Tehnologia Organizării Transportului de Mărfuri [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI FACULTATEA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN MECANICĂ CATEDRA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TRANSPORT

MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR T. ALCAZ

V. RUSSU

A. OPREA

C. STRAISTARI

TEHNOLOGIA ORGANIZĂRII TRANSPORTULUI DE MĂRFURI CICLU DE PRELEGERI Partea II

Chişinău U.T.M. 2007 1

CZU656.1025.4(075.8) T32 Prezentul ciclu de prelegeri este destinat studenţilor Facultăţii Inginerie şi Management în Mecanică, specialităţilor 1871.03 Inginerie şi Management în Transport şi 2053 Transport Internaţional cu formele de studiu la zi şi fără frecvenţă. Prezentul ciclu de prelegeri este destinat în primul rând studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor: manageri, ingineri, tehnicieni şi alte categorii de lucrători. În această lucrare sunt expuse principiile de bază ale tehnologiei organizării transportului rutier de mărfuri. Elementele tehnice de bază şi utilizarea raţională. Baza normativelor de documentare a proceselor de transport. Autori:

conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz lector superior Vasile Russu lector universitar Ala Oprea lector asistent Cornelia Straistari

Redactor responsabil: prof. univ., dr. Ion Sârbu Recenzent: conf. univ., dr. Iurie Guber lector superior, dr. ing. Gh. Ambrosi Redactare computerizată: Iulia Litvinova Descrierea CIP A Camerei Naţionale A Cărţii Tehnologia şi organizarea traficului de mărfuri: Ciclu de prelegeri /T. Alcaz, V. Rusu,A. Oprea,...; red. resp.: Ion Sârbu; Univ. Teh. a Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică. Catedra Ingenerie şi Management în Transport. - Ch.: UTM,2007. - ...cm.- ISBN 978-9975-45-029-4

P.2-a.-2007. -131 p.-Bibliogr.p. 130 -130 (19 tit.).- ISBN 978-9975-45-031-7: 100ex. 656.1.025.4(075.8)

©U.T.M., 2007 2

Cuprins V. Punctele de încărcare-descăcare. Prelucrarea mărfurilor. 5.1 Cracteristica punctului de încărcare-descărcare..................... 5 5.2 Normele de timp de lucru şi de staţionare a autovehiculelor... 9 5.3 Mecanismele de încărcare-descărcare................................. 20 5.3.1 Instalaţiile hidraulice de descărcare.................................. 22 5.3.2 Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice de încărcare-descărcare.................................................................. 25 5.3.3 Mecanismele de încărcare a mărfurilor în vrac................. 26 5.4 Aranjarea autovehiculelor. Calculul frontului punctului de încărcare-descărcare................................................................... 27 5.4.1 Organizarea activităţilor de manipulare a mărfurilor la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor..................... 30 5.5 Caracteristicile tehnice de exploatare a mijloacelor de mărire a locurilor de încărcare.................................................... 38 5.5.1 Mărfurile şi cerinţele de transportare................................. 38 5.5.2 Transportul de mărfuri rutier în containere....................... 41 5.5.3 Containerizarea.................................................................. 44 5.5.4 Transcontainerizarea.......................................................... 46 VI. Tehnologia procesului de transport. Operaţiile procesului tehnologic. 6.1 Proiectarea tehnologiei de transportare a încărcăturilor. Cerinţele către tehnologie........................................................... 48 6.2 Elaborarea schemelor tehnologice de transportare a mărfurilor. Alegerea optimă a schemelor tehnologice de transport.............. 52 6.2.1 Transportul încărcăturilor în vrac...................................... 55 6.3 Particularităţile transportului încărcăturilor industriale........ 57 6.3.1 Clasificarea mărfurilor în funcţie de greutatea specifică...................................................................................... 59 6.4 Tehnologia transportului mărfurilor generale....................... 75 6.5 Tehnologia transportului mărfurilor perisabile..................... 78 6.6 Tehnologia transportului mărfurilor periculoase.................. 85 6.7 Transportul mărfurilor agricole............................................ 88 6.8 Tehnologia transportului materialelor de construcţie........... 90 3

6.9 Tehnologia transportului mărfurilor agabaritice şi de masă mare................................................................................... 92 6.10 Transportul prin poştă......................................................... 95 6.10.1 Clasificarea transporturilor poştale pe plan internaţional. 97 6.11 Transportul public rural...................................................... 99 6.11.1 Caracteristica pieţei de transport public rural şi problemele acestui tip de transport............................................................... 101 VII. Calculul consumului de combustibil. 7.1 Normele de consum ale combustibilelor şi uleiurilor în transportul cu autovehicule........................................................ 102 7.1.1 Autocamioane cu caroseria tip ladă.................................. 103 7.1.2 Autocamioane cu şa......................................................... 107 7.1.3 Autovehicule basculante.................................................. 111 7.1.4 Autovehicule furgoane..................................................... 115 7.2 Normele temporare de consum ale uleiurilor şi unsorilor... 129 Bibliografie.............................................................................. 130

4

V . PUNCTELE DE ÎNCĂRCAREDESCĂRCARE. PRELUCRAREA MĂRFURILOR 5.1 Caracteristica punctului de încărcare-descărcare 1. Volumul prelucrării mărfurilor pe an:

Q

=

A ⋅N an

sosit ă a

⋅q

sosit ă

(1)

2. Volumul de încărcături ce poate fi deplasat în depozit:

s ⋅h ⋅q G= k

(2)

Unde: s – suprafaţa depozitului în m2; h – înălţimea admisă pentru depozitare; q – greutatea unui m3 de marfă ambalată; k – coeficientul folosirii depozitului. Suprafaţa necesară pentru depozitare:

Q ⋅ K ⋅t S A ⋅ρ ner

=

păăs

⋅k

(3)

zile

med

Unde: Kner – coeficientul neregularităţii sosirii încărcăturii

K

ner

=

Q Q

max sos med

tpăstr – timpul de păstrare a încărcăturii; 5

(4)

ρmed – greutatea medie la 1m2 de suprafaţă – t/m2. 3. Frontul de încărcare-descărcare a automobilelor la depozitul m:

Q ⋅l ⋅t L = ⋅ ⋅ q γ T a

a

îd

(5)

dep

f

zi

Unde: Q – volumul încărcăturilor pe zi; la – lungimea necesară pentru staţionarea unui automobil; tîd – durata medie de încărcare-descărcare a automobilului; q – capacitatea nominală; γ – coeficientul de folosire a capacităţii; Tzidep – durata de lucru a depozitului. 4. Ritmul de lucru al punctului, ore:

t ⋅η R N =

îd

ner

(6)

p

Unde: ηner – coeficientul de neregularitate a sosirii automobilului la punct; Np – numărul de posturi. 5. Timpul mediu de staţionare a automobilelor la încărcaredescărcare pe o cursă:

t

îd

= T ind

n

c

6. Distanţa medie cu încărcături: 6

(7)

l

= ∑ l înci т

in med

n

i =1

(8)

c

7. Durata de lucru al mijlocului de transport, ore:

AO

ex

=

A ⋅α ⋅ T exp

zile

ieş

(9)

serv

8. Volumul de încărcături în zi, tone:

Q

zi

=

A ⋅α ⋅ T exp

zile

ieş

serv

⋅W

(10)

9. Necesitatea de automobile pentru transportul mărfurilor în containere:

N ⋅t A ⋅ ⋅ T n α =

k

rot

(11)

a

c

ieş

Unde: Nk – numărul de containere; trot – numărul de ore – durata unei rotaţii; nca – numărul de containere. 10. Numărul de automobile pentru transportarea volumului dat:

Q ⋅t A= T ⋅ q ⋅γ rot

e

p

(12)

a

Unde: Tp – durata de lucru al postului. 11. Numărul automobilelor pentru lucrul neîntrerupt al postului:

7

η H ⋅ N ⋅t A= q ⋅γ ⋅ t p

rot

(13)

e

t

n

Unde: Np – numărul de posturi; tt – durata de staţionare în încăperi. 12. Numărul de rotaţii:

T = Z t

în

serv

t

;

curs

curs

=

l + t V d

îd

(14)

t

13. Coeficientul stării tehnice a parcului: gatapentru

α

= t

A

exp

gatapentruexp

;

A

inv

α

= t

α

i

=

exp

=

inv

zile exp

(15)

zileinvanual

14. Coeficientul de ieşire la linie:

A A

A A

A (A + A ) A î

rep

st

i

15. Timpul în serviciu:

T =t

dep

+ t ind + t 0

(17)

16. Timpul rutei:

T =T −t 2

17. Parcursul total:

8

0

(18)

(16)

=

L

tot

L

m

inc

+ Ldesc + l 0

(19)

18. Coeficientul de folosire a parcursului:

β = L ; V = L ;V = l t t L tot

în c

tot

t

(20)

e

dep

to t

19. Coeficientul static de folosire a capacităţii de încărcare:

Pep Q = γ γ = ⋅ ; d q Z qH ⋅ l înc d Za rep

(21)

st

a

H

20. Timpul cursei: n

t

c1R

=

L + ; t Z V ⋅β d

îd

t

a

a

=

T t

(22)

dep

21. Productivitatea automobilului în tone:

Wq =

q ⋅γ t H

st

(23)

c

22. Productivitatea în tkm:

q ⋅γ ⋅ l W = t d

H

în R

p

(24)

d

23. Productivitatea unui parc:

Q

= q ⋅ γ ⋅ l R ⋅ Ai ⋅ Di ⋅ t ieş în

st

H

24. Necesitatea în automobile: 9

(25)

Q = A Q

neces

parcdeaut

(26)

5.2 Normele de timp de lucru şi de staţionare a

autovehiculelor Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare şi descărcare. Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare şi descărcare sunt stabilite în dependenţă de: 1. Metoda de îndeplinire a lucrărilor de încărcare descărcare. 2. Tipul maşinilor şi mecanismelor de încărcare-descărcare utilizate. 3. Tipul şi capacitatea de încărcare a autocamionului. 4. Caracteristica mărfii. Componentele timpului de staţionare a autocamionului pot fi prezentate în fig. 5.1.

10

Timpul de staţionare Timpul de încărcare-descărcare a mărfii în limitele gabaritelor autocamionului cu aducerea sau ducerea mărfii.

Timpul pentru deschiderea, închiderea remorcilor, semiremorcilor, desşurubare şi înşurubare.

Timpul necesar pentru aerisirea, spălarea cisternelor şi conductelor de încărcare descărcare. descărcare.

Timpul pentru manevrarea automobilului înainte de încărcare -

Timpul necesar pentru curăţirea caroseriei la transportarea betonului, asfaltului ş.a.

Timpul necesar la întinderea şi strîngerea furtunurilor.

Timpul necesar pentru acoperirea sau descoperirea mărfii cu prelată.

Timpul necesar fixării mărfii.

