Tema 6 TSC [PDF]

Zitiervorschau

Beteringhe Miruna Andreea RU G1 An II

Tema 6 TSC Berger-Luckmann Nu exista ceva ce poate fi numit o lume a omului, asa cum putem numi o ,,lume a cainelui” sau o ,,lume a cailor”. In comparatie cu omul, cainii si caii sunt distribuiti cu mult mai restrictiv intr-o anumita arie geografica specifica lor. Relatia omului cu mediul sau se caracterizeaza prin deschiderea spre lume. Procesul de devenire a omului se petrece in interrelatie cu mediul. Natura umana exista doar in sensul unor constante antropologice care delimiteaza si permit constituirea formatiunilor socio-culturale ale omului. Maleabilitatea organismului uman si susceptibilitatea sa la o interferenta social determinat este cel mai bine ilustrata prin dovezile etnologice privind sexualitatea. Sexualitatea umana se caracterizeaza printr-un grad inalt de maleabilitate. Probele etnologice arata ca, in probleme sexuale, omul este capabil de orice. Orice cultura are o configuratie sexuala distincta, are propriile sale matrici secializate de conduita sexuala. Formarea sinelui trebuie sa fie inteleasa prin raportare atat la dezvoltarea sa biologica, cat si la procesul social in care ambianta naturala si umana sunt intermediate de alte persoane semnificative. Organismul, si chiar sinele, nu pot fi in mod adecvat intelese daca sunt separate de contextual social in care s-au format. Dezvoltarea obisnuita a organismului uman si a sinelui uman intr-un mediu social determinat este legata de relatia specifica umana dintre organism si sine. O ordine sociala data precede dezvoltarea fizica a oricarui individ. Deschiderea catre lume este transformata de oridinea sociala intr-o relativa inchidere fata de lume. Ordinea sociala exista doar ca produs al activitatii umane, Orice activitate umana este supusa obisnuintei, deprinderii, habitudinii. Aceste procese de habitualizare preced orice institutionalizare. Institutionalizarea apare oricand exista o tipizare reciproca intre cei care actioneaza, a actiunilor devenite deprinderi. Institutiile implica istoricitatea si controlul. A spune ca un segment al activitatii umane a fost institutionalizat inseamna a spune ca acest segment a fost pus sub control social. Din punct de vedere teoretic, procesul de institutionalizare a tipizarii reciproce poate aparea chiar si daca doi indivizi au inceput sa interactioneze de novo. O constructie a tipologiei rolurilor presupune in mod necesar colerarea cu institutionalizarea conduitei. Institutiile sunt intrupate in experienta individuala prin mijlocirea

Beteringhe Miruna Andreea RU G1 An II

rolurilor. Rolurile constituie un ingredient esential al lumii obiectiv accesibil din orice societate. Asadar, rolurile iau parte la formarea caracterului de control al institutionalizarii. Acestea reprezinta ordinea institutionala si o intreaga inlatuire de conduite. Institutia se poate manifesta in experiente reale printr-o reprezentare prin rolurile indeplinite. Institutiile pot fi reprezentate simbolic prin obiecte fizice atat naturale cat si artificiale. Legitimarea este cel mai bine descrisa ca o obiectivare ,,de ordin al doilea” a intelesului. Aceasta produce noi intelesuri care servesc la integrarea semnificatiloor deja atasate unor procese institutionale disparate. Integrarea constituie totodata si scopul tipic care-I motiveaza pe ligitimatori. Legitimarea este procesul de explicare si justificare. Realitatea identitatii nu are nevoie sa fie legitimata prin cunoasterea ei in orice moment de catre individ, pentru legitimare este suficient ca ea sa fie cognoscibila. Considerat ca o constructie cognitiva, universal simbolic are un caracter teoretic. El isi are originea in procesele de reflectie subiectiva, care, dupa ce au fost obiectivate social, conduc la stabilirea unorc conexiuni explicite intre temele semnificative inradacinate in multe institutii ale societatii. Exista poate paradigmatic posibilitatea ca expertii universali sa detina un monopol efectiv asupra definitiilor ultime ale realitatii intr-o societate. Un astfel de monopol arata ca universaul respectiv este conservat de o singura traditie simbolica. A fi in societate inseamna a accepta fara discutie aceasta traditie. Doua aplicatii ale mecanismului conceptual pentru conservarea universului raman de discutat in contextual teoriei generale: terapia si negarea. Terapia implica aplicarea mecanismului conceptual pentru a avea siguranta ca actualii sau potentialii deviant raman in cadrul definitiilor institutionalizate ale realitatii sau pentru a-i impiedica pe locuitorii unui anumit univers sa emigreze. Anihilarea foloseste un mechanism similar pentru a lichida conceptual orice se afla in afara aceluiasi univers. Institutiile si universurile simbolice sunt legitimate de indivizii vii cu pozitii sociale concrete si care au interese sociale concrete. Istoria teoriilor legitimatoare constituie intotdeauna o parte a istoriei societatii ca intreg. Nicio ,,istorie a ideilor” nu se desfasoara separat de sangele si sudoarea istoriei generale. Aceasta nu inseamna ca aceste teorii sunt doar o reflectare a unor procese institutionale ,,fundamentale”, deoarece relatia dintre ,,idei” si procesele sociale pe care

Beteringhe Miruna Andreea RU G1 An II

le sustin este intotdeauna o relatie dialectica. Teoriile sunt alcatuite cu scopul de a legitima insitutii sociale deja existente. Definitiile realitatii au capacitatea de a se auto-realiza. Schimbarile sociale trebuie sa fie intotdeauna intelese ca fiind intr-o relatie dialectica cu ,,istoria ideilor”. Atat acceptia ,,idealista” cat si cea ,,materialista” a acestei relatii neglijeaza aaspectul sau dialectic, distorsionand astfel istoria. Ceea ce ramane esential din punct de vedere sociologic este recunoasterea faptului ca toate universurile simbolice si toate legitimarile sunt produse umane, existenta lor avand la baza vietile unor indivizi concreti si nu are un statut empiric in afara acestor vieti.