulmonar; e) avitaminoza C. 483. Care din semnele enumerate nu sunt caracteristice pentru trombi? a) +suprafaţa netedă; b) este friabil; c) aderenţa la peretele vascular; d) +consistenţa elastică; e) liniile Zahn. 484. În vasele căror organe din cele enumerate mai jos poate fi tromboembolia paradoxală, dacă locul de plecare a embolilor sunt venele superficiale ale membrelor inferioare? a) +creierului; b) +rinichilor; c) ramurilor mici ale arterei pulmonare; d) trunchiului comun al arterei pulmonare; e) +splinei. 485. Care din emboliile enumerate duc la apariţia metastazelor? a) embolia aeriană; b) tromboembolia; c) embolia lipidică; d) +embolia celulară; e) +embolia microbiană. 486. În urma căror procese patologice se poate dezvolta chilotoraxul? a) tromboza venei porta; b) tromboembolia arterei pulmonare; c) +tumori mediastinale; 70

d) tromboza venelor pulmonare; e) +lezarea ductului toracic. 487. Care din semnele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru tromb? a) suprafaţa netedă, lucioasă; b) +consistenţa densă; c) +suprafaţa neregulată, gofrată; d) +aderă strâns la peretele vasului; e) se scoate uşor din lumenul vasului. 488. Care din semnele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru cheagul cadaveric? a) +suprafaţa netedă, lucioasă; b) este fărâmicios, se rupe uşor; c) +are o consistenţă elastică; d) aderă strâns la peretele vasului; e) +se găseşte liber în lumenul vasului. 489. Care din factorii, care favorizează formarea trombilor, sunt factori generali? a) +creșterea numărului de trombocite în sînge; b) +creşterea viscozităţii sângelui; c) inflamația intimei vasului; d) circulaţia turbulentă a sângelui; e) +obezitatea. 490. Care din consecinţele enumerate ale trombilor se consideră favorabile? a) autoliza septică (purulentă); b) detaşarea trombului şi formarea tromboembolilor; c) +organizarea; d) +recanalizarea; e) +autoliza aseptică. 491. Care din consecinţele enumerate ale trombilor se consideră nefavorabile? a) vascularizarea; b) +detaşarea trombului şi formarea tromboembolilor; c) calcificarea; d) recanalizarea; e) +autoliza septică. 492. În care din vasele enumerate mai jos poate avea loc tromboembolia directă, dacă localizarea iniţială a trombului va fi pe valvulele aortice? a) venele pulmonare; b) +arterele creierului; c) artera pulmonară; d) +arterele mezenteriale; e) +arterele membrelor inferioare. 493. În care din vasele enumerate mai jos poate avea loc tromboembolia directă, dacă localizarea iniţială a trombului va fi în atriul stîng al inimii? a) venele pulmonare; 71

+arterele renale; c) artera pulmonară; d) +arterele cerebrale; e) +arterele membrelor superioare. b)

494. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează embolia aeriană? a) +sîngele are aspect spumos; b) +se produce în pneumotorax; c) se observă în caz de ridicare bruscă de la adâncime mare la suprafaţă; d) se întîlnește în ateroscleroză; e) +pentru diagnostic este necesar de a străpunge inima dreaptă sub apă, iniţial umplînd pericardul cu apă. 495. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează embolia gazoasă? a) se întîlneşte în atonia uterului după naştere; b) se produce în plăgi cervicale; c) +se complică frecvent cu focare de necroză ischemică în creier şi măduva spinării; d) se manifestă prin dilatarea cavităţilor inimii drepte; e) +poate fi la aviatori în caz de ascensiune sau aterizare rapidă. 496. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează embolia grasă? a) +se observă în fracturi multiple ale oaselor; b) +se observă în traumele ţesutului adipos subcutanat la obezi; c) are loc în tumori maligne; d) se întîlneşte în septicemie; e) +pentru diagnostic se foloseşte coloraţia cu Sudan 3. 497. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează embolia celulară (tisulară)? a) +se observă în endocardita infecţioasă ulceroasă; b) se observă în traume ale regiunii cervicale; c) +are loc în tumori maligne; d) se întîlneşte în cazurile de bacteriemie; e) +duce la apariţia metastazelor. 498. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează embolia microbiană? a) embolia cu lichid amniotic la lăuze; b) se observă în traumele ţesutului adipos subcutanat la obezi; c) +are loc în liza purulentă a trombilor; d) +se întîlneşte în septicopiemie; e) +se observă în endocardita infecţioasă ulceroasă. 499. Care proprietăţi sunt caracteristice pentru trombul parietal din aortă? a) +suprafaţa neregulată (gofrată); b) +poate duce la gangrena membrelor inferioare; c) dezvoltă în insuficienţa cardiacă cronică; d) +se dezvoltă în ateroscleroză; e) poate duce la moarte subită. 72

500. Care proprietăţi sunt caracteristice pentru trombul din venele membrelor inferioare? a) +poate cauza infarct pulmonar; b) după structură mai frecvent este tromb alb; c) +se dezvoltă în insuficienţa cardiacă cronică; d) se dezvoltă în ateroscleroză; e) +poate duce la moarte subită. 501. În care din afecţiunile enumerate mai jos se dezvoltă şocul hipovolemic? a) +ruptura anevrismului aortei; b) infecţii grave; c) +hemoragii masive; d) fracturi osoase multiple; e) +vome repetate şi diaree. 502. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează anasarca? a) se observă în obstrucţia căilor limfatice cu celule canceroase; b) +este însoţită de hidrotorax, ascită, hidropericard; c) este cauzată de staza limfatică cronică; d) +se observă în insuficienţa cardiacă cronică; e) +edem generalizat cu tumefierea pronunţată a ţesutului subcutanat. 503. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează elefantiazis-ul? a) +se observă în obstrucţia căilor limfatice cu celule canceroase; b) este însoţit de hidrotorax, ascită, hidropericard; c) +este cauzat de staza limfatică cronică; d) se observă în insuficienţa cardiacă cronică; e) +este una din consecinţele extirpării limfoganglionilor regionali în diferite forme de cancer. 504. Tromboza căror vase din cele enumerate mai jos se poate complica cu tromboembolia arterei pulmonare: a) vena porta; b) +vena cavă inferioară; c) venele pulmonare; d) +venele bazinului mic; e) vena lienală. 505. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează trombul roşu? a) +conține fibrină; b) se formează mai frecvent în artere; c) +se formează mai frecvent în vene; d) leucocite; e) +eritrocite. 506. Care din elementele enumerate mai jos caracterizează trombul alb? a) +trombocite; b) +se formează mai frecvent în artere; c) se formează mai frecvent în vene; d) +leucocite; e) eritrocite. 73

507. Care din elementele enumerate caracterizează trombul mixt? a) +conține eritrocite şi leucocite; b) +se observă frecvent în anevrismele cardiace; c) +are structură stratificată; d) rar conţine fibrină; e) se formează în vasele sistemului microcirculator; 508. Care din elementele enumerate caracterizează trombul hialin? a) +are structură omogenă; b) se observă frecvent în anevrismele cardiace; c) leucocite; d) +rar conţine fibrină; e) +se formează în vasele sistemului microcirculator. 509. Care sunt manifestările procesului regenerativ în infarctul miocardic? a) restituția; b) +substituția; c) hiperplazia cardiomiocitelor; d) +hipertrofia cardiomiocitelor; e) +organizarea focarului de necroză. 510. Care sunt semnele clinice ale inflamaţiei? a) paliditate; b) +creşterea temperaturii locale; c) cianoză; d) +tumefiere; e) +roşeaţă. 511. Fazele inflamaţiei: a) +proliferarea; b) fagocitoza; c) tromboza; d) +exsudarea; e) +alterarea. 512. Manifestările morfologice ale alteraţiei: a) +necroza; b) metaplazia; c) displazia; d) +distrofia; e) atrofia. 513. Care din procesele enumerate se observă în faza exsudativă a inflamaţiei: a) alteraţia; b) +modificări circulatorii; c) proliferaţia; 74

d) +emigraţia celulelor sanguine; e) +fagocitoza. 514. Care din celulele enumerate exercită funcţia de fagocitoză: a) limfocitele T; b) +macrofagele; c) limfocitele B; d) +leucocitele neutrofile; e) plasmocitele. 515. Variantele inflamaţiei fibrinoase: a) fibrinoidă; b) +difteroidă; c) catarală; d) +crupoasă; e) mixtă. 516. Variantele inflamaţiei purulente: a) chist; b) granulom; c) papilom; d) +abces; e) +flegmon. 517. Complicaţiile inflamaţiei purulente: a) polipoza; b) +sepsis; c) papilomatoza; d) +amiloidoza; e) metaplazia. 518. Care pot fi cauzele emboliei paradoxale? a) circulația colaterală bogată; b) +defect al septului interatrial; c) stenoza arterei pulmonare; d) +defect al septului interventricular; e) coarctația aortei. 519. Variantele exsudatului în inflamaţia catarală: a) +mucos; b) fibrinos; c) putrid; d) +purulent; e) +seros. 520. Care afirmaţie referitoare la plasmocite este corectă? a) +derivă din limfocitele B; b) se pot transforma în macrofage; 75

c) reticululul endoplasmatic este slab pronunţat; d) +se acumulează în zonele de reacţie inflamatorie hiperergică; e) se pot transforma în celule gigante polinucleate. 521. Variantele inflamaţiei proliferative: a) +granulomatoasă; b) granulară; c) +interstiţială; d) +cu formarea polipilor; e) cu formarea chisturilor. 522. Semnele caracteristice ale inflamaţiei cronice: a) +evoluţie prelungită în timp; b) +infiltraţie mononucleară a ţesutului; c) +leziuni sclerotice în focarul inflamator; d) infiltrația leucocitară; e) predominanţa reacţiei exsudative. 523. În care din afecţiunile enumerate are loc inflamaţia productivă? a) +tifosul exantematic; b) +reumatismul; c) apendicita acută; d) salpingita purulentă; e) bronşita acută. 524. Clasificarea granuloamelor după etiologie: a) +infecţioase; b) cicatrizante; c) primare; d) +neinfecţioase; e) gigantocelulare. 525. Fazele morfogenetice ale granulomului: a) acumularea neutrofilelor; b) +acumularea fagocitelor monocitare tinere; c) +formarea granulomului macrofagal; d) +formarea granulomului epitelioidocelular; e) acumularea plasmocitelor. 526. Varietăţile de granuloame în inflamaţia productivă după componenţa celulară: a) +macrofagal; b) florid; c) involutiv; d) cicatrizant; e) +gigantocelular.

76

527. Care din semnele enumerate caracterizează inflamaţia specifică? a) evoluţie acută; b) formarea exsudatului; c) +formarea granuloamelor; d) +evoluţie cronică ondulantă; e) +prezenţa unui agent infecţios specific. 528. Care din celulele enumerate se întîlnesc în granulomul tuberculos? a) +celule epitelioide; b) +limfocite; c) mastocite; d) celule gigante de corpi străini; e) +celule Langhans. 529. Semnele microscopice caracteristice pentru goma sifilitică: a) +necroza; b) +limfocite; c) celule gigante Mikulicz; d) neutrofile; e) +plasmocite. 530. Localizarea polipilor în inflamaţia proliferativă: a) +stomac; b) ficat; c) +colul uterin; d) endocard; e) +bronhii. 531.Care din procesele patologice enumerate se referă la inflamaţia exsudativă? a) polipi gastrici; b) +abces renal; c) pneumonia interstiţială; d) +crup difteric; e) +cord vilos. 532. Care din procesele patologice enumerate se referă la inflamaţia productivă? a) +polipi colonici; b) apendicita flegmonoasă; c) +miocardita granulomatoasă; d) pleurezia fibrinoasă; e) empiem apendicular. 533. Care din semnele enumerate mai jos caracterizează inflamaţia acută? a) predominarea reacţiei tisulare productive; b) +eliminarea rapidă a agentului patogen şi reparaţia ţesuturilor alterate; c) +reacţie exsudativă intensă; d) predominarea tendinţei spre scleroză; 77

e) +infiltraţia leucocitară difuză sau focală a ţesuturilor. 534. Care din semnele enumerate mai jos caracterizează inflamaţia cronică? a) +predominarea tendinţei spre scleroză; b) eliminarea rapidă a agentului patogen şi reparaţia ţesuturilor alterate; c) reacţie exsudativă intensă; d) +infiltrat inflamator celular; e) infiltraţia leucocitară difuză sau focală. 535. Care din celulele enumerate fac parte din seria monocitară? a) +celulele epitelioide; b) plasmocitele; c) +celulele gigante polinucleate; d) celulele natural killer; e) +macrofagele circulante. 536. Care din celulele enumerate fac parte din seria limfocitară? a) celulele epitelioide; b) +plasmocitele; c) +celulele citotoxice; d) +celulele natural killer; e) macrofagele tisulare. 537. Care din semnele enumerate manifestă exacerbarea procesului tuberculos? a) deshidratarea focarului de necroză; b) petrificarea focarului de necroză; c) +necroza totală a granulomului; d) încapsularea focarului de necroză; e) +reacţia exsudativă perifocală. 538. Care din semnele enumerate manifestă vindecarea procesului tuberculos? a) +deshidratarea focarului de necroză; b) +petrificarea focarului de necroză; c) necroza totală a granulomului; d) +încapsularea focarului de necroză; e) reacţia exsudativă perifocală. 539. Care din semnele morfologice enumerate caracterizează granulomul tuberculos? a) +predominarea celulelor epitelioide; b) +absenţa vaselor în centrul granulomului; c) persistenţa vaselor în centrul granulomului şi inflamaţia lor (endovasculită); d) predominarea limfocitelor şi plasmocitelor e) +necroza uscată, cazeoasă. 540. Care din semnele morfologice enumerate caracterizează goma sifilitică? a) predominarea celulelor epitelioide; b) absenţa vaselor în centrul granulomului; 78

c) +persistenţa vaselor în centrul granulomului şi inflamaţia lor (endovasculită); d) +predominarea limfocitelor şi plasmocitelor e) +necroza. 541. Care din semnele enumerate se referă la transsudat? a) +este lichid de edem; b) conţine numeroase elemente figurate ale sângelui; c) conţine un număr redus de celule; d) este un lichid tulbure; e) +conţine mai puţin de 2% de proteine. 542. Care din semnele enumerate se referă la exsudat? a) +este lichid inflamator; b) +conţine numeroase elemente figurate ale sângelui; c) +conţine mai mult de 2% de proteine; d) este un lichid transparent; e) conţine mai puţin de 2% de proteine. 543. Care din leziunile morfologice enumerate se asociază cu faza de alterație a procesului inflamator: a) +modificări distrofice ale ţesuturilor; b) hiperemia vaselor; c) fagocitoza; d) +necroza fibrinoidă; e) emigrarea leucocitelor. 544. Care din leziunile morfologice enumerate se asociază cu faza de exsudaţie a procesului inflamator: a) modificări distrofice ale ţesuturilor; b) +fagocitoza; c) +diapedeza eritrocitelor; d) necroza fibrinoidă; e) +emigrarea leucocitelor. 545. Care din leziunile morfologice enumerate se asociază cu faza de proliferaţie a procesului inflamator? a) +apariţia celulelor gigante polinucleate; b) creşterea permeabilităţii vasculare; c) exsudarea plasmei în ţesuturi; d) +multiplicarea celulelor mezenchimale; e) leucodiapedeza. 546. Cu care din modificările morfologice enumerate se asociază durerea (dolor) în focarul inflamator? a) dilatarea şi hiperemia vaselor sanguine; b) edemul inflamator; c) ieşirea lichidului plasmatic din lumenul vaselor în ţesuturi; d) +excitarea terminaţiunilor nervoase prin acţiunea unor mediatori chimici; e) +compresiunea terminaţiunilor nervoase de către exsudatul inflamator. 547. Care din criteriile enumerate caracterizează inflamaţia exsudativă? 79

a) b) c) d) e)

+în majoritatea cazurilor are loc restabilirea completă a ţesuturilor afectate; duce frecvent la scleroza organelor afectate; +substratul morfologic este lichidul inflamator; substratul morfologic este infiltratul inflamator celular; +mai frecvent are evoluţie acută.