Timpul pentru perfectarea documentelor

Figura 5.1 Timpul operaţiilor procesului de transport La determinarea componentelor timpului de staţionare a mijloacelor de transport se are în vedere că încărcarea şi descărcarea se efectuează fără intrarea autovehiculului în puncte terţe. Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de încărcare deplină a autovehiculului este necesar ca norma de timp la încărcarea unei tone de marfă să se înmulţească la capacitatea autovehiculului. La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare manuală a mărfurilor se angajează un anumit număr de hamali, astfel încât aceştia să îndeplinească normativele date. 11

La utilizarea modului mecanizat de încărcare şi descărcare la automobile cu dubă, normele de timp pot fi mărite cu 10% (în comparaţie cu autovehiculele deschise). Pentru calcularea normelor de timp, necesare pentru descărcarea mecanizată parţial, se iau mediile dintre valorile tabelare pentru încărcarea manuală şi cea mecanizată în dependenţă de numărul de operaţii efectuate de fiecare parte. La staţionarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea produselor industriale sau de vînzare, care necesită o atenţie deosebită, la fel şi produsele în bucăţi mici transportate în vrac sau în ambalaje mici, care necesită numărare, normele de timp pentru încărcarea-descărcarea unei tone de marfă pot fi mărite cu 25%. Conducătorilor întrepinderilor de transport auto li se permite introducerea normelor interne de timp de staţionare a autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, reieşind din condiţiile de lucru concrete, în următoarele cazuri: - la încărcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de 8 tone, cu excavatoare cu cupa de capacitate de până la 1 m3 şi la descărcarea manuală a autocamioanelor cu capacitatea mai mare de 1 tonă. - la încărcarea-descărcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al depozitului la altul, la secţii diferite în raza aceluiaşi teritoriu, ş.a. - la încărcarea-descărcarea mărfurilor de gabarite sau mase mari, care necesită utilaj special pentru fixarea lor, având greutatea unui loc mai mare de 500 kg. La categoria mărfurilor de gabarite mari se referă cele cu mărimea locului mai mare de: pe înălţime - 2,5m, lăţime - 2m, lungime - 3m. Cu toate că legislaţia permite introducerea normelor interne de timp, în cazul când acestea sunt mai mici decât cele unice, este necesar să se utilizeze normele în vigoare. În tabelele de mai jos sunt reprezentate normele de timp de staţionare a autovehiculelor de diferite mărci la încărcarea şi descărcarea diferitor mărfuri prin diferite modalităţi, la fel şi normele de timp la transportarea mărfurilor. 12

Normele de timp de staţionare la încărcarea mecanizată a autobasculantelor cu încărcături în vrac, descărcarea lor cu autobasculanta (min/1tonă)

3–4

4–5

7–9

9 – 10

10 – 12

12 – 15

15 – 20

20 – 25

Îngrăşăminte

Cu excavatorul

Până la 1m3

4,23

3,5

3,14

3

2,6

Mărfuri de construcţii,care uşor se desprind de caroseria autobasculantei (nisip, pămînt ş.a.)

Până la 1 De la 1 la 3 Mai mult de 3 până la 5 Mai mult de 5

2,66 1,88 1,15 0,76

2,1 1,4 1,03 0,66

1,97 1,25 0,98 0,59

1,88 1,2 0,84 0,53

1,75 1,03 0,74 0,49

0,91

0,82

0,75

0,68

0,52

0,43

Cu excavatorul

0,67 0,44

0,61 0,35

0,54 0,3

0,41 0,28

0,35

0,33

0,4

Până la 1 De la 1 la 3 Mai mult de 3 până la 5 Mai mult de 5

3,1 2,43 -

2,5 1,8 1,35 -

2,25 1,61 1,26 -

2,14 1,54 1,2 1,05

2,1 1,32 1,05 0,91

1,16 0,95 0,8

1,05 0,9 0,75

0,96 0,83 0,69

0,86 0,75 0,65

0,7 0,6 0,55

0,62 0,53 0,49

0,6 0,52 0,48

-

2,16

1,6

1,43

1,36

1,21

1,07

0,97

0,89

0,83

0,78

0,64

0,61

-

4,04

3,62

3,30

3,16

3,10

2,90

2,80

2,55

2,50

2,40

1,95

1,90

-

2,23

1,65

1,47

1,40

1,20

1,06

0,97

0,89

0,86

0,8

0,66

0,63

-

2,8 5,95

2,60 5,61

2,5 5,55

2,35 5,32

2,32 5,30

2,20 5,00

2,10 4,95

1,91 4,59

1,85 4,55

1,80 4,50

1,60 4,06

1,50 4,02

-

4,1

3,23

3,06

3,02

2,80

2,70

2,50

2,25

1,80

1,48

1,45

Pămînt semiîngheţat, lut umed, ş.a. Cereale Legume Cărbune, pietriş Beton cimentic, asfaltic ş.a. Făină

Cu excavatorul Cu buncherul Cu buncherul, Combina. Cu transportorul Cu buncherul mixerul Cu buncherul

3,2

13

Mai mult de 25

Capacitatea cupei, m3

6–7

Modul de încărcare

5–6

Denum. mărfii

3De la 1,5 până la

Normele de timp de staţionare a autovehiculelor autobasculante la încărcarea - descărcarea Capacitatea de încărcare a autobasculantei, t. mecanizată a mărfurilor în vrac (min. la 1 tonă)

10 – 15

15 – 20

20Mai mult de

Legume (cartofi, sfeclă, ş.a.)

7 – 10

Cereale (grîu, orz, ş.a.)

Cu excav. până la 1m3 De la 1 până la 3 m3 Cu buncherul, transportorul, Din buncherul combinei, cu stivuitorul

5–7

Îngrăşăminte, fecale, ş.a.

De încărcare

3–5

Denumirea mărfii

Capacitatea de încărcare a autovehiculelor, t,

5,00

4,30

3,60

3,47

-

-

-

3,25

2,80

2,34

2,25

-

-

-

2,70

2,36

1,97

1,85

1,70

1,60

1,48

4,85

4,20

3,54

3,32

3,02

2,85

2,64

De la 1,5 până la 3

Metoda

De descărcare

Cu cîrligele, plasele Cu descărcătorul Cu descărcătorul de automobile

14

Normele de timp de staţionare a autocamioanelor cu borduri la încărcarea - descărcarea cu macaralele, stivuitoarele şi alte mecanisme de acest gen, a mărfurilor cu sau fără ambalaj care nu necesită alte utilaje speciale pentru fixarea lor, min

Capacitatea camionului, t. De la 1,5 la 3 De la 3 la 5 De la 5 la 7 De la 7 la 10 De la 10 la 15 De la 15 la 20 Mai mult de 20

Masa mărfii la o singură operaţiune a mecanismului de încărcare Până la 1 8,50 7,40 6,50 6,20 -

1–3 5,47 4,70 3,95 3,70 3,41 3,00 2,77

15

3–5 3,00 3,40 2,50 2,38 2,23 1,90 1,75

Mai mult de 5 2,10 2,00 1,85 1,70 1,55

Normele de timp de staţionare a autocamioanelor la încărcarea-descărcarea mărfurilor în pachete prin metode mecanizate, min/tonă

Capacitatea automobilului

Cu automacaralele 0,7

2,5

7,40

5,0

5,70

6,0

5,30

7,0

5,10

7,5

4,80

8,0

4,70

11,5

3,90

14,0

3,65

16,0

3,45

20,0

3,00

1,5 5,9 0 4,9 5 4,6 5 4,3 0 4,1 5 4,1 0 3,4 0 3,0 5 2,8 5 2,5 0

1,8 5,8 0 4,8 5 4,5 0 4,2 5 4,1 0 4,0 0 3,3 5 3,0 0 2,8 0 2,4 0

3,3 4,1 0 3,8 0 3,5 5 3,4 0 3,3 5 2,8 0 2,5 0 2,3 0 2,0 0

Palete cu masa brută, tone Macarale tip ţap, pod, ş.a. 0,7 1,5 1,8 3,3 6,1 5,1 5,0 0 0 0 5,0 4,2 4,1 3,5 0 5 5 0 4,7 3,9 3,8 3,2 0 5 5 0 4,4 3,7 3,6 3,0 0 0 5 5 4,2 3,5 3,5 2,9 5 5 0 5 4,2 3,5 3,4 2,9 0 0 5 0 3,5 2,9 2,8 2,4 0 0 5 0 3,1 2,6 2,6 2,1 5 5 0 5 162,9 2,4 2,4 1,9 5 5 0 5 2,5 2,1 2,0 1,7 0 0 0 0

Auto şi electrostivuitoarele 0,7 9,9 0 7,6 0 7,1 0 6,8 0 6,4 0 6,3 0 5,2 0 4,8 5 4,6 5 4,2 0

1,5

1,8

3,3

7,58

7,75

6,60

6,50

5,40

6,20

6,10

5,00

5,75

5,65

4,70

5,50

5,40

4,55

5,40

5,30

4,45

4,50

4,45

3,70

4,05

4,00

3,35

3,85

3,80

3,15

3,50

3,40

2,80

Normele de timp de staţionare a autocisternelor la turnarea şi descărcarea mărfurilor lichide

Volumul de exploatare al autocisternelor m3, mii tone

Până la 1,5 De la 1,5 la 3,0 De la 3,0 la 5,0 De la 5,0 la 7,0 De la 7,0 la 10,0 De la 10 la 15 De la 15 la 20 Mai mult de 20

Norma de timp la volumul de exploatare al autocisternei, min. Turnare prin curgere Prin liberă curgere Cu ajutorul pompei liberă, iar scurgere cu pompa şi invers Produse Produse Produse Produse Produse Produse alimentare alimentare şi alimentare şi petroliere petroliere petroliere şi petroliere petroliere petroliere negre negre negre străvezii străvezii străvezii 14,0 19,0 13,0 16,0 13,5 17,5 22,0 28,0 18,0 22,0 20,0 25,0 30,0 37,0 24,0 30,0 27,0 33,5 36,0 46,0 29,0 37,0 32,5 41,5 44,0 56,0 36,0 45,0 40,0 50,5 50,0 65,0 47,0 58,0 48,5 61,5 58,0 74,0 52,0 67,0 55,0 70,5 65,0 84,0 59,0 75,0 62,0 79,5

17

18

Normele de timp de staţionare a autocisternelor la încărcarea sau descărcarea prin capacele superioare folosind metodele de gravitaţie sau pneumatice

Volumul de exploatare al autocisternelor m3, mii tone

Norma de timp la volumul de exploatare al autocisternei, min. Materii pulverulente

Materiale de construcţie

15,0 21,0 26,0 36,0 46,0 54,0 64,0

14,0 19,0 24,0 33,0 41,0 49,0 58,0

Până la 3 De la 3,0 la 5,0 De la 5,0 la 7,0 De la 7,0 la 10,0 De la 10 la 15 De la 15 la 20 Mai mult de 20

19

Normele de timp de staţionare a automobilelor tip platformă la încărcarea-descărcarea containerelor cu macarale, stivuitoare şi alte mecanisme analoge

Masa containerului, tone 2,5 – 3 5 10 20 25 30

Timpul de staţionare la încărcareadescărcarea unui container, min. 7 7 10 10 12 12

Observaţie: la aceste norme este deja adăugat timpul necesar pentru încărcarea containerului împreună cu aducerea şi ducerea mărfii, la manevrarea autocamionului, autotrenului, fixarea sau desprinderea mărfii, acoperirea ei, la fel şi timpul pentru perfectarea documentelor.

20

Normele de timp de staţionare a autospecialelor pentru transportarea mărfurilor în containere la încărcarea -descărcarea containerelor cu ajutorul utilajului propriu

0,45 – 0,625

1,25

2,5

5,0

20,0

Automobil autostivuitor cu bord de încărcare, model (ЦКТБ А 130) Automobil cu dubă (furgon) cu bord de încărcare, model (ЦКТБ А 130 ф) Automobil cu utilaj de autoîncărcare 4030 П Automobil autostivuitor cu macara portativă pe baza automobilului ZIL 130 Automobil autostivuitor cu macara portativă, (model НИИАТ – П404) Automobil autostivuitor cu macara portativă pe baza automobilului KamAZ 5320 Semiremorcă autostivuitoare ХЛС 200,78 ТК

0,25 – 0,45

Autospeciala

Pînă la 0,25

Norma de timp pentru înc. desc. unui container, min. Masa unui container, tone

3,0

3,1

3,2

-

-

-

-

3,1

3,2

3,3

-

-

-

-

-

-

3,7

-

-

-

-

-

-

-

3,8

-

-

-

-

-

3,6

3,9

-

-

-

-

-

-

-

4,9

6,0

-

-

-

-

-

-

-

11,3

Observaţie: norma de timp se defineşte ca produsul dintre norma de timp necesară la încărcarea, descărcarea unui container şi numărul de containere necesare de încărcat, descărcat.

21

5.3 Mecanismele de încărcare-descărcare Mecanismele de încărcare-descărcare reprezintă maşini care servesc la deplasarea sub un unghi a unei sarcini montate pe un suport, fundaţii fixe sau mobile, acţiunea acestora constă dintr-o succesiune de cicluri. Fiecare ciclu reprezintă o operaţie a procesului tehnologic de ridicare-coborâre, urmate de un repaos. Conform caracteristicilor tehnice se clasifică: 1. Mecanisme portative care cuprind o serie de instalaţii, ce se caracterizează prin greutate şi spaţiul ocupat; 2. Maşini transportatoare. Din mecanisme de încărcare-descărcare fac parte: a) Cricurile – dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime mică fără organ flexibil pentru ridicare; b) Palanele – cu acţiune manuală sau electrică de ridicat la înălţime mijlocie, compus dintr-un sistem de scripete; c) Troliul – instalaţie cu acţiune manuală sau mecanică pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari; d) Cărucioare – cu dispozitive de ridicare manuală; e) Transportatoare cu role. Maşinile de încărcare-descărcare sunt reprezentate prin: 1. Macarale (poduri rulante cu una sau mai multe grinzi, cu coloana fixă sau mobilă, de tip turn, automacarale, portabile); 2. Excavatoare (cu o cupă, mai multe); 3. Auto-, electroîncărcătoare. Conform caracteristicilor tehnice: 1. Cu organe de lucru; 2. Cu acţiune periodică; 3. Cu acţiune ciclică. După categoria de încărcături: 1. Pentru încărcături în bucăţi (automacarale); 2. Pentru încărcături în vrac; 3. Pentru cereale. După direcţia deplasării: - Verticale; - Orizontale; 22

- Sub unghi; - Combinate. Parametrii principali incluşi: 1. Greutatea proprie; 2. Capacitatea nominală de încărcare; 3. Randamentul transmisiei; 4. Viteza de ridicare şi coborâre; 5. Viteza de rotaţie; 6. Lungimea braţului; 7. Înălţimea de ridicare a încărcăturii; 8. Puterea de dezvoltare a motorului; 9. Consumul de energie, combustibil; 10. Dimensiunile de gabarit; 11. Dimensiunea articulaţiei; 12. Lăţimea de prindere; 13. Productivitatea. La alegerea mijloacelor de încărcare-descărcare utilizate se bazează pe următorii parametri: a) Capacitatea de absorbţie a energiei; b) Metalo-intensivitatea; c) Volumul de lucru necesar pentru prelucrarea unui m3. Automobilele autoîncărcătoare sau autodescărcătoare se atârnă către maşini de încărcare-descărcare universale, sunt folosite la depozite deschise (fără acoperiş) şi suprafeţe cu greutatea diferită, mai ales în ramura industrială, transport şi de construcţii (deplasarea pachetelor, containerelor). Ele au construcţia: - furcă pentru apucarea încărcăturilor; - mecanism de acţionare a braţului de lucru; - mecanism de acţionare cu cleşte; - rama şasiului; - puntea motoare din faţă; - puntea comandă din spate; - mecanism de ridicare; - generator. Capacitatea 0,25÷ 10 tone. 23

Parametrii: 1. Capacitatea de încărcare; 2. Înălţimea de ridicare a greutăţii; 3. Viteza de ridicare şi coborâre; 4. Viteza de mişcare; 5. Gradul de înclinare (înclinarea înainte între 3° şi în urmă 10÷ 12°); 6. Înălţimea de ridicare; 7. Raza de cotire.

Instalaţiile hidraulice de descărcare

5.3.1

Instalaţiile hidraulice se folosesc la descărcarea încărcăturilor în vrac: de exemplu sfeclă de zahăr – cu ajutorul unui şuvoi de apă sub presiunea de 0,2÷ 0,25 Mpa, cum din autovehicule, aşa şi din şanţ. Apa este pusă în acţiune de pompa hidraulică prin ţevi, timpul de descărcare a unui autotren – 2÷ 3 min. Dezavantaj – posibilitatea îngheţării în perioada rece şi cheltuieli enorme de apă şi energie. Productivitatea mijloacelor de încărcare-descărcare în vrac se împarte în: 1. tehnică; 2. de exploatare; 3. reală. 1. Productivitatea tehnică reprezintă productivitatea care arată cantitatea de încărcătură ce poate fi încărcată-descărcată timp de o oră în condiţii optimale de lucru şi indicată în paşaportul tehnic:

W Unde:

3600

T

t

=

36 0 0 0⋅ q

T

n

, ( to ne/ o ra)

c

- ciclul de lucru într-o oră.

c

24

(1)

Durata ciclului de deplasare pe verticală se determină prin relaţia:

T

c

= t p +t e +

Pe orizontală:

T c = t p + te + (3)

2h

(2)

V

l l + V V 1

2

Unde: tp – timpul de prindere a încărcăturii; te – timpul de eliberare a încărcăturii; V1, V2 – viteza de deplasare încărcată, descărcată a mecanismului. Deplasarea combinată:

T c = t p + te + (4) În caz de lucru periodic cu cupa:

Wt =

3 6 0 0 0⋅U ⋅ 3

T

2h

l + l V V V +

1

2

j , ( to n e/ o ra)

(5)

c

Unde: U – capacitatea cupei m ;

j=U U

r

(6)

Unde: j – coeficientul de umplere a cupei; Masa încărcăturii transportate timp de un ciclu cu cupa:

q =U ⋅ j ⋅ i i

25

(7)

Unde: i – masa specifică a încărcăturii. Productivitatea tehnică cu acţiune continuă:

V a

(8)

= 3600 ⋅ F ⋅V

(9)

Wt =

qi

Unde: qi – masa unei unităţi de marfă; a – distanţa dintre instalaţiile de marfă pe organe de lucru. La încărcarea în vrac:

W

t

Unde: F – suprafaţa stratului de încărcătură deplasată; V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii fluxului de încărcătură. Pentru mijloacele de încărcare-descărcare pneumatice sau hidraulice:

W

t

= 3,6 ⋅ γ ⋅ µ ⋅U a a

(10) Unde: γ a – densitatea aerului sau a apei transportate (kg/m3); µ - concentraţia cantitativă a amestecului în aer sau apă (raportul dintre masa încărcăturii transportate într-o unitate de timp şi masa aerului sau apei cheltuită în aceeaşi unitate de timp).

V ⋅q⋅d = U h

2

a

(11) Unde: Ua – consumul de aer sau apă; V – viteza de lucru a aerului sau apei. Utilizarea mijloacelor de încărcare-descărcare în timp se caracterizează de coeficientul intensităţii funcţionării:

η =T T i

(12) 26

l s

Unde: Tl – timpul de lucru curat; Ts – timpul în serviciu. 2. Productivitatea de exploatare:

W =W ⋅η ⋅γ e

t

i

(13)

γ =q q

r n

(14) 3. Productivitatea reală – productivitatea real căpătată într-o unitate de timp:

W

R

=We

t

(15) Unde: t – durata de timp stabilită, min, ore, etc.

5.3.2 Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice de încărcare-descărcare Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice sunt folosite la încărcarea-descărcarea, transportarea mărfurilor sub formă de praf (ciment, gips ş.a.). Principiul de lucru: absorbţie cu ajutorul aerului prin ţeavă cu anumită viteză în dependenţă de mişcarea aerului. Instalaţiile pneumatice sunt de trei tipuri: 1. De absorbţie – presiunea 0,014÷ 0,05 Mpa, W = 60÷ 90 t/h, l = 12÷ 16 m. 2. De împingere; 3. Combinate. La alegerea mecanismelor parametrii principali sunt: - capacitatea de absorbire; 27

- metalo-intensitatea, kg/m3; - manopera necesară la prelucrarea unei tone. Productivitatea:

W

t

=

3600⋅ q

T

n

,

c

(1) Unde: qn – capacitatea nominală; Tc – durata unui ciclu. Pe automobile se folosesc descărcătoare de tipul C-577 şi C599 – se atârnă către instalaţii de absorbire. Durata ciclului la deplasarea orizontală: l l Tc = t p + t e + + , (2) V1 V2 Unde: tp – timpul de prindere a încărcăturii; te – timpul de eliberare a încărcăturii; V1, V2 – viteza de deplasare a mecanismului cu încărcătură şi descărcat. Pe verticală: 2h Tc = t p + t e + , (3) V Unde: V – viteza de încărcare sau coborâre a încărcăturii. La încărcarea în vrac: (4) Wt = 3600 ⋅ F ⋅ V , Unde: F – suprafaţa stratului de încărcătură deplasată; V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii fluxului de încărcătură. Pentru mijloacele de încărcare-descărcare pneumatice sau hidraulice: (5) Wt = 3,6 ⋅ γ a ⋅ µ ⋅ U a , Unde: γ a – densitatea aerului sau a apei transportate (kg/m3); 28

µ – concentraţia cantitativă a amestecului în aer sau apă; Ua – consumul de apă sau aer.

5.3.3 Mecanismele de încărcare-descărcare a mărfurilor în vrac Ele se împart în: 1. Mecanisme portative care cuprind o serie de instalaţii ce se caracterizează prin greutate şi spaţiul ocupat; 2. Maşini transportatoare. Din mecanisme de încărcare-descărcare fac parte: a) Cricuri – dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime mică fără organ flexibil pentru ridicare; b) Palane – cu acţiune manuală sau electrică de ridicat la înălţime mijlocie, format dintr-un sistem de scripeţi; c) Troliul – instalaţie cu acţiune manuală sau mecanică pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari; d) Cărucioare – cu dispozitive de ridicare manuală; e) Transportatoare cu role. Capacitatea – productivitatea mijloacelor de încărcaredescărcare în vrac de acţiune periodică: 36000 ⋅ q n Wt = , ( tone / ora ) Tc (6) În caz de lucru periodic cu cupa: Wt =

36000 ⋅ U ⋅ j , Tc

( tone / ora )

(7)

Unde: U – capacitatea cupei m3. j=

Ur U

(8)

Unde: j – coeficientul de umplere a cupei. Cu acţiune continuă: Wt = 3600 ⋅ F ⋅ V , 29

(9)

Unde: F – suprafaţa stratului de încărcătură deplasată; V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii fluxului de încărcătură. Productivitatea de exploatare:

W e =W t ⋅η ⋅γ

(10),

i

γ =q q

r n

(11) Automobilele utilizate la mărfuri în vrac sunt autobasculante şi autocamioane. Domeniul de lucru 1. Şantiere; 2. Întreprinderi industriale; 3. Depozite cerealiere.

5.4 Aranjarea autovehiculelor în limita frontului punctului de încărcare-descărcare. Calculul frontului punctului de încărcare-descărcare Transportarea este activitatea autovehiculului pentru parcurgerea distanţei dintre două puncte succesive (încărcaredescărcare) în gama de operaţii a procesului de transport. Punctul de încărcare-descărcare – reprezintă un obiect amenajat şi utilat (fig. 5.2), unde se efectuează operaţiile de încărcare-descărcare şi întocmirea documentelor pentru transportare. Suplimentar pot fi îndeplinite funcţiile, operaţiile de: 1. Păstrare; 2. Pregătire; 3. Sortare. Ele se clasifică în: a) Permanente (întreprinderi industriale) – lucrul de încărcare-descărcare este realizat în perioade neîntrerupte şi mari de timp. b) Temporare (la construcţii, strânsul roadei). 30

Depozitele pot fi: 1. Încălzite; 2. Neîncălzite. Punctele de încărcare-descărcare pot include unul sau mai multe posturi de încărcare, descărcare. Aceste posturi pot fi echipate cu: 1. Electroîncărcătoare; 2. Autoîncărcătoare; 3. Macarale pe capre, pod, turn; 4. Locuri pentru încărcare-descărcare a autovehiculelor. Punctele de încărcare-descărcare trebuie să aibă: 1. Drumuri de acces; 2. Suprafeţe pentru manevrarea mijloacelor de transport care trebuie să dispună de: a) Cântare, sistem antiincendiar, pază; b) Stocări; c) Edificii de uz casnic şi servicii; d) Interior de depozitare şi utilizare a operaţiunilor de încărcare-descărcare. Caracteristicile principale ale punctului de încărcaredescărcare: 1. Volumul mărfurilor încărcate-descărcate timp de o zi; 2. Capacitatea unui post de încărcare-descărcare; 3. Productivitatea unui post de încărcare-descărcare, C post =

1 , tt

( tn / h )

(1) Unde: tt – timpul

de încărcare-descărcare a unei tone; η n – coeficientul neuniformităţii folosirii mijloacelor de transport la punctul de încărcare-descărcare, care ia valorile 1,0÷ 2,0.

C post =

1 , tt ⋅ q ⋅ γ ⋅η n

( mijloace _ de _ trasport / h ) 31

(2) Unde: q – capacitatea de încărcare a mijlocului de transport; γ – coeficientul de utilizare a capacităţii de încărcare.