548. Care din criteriile enumerate caracterizează inflamaţia productivă? a) +de obicei are evoluţie cronică; b) +duce frecvent la scleroza organelor afectate; c) substratul morfologic este lichidul inflamator; d) +substratul morfologic este infiltratul inflamator celular; e) mai frecvent are evoluție acută. 549. Care din semnele enumerate caracterizează abcesul? a) +cavitate umplută cu puroi; b) inflamaţie purulentă difuză; c) +prezenţa membranei piogene; d) +inflamaţie purulentă focală; e) puroiul se poate extinde nelimitat. 550. Care din semnele enumerate caracterizează flegmonul? a) cavitate umplută cu puroi; b) +inflamaţie purulentă difuză; c) prezenţa membranei piogene; d) inflamaţie purulentă focală; e) +puroiul se poate extinde nelimitat. 551. Care din semnele enumerate se referă la inflamația purulentă? a) pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) mucus abundent pe suprafaţa mucoaselor; c) +lichid vâscos de culoare galben-verzuie; d) predominarea eritrocitelor în exsudat; e) +în exsudat predomină leucocite neutrofile în curs de distrucție. 552. Care din semnele enumerate se referă la inflamația hemoragică? a) pelicule albicioase pe suprafaţa mucoaselor; b) +se observă frecvent în gripă; c) lichid vâscos de culoare galben-verzuie; d) +predominarea eritrocitelor în exsudat; e) lichid, care conţine până la 7-8% de proteine în cavităţile seroase. 553. Care din semnele morfologice enumerate caracterizează inflamaţia crupoasă? a) pelicula de fibrină se elimină cu greu; b) +pelicula de fibrină se detaşează uşor; c) exsudatul fibrinos pătrunde adânc în ţesuturi; d) +pelicula de fibrină aderă slab la ţesutul subiacent; e) +se întîlneşte pe mucoasele acoperite cu epiteliu glandular. 80

554. Care din semnele morfologice enumerate caracterizează inflamaţia difteroidă? a) +pelicula de fibrină se elimină cu greu; b) +necroza profundă a ţesuturilor; c) se întîlneşte pe mucoasele acoperite cu epiteliu glandular; d) pelicula de fibrină aderă slab la ţesutul adiacent; e) +se întîlneşte pe mucoasele acoperite cu epiteliu pavimentos pluristratificat. 555. Care din semnele enumerate caracterizează pleurita seroasă? a) lichid gălbui, tulbure în cavitatea pleurală; b) suprafaţa pleurei acoperită cu peliculă albicioasă; c) +hiperemia pleurei; d) +lichid transparent în cavitatea pleurală; e) +lichidul inflamator conține un număr mic de elemente celulare. 556. Care din procesele inflamatorii enumerate se referă la inflamaţia purulentă? a) +flegmonul ţesutului celuloadipos; b) traheita difteroidă; c) +empiemul pleural; d) +abcesul hepatic; e) cord vilos. 557. Care din procesele inflamatorii enumerate se referă la inflamaţia fibrinoasă? a) flegmonul ţesutului celuloadipos; b) +traheita difteroidă; c) empiemul pleural; d) abcesul hepatic; e) +cord vilos. 558. Care din procesele morfologice enumerate pot fi considerate ca exemple de regenerare fiziologică? a) +reînnoirea elementelor celulare ale sângelui; b) hipertrofia regenerativă a miocardului; c) +regenerarea endometrului în cursul ciclului menstrual; d) +reînnoirea mucoasei tractului gastrointestinal; e) substituirea focarului de necroză cu țesut de granulație. 559. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea reparatorie? a) apariţia epiteliului pavimentos pluristratificat în cursul regenerării epiteliului bronhial; b) +hipertrofia regenerativă a miocardului; c) apariţia articulaţiei false după fractura osoasă; d) +restabilirea celulelor epidermului în leziuni; e) +restabilirea parenchimului hepatic după necroza masivă a ficatului în intoxicaţie cu ciuperci otrăvitoare. 560. În care din organele enumerate are loc regenerarea reparatorie prin hiperplazia celulelor? a) miocardul; b) +ficatul; 81

c) +pielea; d) +ţesutul hematopoietic; e) țesutul nervos. 561. În care din organele enumerate are loc regenerarea reparatorie prin hiperplazia şi hipertrofia organitelor intracelulare? a) oasele; b) pancreasul; c) endometrul; d) +celulele nervoase ale creierului; e) +miocardul. 562. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea patologică? a) +apariţia epiteliului de tip gastric sau intestinal în mucoasa esofagiană; b) hipertrofia regenerativă a celulelor nervoase; c) +apariţia exostozelor; d) vindecarea plăgii per primam intentionem; e) +formarea cicatricelor keloidiene. 563. Care din procesele patologice enumerate pot fi apreciate ca hipertrofie compensatorie? a) +hipertrofia inimii în valvulopatii; b) +hipertrofia peretelui vezicii urinare în adenom de prostată; c) ginecomastia; d) hipertrofia uterului în cursul sarcinii; e) +hipertrofia ventriculului drept în patologia pulmonară cronică. 564. Care din procesele enumerate sunt implicate în dezvoltarea hipertrofiei miocardului? a) multiplicarea cardiomiocitelor; b) lipomatoza miocardului; c) +hiperplazia şi hipertrofia organitelor intracelulare; d) +mărirea în dimensiuni a cardiomiocitelor; e) proliferarea ţesutului conjunctiv în miocard. 565. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de compensare a hipertrofiei de lucru a miocardului? a) dilatarea miogenă a cavităţilor inimii; b) +dilatarea tonogenă a cavităţilor inimii; c) cardioscleroza; d) +hipertrofia concentrică a miocardului; e) lipomatoza miocardului. 566. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru faza de decompensare a hipertrofiei de lucru a miocardului? a) cardioscleroza difuză; b) +consistenţa flască a muşchiului cardiac; c) +steatoza miocardului; d) +dilatarea pasivă a cavităţilor inimii; 82

e) dilatarea activă a cavităţilor inimii. 567. Care din condiţiile enumerate favorizează vindecarea plăgii per secundam intentionem? a) +infectarea rănii; b) +vârsta înaintată a pacientului; c) plagă cu marginile drepte; d) plagă operatorie; e) +diabetul zaharat. 568. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea fiziologică? a) +reînnoirea elementelor celulare ale sângelui; b) +reînnoirea elementelor celulare ale stromei organelor; c) formarea cicatricelor; d) hipertrofia porţiunii restante a organului; e) epitelizarea eroziunilor mucoasei stomacului. 569. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea reparatorie? a) +hipertrofia porţiunii restante a miocardului în infarct; b) reînnoirea elementelor celulare ale stromei organelor; c) formarea cicatricelor keloidiene; d) +consolidarea primară a osului fracturat; e) +epitelizarea eroziunilor mucoasei stomacului. 570. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea completă? a) hipertrofia regenerativă a miocardului; b) +regenerarea sângelui după hemoragie; c) formarea cicatricei postinfarctice în splină; d) +restabilirea mucoasei intestinale în locul ulcerului superficial; e) +restabilirea osului fracturat. 571. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează regenerarea incompletă? a) +hipertrofia regenerativă a miocardului în infarct; b) regenerarea sângelui după hemoragie; c) +formarea cicatricei postinfarctice în splină; d) restabilirea mucoasei intestinale în locul ulcerului superficial; e) restabilirea osului fracturat. 572. În care din organele enumerate are loc hipertrofia regenerativă prin hiperplazia celulelor? a) miocardul; b) +ficatul; c) +splina; d) sistemul nervos central; e) +oasele. 573. În care din organele enumerate are loc hipertrofia regenerativă prin hiperplazia organitelor citoplasmatice? a) +miocardul; b) ficatul; 83

c) splina; d) +sistemul nervos central; e) oasele. 574. Care din exemplele de mai jos caracterizează regenerarea reparatorie? a) formarea cicatricei keloidiene; b) +formarea unei cicatrice fine pe locul inciziei chirurgicale; c) apariţia epiteliului pavimentos pluristratificat în mucoasa canalului cervical; d) +vindecarea completă a plăgilor cutanate; e) +restabilirea masei ficatului după rezecţie. 575. Care din exemplele de mai jos caracterizează regenerarea patologică? a) +formarea cicatricei keloidiene; b) formarea unei cicatrice fine pe locul inciziei chirurgicale; c) +apariţia epiteliului pavimentos pluristratificat în mucoasa canalului cervical; d) vindecarea completă a plăgilor cutanate; e) organizarea infarctului renal. 576. Care din procesele patologice enumerate mai jos se referă la hipertrofia de lucru? a) ginecomastia; b) +hipertrofia atriului stâng în stenoza mitrală; c) hiperplazia nodulară a prostatei; d) +hipertrofia peretelui stomacului în stenoza pilorică; e) +hipertrofia ventriculului drept în stenoza arterei pulmonare. 577. Care din procesele patologice enumerate mai jos se referă la hipertrofia neuro-hormonală? a) hipertrofia peretelui vezicii urinare în hiperplazia nodulară a prostatei; b) +hiperplazia glandulară a endometrului; c) hipertrofia ventriculului drept în hipertensiunea pulmonară; d) +ginecomastia; e) hipertrofia peretelui stomacului în stenoza pilorică. 578. Care din procesele patologice enumerate mai jos se referă la atrofia disfuncţională? a) atrofia ţesuturilor peritumorale; b) atrofia sternului în anevrism al aortei toracice; c) atrofia muşchilor în caz de paralizii la bolnavii cu infarct cerebral; d) +atrofia muşchilor în fracturi osoase; e) +atrofia oaselor maxilare după extracţia dinţilor. 579. Care din procesele patologice enumerate mai jos se referă la atrofia prin compresiune? a) +atrofia ţesuturilor peritumorale; b) +atrofia sternului în anevrism al aortei toracice; c) atrofia muşchilor în caz de paralizii la bolnavii cu infarct cerebral; d) atrofia muşchilor în anchiloza articulaţiilor la bolnavii cu artrită reumatoidă; e) +atrofia parenchimului renal în caz de obstrucţie cu calculi a ureterului. 580. Care din procesele patologice enumerate mai jos se referă la atrofia neurotică? 84

a) b) c) d) e)

atrofia rinichiului în ateroscleroza stenozantă a arterei renale; atrofia sternului în anevrism al aortei toracice; +atrofia muşchilor în caz de paralizii la bolnavii cu infarct cerebral; atrofia muşchilor în anchiloza articulaţiilor la bolnavii cu artrită reumatoidă; atrofia oaselor maxilare după extracţia dinţilor.

581. Care din procesele patologice enumerate pot provoca atrofia rinichiului prin compresiune? a) stenoza arterelor renale în ateroscleroză; b) +strictura ureterului; c) +calculi bazinetali; d) +hiperplazia nodulară a prostatei; e) scleroza şi hialinoza arteriolelor renale în hipertensiunea arterială. 582. Care din procesele patologice enumerate pot provoca atrofia ischemică a rinichiului? a) adenom de prostată; b) tumori ale ureterului; c) +stenoza arterelor renale în ateroscleroză; d) +scleroza şi hialinoza arteriolelor renale în hipertensiunea arterială. e) calculi ureterali. 583. În care din procesele patologice enumerate are loc organizarea? a) corp străin; b) necroza cazeoasă în tuberculoză; c) +tromb; d) +infarct lienal; e) material protetic (proteză). 584. În care din procesele patologice enumerate are loc încapsularea? a) +hematom; b) +necroza cazeoasă în tuberculoză; c) tromb; d) infarct miocardic; e) +material protetic (proteză). 585. Care din plăgile enumerate se vor vindeca per primam intentionem? a) plagă cu dehiscenţa marginilor mai mare de 0,5 cm; b) +plagă tăiată cu marginile drepte fără dehiscenţă; c) plagă de dimensiuni mari prin arsură; d) plagă suprainfectată; e) +plagă chirurgicală. 586. Care din plăgile enumerate se vor vindeca per secundam intentionem? a) +plagă cu dehiscenţa marginilor mai mare de 0,5 cm; b) plagă tăiată cu marginile drepte fără dehiscenţă; c) +plagă de dimensiuni mari prin arsură; d) +plagă suprainfectată; e) plagă chirurgicală. 85

587. Care din modificările morfologice enumerate ale plăgilor creează condiţii pentru vindecarea per primam intentionem? a) acumulări abundente de cheaguri de sânge în rană; b) +epurarea rapidă a plăgii; c) +edem traumatic slab pronunţat; d) edem traumatic sever; e) reacţie inflamatorie pronunţată în marginile plăgii. 588. Care din modificările morfologice enumerate ale plăgilor creează condiţii pentru vindecarea per secundam intentionem? a) +acumulări abundente de cheaguri de sânge în rană; b) epurarea rapidă a plăgii; c) +infectarea plăgii; d) +edem traumatic sever; e) hemoragie neînsemnată în rană. 589. În care din afecţiunile enumerate are loc reacţia de hipersensibilitate de tip imediat? a) +astmul bronşic atopic; b) +şocul anafilactic; c) lupusul eritematos diseminat; d) dermatita de contact; e) boala hemolitică a nou-născutului. 590. Care din leziunile morfologice enumerate sunt caracteristice pentru lupusul eritematos sistemic? a) +glomerulonefrita proliferativă difuză;; b) +scleroza bulbară în splină; c) scleroza, hialinoza şi atrofia difuză a pielii; d) anchiloza articulaţiilor mici şi medii; e) +endocardita verucoasă nonbacteriană (Libman-Sacks).. 591. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru artrita reumatoidă? a) artrita reumatoidă; b) +afectarea simetrică a articulaţiilor mici; c) +noduli subcutanaţi; d) artrita seroasă; e) +deformarea şi anchiloza articulaţiilor. 592. Care din semnele clinice enumerate se observă în sindromul Sjogren? a) +xerostomia; b) eritem facial; c) +keratoconjunctivită; d) +mărirea glandelor salivare; e) faţă amimică. 593. Care din tumorile maligne enumerate se observă mai frecvent în SIDA? a) cancerul de piele; 86

b) c) d) e)

+sarcomul Kaposi; nefroblastomul; +limfoamele nonhodgkiniene; mielomul multiplu.