W post = C post ⋅ T serv ,

( tn / zi )

(3)

Unde: T – timpul de lucru al punctului de încărcare-descărcare. Posturile pot fi: 1. Mecanizate (manuale); 2. Nemecanizate; 3. Complexe; 4. Automatizate. Există trei scheme de amplasare a mijloacelor de transport: a) lateral, prelucrarea prin spate; b) frontală; c) în trepte.

Figura 5.2 Schema amplasării autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare a – distanţa dintre mijloacele de transport. Determinarea frontală a frontului de încărcare-descărcare: L f = A( B + b ) + b,

( m)

L f = A( H + a ) + a,

( m)

(4) Pentru

amplasarea laterală:

numărul de automobile; H – lungimea unui automobil; a – distanţa dintre automobile; 32

(5) Unde: A –

B – lăţimea unui mijloc de transport. Distanţa dintre automobile la amplasarea frontală e 1,5 la 1m.

5.4.1 Organizarea activităţilor de manipulare a mărfurilor la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor Operaţiile procesului de transport se pot grupa în operaţii de deplasare a autovehiculelor şi implicit a mărfurilor (pasagerilor) şi operaţii de manipulare a mărfurilor pentru încărcarea-descărcarea autovehiculelor. Operaţiile de manipulare a mărfurilor sunt, din punct de vedere al utilizării autovehiculelor, durate de staţionare, iar nivelul de mecanizare al acestora nu este întotdeauna similar cu cel al operaţiilor de deplasare. Aceste elemente de diferenţiere sunt cauzele consumului mai mare de muncă manuală şi de timp la operaţiile de manipulare, de unde şi necesitatea unei atenţii deosebite pentru organizarea activităţii de manipulare a mărfurilor. Locurile de încărcare (descărcare) a autovehiculelor sunt spaţii amenajate de regulă sub formă de rampe – unde autovehiculul la sosire se amplasează paralel sau perpendicular, sau diagonal faţă de frontul de încărcare. Mai multe locuri de încărcare-descărcare formează un punct de încărcare (descărcare). Punctele de încărcare-descărcare reprezintă amplasamente permanente, special amenajate pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare şi unde se întocmesc formele de primire sau expediere a acestora. Amplasarea punctelor de încărcare-descărcare se face în raport cu: - căile de acces; - spaţiile de manevră; - dotarea cu instalaţii de manipulare, astfel încât încărcarea-descărcarea autovehiculelor să se facă în timp scurt. 33

Activitatea punctelor de încărcare-descărcare este caracterizată cu ajutorul mai multor indicatori de exploatare cum ar fi: - capacitatea orară a unui loc de încărcare; - numărul locurilor, ce compun punctele de încărcare; - capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare; - lungimea frontului de încărcare; - parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă; - ritmul mediu al sosirii autovehiculelor la punctul de încărcaredescărcare; - ritmul mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de încărcare-descărcare. 1. Capacitatea orară a locului (postului) de încărcaredescărcare exprimată în tone şi în autovehicule: C h (t ) =

L , t i ( d ) / t ⋅ K ns

C=

( tone / ora )

(1)

qn ⋅γ , t i ( d ) / c ⋅ K ns

(2) Unde: tî(d) – timpul mediu de încărcare (descărcare) pe tonă în ore. Kns – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul de încărcare-descărcare. Dar, ti(d ) / c ti(d ) / c ti(d ) / t = n , ti(d ) / t = n , q ⋅ CUT (3) q ⋅γ sau (4) Unde: tî(d)/c – timpul mediu de încărcare (descărcare) pe cursă, în ore; qn – capacitatea nominală a autovehiculului; γ – coeficientul de utilizare a tonajului nominal. 1 1 C h(a) = = , s (5) t i ( d ) / c ⋅ K n t i ( d ) / t ⋅ q n ⋅ γ ⋅ K ns 2. Numărul locurilor, ce compun un punct de încărcaredescărcare: Q z ⋅ t i ( d ) / t ⋅ K ns N e = 34 , Hz

(6) Unde: Qz – cantitatea de marfă care se încarcă zilnic:

Qz =

Qa ⋅ K n , 365

(7) Unde: Hz – programul zilnic de lucru al punctului de încărcare (descărcare), ore. Kn – coeficientul de neuniformitate lunară în activitatea punctului de încărcare-descărcare. 3. Frontul de încărcare (descărcare) reprezintă spaţiul minim de acces, necesar autovehiculelor la locurile de încărcaredescărcare. Lungimea frontului se stabileşte în funcţie de locul de aşezare a autovehiculelor faţă de axa longitudinală a rampelor de încărcare, de numărul locurilor de încărcare (descărcare), de dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor. (longitudinal) (8) L f = N l ⋅ ( L A + d ) + d , ( m) (frontal) (9) L f = N l ⋅ ( l a + d ) + d , ( m) Unde: d – distanţa minimă între autovehicule în metri. Când autovehiculele sunt plasate în diagonală faţă de frontul de încărcare, la determinarea lungimii frontului se ţine seama de unghiul de aşezare a acestora. 4. Capacitatea de încărcare-descărcare a unui punct: (10) C hp ( t ) = N l ⋅ C h ( t ) , ( tone / ora ) C hp ( a ) = N l ⋅ C h ( a ) ,

( autovehicu le / ora )

(11)

5. Parcul activ de autovehicule necesare traficului zilnic de marfă (Pa): Q z ⋅ t ck Pa = , ( autovehicul ) (12) hexp ⋅ q n ⋅ γ Unde: tck – timpul mediu de cursă a unui autovehicul activ în ore: t ck = t ci / c ⋅ K ns + t d (i ) , 35

t ci / c =

l med . Vt ⋅ β

(13), (14)

6. Ritmul mediu de sosire a autovehiculelor la punctul de încărcare (descărcare): (15) t ck Rsos = , ( ore ) Pa 7. Ritmul mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de încărcare (descărcare): t i ( d ) / c ⋅ K ns Rexp = , ( ore ) (16) Nc Între cele două ritmuri trebuie să se îndeplinească relaţia: R sos = Rexp (17) Timpul de încărcare-descărcare, prin mărimea absolută şi ponderea în durată totală a cursei, influenţează nivelul indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule (Iu): (18) I u = β ⋅ γ ⋅ l med ⋅ β zi ⋅ Z c , ( tone − km) Detaliind parcursul mediu zilnic în funcţie de indicatorii de exploatare a autovehiculului: l med ⋅ t ex ⋅ Vt Iu = β ⋅γ ⋅ ⋅ β zi ⋅ Z c , ( tone − km ) (19) l med + Vt ⋅ β ⋅ t i ( d ) / c Din această relaţie reiese că la reducerea totală a timpului de descărcare, volumul prestaţiei pe tonă capacitate inventar este maxim, iar la creşterea nelimitată a timpului tî(d) →∞ volumul prestaţiilor devine nul. Analizând variaţia indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule în funcţie de distanţa medie de transport şi timpul mediu de staţionare pentru încărcare-descărcare constatăm: 36

- pentru distanţe mici şi medii, cuprinse între 20÷ 30 km, influenţa tî(d) este mare datorită ponderii acesteia în timpul unei curse. - pentru distanţe > 50 km această durată rămâne mai neinfluenţată. Apare tot mai pregnantă necesitatea reducerii timpului de manipulare a mărfurilor pentru încărcare-descărcare, un loc important ocupându-l mecanizarea acestor operaţii. Gradul de mecanizare depinde de: - randamentul utilajelor de manipulare; - pregătirea profesională a operatorilor ce lucrează pe aceste utilaje; - modul în care se reuşeşte corelarea capacităţii utilajelor de manipulare cu capacitatea de transport a autovehiculelor. Caracteristicile tehnice ale vehiculelor autodescărcătoare şi a celor dotate cu mijloace proprii de manipulare: a) Reducerea timpului de staţionare a autovehiculelor la încărcare-descărcare.  Q 2L ⋅ Q   Q 2L ⋅ Q  Etid =  man + man man  −  mec + mec mec  , ( ore ) (20)  N R / a q ⋅V   N R / a q ⋅V  Unde: Q – cantitatea de marfă manipulată la încărcare sau descărcare, tone sau bucăţi, într-o perioadă de timp; L – lungimea parcursului de transbordare sau de deplasare în depozit, km; qman, qmec – cantitatea de marfă deplasată odată manual şi respectiv mecanizat; Vman, Vmec – viteza de deplasare manuală şi mecanizată, km/h. b) Economie de personal: Qa ⋅ ( N t 1 − N t 0 ) (21) , ( personal ) 365 ⋅ K ⋅ N t ⋅ Btm Unde: Qa – cantitatea anuală de mărfuri care se manipulează în tone; Nt1 şi Nt0 – norma de timp după şi respectiv înainte de Ep =

37

mecanizare în ore/tonă; K – coeficientul zilelor lucrătoare; Ns – numărul de schimburi; Btm – fondul anual de timp de muncă al unui muncitor. c) Economia la cheltuielile cu manipularea mărfurilor:

E c = ( C man − C mec ) ⋅ Q ,

( lei )

(22) Unde: Cman, Cmec – costuri unitare cu manipularea manuală şi mecanizată. (23) S +U S +a+i+l +m+t , C mec = . Unde: S Q Q – salariile personalului în lei; U – cheltuielile cu achiziţionarea unor unelte pentru facilitarea activităţilor manuale de manipulare a mărfurilor (lopeţi, frânghii, răngi); a – amortizarea utilajelor; î – întreţinerea şi reparaţii curente ale utilajului; l – energii: electrică şi combustibil; m – materiale de întreţinere; t – cheltuieli cu transportul, protecţia şi conservarea utilajelor. Cunoscând valoarea investiţiilor (I) pentru achiziţionarea utilajelor de manipulare se poate determina termenul de recuperare a investiţiei. C man =

Tr = 1. 2. 3. 4. 5.

I , Ec

( ani )

(24) Procesul de transport:

Pregătirea autovehiculului; Primirea documentelor şi sarcinilor; Sosirea (deplasarea) la punctul de încărcare; Încărcarea; Întocmirea documentelor; 38

6. Deplasarea la destinatar; 7. Descărcarea; 8. Întocmirea documentelor; 9. Întoarcerea la garaj. Tehnologia transportării mărfii: I Marfa se pregăteşte de încărcare: 1.1 Ambalarea; 1.2 Cântărirea (numărarea). II Sosirea autovehiculelor la încărcare: 2.1 Încărcarea: mecanizată; manuală; automată. 2.2 Întărirea mărfii; 2.3 Enumerarea, verificarea, cântărirea; 2.4 Întocmirea documentelor. III Deplasarea. IV Descărcarea. V Predarea mărfii: 5.1 Enumerarea, cântărirea; 5.2 Întocmirea documentelor. VI Predarea autovehiculului pentru următoarea cursă. Durata unui ciclu, Dc = T p + Td + Tc + Ti ,

(25) Tp –

Unde: timpul pentru pregătirea automobilelor în vederea plecării în cursă; Td – timpul de deplasare la încărcare; Tc – timpul cursei; Tî – timpul pentru revenire la garare după ultima descărcare.