594. Care din organele limfoide enumerate sunt considerate ca organe centrale ale sistemului imun? a) splina; b) ganglionii limfatici; c) +timusul; d) amigdalele; e) +măduva osoasă. 595. Care din organele limfoide enumerate sunt considerate ca organe periferice ale sistemului imun? a) +splina; b) +ganglionii limfatici; c) timusul; d) +ţesutul limfoid din organele tractului digestiv; e) măduva osoasă. 596. Care din bolile enumerate fac parte din bolile autoimune organospecifice? a) lupusul eritematos diseminat; b) artrita reumatoidă; c) +tiroidita Hashimoto; d) +orhita autoimună; e) sclerodermia. 597. Care din bolile enumerate fac parte din bolile autoimune sistemice (organonespecifice)? a) +lupusul eritematos diseminat; b) +dermatomiozita; c) tiroidita Hashimoto; d) orhita autoimună; e) +sclerodermia sistemică. 598. Care semne caracterizează atipismul celular? a) schimbările raportului dintre stromă şi parenchim; b) +patologia mitozei; c) +schimbările indicelui nucleu-citoplasmă; d) grosimea diferită a structurilor fibrilare; e) +polimorfismul nucleelor, nucleolelor. 599. Care din semnele enumerate caracterizează metastazarea tumorală? a) +vehicularea celulelor cu torentul sangvin şi limfatic; b) apariţia nodulului nou pe locul extirpării; c) creştere infiltrativă; d) +implantarea celulelor tumorale; e) transformarea celulelor parenchimatoase în tumorale. 87

600. În care organe se întîlneşte mai frecvent papilomul? a) uter; b) rinichi; c) +piele; d) +vezica urinară; e) +mucoasa cavităţii bucale. 601. Care din semnele enumerate caracterizează adenomul? a) se dezvoltă din epiteliu pavimentos pluristratificat; b) +se dezvoltă din epiteliu glandular; c) +este o tumoare benignă; d) se dezvoltă din epiteliu tranziţional; e) metastazează pe cale hematogenă. 602. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru cancer? a) este o tumoare malignă de origine mezenchimală; b) metastazează mai frecvent pe cale hematogenă; c) +se dezvoltă din ţesuturi epiteliale; d) +atipie celulară; e) +creşte infiltrativ faţă de ţesuturile adiacente. 603. Care din semnele enumerate caracterizează adenocarcinomul? a) +se dezvoltă din epiteliu glandular; b) se dezvoltă din epiteliu de tip tranziţional; c) +celulele tumorale păstrează capacitatea de secreţie a mucusului; d) +localizarea tipică – mucoasa gastro-intestinală. e) localizarea tipică – pielea. 604. Care din semnele enumerate caracterizează cancerul epidermoid? a) se dezvoltă din epiteliu glandular; b) +celulele tumorale păstrează capacitatea de cornificare; c) +pe mucoasele acoperite de epiteliu prismatic este precedat de metaplazia epiteliului; d) localizarea tipică – mucoasa gastro-intestinală; e) +localizarea tipică – pielea. 605. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru tumorile benigne? a) +comprimarea şi atrofia ţesuturilor adiacente; b) +tumoarea, de regulă, nu recidivează după înlăturare; c) atipism celular pronunţat; d) +tumoarea este constituită din celule mature, diferenţiate; e) este caracteristică caşexia tumorală. 606. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru tumorile maligne? a) +recidive frecvente după înlăturarea tumorii; b) comprimarea şi atrofia ţesuturilor adiacente; c) +atipism celular pronunţat; d) tumoarea este constituită din celule mature, diferenţiate; 88

e) +este tipică metastazarea tumorilor. 607. Care din manifestările morfologice ale tumorilor caracterizează atipismul tisular? a) prezenţa mitozelor patologice; b) +amplasamentul haotic al structurilor fibrilare în tumoare; c) +celulele tumorale sunt mature, diferenţiate, dar formează structuri neobişnuite pentru ţesutul (organul) respectiv; d) +modificarea raportului dintre stroma şi parenchimul tumorii; e) celulele tumorale diferă semnificativ de celulele ţesutului de origine. 608. Care din manifestările morfologice ale tumorilor caracterizează atipismul celular? a) +prezenţa mitozelor patologice; b) amplasamentul haotic al structurilor fibrilare în tumoare; c) +anaplazia celulelor tumorale; d) modificarea raportului dintre stroma şi parenchimul tumorii; e) +celulele tumorale diferă semnificativ de celulele ţesutului de origine. 609.Care din procesele morfologice enumerate caracterizează creşterea expansivă a tumorilor? a) celulele tumorale invadează ţesuturile adiacente; b) tumoarea nu are limite clare; c) +nodul tumoral poate fi înlăturat (enucleat) uşor; d) celulele tumorale distrug pereţii vaselor sanguine şi limfatice; e) +tumoarea are de obicei formă de nod bine delimitat. 610. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează creşterea invazivă a tumorilor? a) +celulele tumorale invadează ţesuturile adiacente; b) +tumoarea nu are limite clare; c) nodul tumoral poate fi înlăturat (enucleat) uşor; d) +celulele tumorale distrug pereţii vaselor sanguine şi limfatice; e) ţesuturile adiacente comprimate formează o pseudocapsulă. 611. Care din procesele precanceroase sunt facultative? a) +gastrita cronică atrofică; b) +hepatita cronică şi ciroza ficatului; c) polipoza familială a colonului; d) +hiperplazia glandulo-chistică a endometrului; e) xeroderma pigmentosum. 612. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru papilom? a) atipismul şi polimorfismul celulelor tumorale; b) forma neobişnuită a nucleelor, nuclee mari, intens colorate; c) +membrana bazală intactă; d) +absenţa mitozelor patologice; e) +păstrarea stratificării epiteliului pavimentos pluristratificat. 613. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru cancer epidermoid? a) +atipismul şi polimorfismul celulelor tumorale; 89

b) c) d) e)

+forma neobişnuită a nucleelor, nuclee mari, intens colorate; membrana bazală intactă; absenţa mitozelor patologice; +formarea perlelor canceroase.

614. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru adenom? a) +păstrarea complexităţii şi polarităţii epiteliului; b) polimorfism nuclear; c) +membrana bazală intactă; d) prezenţa mitozelor patologice; e) +celulele tumorale sunt diferenţiate, identice cu celulele ţesutului de origine. 615. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru adenocarcinom? a) păstrarea complexităţii şi polarităţii epiteliului; b) +atipie celulară; c) +dispariţia membranei bazale; d) +prezenţa mitozelor patologice; e) prezenţa capsulei fibroase. 616. Care din semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru cancerul epidermoid? a) localizarea tipică – mucoasa gastro-intestinală; b) +localizarea tipică – pielea; c) celulele tumorale păstrează capacitatea de secreţie a mucusului; d) +pe mucoasele acoperite de epiteliu prismatic este precedat de metaplazia pavimentoasă s epiteliului; e) +celulele tumorale păstrează capacitatea de cornificare. 617. Care din semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru adenocarcinom? a) +localizarea tipică – mucoasa gastro-intestinală; b) +se dezvoltă din epiteliu glandular; c) +celulele tumorale păstrează capacitatea de secreţie a mucusului; d) pe mucoasele acoperite de epiteliu prismatic este precedat de metaplazia pavimentoasă s epiteliului; e) celulele tumorale păstrează capacitatea de cornificare. 618. Care din semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru cancerul in situ? a) +creşterea tumorii în limitele stratului epitelial; b) dispariţia membranei bazale; c) +membrana bazală intactă; d) +nu metastazează; e) distrucţia ţesuturilor adiacente. 619. Care din semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru cancerul invaziv? a) celulele tumorale diferențiate; b) +dispariţia membranei bazale; c) creștere expansivă; d) +distrucţia ţesuturilor adiacente; 90

e) +metastazează. 620. În care din tumorile enumerate se observă creștere endofită? a) cancer gastric polipos sau fungoid; b) +rabdomiom cardiac cu creştere în grosimea peretelui ventriculului stâng; c) +cancer gastric schiros; d) +cancer pulmonar peribronhial; e) cancer pulmonar intrabronhial. 621. În care din tumorile enumerate se observă creștere exofită? a) +mixom cardiac cu creştere în cavitatea atriului stâng; b) +polip gastric adenomatos; c) cancer gastric schiros; d) cancer pulmonar peribronhial; e) miom uterin intramural. 622. Care din semnele enumerate caracterizează tumorile mezenchimale benigne? a) +tumorile cresc expansiv, comprimând ţesuturile vecine; b) +celulele tumorale sunt mature, diferenţiate; c) se observă multiple mitoze tipice şi atipice; d) metastazează pe cale limfogenă; e) +de regulă, nu recidivează după extirparea tumorii. 623. Care din afirmaţiile referitoare la sarcom sunt corecte? a) tumoarea este bine conturată, comprimă ţesuturile învecinate; b) pe secţiune are culoare cafenie sau neagră; c) +celulele tumorale sunt imature, atipice; d) +celulele tumorale infiltrează ţesuturile adiacente; e) +după îndepărtarea tumorii pot apărea recidive. 624. Care din tumorile maligne enumerate derivă din ţesutul adipos? a) lipomul lipoblastic; b) +liposarcomul; c) lipomul infiltrativ; d) +hibernomul malign; e) histiocitomul malign. 625. Care din semnele enumerate caracterizează leiomiomul? a) +este cea mai frecventă tumoare benignă a uterului; b) atipismul celular; c) mitoze patologice multiple; d) +frecvent este multicentric; e) +nodulii tumorali sunt bine delimitaţi. 626. Care din semnele enumerate caracterizează hemangiomul cavernos al ficatului? a) +atipism tisular; b) +are formă de nodul bine delimitat; 91

c) +este constituit din cavităţi vasculare mari umplute cu sânge; d) este constituit din vase de tip capilar; e) creştere infiltrativă. 627. Caracteristica macro- şi microscopică a glomangiomului: a) se localizează pe faţă; b) +tumoarea este bogată în nervi; c) este constituit din vase în formă de fante, înconjurate de manşoane de celule epitelioide; d) +nodulii tumorali sunt dureroşi; e) +se observă frecvent sub unghii. 628. Care din tumorile enumerate sunt tumori benigne osteogene? a) +osteomul osteoid; b) +osteomul spongios; c) osteosarcomul osteogen; d) osteosarcomul osteolitic; e) +osteoid-osteom. 629. Care semne morfologice sunt caracteristice pentru melanomul malign? a) +localizarea frecventă în piele; b) +se poate dezvolta prin malignizarea nevilor; c) +în citoplasma celulelor tumorale se depistează granule de melanină; d) are aspect albicios, cărnos; e) celulele tumorale mature, diferențiate. 630. În care din organele enumerate se localizează mai frecvent melanomul? a) rinichii; b) +suprarenalele; c) ficatul; d) +dermul; e) +retina. 631. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru tumorile mezenchimale benigne? a) +comprimarea şi atrofia ţesuturilor adiacente; b) +tumoarea, de regulă, nu recidivează; c) polimorfism şi atipism celular pronunţat; d) +celulele tumorale sunt mature, diferenţiate; e) creşterea infiltrativă a tumorilor. 632. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru tumorile mezenchimale maligne? a) +este tipică metastazarea hematogenă a tumorilor; b) tumoarea, de regulă, nu recidivează; c) +polimorfism şi atipism celular pronunţat; d) celulele tumorale sunt mature, diferenţiate; e) +creşterea infiltrativă a tumorilor. 633. Care din manifestările morfologice ale tumorilor mezenchimale caracterizează atipismul tisular? 92

a) b) c) d) e)

prezenţa mitozelor patologice; +amplasamentul haotic al elementelor structurale în tumoare; +celulele tumorale sunt mature, diferenţiate; +modificarea raportului dintre stroma şi parenchimul tumorii; celulele tumorale diferă semnificativ de celulele ţesutului de origine.

634. Care din procesele morfologice enumerate caracterizează creşterea invazivă a tumorilor? a) +celulele tumorale invadează ţesuturile adiacente; b) +tumoarea nu are limite clare; c) nodul tumoral poate fi înlăturat (enucleat) uşor; d) +celulele tumorale distrug pereţii vaselor sanguine şi limfatice; e) tumoarea are de obicei formă de nod bine delimitat. 635. Care din afirmaţiile enumerate se referă la cancer (carcinom)? a) derivă din ţesuturile mezenchimale; b) +metastazează mai frecvent pe cale limfogenă; c) pe secţiune are aspect de carne de peşte; d) +derivă din ţesuturile epiteliale; e) +primele metastaze se observă în limfoganglionii regionali. 636. Care din afirmaţiile enumerate se referă la sarcom? a) +derivă din ţesuturile mezenchimale; b) +metastazează mai frecvent pe cale hematogenă; c) derivă din ţesuturile epiteliale; d) primele metastaze se observă în limfoganglionii regionali: e) +primele metastaze se observă în plămâni sau ficat. 637. Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte pentru fibrom? a) este caracteristic atipismul şi polimorfismul celular; b) +este constituit din ţesut conjunctiv diferenţiat; c) este constituit din celule imature de tipul fibroblaştilor; d) +creşte expansiv; e) metastazează pe cale hematogenă. 638. Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte pentru fibrosarcom? a) +în majoritatea cazurilor creşte infiltrativ; b) este constituit din ţesut conjunctiv diferenţiat; c) +este constituit din celule imature de tipul fibroblaştilor; d) celule tumorale mature, diferențiate; e) +metastazează pe cale hematogenă. 639. Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte pentru desmoid? a) +este constituit din ţesut conjunctiv matur, dar creşte infiltrativ; b) este constituit din ţesut conjunctiv imatur, nediferenţiat; c) +nu dă metastaze; d) +este localizat mai frecvent în peretele abdominal anterior; e) metastazează pe cale hematogenă. 93

640. Care din tumorile de origine vasculară enumerate sunt benigne? a) hemangiosarcomul; b) +hemangiomul; c) +limfangiomul; d) +glomangiomul; e) hemangiopericitomul malign. 641. Care din tumorile de origine vasculară enumerate sunt maligne? a) +hemangiosarcomul; b) +limfangiosarcomul; c) angiofibromul; d) glomangiomul; e) +hemangiopericitomul malign. 642. Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte pentru nev (melanom benign)? a) +se poate maligniza; b) +nu metastazează; c) creşte infiltrativ; d) +este constituit din nevocite; e) este caracteristică activitatea mitotică înaltă. 643. Care din afirmaţiile enumerate sunt corecte pentru melanom malign? a) +se poate localiza în suprarenale, retină, meninge; b) nu metastazează; c) +creşte infiltrativ; d) este constituit din nevocite; e) +în tumoare se observă focare de necroză şi hemoragii. 644. Care din tumorile enumerate sunt de origine osoasă? a) condroblastom benign; b) +osteom; c) +osteoid-osteom; d) +sarcom osteogen; e) encondrom. 645. Care din tumorile enumerate sunt de origine cartilaginoasă? a) +condroblastom benign; b) +eccondrom; c) osteoid-osteom; d) +condrosarcom; e) osteosarcom. 646. Care variante de fibrom sunt după raportul dintre elementele celulare şi structurile fibrilare? a) dermatofibrom; b) +fibrom moale; c) fibrolipom; d) angiofibrom; 94

e) +fibrom dur. 647. În care din afecţiunile enumerate are loc hipermelanoza localizată a pielii? a) +nevii pigmentari; b) boala Addison; c) +lentigo; d) +efilidele; e) leucodermia. 648. Care din semnele enumerate caracterizează calcinoza metastatică? a) +hipercalcemia; b) nivelul normal al calciului în sânge; c) +depozite sistemice de săruri de calciu; d) depozite focale de săruri de calciu; e) nivelul scăzut de calciu în sînge. 649. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru tumorile benigne? a) atipism tisular, creştere rapida, infiltrativă; b) +creştere expansiva, lentă; c) atipism celular; d) +atipism tisular, creștere expansivă; e) creştere lentă, metastazare. 650. Care din coloraţiile enumerate trebuie aplicate pentru identificarea amiloidului în bioptatul renal? a) Sudan III; b) carmina; c) +roşu de Congo; d) reacţia PAS; e) +tioflavina. 651. Care din procesele distrofice enumerate face parte din distrofiile parenchimatoase? a) hialinoza arteriolelor în hipertensiunea arterială; b) +corpusculii Mallory în alcoolismul cronic; c) +infiltrația glicogenică a epiteliului tubilor renali în diabetul zaharat; d) infiltraţia miocardului cu ţesut adipos în obezitate; e) +steatoza miocardului. 652. Care din semnele morfologice enumerate sunt caracteristice pentru distrofia hialină celulară? a) +picături proteice mari confluente în citoplasma celulelor; b) tumefierea mitocondriilor; c) granule proteice fine în citoplasmă; d) +distrucţia organitelor citoplasmatice; e) granule de glicogen în citoplasma celulelor. 653. Leziunile morfologice ale parenchimului pulmonar în stadiul de hepatizație roșie a pneumoniei francă lobare: a) + lobul afectat are culoare roșu-întunecată b) lobul afectat are consistență flască c) + în alveole exsudat din eritrocite și fibrină d) în alveole exsudat predomină leucocite neutrofile 95

e) în alveole edem microbian 654. Care semne din cele enumerate sunt caracteristice pentru leucoza acută nediferențiată? a) prezența celulelor din seria mieloidă în infiltratul leucemic; b) + imposibilitatea identificării morfologice a celulelor tumorale în punctatul măduvei osoase; c) + gingivită și tonzilită necrotică; d) + diateza hemoragică; e) măduva osoasă normală. 655. Semnele caracteristice ale leucozelor: a) + măduva osoasă cu aspect pioid; b) abces cerebral; c) + infiltrația leucemică a organelor parenchimatoase; d) +splenomegalia; e) Infarct miocardic. 656. Pentru boala mielomatoasă sunt caracteristice: a) + prezența în urină a proteinei Bence-Jones; b) + proliferarea plasmocitelor în măduva osoasă; c) proliferarea mieloblaștilor în măduva osoasă; d) + secreția imunoglobulinelor patologice; e) glomerulonefrita. 657. Semnele microscopice ale infarctului recent de miocard: a) + dispariția nucleelor cardiomiocitelor; b) granuloame giganto-epitelioide; c) hipertrofia cardiomiocitelor; d) + infiltrat leucocitar; e) + fibre miocardice cu citoplasma intens eozinofilă şi striaţii transversale dispărute. 658. Infarctul miocardic în curs de organizare se caracterizează morfologic prin următoarele elemente: a) cicatrice macrofocală; b) + necroza fibrelor miocardice; c) + detritus celular; d) + apariţia unui ţesut de granulaţie tînăr, care înlocuiește treptat aria de necroză; e) granuloame cu dispoziţie perivasculară. 659. Pericardita purulentă poate fi complicație a: a) anginei pectorale; b) + pneumoniei lobare; c) miocarditei reumatice; d) +sepsisului; e) cardiosclerozei postinfarctice. 660. Care leziuni a) b) c) d) e)

morfologice sunt caracteristice pentru stadiul prelipidic al aterosclerozei? liza fibrelor elastice proliferarea ţesutului conjunctiv + creşterea permeabilităţii endoteliului şi a membranelor intimei pete şi bandelete lipidice + acumularea glicozaminglicanilor acizi în intimă

661. Care din complicațiile enumerate se observă în endocardita infecțioasă? 96

a) b) c) d) e)

tromboembolia arterei pulmonare; poliarterita nodoasă; +abcese cerebrale, renale și lienale; + infarcte ischemice în diferite organe; cardioscleroza.

662. Care factori de risc au un rol decisiv în dezvoltarea aterosclerozei? a) hiperproteinemia b) + hipercolesterolemia c) + hipertensiunea arterială d) + hipotiroidismul e) folosirea sării de bucătărie în cantități excesive 663. Care din procesele patologice enumerate mai jos pot avea loc în reumatism? a) + chorea minor; b) + pancardita; c) artrita purulentă; d) spondiloartrita anchilozantă; e) + artrita sero-fibrinoasă. 664. Granuloamele Aschoff sunt constituite din: a) + focar de necroză fibrinoidă; b) +monocite și macrofage; c) eozinofile; d) + limfocite și plasmocite; e) leucocite bazofile. 665. Care din complicațiile enumerate se pot observa în infarctul miocardic? a) miocardită interstițială; b) anevrism disecant al aortei; c) + edem pulmonar; d) + tamponada pericardului; e) + fibrilația ventriculară. 666. Indicaţi complicaţiile caracteristice ale aterosclerozei aortei: a) tromboembolia arterei pulmonare b) miocardita c) insuficienţa valvulei mitrale d) + tromboza bifurcației aortei (sindromul Leriche) e) + formarea anevrismului 667. Care afirmaţii sunt corecte referitor la hipertensiunea arterială esenţială (boala hipertensivă)? a) + hipertensiunea - manifestarea primară a bolii b) hipertensiunea – complicaţie a altei patologii c) hipertensiunea – patologie congenitală d) + factorul de risc dominant este supraîncordarea psihoemoțională e) hipertensiunea - patologie endocrină 668. Care semne sunt caracteristice pentru nefrita lupică? a) + corpusculi hematoxilinici b) + capilare glomerulare cu aspect de anse de sîrmă c) + trombi hialini 97

d) pielonefrita purulentă e) amiloidoza nefropatică 669. Care leziuni morfologice sunt caracteristice pentru stadiul liposclerotic al aterosclerozei? a) acumularea în intimă a glicozaminoglicanilor b) calcinoza distrofică c) + formarea plăcii fibroase d) infiltrația inflamatorie a peretelui arterial e) + proliferarea ţesutului conjunctiv la nivelul depunerilor de lipide și proteine 670. Care leziuni morfologice sunt caracteristice pentru stadiul de ateromatoză al aterosclerozei? a) + formarea detritusului ateromatos în centrul plăcii fibroase b) calcinoza distrofică c) + neoformarea vaselor sanguine în jurul centrului ateromatos d) infiltrația inflamatorie a peretelui arterial e) formarea anevrismelor 671. Care din următoarele afecțiuni pot duce la formarea cordului "bovin"? a) miocardita virală b) + hipertensiunea arterială constantă c) hipertensiunea pulmonară d) ateroscleroza arterelor coronariene e) + stenoza aortică 672. Leziunile inimii în valvulopatii cardiace decompensate: a) lipomatoza b) + steatoza miocardului („cord tigrat”) c) hipertrofia miocardului d) + dilatarea miogenă a cavităților inimii e) hemosideroza 673. Care din factorii de risc enumerați au importanță în dezvoltarea cardiopatiei ischemice? a) adenomul de glandă paratiroidă b) + hipercolesterolemia c) hipoproteinemia d) + diabetul zaharat e) + obezitatea 674. Variantele de miocardită reumatică: a) purulentă b) + productivă granulomatoasă c) + exsudativă focală d) + exsudativă difuză e) embolică 675. Semnele caracteristice pentru tetrada Fallot: a) defectul septului interatrial b) + stenoza arterei pulmonare c) + defectul septului interventricular d) + hipertrofia ventriculului drept e) coarctația aortei 676. Semnele caracteristice ale leucozei limfoblastice acute: 98

a) b) c) d) e)

+ se întîlnește mai frecvent la copii și adolescenți; este rezistentă la tratamentul chimioterapeutic; atrofia splinei; + se observă frecvent infiltrația leucemică a timusului și a țesuturilor mediastinului anterior; + celulele tumorale aparțin cel mai frecvent sistemului-T al limfopoiezei.

677. Care semne histologice sunt cele mai importante în diagnosticul limfomului Hodgkin? a) b) c) d) e)

celularitatea mixtă; +celulele polinucleate Reed-Sternberg; fibroza difuză; + celule Hodgkin mici și mari; proliferarea histiocitelor.

678. B-limfocitele sunt cele mai numeroase dintre limfocite: a) b) c) d) e)

în timusul normal; + în măduva osoasă în leucoza limfoidă cronică; în micoza fungoidă; în boala Sezary; +în sîngele periferic la pacienții cu leucoză limfoidă cronică.

679. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la mielomul multiplu sunt corecte? a) + se afectează mai mult oasele plate; b) + celulele tumorale secretă imunoglobuline patologice; c) celulele tumorale sunt derivate a T-limfocitelor; d) + una din complicațile frecvente este amiloidoza AL; e) are caracter epidemic. 680. Care elemente include triada Fallot? a) + defect al septului interventricular; b) + stenoza arterei pulmonare; c) defect al septului interatrial; d) dextrapoziția aortei; e) +hipertrofia ventriculului drept. 681. Cu care din criteriile enumerate se asociază mielomul multiplu? a) b) c) d) e)

+ insuficiența renală; + hipercalcemia; proliferarea T-limfocitelor; + celulele tumorale secretă paraproteine; infarctul miocardic.

682. Care din afirmațiile enumerate referitoare la limfomul Hodgkin sunt corecte? a) b) c) d)

hepatomegalie masivă; + celularitate mixtă; + depleția limfocitelor; + scleroza nodulară; 99

e) hiat leucemic. 683. Care modificări se dezvoltă în rinichi în evoluția benignă a hipertensiunii arteriale? a) + ratatinarea primară b) ratatinarea secundară c) + arteriolohialinoză d) + arterioloscleroză e) sindromul Kimmelstiel-Wilson 684. Principalele localizări ale aterosclerozei sunt la nivelul: a) +aortei; b) arterei pulmonare; c) +arterelor cerebrale; d) +arterelor coronare; e) arteriolelor renale. 685. Localizarea mai frecventă a infarctului de miocard este la nivelul: a) +ventriculului stîng; b) atriului drept; c) atriului stâng; d) ventriculului drept; e) +septului interventricular 686. Următoarele aspecte microscopice nu caracterizează infarctul de miocard: a) fibre miocardice necrozate, cu limite celulare păstrate şi nuclee absente; b) striaţii transversale dispărute; c) +fibre miocardice cu diametrul transversal mărit şi nuclee hipercromatice, neregulate, stelate; d) +granuloame Aschoff cu dispoziţie perivasculară; e) + vegetaţii la nivelul cordajelor şi valvelor. 687. Aspectul macroscopic al cordului în hipertensiunea arterială sistemică include: f) +greutatea cordului este mărită (poate atinge pînă la 900-1000 g); g) peretele ventriculului stâng este subţiat; h) +peretele ventriculului stâng este îngroşat; i) cavitatea ventriculului stâng este micşorată; j) +îngroşarea peretelui ventricular este concentrică. 688. La un pacient cu infarct miocardic transmural cu vechimea de 7 zile au apărut hematurie și dureri în regiunea lombară. Ce proces patologic s-a dezvoltat în rinichi și care poate fi cauza lui? a) +infarct renal; b) pielonefrită acută; c) +tromboembolia din trombul parietal al ventriculului stîng; d) tromboembolia din vegetațiile de pe suprafața valvulei aortice; e) tromboembolia din vegetațiile de pe suprafața valvulei mitrale. 689. Care modificări morfologice se produc în artere în criza hipertensivă? a) hialinoza b) + infiltrația plasmatică c) + necroza fibrinoidă d) + gofrajul și distrucția membranei bazale a endoteliului 100

e) elastofibroza 690. Indicaţi modificările morfologice caracteristice ale arterelor de tip elastic și musculo-elastic în hipertensiunea arterială? a) + ateroscleroza b) liza fibrelor elastice c) necroza fibrinoidă d) inflamaţia arterelor e) + elastofibroza 691. Cardiopatia ischemică se dezvoltă pe fondul leziunilor arterelor coronariene în: a) reumatism b) + ateroscleroză c) astmul bronșic d) glomerulonefrita subacută e) + hipertensiunea arterială 692. Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice acute: a) atrofia inimii b) + distrofia ischemică a miocardului c) + infarctul miocardic d) anevrismul cardiac cronic e) cardioscleroza 693. Care sunt stadiile infarctului miocardic? a) + ischemic b) + necrotic c) functional d) compensator e) + de organizare 694. Cauzele nemijlocite ale infarctului miocardic: a) + hemoragie intramurală în placa aterosclerotrică b) + tromboza arterei coronariene c) + spasmul arterei coronariene d) scleroza arterelor coronariene e) dereglări metabolice ale miocardului 695. Complicaţiile infarctului miocardic: a) + edem pulmonar b) + hemopericard c) ateroscleroza arterelor coronariene d) + anevrism cardiac acut e) cardioscleroză microfocală 696. Manifestările morfologice ale cardiopatiei ischemice cronice: a) + cardioscleroză microfocală b) + cardioscleroză macrofocală c) infarct miocardic acut d) + anevrism cardiac cronic e) anevrism cardiac acut

101

697. Cauzele mai frecvente ale decesului în cardiopatia ischemică cronică: a) + ruptura peretelui inimii și tamponada pericardului b) hemoragie cerebrală c) insuficienta renală d) + insuficienta cardiovasculară cronică e) + complicații tromboembolice 698. Manifestările insuficienţei cardiace cronice: a) + hidropizia cavităților seroase b) + ficat muscad c) + dilatarea miogenă a cordului d) bronşita cronică e) splina sagu 699. Cauzele mai frecvente ale decesului în cardiopatia ischemică acută: a) + șocul cardiogen b) + fibrilația ventriculară c) + insuficienţa cardiovasculară acută d) hemoragia cerebrală e) anemia posthemoragică acută 700. Care malformaţii cardiace congenitale se manifestă prin cianoză (malformație cu cianoză)? a) persistenţa ductului arterial b) + stenoza arterei pulmonare c) defect al septului interatrial d) + tetrada Fallot e) + transpoziţla vaselor magistrale 701. Care malformații cardiace congenitale fac parte din grupul malformațiilor „palide”? a) + persistenţa ductului arterial b) + defect al septului interventricular c) + defect al septului interatrial d) pentada Fallot e) stenoza arterei pulmonare 702. Cauzele mai frecvente ale morţii subite în infarctul miocardic: a) angina pectorală b) + fibrilația ventriculară c) + tamponada pericardului d) + şocul cardiogen e) anevrismul ventricular 703. Care modificări morfologice ale arterelor de calibru mic de tip muscular au loc în hipertensiunea arterială? a) + hialinoza b) + infiltraţia plasmatică c) amiloidoza peretelui vascular d) atrofia peretelui vascular e) inflamaţia peretelui vascular 704. Complicaţiile infarctului miocardic: a) + pericardita fibrinoasă b) anevrism aortic 102

c) + trombi parietali în cord d) + ruptura cordului

e) coarctaţia aortei 705. Grupul de boli reumatice include: a) ateroscleroza b) + reumatismul c) + lupusul eritematos diseminat d) guta (podagra) e) + dermatomiozita 706. Care afectiuni nu fac parte din grupul bolilor reumatice? a) + miocardita difterică b) artrita reumatoidă c) sclerodermia sistemică d) + glomerulonefrita e) periarterita nodoasă 707. Fazele de dezorganizare a țesutului conjunctiv în reumatism: a) intumescența encefaloidă b) + modificări fibrinoide c) + reacţii celulare inflamatorii d) hialinoza şi amiloidoza e) + scleroza 708. Care sunt semnele caracteristice ale intumescenței mucoide a ţesutului conjunctiv în reumatism? a) + dezorganizare superficială, reversibilă b) dezorganizare profunda, ireversibilă c) acumularea exsudatului mucoid d) + se depistează prin colorare cu albastru de toluidină e) hialinoză 709. Formele de endocardită valvulară reumatică: a) + difuză b) + verucoasă acută c) verucoasă abacteriană d) polipoasă ulceroasă e) + verucoasă recurentă 710. Consecinţele endocarditei reumatice valvulare: a) + scleroza b) + hialinoza c) amiloidoza d) anevrism valvular e) + valvulopatie cardiacă 711. Localizarea de preferinţă a granuloamelor în miocardita productivă reumatică: a) auriculul atriului drept b) peretele anterior al ventriculului drept c) + septul interventricular d) + auriculul atriului stîng e) peretele anterior al ventriculului stîng 103