Algoritmul determinării mecanismelor de încărcare şi a mijloacelor de transport este reprezentat în fig. 5.3. Datele iniţiale G, T, proprietăţile fizice ale mărfii (solid, lichid, gazos)

39

Detrminarea preventivă a mecanismelor de încărcare în funcţie de productivitatea necesară

Se pot utiliza unul, două, trei, dar nu mai multe mecanisme de încărcare

Determinarea mecanismelor de încărcare şi a mijloacelor de transport după criteriul utilizării maximale a capacităţii de încărcare a mijlocului de transport

Determinarea capacităţii organului de lucru – V0, durata unui ciclu – tc, numărul căuşelor de încărcare - nc

Determinarea subtilă a mecanismelor de încărcare şi a mijloacelor de transport după criteriul sinecostului de deplasare

Determinarea definitivă a mecanismelor de încărcare, ţinând cont de factorii organizaţionali

Figura 5.3 Algoritmul determinării mecanismelor de încărcare şi a mijloacelor de transport

40

5.5 Caracteristicile tehnice de exploatare a mijloacelor de mărire a locurilor de încărcare. Complexele şi completele de mijloace tehnice. Principiile de formare a completelor de mijloace tehnice - un proces raţional de transport a încărcăturii 5.5.1

Mărfurile şi cerinţele de transportare

Clasificarea transporturilor de mărfuri: 1. Transporturi de mărfuri şi bunuri contra plată: a) t. m. generale; b) t. m. perisabile; c) t. m. periculoase; d) t. m. de deşeuri şi gunoaie; e) t. m. de animale vii; f) t. m. cu mase şi dimensiuni depăşite; g) t. m. şi produse agricole de câmp; h) t. de produse agro-alimentare la piaţă; i) t. în regim de taxi; j) t. în regim de rentcard (arendă). 2. Transporturi speciale de mărfuri: a) t. de produse petroliere; b) t. de recipienţi şi butelii cu gaze lichefiate; c) t. de lichide alimentare; d) t. de mărfuri solide în vrac; e) alte categorii. 3. Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autobasculante: a) t. de produse de carieră; b) t. de cărbune; c) t. de produse excavaţii din şantiere; d) alte categorii. 4. Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autovehicule specializate: a) t. de produse alimentare; b) t. de efecte poştale, presă; 41

c) t. de valori şi bani; d) t. de intervenţie; e) t. de prefabricate; f) t. de cadavre umane; g) t. de materiale radioactive; h) t. de materiale explozibile; i) t. de mobilă; j) t. de materiale de construcţii; k) alte categorii. În epoca contemporană, volumul mărfurilor transportate din punct de vedere al organizării sistemului de transport poate fi diferit. Executarea depinde de următoarele componente: 1) mijloacele tehnice; 2) căile de comunicaţie; 3) complexele şi completele tehnice utilizate (utilajul, ambalajul). Diversitatea mărfurilor şi autovehiculelor face posibilă existenţa mai multor forme de organizare şi executare a transporturilor de mărfuri în dependenţă de:  natura mărfurilor;  elementele comune în păstrarea cantitativă şi calitativă în procesul de deplasare;  tehnologia de organizare;  deplasarea fără pierderi materiale cu cheltuieli optimale şi raţionale. Scopul principal în executarea transportului de încărcături este: 1) utilizarea înaltă a mijloacelor de transport; 2) asigurarea unei productivităţi înalte de lucru al personalului implicat la utilizarea raţională a mijloacelor tehnice; 3) posibilitatea utilizării mijloacelor tehnice moderne în procesele de încărcare-descărcare, deplasare şi depozitare a încărcăturilor; 4) deplasarea raţională. Direcţia principală în executarea transportului de mărfuri este determinată prin: 42

1.

Crearea mijloacelor de transport speciale. Indicatorii utilizării capacităţii de transport a vehiculelor sunt: a. Coeficientul de utilizare a capacităţii statice:

q γ = q st

real

nom

(1) b. Coeficientul de utilizare a tonajului, t/cursă:

CUT = γ = ∑ q n t

real

c

(2)

γ

t

=

Q q

t real

(3) c. Coeficientul de utilizare a locului:

γ =N N

real

l

(4)

N ⋅q ≤ q loc

l

loc

nom

(5) tot

N

volum loc

= V loc

V

loc

(6) 2. Crearea mijloacelor tehnice de mărire a locurilor. Este determinat de utilaj şi ambalaj. Ele pot fi: containere (standarde, speciale), palete, pachete. 43

Container este un rezervoar de metal echipat cu uşi laterale pentru încărcare-descărcare. Universale: a. tonaj mic – 0,625 t - 1,25 t; b. tonaj mijlociu – 2,5 t - 5,3 t; c. tonaj mare – 10 - 20 - 30 - 40 t. 3. Crearea mijloacelor tehnice de mărire a locurilor de încărcare, care permit traficul de mărfuri generale şi speciale, mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare, stivuirea şi păstrarea mărfurilor pe parcursul deplasării. Ea este determinată de: 1. utilaj – suprastructura autovehiculului îndreptată spre mecanizarea procesului de încărcare-descărcare, păstrare; 2. ambalaj – suprastructura mărfurilor prevăzută pentru păstrarea calitativă şi cantitativă. O direcţie importantă a progresului tehnic în crearea ambalajului constituie crearea unor unităţi de încărcătură standardizate pentru ambalarea unui singur fel de mărfuri sau diferite, dar compatibile, ce permit mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare, stivuire şi depozitare. Ele pot fi de următoarele tipuri: - containere; - palete; - pachete; - colete; - borduri înalte; - borduri cu ţepuşe rigide. În procesul tehnologic, în aproximativ 90% de cazuri se utilizează containere. Un rol deosebit în procesul tehnologic îl ocupă depozitarea mărfurilor. Depozitarea mărfurilor este echivalentă cu transportul lor în timp. La crearea completelor de mijloace tehnice stau la bază următoarele condiţii: 1. naturale – în agricultură cerealele se strâng în anumite perioade ale anului, astfel timpul de transportare fiind scurt; 44

2.

climaterice – se cere depozitarea pentru a feri marfa de ploi, umezeală, călduri, friguri, etc. 3. economice producerea mărfurilor pentru utilizare ocazională, (jucăriile de brad se fabrică tot anul, dar se realizează un timp foarte scurt, şampania, etc.); depozitarea; realizarea; caracteristica pieţei.

5.5.2

Transportul de mărfuri auto în containere

Transportul rutier de mărfuri cu utilizarea de containere poate fi un proces: 1. direct; 2. combinat. Containerele pot fi utilizate în două moduri: 1. Containerul poate fi scos de pe vehicul la încărcare sau descărcare. Încărcarea preventivă cu mărfuri în lipsa autovehiculului. Scoaterea containerului de pe autovehicule pentru a fi încărcat sau descărcat. 2. Descărcarea de mărfuri fără scoaterea containerelor de pe autovehicul şi întoarcerea containerului fără scoatere. Numărul necesar de containere Nc pentru deplasarea volumului Qn se calculează reieşind din timpul de rotaţie a containerului trot într-o diurnă:

N

k

=

Q ⋅t q ⋅γ

rot

n

(1)

Pentru utilizarea containerelor tranzit în volumul trot intră timpul sumar de sosire a containerelor, fig. 5.4.

45

Fig. Figura 5.4. Schema de variaţie a containerelor Pe materialul rulant auto - Rk:

t rot , intervalul (2) Nk q ⋅ γ ⋅ nk Rk = (3) Qn Condiţia de lucru fără întrerupere a materialului rulant ocupat cu transportarea containerelor reprezintă egalitatea de deservire a containerelor Rn şi intervalul de deplasare a autovehiculului Ia: Rk =

I =R a

n

(4),

A

c

(6) 46

=

t I

rot a

(5),

A

c

=

t ⋅Q q ⋅γ ⋅ n rot

c

Transportul prin containere Transportul rutier cu utilizarea containerelor în Republica Moldova a început la sfârşitul anului 1973. Atunci au fost construite 200 de containere de tipul YYK – 3 şi KAM – 3 masa brută de 3 tone, fiind transmise la balanţa întreprinderii ”Межавтотранс„ pentru executarea transportului public interurban. La acel moment în Republica Moldova activau 3 staţii auto de mărfuri: în Chişinău, Tiraspol şi Bălţi. Tempoul de creştere a transportului rutier prin containere în primii 5 ani era foarte mare, numărul acestora a crescut cu 500 %. Mai târziu în aceste trei oraşe au fost construite staţii de containere cu o capacitate de 500 tone în zi amenajate cu macarale, autostivuitoare şi containere. Principala condiţie în organizarea transportului rutier prin containere este precăutarea sistematică a circulaţiei mărfii cu scopul execuţiei deplasării containerelor fără marfă – goale. Procesul tehnologic de transport prin containere cu reîntoarcerea la staţiile de containere include 12 operaţii succesive. Cea mai compusă este întocmirea documentelor de către dispecerat, aproximativ 31 de operaţii. La staţia de containere Chişinău se prelucrează în jur de 400 de containere în zi. Înainte de încărcare se controlează starea de corespundere a containerelor de reprezentatul încărcător. Containerul trebuie să fie încărcat complect, să excludă deplasamentul încărcăturilor în interior pe parcurs. În cazul supraâncărcării, la cererea cărăuşului se descarcă suplimentul. Uşile trebuie să se închidă liber asigurând un interval de 3÷ 5 cm. După încărcare în interior se amplasează scrisoarea de trăsură cu indicarea numărului de locuri, greutatea şi preţul fiecărui loc. Conducătorul autovehiculului primeşte containerul după controlul exterior, corespunderea plombei indicilor de control indicat în scrisoarea de trăsură. Practica transportului prin containere dictează anumite condiţii faţă de autovehicule:

47

-

caroseria trebuie să corespundă cerinţelor tehnice: bordurile, mecanismele de închidere-deschidere, suprafeţele caroseriei – să nu fie deteriorate; - containerele în caroserie se amplasează cu uşile către borduri pentru a fi descărcate în unele cazuri necesare; - amplasarea în caroserie să fie egală pe suprafaţa ei; - instalarea cât mai aproape de bordul din faţă; - se interzice transportul persoanelor în caroserie. Containerele cu plomba corespunzătoare se transmit destinatarului fără controlul încărcăturii, (greutăţii, stării lui, numărului de locuri). În caz de defectare a plombei, persoana ce primeşte containerul întocmeşte un act comercial. Expeditorul în transportul de containere îl prezintă conducătorul auto, el fiind şi persoana ce poartă răspundere materială. Conducătorul auto este obligat: - înainte de plecare să controleze starea containerului; înainte de încărcare să controleze coincidenţa numărului containerului cu cel scris în scrisoarea de trăsură; de executat controlul exterior; de controlat starea şi coinciderea plombei; în caz de necesitate de apelat la reprezentantul staţiei de încărcare. În Republica Moldova sunt utilizate următoarele transporturi prin containere: capacitate 0,625 tone – încărcături pentru serviciile gospodăreşti şi agroindustriale; capacitate 0,5 tone – transportul mărfurilor de panificare (pâine) – pe roţi ce se construiesc la înălţimea caroseriei. Dezavantaje – este nerentabil transportul în partide mici.

5.5.3 Containerizarea Containerizarea reprezintă tehnologia de transport care cuprinde ambalarea mărfurilor, încărcarea, descărcarea şi transportul acestora. Mărfurile sunt transportate cu ajutorul unor mijloace special concepute numite containere, a căror încărcare şi descărcare se face la furnizorul respectiv. 48

Conform ISO (organizaţia internaţională de standarde), containerul este un utilaj cu caracter permanent pentru transportul mărfurilor, suficient şi rezistent pentru a asigura o folosire repetată, construit special pentru a evita descărcarea-încărcarea pe parcurs cu folosirea mai multor tipuri de transport. Ele au menirea de a proteja mărfurile de degradare sau sustragere pe durata de transportare. Containerele se clasifică în modul următor: 1. Containere pentru transportul maritim; 2. Containere pentru transportul feroviar şi rutier; 3. Containere pentru transportul aerian. După capacitate: 1. containere mici – până la 2,5 t , capacitatea utilă 1- 3 m3; 2. containere mijlocii – 2,5 t - 5 t, capacitatea utilă 4 - 6 m3; 3. containere mari – 10 t, capacitatea utilă 8 - 12 m3. După destinaţie: 1. universale (mici, mijlocii, mari); 2. speciale (mici, mijlocii, mari). Containerele mari sunt prevăzute cu piese de colţ pentru manipulare şi fixare. După sfera de circulaţie: 1. containere pentru folosirea în transportul uzinal; 2. containere pentru folosirea în transportul comercial. În primul caz containerele au capacităţi mici şi dimensiuni variate. Cu ajutorul lor se realizează un lanţ continuu între liniile de fabricare, a expeditorului şi destinatarului. Majoritatea containerelor comerciale sunt de dimensiuni standarde, având o circulaţie largă. Sunt şi containere nestandarde, care au o circulaţie mică. După tipul construcţiei deosebim: 1. containere acoperite – destinate mărfurilor sensibile la agenţii atmosferici; 2. deschise; 3. izoterme – pentru mărfurile perisabile; 4. cisterne; 49