712. Variantele pericarditei reumatice: a) + seroasă b) + fibrinoasă c) purulentă d) catarală e) + sero-fibrinoasă 713. Consecinţele miocarditei granulomatoase reumatice: a) valvulopatie cardiacă b) atrofia brună a inimii c) + scleroză perivasculară d) + cardioscleroză e) lipomatoza inimii 714. Caracteristica morfologică a poliartritei reumatice: a) în cavitatea articulaţiei - exsudat purulent b) + în cavitatea articulaţiei - exsudat sero-fibrinos c) + cartilajul se păstrează d) cartilajul se distruge e) + granuloame reumatice 715. Formele clinico-anatomice ale reumatismului: a) + cerebrală b) + cardiovasculară c) pulmonară d) renală e) + poliarticulară 716. Leziunile caracteristice ale țesutului conjunctiv în bolile reumatice: a) amilolidoza b) + intumescența mucoidă și fibrinoidă c) necroza cazeoasă d) infiltrația purulentă e) + hialinoza 717. Care complicații se pot dezvolta în endocardita reumatică valvulară? a) infarct pulmonar b) + infarct lienal c) + infarct renal d) tromboembolia arterei pulmonare e) miocardita 718. Semnele histologice specifice în lupusul eritematos diseminat: a) + celule lupice b) celule Hodgkin c) + corpusculi hematoxilinici d) corpusculi Babeș-Negri e) + scleroza bulbară periarterială în splină 719. Leziunile pielii în sclerodermia sistemică: a) eritem nodos 104

b) + scleroză și hialinoză severă

c) erupţii hemoragice d) + mobilitatea redusă a pielii e) + densitatea crescută a pielii 720. Leziunile viscerale în sclerodermia sistemică: a) scleroza retinei b) + necroza corticală a rinichilor c) scleroza "bulbara" a splinei d) + pneumofibroza bazală e) + cardioscleroza macrofocală 721. Care elemente se pot depista în lichidului sinovial în primul stadiu al artritei reumatoide? a) exsudat purulent b) + corpusculi riziformi c) corpusculi Babeş-Negri d) + ragocite e) lichid hemoragic 722. Care leziuni morfologice sunt caracteristice pentru stadiul doi al artritei reumatoide: a) + proliferarea vilozităților b) + distrugerea cartilajului c) + apariția straturilor de ţesut de granulaţie pe suprafața cartilajului articular d) dezvoltarea anchilozei fibro-osoase e) exsudat seros în cavitățile articulare 723. Complicațiile artritei reumatoide: a) + subluxaţiile şi luxaţiile articulaţiilor mici b) subluxaţiile si luxaţiile articulaţiilor mari c) osteodisplazia fibroasă d) + anchiloza fibroasă și osoasă e) + amiloidoza nefropatică 724. Criteriile majore ale reumatismului acut: a) + poliartrita b) + eritemul nodos c) coarctaţia aortei d) + noduli subcutanaţi e) hipotonia arterială 725. Care sunt leziunile pielii în lupusul eritematos diseminat? a) dermatită alergică b) eritem nodos c) + eritem sub formă de fluture d) + hipercheratoză e) +atrofia glandelor sudoripare și sebacee 726. Care sunt variantele endocarditei reumatice după localizare? a) fibroplastică b) + cordală c) verucoasă recurentă d) + valvulară 105

e) verucoasa acută 727. Care sunt formele clinico-morfologice ale hipertensiunii arteriale esențiale? a) hepatică b) + renală c) pulmonară d) + cerebrală e) + cardiacă 728. Forma renală a hipertensiunii arteriale esențiale se caracterizează prin: a) hidronefroză b) + hialinoza arteriolelor c) + glomeruloscleroză d) + nefroscleroza arteriolosclerotică e) pielonefrită 729. Care leziuni se dezvoltă în rinichi în forma malignă a hipertensiunii arteriale esențiale? a) + infarcte b) hidronefroză c) + necroza fibrinoidă a arteriolelor glomerulare d) + nefroscleroza microgranulară e) nefroscleroza secundară 730. Modificările arteriolelor în evoluția cronică benignă a hipertensiunii arteriale esențiale: a) necroza fibrinoidă b) + scleroza c) + hialinoza d) inflamația e) tromboza 731. Care leziuni ale arteriolelor se dezvoltă în criza hipertensivă? a) + infiltrația plasmatică b) + necroza fibrinoidă c) + tromboza d) hialinoza e) scleroza 732. Care modificări din cele enumerate se observă în insuficiența coronariană cronică? a) + ateroscleroza stenozantă a arterelor coronariene b) infarctul miocardic c) + cardioscleroza difuză microfocală d) + hipertrofia peretelui ventriculului stîng e) aderențe în pericard 733. Care din modificările enumerate se pot depista în cardiopatia ischemică acută? a) + tromboza arterei coronariene b) + necroza miocardului c) + anevrism cardiac acut d) lipomatoza inimii e) anevrism cardiac cronic 734. Care sunt cele mai frecvente cauze de deces în cardiomiopatii? 106

a) b) c) d) e)

insuficiența respiratorie + insuficiența cardiacă cronică + complicații tromboembolice tulburări de ritm insuficiența renală

735. Infarctul cerebral ischemic se poate dezvolta în ateroscleroza stenozantă a: a) + arterelor intracerebrale b) arterelor renale c) + arterelor vertebrale d) + arterelor carotide e) arterei pulmonare 736. Care grupuri de ganglioni limfatici se afectează mai frecvent în limfomul Hodgkin? a) b) c) d) e)

+cervicali; +mediastinali; axilari; inghinali; +retroperitoneali.

737. Care sunt semnele caracteristice ale perioadei primare a sifilisului? a) b) c) d) e)

gome în organele parenchimatoase erupții pe piele și mucoase + ulcerație cu marginile dense și fundul neted, lucios la nivelul porții de intrare a infecției tabesul dorsal + limfangită și limfadenită

738. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru limfomul Burkitt? a) b) c) d) e)

+se afectează frecvent maxilarele; se afectează frecvent ganglionii limfatici; +microscopic este caracteristic tabloul de „cer înstelat”; sunt caracteristice celulele Reed-Sternberg; prezența celulelor blastice în sîngele periferic.

739. Care din semnele enumerate sunt caracteristice pentru micoza fungoidă? a) b) c) d) e)

+este o limfomatoză cutanată; celulele tumorale secretă imunoglobuline E; +nodulii tumorali au aspect de ciupercă, fiind adesea exulcerați; este o variantă a limfomului Hodgkin; are origine micotică.

740. Care sunt cauzele scăderii imunității la pacienții cu limfom malign? a) b) c) d) e)

celulele tumorale au un efect inhibitor asupra timusului; +celulele tumorale substituie limfocitele normale; +celulele tumorale nu sunt funcționale; necroza țesutului limfoid; inflamația ganglionilor limfatici. 107

741. Care leziuni morfologice caracteristice ale organelor pot fi depistate în leucozele acute? a) hipertrofia cordului; b) măduva osoasă intactă; c) +angină necrotică; d) colită fibrinoasă; e) +infiltrația leucemică. 742. Modificările caracteristice ale organelor în mieloleucoza cronică: a) +măduva osoasă pioidă; b) +ganglionii limfatici măriţi considerabil; c) necroza cazeoasă a ganglionilor limfatici; d) splină porfirică; e) rinichi mare slăninos. 743. Care din următoarele afirmatții sunt în favoarea diagnosticului de anemie hemolitică? a) hiperproducerea elementelor roșii ale sîngelui; b) +liza elementelor roșii ale singelui; c) +deficiența enzimelor hematiilor; d) icterul mecanic; e) hemoglobina anormală. 744. Anemia hemolitică autoimună se poate produce la pacienţii cu: a) +lupus eritematos sistemic b) anemie posthemoragică; c) +limfoleucoza cronică d) limfom Hodgkin; e) policitemia vera. 745. Anemia ferodeficitară este cauzată mai frecvent de: a) +afecțiuni gastrointestinale; b) cardiomiopatie; c) pancreatită; d) patologie renală; e) +rezecţia gastrică. 746. Care din următoarele afirmații sunt caracteristice pentru leucoza acută limfoblastică? a) micșorarea în dimensiuni a limfoganglionilor; b) +timomegalia; c) +incidența mare la copii; d) +mărirea în dimensiuni a ganglionilor limfatici; e) mai des se întîlnește la maturi. 747. Care sunt particularităţile caracteristice ale leucozelor paraproteinemice? a) afectarea măduvei osoase; b) +sinteza imunoglobulinelor patologice; c) apariția metastazelor precoce; d) proteinurie și glucozurie; e) +provin din sistemul B-limfocitar. 748. Care sunt mecanismele patogenetice ale denaturării hematopoiezei în anemia Addison-Biermer? a) distrugerea excesivă a hematiilor; 108

b) hemoragii repetate; c) carența de fier în alimentație; d) +dereglarea absorbției vitaminei B12 în stomac; e) +abolirea secreției gastromucoproteinei. 749. Care sunt factorii etiologici de bază ai anemiei Addison-Biermer? a) carența de fier în alimentație; b) +insuficiența ereditară a glandelor fundice ale stomacului; c) +apariția anticorpilor contra celulelor parietale ale mucoasei gastrice; d) substituirea măduvei osoase active cu cea grasă; e) hemoragii repetate. 750. Care din următoarele afirmaţii se referă la ateroscleroză? a) este o maladie infecţioasă acută b) +este o dereglare a metabolismului lipidic şi proteic c) +sunt afectate preponderent arterele de calibru mare și mediu d) se transmite pe cale aerogenă e) este o maladie ereditară 751. Care organe se afectează mai frecvent în ateroscleroza? a) ficatul b) + creierul c) + rinichii d) pulmonii e) + cordul 752. Modificările caracteristice ale cordului în hipertensiunea arterială: a) hipertrofia ventriculului drept b) atrofia brună a miocardului c) + hipertrofia ventriculului stîng d) + cardioscleroza microfocală difuză e) lipomatoza miocardului 753. Peretele anevrismului cardiac cronic este format din: a) + mase trombotice b) + țesut conjunctiv cicatriceal c) țesut de granulație d) fibre elastice e) zona de necroză 754. Indicaţi formele de anemii cauzate de dereglarea hematopoiezei: a) anemii cauzate de eritrocitopatii; b) anemii posthemoragice; c) +anemii prin deficiența vitaminei B12; d) anemii cauzate de hemoglobinopatii; e) +anemii feriprive. 755. Care vase sanguine se afectează în ateroscleroză? a) +arterele mari de tip elastic; b) arteriolele; c) venulele; 109

d) venele mari; e) + arterele de calibru mediu de tip musculo-elastic. 756. Leziunile caracteristice ale arterelor în ateroscleroză sunt: a) + petele și bandeletele lipidice; b) anevrismul; c) +placa fibroasă; d) arterita: e) medionecroza 757. Principalele complicaţii ale aterosclerozei sunt următoarele: a) necroza fibrinoidă a peretelui arterial; b) + ulcerația plăcii fibroase; c) + hemoragia intramurală; d) + tromboza; e) inflamația. 758. Stadiile de dezvoltare a granulomului reumatic: a) +granulom florid b) granulom abcedant c) +granulom involutiv (ofilit) d) +granulom cicatrizant e) granulom osificant 759. Semnele caracteristice ale cancerului pulmonar pavimentos: a) + se localizează predominant în bronhiile mari b) + este precedat de metaplazia epidermoidă a mucoasei bronșice c) de obicei este periferic d) + poate fi cornificat sau necornificat e) se dezvoltă în mucoasa bronhiilor mici și a bronhiolelor 760. Semnele caracteristice ale carcinomului pulmonar periferic: a) metastazează rar b) + forma histologică mai frecventă este adenocarcinomul c) se localizează de obicei în bronhiile mari d) + se dezvoltă în mucoasa bronhiilor mici și a bronhiolelor e) + se dezvoltă adesea în regiunea unei cicatrice 761. Care semne sunt caracteristice pentru tuberculoza primară? a) + se vindecă prin formarea focarului Gohn b) + cea mai gravă complicație este leptomeningita tuberculoasă c) se localizează numai în plămîni d) se poate dezvolta tuberculom pulmonar e) + poate avea evoluție cronică 762. Care sunt sinonimele pneumoniei francă lobare? a) lobulară b) segmentară c) focală d) + fibrinoasă e) + pleuropneumonie 110

763. Complicaţiile pulmonare ale pneumoniei francă lobare: a) + abces b) + carnificare c) bronşiectazii d) atelectazii e) hemotorax 764. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul răspîndirii limfogene a infecţiei: a) + mediastinită b) + pericardită c) abces cerebral d) meningită purulentă e) abces pulmonar 765. Complicaţiile pneumoniei francă lobare în cazul generalizării hematogene a infecţiei: a) + abcese cerebrale b) + endocardită ulcero-polipoasă c) + meningită purulentă d) pielonefrită e) mediastinită 766. Cauzele morţii în pneumonia francă lobară: a) + insuficienţa cardiacă b) + abceuls cerebral c) + meningita purulentă d) carnificarea pulmonară e) tromboembolia arterei pulmonare 767. Variantele de bronsită în dependenţă de gradul de implicare a peretelui bronşic în procesul inflamator: a) + endobronşită b) + mezobronşită c) + peribronşită d) parabronşită e) polipoasă 768. Complicaţiile bronşitei acute: a) + bronhopneumonie b) + pneumonie interstiţială peribronhială c) cord pulmonar d) atelectazie e) + bronsită cronică 769. Numiţi agenţii patogeni caracteristici pneumoniei focale: a) + stafilococi b) + pneumococi c) + virusuri d) protozoare e) gonococi 770. Variantele patogenetice ale pneumoniei focale: a) purulentă b) + prin aspiraţie c) + hipostatică 111

d) abcedantă e) + postoperatorie 771. Variantele pneumoniei focale în dependenţă de răspîndirea procesului inflamator: a) interstiţială b) + acinoasă c) pneumococică d) + lobulară e) + segmentară 772. Complicaţiile pneumoniei focale: a) + abcese pulmonare b) + pleurită c) + carnificare d) emfizem e) cancer 773. Variantele proceselor distructive pulmonare acute: a) + abces b) + gangrenă c) carnificare d) pneumociroză e) atelectazie 774. Variantele abceselor pulmonare după origine: a) + bronhogen b) acut c) cronic d) + pneumoniogen e) + metastatic 775. Care afecţiuni se referă la grupul de boli cronice nespecifice pulmonare: a) bronhopneumonia b) + abcesul cronic c) pneumonia cazeoasă d) + bolile interstiţiale ale plămînilor e) + pneumoscleroza și pneumociroza 776. Mecanismele de dezvoltare ale bolilor pulmonare cronice nespecifice: a) prin obturaţie b) prin aspiraţie c) + bronşitogen d) + pneumoniogen e) + pneumonitogen 777. Indicaţi modificările microscopice ale mucoasei caracteristice pentru bronşita cronică: a) + metaplazia epidermoidă a epiteliului b) + infiltraţie inflamatorie c) atipia epiteliului d) + atrofia mucoasei bronșice e) prozoplazia 778. Variantele bronşitei cronice după caracterul procesului inflamator: 112

a) + catarală purulentă b) + polipoasă c) gangrenoasă d) seroasă e) + deformantă 779. Numiţi complicațiile bronhopulmonare ale bronşitei cronice: a) + emfizem b) + atelectazii c) + bronşectazii d) alveolită seroasă e) sarcoidoză 780. Numiţi variantele de bronşectazii după formă: a) pneumogene b) obturante c) + sacciforme d) infecţioase e) + cilindrice 781. Complicaţiile bolii bronşectatice: a) + cord pulmonar b) + abces pulmonar c) + amiloidoză d) pneumotorax e) hemotorax 782. Variantele de emfizern pulmonar: a) hiperplastic b) + idiopatic c) + cronic difuz obstructiv d) + senil e) hipertrofic 783. Modificările macroscopice ale plamînilor în emfizemul pulmonar: a) micșorați în volum b) + măriți în volum c) consistență densă d) + acoperă mediastinul anterior e) + se taie cu crepitaţie 784. Modificările microscopice caracteristice emfizemului pulmonar: a) + reducerea patului microcirculator b) septurile interalveolare îngroşate c) + septurile interalveolare subțiate d) + scleroza capilarelor e) hemosideroză 785. Complicatiile emfizemului pulmonar: a) + insuficiență cardio-pulmonară b) + cord pulmonar c) atelectazii d) + pneumotorax 113

e) carnificare 786. Structura peretelui abcesului cronic: a) + ţesut de granulaţie b) + țesut conjunctiv fibrilar c) + mase necrotice și puroi d) țesut epitelial e) ţesut cartilaginos 787. Complicațiile abcesului pulmonar cronic: a) + empiem pleural b) + piopneumotorax c) + amiloidoză secundară d) carnificare e) pneumoconioză 788. Clasificarea clinico-anatomică a carcinomului pulmonar după localizare: a) + parahilar b) exofit c) endofit d) + periferic e) polipos 789. Căile de contaminare în tuberculoză: a) prin ințepare de către insecte b) prin contact c) pe cale parenterală d) + pe cale aerogenă e) + pe cale alimentară 790. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei: a) endogenă b) + primară c) + hematogenă d) limfoganglionară e) + secundară 791. Localizarea posibilă a complexului tuberculos primar: a) ficat b) + plămîni c) creier d) + intestin e) coloana vertebrală 792. Comiponentele complexului tuberculos primar: a) + afect primar b) tromboflebită c) + limfadenită d) limfotromboză e) + limfangită 793. Variantele posibile de evoluție a tuberculozei primare: a) pneumonie cazeoasă 114

b) + stingerea şi vindecarea focarelor complexului primar c) + progresarea şi generalizarea procesului d) forma limfoganglionară e) + tuberculoză cu evoluție cronică 794. Care formă de tuberculoză se caracterizează prin afectarea preponderenta în zona cortico-pleurală a ambilor plămîni, reacție tisulară productivă, scleroză reticulară, cord pulmonar și focar tuberculos extrapulmonar? a) + hematogenă cronică macronodulară b) + hematogenă cronică miliară c) secundară diseminată d) ftizie pulmonară e) + diseminată hematogenă 795. Care din aceste forme clinico-morfologice de tuberculoză se referă la cea secundară? a) + cavernoasă acută b) + acută nodulară c) septicemie tuberculoasă supraacută d) + tuberculomul e) hematogenă miliară 796. Care din formele clinico-morfologice enumerate se referă la tuberculoza secundară: a) pneumonie lobară b) + pneumonie cazeoasă c) + tuberculoza infiltrativă d) + tuberculoza cirotică e) tuberculoza extrapulmonară 797. Formele clinico-morfologice ale tuberculozei secundare: a) miliară acută b) + fibro-nodulară c) + fibro-cavitară d) macronodulară e) miliară cronică 798. Mecanismele patogenetice ale dezvoltării gripei: a) + încorporarea virusului în epiteliul căilor respiratorii b) + afecțiunea vasopatică a virusului c) încorporarea virusului în celulele nervoase d) acțiunea toxinelor asupra vaselor e) acțiunea toxinelor asupra miocardului 799. Schimbările microscopice ale mucoasei căilor respiratorii în forma uşoară de gripă: a) + hiperemie b) + edem c) + distrofia hidropică a epiteliului d) pneumonie hemoragică e) inflamație sero-hemoragică 800. Particularităţile macroscopice ale plămînilor în forma gravă de gripă: a) + măriți în dimensiuni b) micșorați c) + aspect pestriţ d) culoare cenușie 115

e) induraţie brună 801. Complicaţiile gripei: a) + bronşită și bronșiolită obliterantă b) + encefalită și arahnoidită c) gangrenă d) escare e) + pneumofibroză 802. Complicaţiile paragripei: a) + bronhopneumonie b) crup veritabil c) + crup fals d) + sinuzite e) conjunctivită 803. Semnele caracteristice ale tusei convulsive: a) boală alergică b) + contaminarea pe cale aerogenă c) boală virotică d) + se afectează copiii e) + se manifestă prin accese tipice de tuse spasmodică 804. Complicațiile tusei convulsive a) + rupturi și ulcerații pe frîul limbii b) emfizem difuz obstructiv c) + emfizem interstițial d) + panbronșită e) abces pulmonar 805. Semnele caracteristice ale difteriei: a) + nevrită parenchimatoasă b) + miocardită toxică c) inflamație purulentă d) + inflamație fibrinoasă în poarta de intrare e) erupții pe piele 806. Localizarea modificărilor locale în difterie: a) mucoasa colonului b) + mucoasa căilor respiratorii c) + mucoasa vestibulului faringian și amigdalelor d) cordul e) rinichii 807. Caracterul inflamaţiei în difteria căilor respiratorii și denumirea procesului: a) catarală b) + fibrinoasă c) purulentă d) + crup descendent veritabil e) pseudocrup 808. Leziunile cordului în difterie: a) + miocardită alterativă 116

b) miocardită granulomatoasă c) + miocardită interstiţială d) infarct miocardic e) + steatoza cardiomiocitelor 809.Care modificări morfologice în cord nu sunt caracteristice pentru difterie: a) distrofia grasă a cardiomiocitelor b) + formarea granuloamelor c) focare de mioliză d) + endocardita verucoasă e) inflamaţie interstitială 810. Modificările morfologice în sistemul nervos în difterie: a) meningită b) encefalită c) + nevrită parenchimatoasă d) abcese cerebrale e) + paralizii tardive 811. Care nervi periferici nu se afecteaza în difteria faringelui: a) + intercostali b) frenic c) vag d) glosofaringian e) + facial 812. Care organe sunt afectate cu preponderentă de exotoxina difterică: a) encefalul b) + cordul c) ficatul d) + suprarenalele e) + rinichii 813. Complicaţiile principale în difterie: a) + pericondrită purulentă a cartilajelor laringelui b) bronșectazii c) + pneumonie d) + mediastinită purulentă e) meningoencefalită purulentă 814. Variantele formei grave a scarlatinei: a) + toxică b) necrotică c) + septică d) hipertoxică e) + toxico-septică 815. Modificările morfologice tipice din prima perioadă a scarlatinei: a) + hiperemia pronunțată a vestibulului faringian b) angină fibrinoasă c) + angină necrotică d) glosita Hunter e) + limbă zmeurie 117

816. Caracteristica erupției cutanate în scarlatină și modul de descuamare: a) papuloasă macromaculoasă b) + punctiformă roșie-aprinsă c) + nu acoperă triunghiul nazolabial d) + descuamare lamelară e) descuamare furfuracee 817. Complicațiile primei perioade a scarlatinei? a) + septicopiemie b) miocardită granulomatoasă c) + abces retrofaringian d) + otită-antrită purulentă e) emfizem pulmonar 818. Care factori condiţionează dezvoltarea perioadei a doua a scarlatinei şi manifestările ei: a) + alergic b) septic c) pneumonia d) + artrite seroase e) + glomerulonefrită acută 819. Manifestările perioadei a doua a scarlatinei: a) + glomerulonefrită acută sau cronică b) + vasculite c) colită ulceroasă d) sepsis e) + endocardită verucoasă 820. Formele principale ale infecţiei meningococice: a) angină necrotică b) + rinofaringită meningococică c) + meningită meningococică d) meningoencefalită purulentă e) + meningococemia 821. Manifestările morfologice ale rinofaringitei meningococice: a) + inflamaţia catarală a mucoaselor b) inflamație fibrinoasă c) inflamație purulentă d) + edemul peretelui posterior al faringelui e) + hiperplazia foliculilor limfatici 822. Caracterul inflamaţiei în meningita meningococică: a) + seroasă b) fibrinoasă c) + purulentă d) sero-fibrinoasă e) catarală 823. Semnele caracteristice ale meningitei meningococice: a) meningită hemoragică b) + meningită fibrinoasă-purulentă c) + localizarea pe segmentele anterioare ale emisferelor cerebrale sub formă de „scufiță” 118

d) se afectează segmentele posterioare cerebrale e) + piocefalie 824. Manifestarile clinico- morfologice ale meningococemiei: a) + erupție cutanată hemoragică b) endocardită verucoasă c) abcese pulmonare d) + iridiociclită purulentă e) + sindromul Waterhouse-Friderichsen 825. Caracteristica erupției cutanate în meningococemie: a) erupție rozeolică-peteşială b) + erupție hemoragică stelată c) apare pe faţă d) + se localizează preponderent pe fese și extremităţile inferioare e) + în centrul erupțiilor cutanate se pot forma vezicule sau focare de necroză 826. Caracteristica tifosului exantematic epidemic: a) este provocat de virusuri b) + este o rickettsioză c) se afectează mucoasa intestinală d) + se afectează vasele de calibru mic e) se afectează mucoasa căilor respiratorii 827. In care organe/țesuturi nu se formează granuloame exantematice: a) + ficat b) + splina c) encefal d) + măduva oaselor e) piele 828. Caracteristica exantemului în tifosul exantematic: a) afectarea mucoaselor b) + erupție pe piele c) este absent în triunghiul nazolabial d) + apare în a 3-5 zi de febră e) + microscopic se depistează vasculite și granuloame exantematice 829. Formele de vasculită în tifosul exantematic: a) + verucoasă b) gigantocelulară c) + proliferativă d) + necrotică e) fibroplastică 830. Localizarea de preferinţă a leziunilor morfologice în tifosul exantematic: a) + encefalul b) ficatul c) splina d) măduva oaselor e) + pielea 831. Variantele bronșitei acute în dependență de caracterul inflamației: 119

a) granulomatoasă b) + catar mucos c) deformantă d) + fibrinoasă e) + purulentă 832. Stadiile morfogenetice ale ulcerului gastric: a) gastrita catarală b) + eroziunea c) gastrita cronică atrofică d) + ulcerul acut e) + ulcerul cronic 833. Factorii etiopatogenetici ai colitei ulceroase nespecifice: a) toxicoinfecții b) + alergia locală c) intoxicații d) + autoimunizarea e) factorii alimentari 834. Care semne morfologice caracterizează boala Crohn: a) + peretele intestinal îngroșat, deformat b) cript-abcese c) + ulcerații longitudinale ale peretelui intestinal d) + granulomatoza nespecifică de tip sarcoidozic e) ulcerații circulare ale intestinului 835. Agenţii patogeni frecvenţi în etiologia anginei (tonzilitei) acute: a) + stafilococul b) + streptococul c) pneumococul d) rickettsiile e) + asociaţiile de microbi 836. Formele frecvente de angină acută: a) ulceroasă b) + catarală c) + flegmonoasă d) granulomatoasă e) + foliculară 837. Tabloul morfologic al anginei cronice include: a) + scleroza ţesutului limfoid b) + scleroza capsulei amigdalelor c) metaplazia epiteliului d) + lărgirea lacunelor amigdalelor e) prozoplazia epiteliului 838. Complicaţiile locale ale amigdalitei acute: a) + abcesul paraamigdalian b) amiloidoza c) + abcesul retrofaringian 120

d) + tromboflebita regională e) abces pulmonar 839. Complicațiile cu caracter general ale anginei: a) pielonefrită b) + glomerulonefrită c) enterocolită d) pneumonie e) + reumocardita 840. Bolile frecvente ale esofagului: a) fistule b) + diverticule c) atrezia d) + esofagita e) + tumorile 841. Variantele diverticulelor esofagiene după localizare: a) + faringo-esofagiene b) laringo-esofagiene c) + de bifurcaţie d) + epifrenice e) subdiafragmale 842. Complicaţiile diverticulelor esofagiene: a) stenoza esofagului b) metaplazia gastrică a epiteliului esofagian c) dilatarea varicoasă a venelor esofagiene d) + diverticulită e) + ruptura peretelui 843. Formele macroscopice de cancer esofagian: a) nodular b) ramificat c) + inelar d) + exulcerat e) + papilar 844. Formele morfologice frecvente ale gastritei acute: a) seroasă b) + catarală c) hemoragică d) + fibrinoasa e) + flegmonoasă 845. Tabloul macroscopic al ulcerului gastric cronic include următoarele semne, cu excepţia: a) + formă rotundă, ovală b) marginile de consistență flască c) + marginea proximală anfractuoasă d) + marginea distală cu aspect de terasă e) polipi în regiunea fundului ulcerului