5. pliabile – se pot plia pentru reducerea volumului de transport. Numărul necesar de containere se determină conform formulei:

l + ⋅t 2 V t T = I = N N V

t

V

V

V

S

(1) Unde: Iv –

intervalul între două încărcături succesive ale mijloacelor de transport; T·tv – timpul necesar pentru revenirea mijloacelor de transport la locul de încărcare; Nv – numărul de vehicule folosite. În cazul când mai apare şi timpul de umplere şi golire avem:

l + + ⋅t 2 V t t T = I = N N S

k

P

(2)

t

k

k

k

T ⋅t = T ⋅t N N V

V

k

⇒

Tk Nk =

k

5.5.4

T

⋅ NV ⋅ tV

(3)

Transcontainerizarea

Transcontainerizarea este o tehnologie de transportare care cuprinde: ambalarea mărfurilor, încărcarea, transbordarea, transportul propriu zis şi auxiliar. Între containerizare şi transcontainerizare, ca tehnologii de transport, sunt deosebiri:

50

-

mărimea mijloacelor de grupaj (capacitatea utilă de încărcare a unui transcontainer este mai mare decât a unui container); - la transcontainerizare modurile de deplasare sunt specializate şi mai compatibile; - modul de încărcare este mecanizat; - modul de transbordare este numai cu instalaţii speciale. Transcontainerizarea are următoarele avantaje: - permite depozitarea pe verticală sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea spaţiilor de depozitare; - economiseşte formele importante de investiţii prin faptul că nu necesită spaţii de depozitare; - reduce cheltuielile cu manipularea şi depozitarea mărfurilor; - asigură transportul din poartă în poartă. Dezavantajele: - necesită mijloace tehnice speciale pentru transportare şi manipulare. Transcontainerele pot fi vagoane, platforme specializate, autotractoare, semiremorci specializate, nave portcontainer, staţii terminale, grupe de linii de cale ferată. Numărul necesar de palete se determină în modul următor: a)

Q ⋅ t ⋅η N = P / zi q rot n

P

P

(1) Unde: η – coeficientul de rezervă a paletelor. b) Numărul necesar de containere:

Nc =

Q ⋅t q ⋅γ c n

rot

c

st

cont / zi

(2) Unde: Qc – volumul încărcăturii într-o direcţie t/zi. c) Numărul de autovehicule; 51

c

t I = A

rot

a

c

;

Q ⋅t A = q ⋅γ ⋅ n

A

(3)

M

= t rot ;

I

(4)

a

c

rot

c

c

c

(5) c

d) Transportul încărcăturilor agricole;

I

la treierat: (6)

n c

A

= Ic ;

W

c

=W a

Productivitatea combainelor:

= 0,01 ⋅bc ⋅V c ⋅ q ⋅ N c (7) Unde: bc – lăţimea de treier a combainelor; q – rodul grânelor; Vc – viteza combainelor; Nc – numărul combainelor;

W

c

2l W = q ⋅t ⋅γ = q ⋅γ ⋅ + t V Q

a

ro t

st

î

(8)

t

VI. TEHNOLOGIA PROCESULUI DE TRANSPORT.OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC 6.1 Proiectarea tehnologiei de transportare a încărcăturilor. Cerinţele către tehnologie Procesul tehnologic al transportului de încărcături reprezintă totalitatea operaţiilor executate într-o ordine bine determinată de deplasare în spaţiu şi timp a pasagerilor, mărfurilor şi altor 52

materiale cu mijloacele de transport prin excluderea operaţiilor ce nu sunt necesare pe parcurs. Orice proces tehnologic în dependenţă de numărul operaţiilor şi ordinea de executare se clasifică: a) proces tehnologic direct; fig. 6.1 b) proces tehnologic combinat; fig. 6.2 Procesul tehnologic direct e determinat de următoarele trepte sau etape (fig. 6.1): I Pregătirea mărfii pentru încărcare

I Încărcarea

III Deplasarea, transportarea încărcăturii

IV Descărcarea

VI Deplasarea la punctul de încărcare

Figura 6.1 Procesul tehnologic direct

53

V Depozitarea

VII Depozitarea

Procesul tehnologic combinat e determinat de următoarele trepte (fig. 6.2): I PMÎ

II Încărcarea

IV

III Deplasarea

Transmiterea încărcăt. în alt mijl. de transp.

V Deplasarea

VI VI Descărcarea Descărcarea

VII VII

VIII

IX

Deplasarea la încărcare

Depozitarea Depozitarea

Deplasarea la punctul de transbordare

Figura 6.2 Procesul tehnologic combinat Orice proces tehnologic de transport al mărfurilor are un caracter ciclic şi durata unui ciclu:

D =t c

preg

+ t î + t d + t desc + t reven

(1)

Traficul de mărfuri se desfăşoară în diferite direcţii cu diferite mijloace de transport, de aceea organizarea procesului de transport se bazează pe un proces tehnologic tipizat, standardizat, elaborat preventiv, având la bază asigurarea activităţii raţionale a întreprinderilor de transport beneficiarilor şi destinatarului. Operaţia ca parte componentă a unui proces reprezintă activitatea între 2 evenimente. Operaţiile procesului tehnologic sunt: 1) pregătirea operativă comună de deplasare a mărfurilor; 2) pregătirea mărfii pentru eliberarea la încărcare; 3) pregătirea documentelor necesare; 4) informarea destinatarului despre deplasarea mărfii şi folosirea tipului de transport; 54

5) 6) 7) 8)

organizarea procesului de încărcare-descărcare; determinarea traseului de deplasare raţional şi convenabil; aprobarea regimului de lucru; organizarea şi dirijarea deplasării mijloacelor de transport la punctele de descărcare; 9) aprecierea metodelor de restituire a ambalajelor, containerelor, utilajelor; 10) determinarea metodelor de stimulare a lucrătorilor. Procesul tehnologic de transport al mărfurilor este compus din 3 etape: 1. încărcare; 2. transportare; 3. descărcare-depozitare. Prima etapă este compusă din următoarele operaţii: - prezentarea autovehiculului la locul de încărcare; - staţionarea autovehiculului la locul de încărcare; - primirea încărcăturilor este determinată de starea mărfurilor stocate care poate fi: 1) stocuri; 2) pachete; 3) palete; 4) containere. Stocurile de mărfuri pot fi pregătite în partide mici şi mari. Partidele mari se creează în următoarea ordine:  formarea – una sau mai multe operaţii de deplasare a mărfurilor într-un singur punct cu scopul excluderii mai multor puncte de păstrare. Aceste operaţii sunt caracterizate ca operaţii de completare permanentă;  acumularea – operaţie îndreptată la concentrarea într-un loc a mai multor cantităţi de marfă de 1 tip;  împachetarea – operaţie de mărire a locurilor încărcăturilor prin unirea mai multor unităţi mici pe palete în pachete mari şi altele;

55

 depozitarea – operaţie de amplasare a mărfurilor într-o ordine pentru păstrarea temporară sau îndelungată;  încărcarea – deplasarea mărfii în autovehicul. În dependenţă de modul de încărcare există: I. manual; II. mecanizat.  întărirea – fixarea încărcăturilor în autovehicul, utilaj special, pentru excluderea permutării;  reenumerarea şi controlul greutăţii;  întocmirea documentelor. A doua etapă – transportarea: β = Lî /Ltot (2)

1. 2. 3. 4. 5. 6.

γst =qr / qn

(3)

γd =ΣQr lî / ΣQn ltot

(4)

tc = tî+td+tgol

(5)

nc = Tserv / trot

(6)

Vt = lc / tmişc

(7)

Vexp = ltot / Tserv

(8)

WQ = qn γst nc

(9)

Wt = qn γd nc lmed

(10)

Wparc = qn γst nc NA αieş (11) A treia etapă – descărcarea: sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor; eliberarea încărcăturilor de întăriri; ridicarea încărcăturilor şi transportarea în depozit; reenumerarea şi cântărirea; curăţirea materialului rulant; întocmirea documentelor. Proiectarea procesului tehnologic 1. Stabilirea etapelor procesului tehnologic: 56

• procesele tehnologice; • operaţiile tehnologice; • permutările tehnologice. 2. Solicitarea, aprecierea tehnologiei optime de distribuire a mărfii în dependenţă de: • tipul şi cantitatea mărfurilor; • planul de distribuire a fiecărui tip de marfă; • tipul mijloacelor de transport; • numărul mijloacelor de transport; • tipurile tehnologiilor; • cheltuielile pentru fiecare tehnologie.

6.2 Elaborarea schemelor tehnologice de transportare a mărfurilor pe baza completelor de mijloace tehnice raţionale. Alegerea schemelor optime tehnologice de transport Un rol deosebit în transportul încărcăturilor cu cheltuieli minime de timp şi finanţe se obţine prin elaborarea schemelor de transport tehnologice a mărfurilor cu ajutorul utilizării componentelor de mijloace tehnice raţionale. Datorită lor se reduce esenţial durata timpului necesar a operaţiilor încărcaredescărcare şi minimizarea volumului lucrului manual, prin utilizarea complexelor şi completelor de mijloace tehnice. Mijloacele tehnice aduc suplimentar la mărirea locurilor şi depind de: 1. categoria şi tipul mărfii:  bucăţi – masa până la 80kg;  bucăţi medii – masa de la 80-500kg;  bucăţi mari – masa mai mare de 500kg. 2. după modul de încărcare-descărcare sunt:  vrac; 57

 transmitere;  rostogolire. Mărfurile vrac se încarcă nu mai sus de nivelul bordurilor. Mărfurile bucăţi unite ori asamblate în pachete trebuie să asigure 2,5m în lăţime şi nu mai mult de 3,5m înălţime. Mărfurile în saci se aşează pe paletă, primul rând cu cusătura în sus, celelalte cu legătura înăuntru. Mărfurile lichide în ambalaj din sticlă se transportă numai în coşniţă sau lăzi, strânse una lângă alta cu gura în sus. Baloanele de gaz (buteliile) – în poziţie verticală pe palete speciale. Pentru mărirea locurilor şi micşorarea duratei procesului tehnologic al transportului de mărfuri, încărcăturile sau marfa se încarcă în tară – ambalaj şi anume: nisipoase – în saci, lichide – în butoaie, de dimensiuni mari – în legături de tip pachet. Anume mecanizarea completă a proceselor la punctul de încărcaredescărcare presupune utilizarea-elaborarea schemelor de transport moderne, bazate pe împachetarea, containerizarea şi transcontainerizarea mărfurilor. O deosebită importanţă prezintă alegerea schemei de transport adecvate în transportul diferitor mărfuri, în vederea utilizării eficiente atât a mijloacelor de transport, cît şi a celor de manipulare a mărfurilor. Pachetizarea ca tehnologie de transport constă dintr-un ansamblu tehnic de legare şi consolidare a mai multor unităţi în una singură, având dimensiunile sporite în ceea ce priveşte greutatea şi gabaritul. Pentru pachetizare pot fi folosite următoarele mărfuri: 1. cheresteaua 2. hârtia 3. stofele 4. ţesăturile Paletizarea este o tehnologie de transport care constă din gruparea mai multor unităţi de marfă pe un suport numit paletă. Paleta este o platformă mobilă confecţionată din lemn, tablă sau masă plastică pe care se aşează mărfuri omogene din punct de vedere al formei, gabaritului şi greutăţii. Ele pot fi: 58

a) paletă ladă; b) paletă box; c) paletă platformă. Paletizarea s-a extins în traficul internaţional şi la acest capitol în 1959 Comisia Europeană Economică a ONU a adoptat convenţia Europeană referitoare la regimul vamal al paletelor. De la 1 iulie 1961 pentru transportul feroviar a luat fiinţă Regulamentul European al paletelor care grupează transportul feroviar în posesoare de palete plan şi palete boxe. Containerizarea – principalul mod de ambalare şi transportare la distanţe mari a încărcăturilor cu excluderea proceselor de reenumerare a mărfurilor, utilizând diferite tipuri de transport. Mărfurile sunt transportate în containere: a) universale; b) speciale. Containerele universale se clasifică: 1) tonaj mic – 0,625t - 1,25 - 2,5t (încărcături mici în partide mici); 2) tonaj mediu – 3,5t - 10t, până la 120kg un pachet; 3) tonaj mare – 300kg un pachet. În contractul de transport prin containere se indică numaidecât:  volumul încărcăturilor pe fiecare tip;  orarul de sosire a containerelor goale şi de plecare a celor încărcate;  ordinea de încărcare - pe automobile sau până la sosirea automobilului;  numărul lor şi ordinea de întocmire a documentelor;  durata rotaţiei containerului. Încărcarea se efectuează cu condiţia să nu fie depăşită capacitatea nominală a autovehiculului. Se interzice utilizarea echipamentului sau a cuielor pentru întărirea încărcăturilor în container. Destinatarul primeşte containerul de la ÎTA prin şofer, după controlul exterior al siglei, a numărului indicat în scrisoarea de trăsură. 59

Transportul containerelor în trafic internaţional se efectuează cu uşile spre interiorul platformei. Transportul în trafic urban şi suburban - cu uşile spre bord. În caz de necompletare a platformei, containerele se plasează lângă bordul din faţă.

6.2.1 Transportul încărcăturilor în vrac Transportul încărcăturilor în vrac nu se referă la încărcăturile agricole şi sanitare. Acest tip de transport este necesar să se efectueze prin încărcarea mecanizată şi capacitatea căuşului pentru un ciclu sa fie de până la 1/3 din sarcina nominală şi la înălţimea de 1m de la suprafaţa platformei caroseriei. Conducătorul de autovehicul se află în salon, iar căuşul nu trebuie să traverseze deasupra cabinei. Curăţirea caroseriei se efectuează de către transportator şi destinatar. Cu scopul asigurării securităţii mijlocului de transport în carieră, marginea se îngrădeşte. Se transportă după greutate, prin foaie de trăsură şi actul de cântărire sau măsurare.

Proiectul tehnologic de transportare .......................................................................................................... (denumirea exactă a încărcăturii) (de unde-încotro) 1. Caracteristicile încărcăturii Descrierea succintă a proprietăţlor fizice ale încărcăturii Modul ambalării, amplasării Tipurile ambalajelor utilizate cel mai frecvent pentru acest fel de încărcătură Tipul ambalajului

Mărimi gabaritice, mm Lungimea

lăţimea

Volum, m3

înălţimea

60

Masa locului, kg

Greutate volumetrică, t/m3

Volum specific, m3/kg

Tipul caroseriei materialului rulant, necesar pentru transportare (autobasculantă, furgon, cu bord, etc.)

Unitate de măsură

Parametri 2.

Volumul transportului şi al traficului de mărfuri Volumul anual de transportări Volumul partidei Durata transportului unei partide Numărul partidelor în an Mărimea traficului de mărfuri Volumul zilnic de transportări Abatere pătratică medie a volumului zilnic de transportări Costul mărfii transportate Parcursul transportării Etapa încărcării Modul de încărcare Tipul mecanismului de încărcare Modelul Timpul aflării autovehiculului în punctul de încărcare Cheltuieli sumare pentru încărcare Sinecostul încărcării Cheltuieli permanente, legate de executarea transportărilor Durata funcţionării punctului de încărcare Etapa descărcării Modul descărcării Tipul mecanismului de descărcare Modelul Timpul aflării mijlocului de transport în punctul de descărcare Cheltuieli totale pentru descărcare Sinecostul descărcării Costul păstrării materialului în depozit

61

t t zile unităţi t/oră t t lei/t km

ore lei lei/t lei ore

ore lei lei/t lei/t

Valoarea parametrului

5. Etapa transportului Aspectul Tipul Modelul Timpul pentru o cursă ore Viteza tehnică km/h Coeficientul utilizării capacităţii de încărcare Coeficientul utilizării parcursului la o cursă Durata lucrului într-o zi Productivitatea unui mijloc de transport ore într-un schimb t Abaterea medie pătratică a productivităţii autovehiculului t Automobile-zile lucrate Coeficientul siguranţei procesului de transport Cheltuieli pentru transport Sinecostul transportului Cheltuieli legate de schimbarea activităţii lei materialului rulant la alt lucru lei/t 6. Sinecostul deplasării lei/partidă lei/t

6.3 Particularităţile transportului încărcăturilor industriale Transportul încărcăturilor industriale reprezintă deplasarea materiei prime, semifabricatelor, altor materiale necesare în procesul de producţie al întreprinderilor. Particularităţile: 1) condiţiile speciale de transportare; 2) perioadele de distribuire diferite în dependenţă de necesităţile în producere şi condiţiile de extragere; 3) dimensiuni, mase, condiţii specifice în procesul de transportare; 4) reţelele speciale pentru deplasare; 5) metodele nestandarde de ambalare, fixare şi păstrare; 6) mijloace de transport şi de încărcare-descărcare speciale. 62

a) b) c) d) e) f)

În procesul de transportare încărcăturile depind de următorii factori: 1. modul de încărcare-descărcare; 2. condiţiile de transportare şi păstrare; 3. modul de utilizare a capacităţii mijlocului de transport; 4. păstrarea în procesul de deplasare; 5. gradul pericolului la încărcare-descărcare şi transportare. Încărcăturile se clasifică: I. După modul de încărcare –descărcare :  bucăţi – încărcături determinate prin mase şi formă;  vrac – fără ambalaj. II. În dependenţă de condiţiile de transportare şi păstrare:  generale – ce nu necesită condiţii speciale de transportare şi păstrare şi pot fi transportate în caroserii ladă;  specifice – necesită măsuri speciale de păstrare şi siguranţă la transportare, încărcaredescărcare şi la păstrare: încărcături ce necesită anumite condiţii sanitare şi antisanitare – produse alimentare, resturi şi alte salubrităţi; perisabile – necesită mijloc de transport special de menţinere a regimului termic; de masă mare – locul unei unităţi mai mare de 250 kg, pentru unităţi de rostogolire – mai mare de 400kg; agabaritice – lungimea mai mare decât cea standardă, lăţimea mai mare de 2,5m, înălţimea mai mare de 3,8m sau ieşirea din caroserie mai mare de 2m; periculoase – 9 clase conform ADR; de dimensiuni lungi – mărimea paletei mai mare de 40mm (la paleta de 1200·1600). III. În dependenţă de volumul specific al greutăţii (în dependenţă de utilizarea coeficientului capacităţii – γst):

63

γ

st

=

Q q

a

(1)

n

Încărcături: I-clasă – γ = 1 II-clasă – γ = 0,71-0,99 III-clasă – γ = 0,51-0,7 IV-clasă – γ = 0,4-0,5 IV. După gradul de pericol: I - grupă – pericol mic (materie primă de construcţii, alimentare ş.a.); II - grupă – periculoase (după dimensiuni); III - grupă – pericol mare (ce ard, fierbinţi, cimenţi, asfalt, bitum, îngrăşăminte); IV - grupă – foarte periculoase (explozibile, toxice, radioactive). V. În dependenţă de starea la încărcare: • pachete – lemn, procat, ardezie; • colet – hârtie; • vrac – nisip, tutun; • bucăţi – bitum, pergament, cărămidă; • saci – zahăr, făină, ciment; • cutii – macaroane, brânză, sare; • bidoane – acid sulfuric, amiac, azot, apă distilată; • legături : - obişnuite – până la 250 kg; - grele – mai mari de 250 kg. VI. În dependenţă de ramura de producere şi utilizare. VII. În funcţie de destinaţie sunt:  locale;  naţionale;  internaţionale. VIII. După modul de organizare: 64

• •

centralizate; decentralizate.

6.3.1 Clasificarea mărfurilor în dependenţă de greutatea specifică Denumirea mărfii Abajure pentru lămpi în lăzi. Automate comerciale (pentru vânzarea apei, creioanelor, ziarelor ş.a.). Automobile cu pedale pentru copii. Agloporită. Acumulatoare electrice. Apatită. Aparate autogene de sudat. Azbest bucăţi şi praf în tară. Aceeaşi în vrac. Asfalt şi asfaltită plite sau bucăţi în vrac. Asfalt şi asfaltită lichide în butoaie. Apă obişnuită. Argilă. Articole din azbest. Acizi în sticle (lăzi). Ascensoare şi elevatoare şi piesele acestora. Aliaje din metal (semifabricate, bucşe, tije, foietaj, sârme). Aragazuri. Anvelope pentru automobile, autobuze, biciclete, motociclete şi troleibuze, noi şi vulcanizate. Aparate de măsurare diverse (cântare, ceasuri etc.) şi părţi ale acestora în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Aspiratoare. Alcool divers în butoaie, sticle (în lăzi). Aceeaşi în cisterne auto. 65

Clasa 4 2 3 4 1 1 2 1 2 1 2 1 1 1 1 3 1 4 3 3 4 2 2

Aşchie metalică sfărâmată. Aceeaşi nesfărâmată. Animale de casă mari (cai, vite ş.a.). Ardezie diversă. Aşchii diverse în pachete, legături. Aceeaşi în vrac. Aparataj electric. Ambalaj divers: Butoaie. Lăzi de lemn. În bucăţi mărunte: Cutii de conserve, bidoane, garniţe. Saci de in, de iută, de hârtie. Butelii pentru gaz oricare. Borcane din sticlă (în lăzi din lemn). Borcane din sticlă (în bax de polietilenă). Baterii galvanice. Bitum petrolier, carbonifer pietros. Aceeaşi lichid (în afara celui transportat cu autocisterne). Aceeaşi în autocisterne. Blocuri din lemn pentru uşi, porţi, mobilă. Blocuri din piatră pentru ferestre, balcoane. Blocuri de granit, siliciu, marmoră. Blocuri ceramice, de zgură. Blocuri pentru pereţi şi fundament. Borulin. Boabe, fasole, mazăre, soie în saci. Aceeaşi în vrac. Brizol. Bort, piatră prelucrată. Blocuri prismatice piatră. Biciclete. Blănuri, în afară de încălţămănte, haine şi galanterie. Bostănei în lăzi şi plase. 66

1 3 3 1 2 3 2 3 4 4 2 3 3 4 2 1 3 2 3 1 2 1 1 1 2 1 1 1 4 3 3

Blănuri prelucrate diferite, de asemenea şi cele sintetice. Blănuri neprelucrate diferite. Băuturi nealcoolice (apă, cvas, sirop, sucuri) în sticle (în lăzi de lemn), butoaie. Băuturi nealcoolice (apa, cvas, sirop, sucuri) în sticle, în ambalaj de polietilenă. Aceeaşi în autocisterne. Bere în butoiae, sticle (în lăzi de lemn). Bere în sticle, ambalaj de polietilenă. Aceeaşi în autocisterne. Bumbac – fibră, presat. Aceeaşi nepresat. Bumbac – fibră, presat de import. Chibrituri. Culturi de bostănărie în vrac. Aceeaşi în lăzi şi containere. Cizme de pâslă şi altă încălţăminte din pâslă. Căzi metalice. Aceeaşi din faianţă. Cărucioare pentru invalizi. Căldări metalice. Cântare diferite. Cuie. Carton gudronat divers. Ciuperci uscate. Ciuperci murate, marinate în butoaie. Aceeaşi în borcane de sticlă. Copaci, arbuşti, butaşi. Case din lemn în stare desfăcută. Calcar măcinat (făină calcaroasă). Confecţii abrazive. Confecţii din aluminiu în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii din pâslă în lăzi, saci şi ruloane. 67

3 2 1 2 1 2 1 2 2 3 2 1 3 1 2 3 3 2 1 1 3 1 2 3 3 1 1 2 3 2

Aceeaşi în vrac. Confecţii argiloase şi ceramice în ambalaj. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii din lemn diferite în afară de cele numite. Confecţii de tinichea. Confecţii din carton. Confecţii din piatră. Confecţii de piele în afară de încălţăminte, îmbrăcăminte şi galanterie în lăzi şi baloturi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii de patiserie, făinoase (napolitane, biscuiţi, turte dulci ş.a.) în lăzi şi cutii. Confecţii de patiserie în afară de făinoase în lăzi şi butoaie. Aceeaşi în lăzi şi borcane. Confecţii sanitare. Confecţii din sticlă în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii faianţă, cristal în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii de masă plastică în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii din cauciuc în afară de încălţăminte, în lăzi. Aceeaşi în vrac. Confecţii de tricotaj. Confecţii din păr în lăzi. Aceeaşi fără ambalaj. Confecţii de giuvaiergie. Conductor de bucşe din lemn. Calorifere. Cameră frigorifică. Carton. Cartofi în stare proaspătă. Cauciuc natural şi sintetic. Cuarţ natural şi pulverulent. 68