121

846. Complicaţiile ulcero-distructive în boala ulceroasă: a) + hemoragia b) stenoza c) + perforaţia d) + penetrația e) malignizarea 847. Organele si ţesuturile, în care penetrează frecvent ulcerul gastric sau duodenal: a) + ligamentul hepato-duodenal b) + pancreasul c) splina d) + micul epiploon e) rinichiul drept 848. Stările precanceroase pentru cancerul gastric: a) gastrita flegmonoasă b) gastrita corozivă c) + polipii adenomatoşi d) + gastrita cronică atrofică e) + ulcerul gastric cronic 849. Factorii principali de risc ai cancerului gastric: a) distrofia hidropică a epiteliului b) + displazia gravă a epiteliului gastric c) descuamarea epiteliului d) + metaplazia intestinală a mucoasei e) eroziuni superficiale ale mucoasei 850. Localizarea de preferinţă a cancerului gastric: a) curbura mare b) + curbura mică c) porţiunea fundică d) difuz, total e) + pilorică 851. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere exofită: a) + polipos b) + fungos c) inelar d) + în formă de placă e) ulcerat 852. Variantele de cancer gastric nediferenţiat: a) + solid b) + schiros c) pavimentos cornificat d) pavimentos necornificat e) + din celule în"inel cu pecete" 853. Variantele macroscopice de cancer gastric cu creştere endofită: a) polipos b) + infiltrativ-ulceros 122

c) fungos d) formă de placă e) + difuz 854. Variantele de cancer gastric glandular: a) + tubular b) trabecular c) + papilar d) + mucipar e) dimorf 855. Căile de metastazare a cancerului gastric: a) + limfogenă b) + hematogenă c) + prin implantare d) perineurală e) cu lichidul cefalorahidian 856. Metastazele limfogene retrograde ale cancerului gastric: a) + metastaza Virchow b) tumoarea Abrikosov c) + tumoarea Krukenberg d) + metastaza Schnitzler e) limfomul Burkitt 857. Dintre afecţiunile intestinului prezintă importanţă clinica majoră: a) + viciile de dezvoltare b) + procesele inflamatorii c) tulburările circulatorii d) + tumorile e) diskineziile 858. Cauzele frecvente ale enteritei acute: a) + toxicoinfecţii b) + factori alimentari c) factori nervosi d) + factori alergici e) factori endocrini 859. Formele de enterită acută: a) superficială b) + catarala c) + fibrinoasă d) mixtă e) + ulcero-necrotică 860. Complicaţiile frecvente în enterita acută: a) + hemoragia b) ocluzia c) + perforaţia d) + deshidratarea e) cancerul 123

861. Formele morfologice de enterită cronică: a) + atrofică b) hipertrofică c) + fără atrofia mucoasei d) flegmonoasă e) fibrinoasă 862. Etiologia colitei acute: a) + factori infecţioși b) factori endocrini c) + factori toxici d) factori discirculatori e) + factori toxico-alergici 863. Formele morfologice de colită cronică: a) catarală b) + atrofică c) hipertrofică d) + fără atrofia mucoasei e) flegmonoasă 864. Complicațiile colitei cronice: a) + paraproctita b) hemoragii c) peritonita d) + parasigmoidita e) + hipovitaminoze 865. Complicaţiile locale în colita ulceroasă nespecifică: a) amiloidoza b) + hemoragia intestinală c) + perforația peretelui colonic d) cașexia e) + polipoza 866. Complicaţiile frecvente în boala Crohn: a) + peritonita b) + ocluzie intestinală c) pneumonia lobară d) + fistule intestinale e) pielonefrita 867. Teoriile etiopatogenezei apendicitei: a) + staza conținutului intestinal în lumenul apendicelui vermicular b) imunologică c) + angioneurotică d) disontogenetică e) polietiologică 868. Modificările morfologice ale apendicelui vermicular în apendicita flegmonoasă: a) + hiperemia și edemul peretelui și a mezoului b) + depuneri de fibrină pe seroasă c) infiltrație cu histiocite 124

d) + infiltrație leucocitară difuză în toată grosimea apendicelui e) granulomatoză 869. Complicațiile colitei acute: a) + hemoragia b) + perforația c) + paraproctita d) paranefrita e) apendicita 870. Tabloul morfologic al apendicitei cronice: a) + scleroza peretelui b) + lumenul obliterat c) abcese intramurale d) + aderenţe cu ţesuturile adiacente e) polipi ai mucoasei 871. Complicaţiile apendicitei cronice: a) + hidropizia b) peritonita c) cancer d) + mucocel e) gangrena peretelui 872. Tumorile benigne ale intestinului: a) + adenomul tubular b) papilomul c) + adenomul vilos d) + leiomiomul e) desmoidul 873. Procesele pretumorale ale cancerului intestinului gros: a) + colita ulceroasă cronică b) + polipoza familială c) colita ulceroasă acută d) colita flegmonoasă e) + boala Crohn 874. Formele macroscopice exofite de cancer intestinal: a) difuz infiltrativ b) + formă de placă c) + polipos d) + macronodular e) exulcerat 875. Formele macroscopice endofite de cancer intestinal: a) fungos b) + exulcerat c) formă de placă d) macronodular e) + difuz infiltrativ 876. Metastazele cele mai frecvente ale cancerului intestinal: 125

a) + limfoganglionii mezenterici b) limfoganglionii supraclaviculari pe stînga c) + ficatul d) pancreasul e) splina 877. Etiologia distrofiei toxice a ficatului: a) + intoxicaţia cu produse alimentare alterate b) + gestoza gravidică, tireotoxicoză c) + ciuperci otrăvitoare d) traume ale ficatului e) insuficienţă cardiovasculară 878. Stadiile distrofiei toxice a ficatului: a) reconvalescență b) + distrofie galbenă c) de necroză d) + distrofie roşie e) de regenerare 879. Tabloul macroscopic al ficatului în distrofia toxică (stadiul distrofie galbenă): a) + dimensiunile mărite b) micşorat c) consistentă crescută d) + consistenţă flască e) suprafaţa ridată 880. Particularităţile microscopice ale ficatului în stadiul al doilea al distrofiei toxice: a) + fagocitoza și resorbția detritusului celular b) distrofia proteică a hepatocitelor c) + colapsul stromei reticulare d) distrofia glicogenică a hepatocitelor e) ciroza postnecrotică 881. Modificările extrahepatice în distrofia toxică a ficatului: a) cianoza b) + icter c) + hemoragii multiple în piele și mucoase d) + hiperplazia ganglionilor limfatici și a splinei e) splina porfirică 882. Particularităţile macroscopice ale ficatului în hepatoza lipidică: a) + dimensiunile mărite b) micşorat c) consistența densă d) + consistența flască e) + culoarea galbenă 883. Stadiile hepatozei lipidice: a) + steatoză simplă b) + steatoză asociată cu necroza hepatocitelor c) steatoză locală d) steatoză diseminată 126

e) + steatoză cu restructurarea lobulilor 884. Formele de hepatită în dependentă de caracterul evoluţiei: a) primară b) secundară c) + acută d) + cronică e) colestatică 885. Caracteristica macroscopică a ficatului în hepatita cronică: a) micșorat în dimensiuni b) + dimensiunile marite c) consistența flască d) + consistența densă e) + aspect pestriț pe secțiune 886. Variantele morfologice ale hepatitei cronice: a) + activă b) + neactivă (persistentă) c) distructivă d) + colestatică e) productivă 887. Variantele clinico-morfologice ale hepatitei virale: a) + ciclică b) + anicterică c) + colestatică d) toxică e) atrofică 888. Particularităţile histologice ale hepatitei virale acute ciclice: a) distrofia lipidică a hepatocitelor b) + distrofia hidropică a hepatocitelor c) + formarea corpusculilor Councilman d) acumularea de lipofuscină în hepatocite e) + necrozele periportale parcelare 889. Particularitățile microscopice ale hepatitei virale anicterice: a) distrofia lipidica a hepatocitelor b) + distrofia hidropică a hepatocitelor c) + proliferarea reticuloendoteliocitelor stelate d) colangita e) + lama terminală a lobulilor este păstrată 890. Modificările extrahepatice în hepatita virală: a) cianoza tegumentelor b) + hiperplazia ganglionilor limfatici c) + icter d) + hemoragii multiple în piele și mucoase e) hemoragii cerebrale 891. Cauzele morţii în hepatita virală: a) insuficienta cardiacă 127

b) + insuficienţa hepatică c) + sindromul hepatorenal d) ciroza hepatică e) cancer hepatic 892. Caracteristica morfologică a ficatului în hepatita alcoolică: a) + dimensiunile mărite b) micșorat în dimensiuni c) + consistența densă d) + culoarea palidă e) suprafața netedă 893. Particularitățile histologice ale hepatitei alcoolice: a) + distrofie lipidică b) + infiltrația leucocitară a tractelor portale c) + corpusculi Mallory d) corpusculi Councilman e) distrofie proteică a hepatocitelor 894. Variantele de ciroză hepatică în funcţie de cauza dezvoltării: a) + infecţioasă b) + toxică c) micronodulară d) macronodulară e) mixtă 895. Variantele clinico-morfologice ale cirozei hepatice: a) + micronodulară b) postnecrotică c) + macronodulară d) portală e) biliară 896. Particularităţile histologice ale cirozei hepatice: a) + distrofia şi necroza hepatocitelor b) hemosideroza c) + scleroză difuză d) + reorganizarea structurală a organului e) hemocromatoza 897. Modificările extrahepatice în ciroză: a) cianoza b) + icter c) + sindrom hemoragic d) + splenomegalie e) hiperpigmentaţia pielii 898. Complicaţiile cirozei hepatice: a) insuficiența cardiacă b) + coma hepatică c) + hemoragii din varicele esofagiene d) + ascită-peritonită e) tromboembolia arterei pulmonare 128

899. Variantele macroscopice ale cancerului hepatic: a) polipos b) + nodular c) + difuz d) + masiv e) în forma de placă 900. Variantele histogenetice de cancer hepatic: a) + hepatocelular b) + colangiocelular c) cu celule riziforme d) + mixt (hepato-colangiocelular) e) cu celule mici 901. Complicaţiile cancerului hepatic: a) + hemoragii în cavitatea peritoneală b) insuficiența cardiovasculară c) + hepatargie d) + caşexie e) tromboembolia arterei pulmonare 902. Hepatoza lipidică se întîlnește în: a) + diabetul zaharat b) + alcoolismul c) hepatita virală B d) hjemocromatoza ficatului e) + anemii 903. Manifestările hipertensiunii portale: a) + hemoragie din venele esofagiene b) + ascita c) + splenomegalia d) hemoragie cerebrală e) abces pumonar 904. Care sunt semnele caracteristice pentru forma fulminantă a hepatitei virale? a) + necroza masivă sau „în punți” a parenchimului hepatic b) + staza bilei în canaliculele capilare biliare c) + corpusculii Councilman d) steatoza hepatocitelor e) consistența densă a ficatului 905. Care semne sunt caracteristice pentru ciroza hepatică biliară secundară? a) culoarea ficatului galbenă b) + culoarea verde a ficatului c) + colangită și colangiolită d) + dilatarea și ruptura canaliculelor capilare biliare e) lipofuscinoza hepatocitelor 129

906. Care din factorii etiologici enumerați pot cauza dezvoltarea cirozei hepatice? a) + carența de proteine în alimentație b) apendicita cronică c) pneumonia cronică d) + insuficiența cardiacă cronică e) + obstrucția căilor biliare 907. Care semne caracterizează ciroza postnecrotică a ficatului? a) focare mici intralobulare de necroză a hepatocitelor b) + septuri fibroase late c) + noduli regenerativi mari (ciroză macronodulară) d) septuri fibroase subțiri intralobulare e) + apropierea triadelor portale și a venelor centrale 908. Care semne caracterizează ciroza portală a ficatului? a) aspect macronodular al ficatului b) + septuri fibroase subțiri intralobulare c) + dimensiuni mici ale pseudolobulilor d) culoarea verde a ficatului e) + aspect micronodular al ficatului 909. Obstrucția căror ducturi biliare poate cauza icter mecanic? a) + ductului hepatic comun b) ductului cistic c) + ductului coledoc d) ducturilor biliare interlobulare e) canaliculelor capilare biliare 910. Formele morfogenetice ale cirozei hepatice: a) + postnecrotică b) cardiacă c) + portală d) + mixtă e) alimentară 911. Localizarea anastomozelor porto-cavale, care au cea mai mare importanță clinică? a) +esofagul b) diafragmul c) + stomacul d) + rectul e) peretele abdominal anterior 912. Care sunt semnele clinico-morfologice caracteristice pentru septicemie? a) + toxicoza pronunțată b) abcese metastatice în organe c) embolii trombobacteriene d) + splina septică 130

e) + absența focarului septic primar 913. Care porţiuni ale aortei se afectează în sifilis? a) + ascendentă b) descendentă c) toracică d) abdominală e) + arcul aortei 914. Simptomele renale în glomerulonefrită: a) + oliguria b) edeme c) hipertensiunea arterială d) + proteinuria e) + cilindruria 915. Formele histologice ale hiperplaziei nodulare a prostatei: a) trabeculară b) + glandulară c) + miofibroasă (stromală) d) mixomatoasă e) + mixtă 916. Simptomele extrarenale în glomerulonefrită: a) proteinuria b) + edeme c) + hipertensiunea arterială d) hematuria e) + disproteinemia 917. Afectiunile, care precedă frecvent glomerulonefrita: a) + tonzilita b) rahitismul c) + scarlatina d) tifosul exantematic e) infecția virală respiratorie acută 918. Formele de glomerulonefrită după localizarea procesului patologic: a) + intracapilară b) + extracapilară c) extraglomerulară d) intratubulară e) interstiţială 919. Formele de glomerulonefrită după caracterul inflamaţiei: a) + proliferativă b) acută c) cronică d) + exsudativă e) subacută 920. Semnele microscopice caracteristice ale glomerulonefritei acute: a) infiltraţie cu limfocite 131

b) + infiltraţia mezangiului cu leucocite c) + proliferarea endoteliocitelor d) + proliferarea mezangiocitelor e) depuneri de fibrină 921. Variantele inflamației în glomerulonefrita extracapilară exsudativă: a) + seroasă b) catarală c) + fibrinoasă d) + hemoragică e) purulentă 922. Semnele microscopice caracteristice pentru glomerulonefrita extracapilară productivă: a) proliferarea endoteliocitelor b) + proliferarea nefroteliului c) + proliferarea mezangiocitelor d) + proliferarea podocitelor e) infiltratie cu leucocite 923. Semnele macroscopice ale glomerulonefritei subacute: a) + dimensiunile mărite b) + aspect pestriț (rinichi mare pestriț) c) + piramidele roşii, hiperemiate d) piramidele palide e) abcese 924. Formele morfologice ale glomerulonefritei cronice: a) exsudativă extracapilară b) exsudativă intracapilară c) + mezangială d) + fibroplastică e) difuză 925. Modificările microscopice în glomerulonefrita cronică: a) + scleroza și hialinoza glomerulilor b) amiloidoza glomerulilor c) hipertrofia tubilor d) + modificări distrofice și atrofia tubilor e) + infiltratia limfohistiocitară a stromei 926. Modificările macroscopice ale rinichilor în glomerulonefrita cronică: a) dimensiunile mărite b) + dimensiunile micşorate c) + consistența densă d) cortexul îngroşat e) + stratul cortical atrofiat, efilat 927. Modificările extrarenale în glomerulonefrita cronică: a) hipertrofia ventriculului drept b) + hipertrofia ventriculului stîng c) + arterioloscleroză și arteriolohialinoză generalizată d) hepatita colestatică e) pancreatita cronică 132

928. Complicațiile frecvente ale glomerulonefritei cronice: a) pneumonia b) + insuficienţa renală acută sau cronică c) insuficienţa suprarenalelor d) + ictus cerebral hemoragic e) insuficienţa hepatică 929. Semnele caracteristice ale sindromului nefrotic: a) hiperproteinemie b) + hipoproteinemie c) hipolipidemie d) + edeme e) + proteinurie 930. Particularităţile microscopice şi ultrastructurale ale rinichilor în nefroza lipoidică: a) + distrofia lipidică a epiteliului tubilor b) atrofia epiteliului tubilor c) + cilindri proteici în lumenul tubilor d) + pierderea de către podocite a proceselor mici e) infiltraţia leucocitară a stromei 931. Tabloul macroscopic al rinichilor in nefroza lipoidică: a) + mariti în dimensiuni b) micșorați c) + consistența flască d) consistența densă e) + stratul cortical este lat, alb-galbui 932. Afecțiunile, care se pot solda cu amiloidoză nefropatică secundară: a) pneumonia francă lobară b) + tuberculoza pulmonară fibro-cavernoasă c) + artrita reumatoidă d) poliartrita reumatismală e) + boala bronșectatică 933. Stadiile evoluției nefrozei necrotice: a) latent b) + inițial (de şoc) c) + oligoanuric d) de poliurie e) + de restabilire a diurezei 934. Complicațiile necrozei tubulare acute a rinichilor: a) pielonefrita b) amiloidoza renală c) + necroza corticală segmentară d) + necroza corticală totală e) nefrolitiaza 935. Căile de raspîndire a infecției în pielonefrită: a) + urogenă b) perinevrală 133

c) cu apa potabilă d) + hematogenă descendentă e) + limfogenă 936. Factorii generali, care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei: a) reactivitatea organismului b) + tulburările metabolismului mineral c) dereglările circulației sangvine d) + caracterul alimentației e) + componența apei potabile 937. Factorii locali, care contribuie la dezvoltarea nefrolitiazei: a) micșorarea conținutului de calciu în sînge b) + staza urinei c) + inflamația căilor urinare d) extirparea accidentală a glandelor paratiroide e) + atonia bazinetelor și ureterelor 938. Complicațiile frecvente în polichistoza renală: a) + pielonefrita b) nefrolitiaza c) + supurația chisturilor d) glomerulonefrita subacută e) + insuficiența renală progresivă 939. Suprafața microgranulară a rinichilor este caracteristică pentru următoarele afecţiuni: a) amiloidoza renală b) + glomerulonefrita cronică c) pielonefrita cronică d) ateroscleroză e) + hipertensiunea arterială 940. Suprafața macronodulară a rinichilor este caracteristica pentru următoarele afecțiuni: a) glomerulonefrita cronică b) + amiloidoza renală c) + pielonefrita cronică d) + ateroscleroza e) hipertensiunea arterială 941. Care din afecţiunile date se referă la patologia hipofizei: a) + boala Cushing b) diabetul zaharat c) + diabetul insipid d) boala Addison e) + boala Simmonds 942. Cauzele bolii Addison : a) inflamaţia glandelor paratiroide b) adenom de glandă tiroidă c) + amiloidoza suprarenalelor d) + tuberculoza suprarenalelor e) + leziune autoimună a suprarenalelor 134

943. Semnele morfologice ale bolii Addison: a) + atrofia mucoasei gastrice b) + melanodermia c) + atrofia brună a miocardului d) hipertrofia ventriculului stîng e) depigmentarea pielii 944. Cauzele morții bolnavilor în boala Addison: a) + insuficiența cardiovasculară b) peritonita c) + insuficienţa suprarenală acută d) + caşexia e) insuficiența renală 945. Formele macroscopice de gușă: a) + nodulară b) coloidă c) + difuză d) parenchimatoasă e) foliculară 946. Formele microscopice de gușă: a) nodulară b) + coloidă c) difuză d) + parenchimatoasă e) endemică 947. Variantele de guşă în dependenţă de epidemiologie,cauze şi particularităţile clinicofuncționale: a) + endemică b) + sporadică c) retrosternală d) retroesofagiană e) + tireotoxică 948. Particularităţile microscopice ale guşei toxice difuze: a) + transformarea epiteliului prismatic al foliculilor în cilindric b) epiteliu folicular prismatic c) infiltraţie leucocitară a stromei d) + vacuolizarea coloidului e) + infiltraţie limfoplasmocitară a stromei 949. Modificările morfologice ale inimii în guşa tireotoxică: a) infarct miocardic b) + cardioscleroză difuză c) + hipertrofia ventriculului stîng d) granuloame nespecifice e) + infiltrația limfoidă a interstițiului miocardului 950. Cauzele morții bolnavilor cu guşă tireotoxică: a) + insuficienţă cardiacă b) tromboembolia arterei pulmonare 135

c) insuficienţă renală acută d) + cașexie e) asfixie prin compresia traheii 951. Modificările morfologice caracteristice în tiroidita Hashimoto: a) + infiltrația plasmatică a glandei tiroide b) + substituirea parenchimului glandei tiroide cu țesut conjunctiv c) hiperplazia foliculilor tiroidieni d) + formarea foliculilor limfoizi în glanda tiroidă e) adenom tiroidian 952. Cauzele hiperparatiroidiei: a) adenomul glandei tiroide b) + adenomul glandei paratiroide c) + hiperplazia glandei paratiroide d) extirparea glandei paratiroide e) atrofia glandei paratiroide 953. Factorii etiopatogenetici principali ai diabetului zaharat de tip I: a) + infecţia virotică b) + predispoziția genetică c) caşexia d) lipsa hormonului tireotrop e) + autoimunizarea 954. Modificările morfologice ale pancreasului în diabetul zaharat : a) + atrofia și hialinoza insulelor Langerhans b) + lipomatoza c) inflamația purulentă d) + scleroza e) insulom din celule B 955. Modificările morfologice ale ficatului în diabetul zaharat: a) scleroza b) + steatoza hepatocitelor c) amiloidoza d) + dispariţia glicogenului din hepatocite e) creşterea conținutului de glicogen în hepatocite 956. Modificările vaselor sangvine în diabetul zaharat: a) + microangiopatie generalizată b) microangiopatie focală c) arterită granulomatoasă alergică d) periarterită nodoasă e) + macroangiopatie generalizată 957. Modificările morfologice ale rinichilor în diabetul zaharat: a) + glomeruloscleroza diabetică nodulară b) pielonefrita c) glomeruloscleroza diabetică difuză d) + infiltrația glicogenică a epiteliului tubilor e) distrofia lipidică a epiteliului tubilor 136

958. Semnele clinico-morfologice ale sindromului Kimmelstiel-Wilson: a) hipotonie arterială b) + hipertensiune arterială c) + edeme d) + proteinurie e) hiperproteinemie 959. Complicațiile diabetului zaharat: a) + gangrena membrelor inferioare b) glomerulonefrita c) + infarct miocardic d) + cecitate (orbire) e) surditate 960. Formele histologice ale hiperplaziei glandulare a endometrului: a) + glandulară b) fibroasă c) + glandulo-chistică d) + hiperplazia atipică e) granulomatoasă 961. Variantele histologice de endocervicoză: a) + simplă b) + proliferativă c) polipoasă d) + în curs de vindecare e) ulceroasă 962. Tabloul morfologic al mastopatiei neproliferative include următoarele semne, cu excepția: a) mastopatia fibroasă b) mastopatia fibro-chistică c) proliferarea țesutului conjunctiv dens cu sectoare de hialinoză d) proliferări papilifere ale epiteliului ducturilor e) abcese intralobulare 963. Varietățile morfologice ale mastopatiei proliferative: a) + proliferările epiteliului ductal și lobular b) necroza țesutului adipos c) + adenoza (mazoplazia) d) + adenoza sclerozantă (fibrozantă) e) mastita 964. Complicațiile endometritei acute: a) pielonefrita cronică b) cancer de corp uterin c) + metrita purulentă d) mastita purulentă e) + tromboflebita regională 965. Stările precanceroase pentru cancerul de col uterin: a) + endocervicoza b) + displazia epiteliului c) salpingita purulentă 137

d) + polipi de col uterin e) endometrita acută 966. Variantele histologice ale cancerului de col uterin: a) + adenocarcinom b) + pavimentos c) bazaliomul d) + adenocarcinom endometrioid e) melanocarcinomul 967. Stările precanceroase pentru cancerul de corp uterin: a) endocervicoza b) + polipii endometrului c) endometrita acută d) + hiperplazia endometrului e) endometrita cronică 967. Leziuni precanceroase în cancerul de glandă mamară: a) traume b) + displazia benigna a glandei mamare c) mastita d) + papilomul intraductal e) hiperkeratoza pielii 968. Formele macroscopice de cancer mamar: a) + nodulară b) chistică c) papilară d) +difuză e) + cancerul mamelonului și areolei mamare (boala Paget) 969. Localizarea frecventă a metastazelor hematogene ale cancerului mamar: a) + oasele b) articulaţii c) muşchi d) + ficatul e) + rinichii 970. Variantele histologice mai frecvente al cancerului de prostată: a) cancer bazocelular b) + adenocarcinom c) cancer dimorf d) + cancer nediferenţiat e) cancer folicular 971. Metastazele frecvente ale cancerului de prostată: a) + ganglionii limfatici regionali b) splină c) pancreas d) testicule e) + oasele bazinului 972. Manifestările morfologice ale eclampsiei: 138

a) + tromboza diseminată a vaselor mici b) + necroze și hemoragii mici în organele interne c) pancreonecroza hemoragică d)+ nefroza necrotică e) necroza și hemoragii în nucleii subcorticali ai creierului 973. Variantele sarcinii extrauterine: a) + tubară b) vezicală c) + ovariană d) + abdominală e) retroperitoneală 974. Cauzele dezvoltării sarcinii extrauterine: a) + salpingita cronică b) endocervicoza c) eroziunea colului uterin d) + anomalii de dezvoltare a uterului şi trompelor e) apendicita cronică 975. Complicațiile şi sechelele sarcinii extrauterine: a) ruptura peretelui uterin b) + hemoragie intraabdominală c) apoplexia ovarului d) + făt papiroceu e) + litopedion 976. Structura polipului placentar: a) fragmente de miometru b) + vilozităti coriale necrozate c) + ţesut decidual d) + cheaguri de fibrină e) travee de epiteliu pluristratificat pavimentos 977. Semnele caracteristice ale hiperplaziei nodulare a prostatei: a) + hipertrofia peretelui vezicii urinare b) + aspect trabecular al mucoasei vezicii urinare c) infiltrația peretelui uretrei d)+ pielonefrită ascendentă e) se asociază cu criptorhidia 978. Care sunt manifestările malformaţiilor congenitale: a) + lipsa unui organ b) + dezvoltarea incompletă a organului c) + schimbarea formei organului d) infiltrație inflamatorie e) calcificare distrofică 979. Clasificarea malformaţiilor congenitale după gradul de răspîndire: a) + izolate b) vicii ale sistemului nervos central c) vicii ale sistemului cardiovascular d) + de sistem 139

e) + multiple 980. Semnele caracteristice ale seminomului: a) + este cea mai frecventă tumoare malignă a testiculului b) sunt caracteristice metastazele în oase c) + se asociază frecvent cu criptorhidia d) + microscopic este constituită din 2 componente: celule tumorale mari, rotunde, cu citoplasma clară și infiltrația limfocitară difuză a stromei e) provine din celulele Leydig 981. Malformaţiile congenitale ale căilor urinare: a) + dublarea bazinetelor b) + extrofia vezicii urinare c) polichistoza renală d) agenezia renală e) displazia renală 982. Care sunt semnele externe ale prematurității: a) oasele craniene dure b) macerația pielii c) + lanugo d) + pavilioanele urechii au consistență moale e) + dezvoltzrea insuficientă a unghiilor 983. Semnele morfologice ale supramaturităţii : a) + macerarea parțială a pielii b) + hipotrofia generalizată c) + membranele fetale sunt colorate de meconiu d) lanugo e) oasele craniului moi 984. Care modificări pulmonare se observă în pneumopatie la nou-născuţi: a) imaturitatea țesutului pulmonar b) + membrane hialine în plămîni c) + sindromul edematos-hemoragic d) pneumonie prin aspiraţie e) + atelectazii 985. Cauzele traumei intranatale induse de starea fătului: a) cantitatea mică de lichid amniotic b) + prematuritatea și supramaturitatea c) + unele embriopatii d) + unele fetopatii e) rigiditatea canalului de naştere 986. Leiomiomul uterin se caracterizează histopatologic prin următoarele elemente: a) + nodulii tumorali sunt încapsulați a. + după localizare în grosimea peretelui uterin nodulii tumorali pot fi submucoși, intramurali, subseroși b. provine din țesutul muscular striat c. nodulii tumorali nu au limite precise d. + este o tumoare benignă din țesutul muscular neted 140

987. Caracteristica macroscopică a șancrului dur: a) + marginile ulcerului de consistență cartilaginoasă, bine conturate b) marginile sub formă de terasă, fundul neted c) rnarginile abrupte, fundul ulcerului rugos d) + cicatrizarea are loc peste 2-3 luni e) cicatrizarea are loc peste 2-3 săptămîni 988. Care tip de eruptii sunt caracteristice pentru perioada secundară a sifilisului? a) + papule b) șancrul dur c) gomele d) + pustule e) + rozeole 989. Care semne sunt caracteristice pentru sifilisul secundar? а) inflamația interstițială gomoasă b) + erupții pe piele și mucoase c) granuloame în organele parenchimatoase d) anevrismul aortei ascendente е) + reacție hiperergică și generalizarea infecției 990. Care sunt căile de infectare în sifilis: a) prin picături b) fecalo-orală c) + sexuală d) + extragenitală e) + intrauterină 991. Caracteristica morfologică a focarului septic: a) inflamație catarală b) inflamație crupoasă c) + inflamație purulentă d) + limfangită e) + flebită, tromboflebită 992. Care modificări morfologice cu caracter general se dezvoltă în sepsis? a) + distrofice b) + necrotice c) + inflamatorii d) displastice e) autoimune 993. Localizarea proceselor hiperplastice în sepsis: a) + măduva oaselor b) cordul c) + splina d) plămînii e) + ganglionii limfatici 994. În care organe apar primele abcese metastatice în septicopiemie? a) măduva oaselor b) + plămîni c) + ficat 141

d) rinichi e) encefal 995. Pe fondul căror leziuni valvulare se dezvoltă endocardita infecţioasă secundară? a) endocarditei parietale fibroplastice b) + valvulopatiilor reumatice c) fibroelastozei endocardului d) + leziunilor valvulare aterosclerotice e) + malformațiilor cardiace congenitale 996. Care valvule se afectează mai frecvent în endocardita infecţioasă și care variantă morfologică de endocardită se dezvoltă? a) + aortală b) tricuspidală c) + mitrală d) verucoasă recurentă e) + ulcero-polipoasă 997. Cauzele mai frecvente ale pancreatitei acute? a) fumatul b) + intoxicația cu alcool c) + alimentație excesivă d) + calculoza căilor biliare e) pielonefrita 998. Care sunt semnele caracteristice ale carcinomului nefrocelular cu celule clare (hipernefroid)? a) este o tumoare renală benignă b) + dă metastaze în rinichiul contralateral c) apare mai frecvent la copii d) + se dezvoltă din epiteliul tubilor renali e) + constituie 90% din toate tumorile renale la adulți 999. Care modificări morfologice sunt caracteristice pentru mola hidatiformă? a) absența vilozităților coriale în raclatul uterin b) + proliferarea epiteliului și a sincițiului vilozităților coriale c) vilozitățile coriale nu sunt modificate macroscopic d) + vilozitățile coriale sunt mărite, stroma edemațiată, cu cavități chistice, fără vase sanguine e) + transformarea vilozităților coriale într-un conglomerat de chisturi, care amintește un ciorchine de poamă 1000. Care afecțiuni fac parte din grupul bolilor „trofoblastice”? a) + mola hidatiformă b) polipul placentar c) sarcina extrauterină d) + coriocarcinomul (corioepiteliomul) e) + mola hidatiformă disecantă

142