3 2 3 3 3 3 1 1 2 4 1 2 2 3 4 2 3 2 3 2 3 2 2 3 3 2 2 2 2 1 1 2

Ceramică de faţadă şi gresie. Cărămidă în afară de cea poroasă şi cu vid. Cărămidă cu vid sau poroasă. Cărţi. Covoare din lână curată. Covoare seminaturale şi din fibre chimice. Concentrate comestibile în lăzi, cutii. Cox. Cuşetă pentru motociclete. Combicorm. Compresoare diferite. Conserve în cutii metalice (lăzi). Aceeaşi în borcane de sticlă (lăzi). Condensatoare. Construcţii din beton armat. Construcţii metalice. Containere feroviare, maritime, fluviale, rutiere. Aceleaşi încărcate. Coajă de copaci. Cutii din lemn pentru porţi, ferestre, balcoane. Cazane de încălzire şi piesele lor. Cafea. Crupe. Capace metalice cu diferită destinaţie. Casetofoane. Cretă bucăţi. Carne de animale domestice şi sălbatice în bucăţi (în vrac). Aceeaşi în butoaie şi lăzi. Carne îngheţată în bucăţi (în cîrlige). Cenuşă de lemn. Cenuşă petrolieră. Căruţe diverse (harabale, brişti, sănii, care). Conductoare diverse. Cauciuc brut. 69

2 1 2 1 1 3 3 2 2 2 2 1 2 2 1

3 3 2 2 1 1 3 1 2 1 4 1 1 4 1 1

Contoare electrice şi de gaz. Caşcaval divers. Cuvelaj. Cărbune de lemn. Cărbune de pământ şi brichete din el. Celuloză diversă. Celofan în pachete şi legături. Ciment. Citrice (portocale, lămâi, mandarine etc.). Ceai divers. Cepuri (jante) metalice, inclusiv învelite în cauciuc. Detalii ceramice pentru confecţii sanitare. Dolomită naturală. Doage pentru lăzi şi butoaie. Drojdie. Deşeuri. Deşeuri furajere. Deşeuri de la industria alimentară. Deşeuri cărnoase (maţe, unghii, copite, oase, coarne ş.a.). Deşeuri textile. Dulapuri metalice. Discuri pentru gramofoane. Ebonită. Elemente galvanice. Electrozi în pachete. Eternit (ţiglă de ciment şi azbest). Extracte diverse. Funii diferite. Foietaj de plastic. Fibră sintetică şi artificială. Fibre presate. Aceeaşi nepresate. Funingine diversă. Fibră naturală. 70

2 2 2 3 1 2 2 1 2 2 1 3 1 2 1 1 3 2 3 2 2 2 2 2 1 2 1 1 3 2 3 4 3

Frânghii. Forme de turnat metalice. Foaie de ardezie. Fier vechi (în afară de cel în uz). Fier uzat de uz casnic. Fire de aţă în lăzi. Aceeaşi în bobine, legături. Fructe şi legume sărate şi marinate în butoaie şi bidoane. Floarea-soarelui (sămânţă). Floarea-soarelui (inflorescenţe). Fire toarse diverse în baloturi şi lăzi. Aceeaşi pe mandrine şi suveici. Fân şi paie presate. Aceeaşi nepresate. Fibre diverse. Fibrolit. Furnir. Fitinguri fasonate de conectare din metale feroase (tub curbat, manşon, racord, mufă, racord cu 3 căi, flanşă etc.). Fructe în stare proaspătă în lăzi şi coşuri. Aceeaşi în grilaj şi fără ambalaj. Fructe uscate şi zvântate. Frigidere de uz casnic. Fontă diversă, inclusiv de forjărie şi prelucrată. Grinzi metalice şi din beton armat. Grinzi pentru poduri îmbibate şi neîmbibate. Grinzi profilate. Gem în butoaie. Gaz natural în butelii sub presiune sau lichefiat. Generatoare de gaze. Galanterie în lăzi. Aceeaşi în pachete şi cutii. Galoşi de cauciuc în lăzi. 71

2 2 1 1 3 1 2 1 2 3 2 3 3 4 2 2 2 1 1 2 2 4 1 1 1 1 1 2 2 2 3 3

Aceeaşi fără ambalaj. Gips pentru construcţii în saci şi în vrac. Gips farmaceutic. Greble metalice. Greble trase de cai. Greble trase de tractor. Granit. Gudron, păcură. Gazon. Grăsimi naturale şi minerale în lăzi şi butoaie. Aceeaşi în sticle, borcane de sticlă. Gresie. Gheaţă naturală şi artificială. Hârtie. Haine diferite în pachete şi lăzi. Izolatoare în lăzi. Aceeaşi în vrac. Icre de peşte oricare. Inventar de grădinărie. Inventar de gospodărie mărunt. Inventar sportiv în lăzi şi cutii. Instrumente abrazive. Instrumente muzicale de suflat. Instrumente muzicale electrice. Instrumente de lăcătuşerie. Instrumente: aeronautice, de locaţie, matematice, mecanice, chirurgicale. Instrumente de construcţie motorizate (electroalezor, electrociocane). Încălzitoare pentru apă sau aer. Întrerupătoare. Încălzitoare. Încălţăminte în lăzi, în afară de cea de pâslă, galoşi. Aceeaşi fără ambalaj şi în cutii. Îngrăşăminte. 72

4 1 2 1 2 2 1 1 1 1 3 1 1 1 3 2 1 2 3 3 3 1 3 3 1 3 1 2 2 2 2 3 2

Îngrăşăminte minerale şi chimice. Îngheţată diferită. Jurnale. Jucării şi aparate de joc diferite în lăzi. Lenjerie în lăzi. Aceeaşi în pachete şi lăzi. Lucruri casnice. Lemne de foc. Lucrări de artă, suvenire din mase plastice. Lipici. Lacuri în cutii. Lentă metalică. Linoleum. Lustre. Lapte praf. Lapte proaspăt şi lactate în butoaie, bidoane, sticle (lăzi de lemn, plase metalice), cutii. Lapte proaspăt şi lactate în sticle ambalaj de hârtie (lăzi, plase de polietilenă). Lapte proaspăt în bidoane. Aceeaşi în autocisterne. Legume proaspete, care nu s-au numit mai sus. Legume uscate. Laminate din metale feroase, nespecificate în alfabet. Lingouri de oţel diverse. Lignit. Lână presată. Aceeaşi nepresată. Motoare diferite, în afară de cele electrice. Motoare electrice şi componentele lor. Materiale lemnoase. Mase plastice. Magnezită. Maculatură. Materiale abrazive în bucăţi şi boabe: carbid, bor. 73

1 2 1 3 2 3 3 1 3 1 1 1 1 3 2 2 3 3 2 4 1 1 2 2 3 2 2 1 2 2 2 1

Materiale izolatoare. Maşini de scris şi piesele lor. Aceeaşi fără ambalaj. Maşini de spălat. Maşini de construcţii. Maşini de cusut şi părţile lor. Miere în butoaie şi căzi. Medicamente în vase de sticlă (în lăzi, pachete, cutii). Aceeaşi în sticle (în coşuri). Morcov în lăzi şi plase. Motorete şi motociclete. Materiale didactice intuitive. Minereuri diverse. Mică diversă în lăzi. Mătasă brută. Nisip oarecare (de munte, râu ş.a.). Nitrovopsele şi vopsea. Nuci. Otrăvuri chimice diverse. Ouă de păsări diverse. Oţel U divers. Obiecte pentru acoperirea capului diverse în lăzi. Otgoane de oţel. Oţel laminat de toate profilurile. Oţel în foi divers. Ovăz în vrac. Oase diferite. Pâslă tehnică (din azbest, zgură ş.a.) în ruloane. Par diferit. Pietriş de cheramzită. Prundiş de orice fel, în afară de cel uşor. Păcură în butoaie. Plăci pentru pervaz din granit, marmoră mozaic şi beton armat. Plăci pentru pervaze din lemn. 74

2 1 3 3 2 2 1 2 3 3 4 3 1 1 1 1 2 2 3 2 1 3 1 1 1 2 3 2 4 3 1 1 1 3

Presă (rest de la fabricarea sucurilor). Produse făinoase (paste făinoase, spagheti). Produse din carne (pîrjoale, colţunaşi, semifabricate) în lăzi şi cutii. Produse din peşte (semifabricate, culinărie). Produse de parfumerie şi cosmetică. Produse de tutungerie. Produse din aluat (pâine, pateuri, pesmeţi ş.a.). Piatră naturală diferită. Piatră calcaroasă. Peliculă cinematografică. Piele diferită în lăzi şi baloturi. Aceeaşi în vrac. Placi de frână din azbest. Paturi metalice. Porumb. Produse turnate din metal, fonte. Podeţe din beton armat. Pulbere de cretă în vrac. Petrol şi produse petroliere în butoaie. Plapume (cu vată, lână, pene ş.a.). Parchet. Pergament de acoperiş. Plite de beton armat pentru ferestre. Plite din lemn pentru ferestre. Pene de pasăre în saci şi prese. Plastic policlorvinilic în foi. Plite de beton armat, azbestociment, gips, ciment. Plite de marmoră, granit şi piatră. Plite de masă plastică pentru podea şi pereţi. Panouri. Plăci şi rogojini de stufiş. Plăci de cheramzit. Plăci din beton cu cheramzit. Plăci şi plăcuţe de faianţă. 75

2 2 3 3 2 3 4 1 2 1 1 2 2 3 2 1 1 2 2 3 1 2 1 3 4 4 1 1 2 1 2 3 2 2

Piese forjate din oţel diverse. Pulbere de andezit, de diabaz, de şamotă. Polestirol. Poliuretan. Pulbere de magnezit metalurgică. Păsări sacrificate diverse în lăzi. Plante vii (arbori, arbuşti, butaşi). Peşte şi produse din peşte. Peşte uscat şi zvântat. Puieţi diverşi. Plase metalice. Praf de spălat şi alţi detergenţi. Piloni de lemn, inclusiv de telegraf. Paie de plante textile topite şi paie de in şi cânepă. Placaj divers. Pâine coaptă în forme, pe tarabe. Pâine coaptă pe vatră, pe tarabe. Piese de schimb pentru strunguri, maşini, utilaj. Pavea frontală. Pavea din piatră cioplită grosier. Piei şi pielicele brute. Aceleaşi brute. Piatră spartă diversă. Păr aspru. Panouri de lemn. Pomuşoare în stare proaspătă. Rezervoare din lemn. Aceeaşi, dar din metal. Rezervoare pentru acumulare. Redresoare cu mercur. Resturi de croitorie (pânză, piele, cauciuc). Aceeaşi în vrac. Rumeguş de lemn în vrac. Aceeaşi în saci. Rumeguş metallic. 76

1 2 1 1 2 2 3 1 2 3 1 2 1 4 1 3 4 1 3 1 2 3 1 2 3 2 3 2 3 2 2 3 4 2 1

Aceeaşi din aluminiu şi amestecate în lăzi. Radiouri şi părţi ale acestora. Răsad de legume, de flori şi de bace fără ambalaj. Aceeaşi în coşuri şi pe tarabe. Ridiche în lăzi şi plase. Ruberoid. Răşini sintetice. Răşini naturale (de lemn, carbonifere, de turbă). Scafandre, aparate de control, de cinematograf, medicinale, optice, telegrafice, fizice, aparate de fotografiat, chirurgicale şi elementele lor. Sticle din sticlă în lăzi de lemn. Sticle din sticlă în bax de polietilenă. Sticlă fibroasă. Scânduri pentru parchet. Semifabricate metalice oricare. Sol diferit. Seminţe (grăunţe) oricare, în afară de ovăz şi seminţe uleioase. Sârmă metalică. Salamuri şi produse din salam. Stilaje din ţevi. Scări metalice. Smoală de acoperiş. Saci diferiţi. Stingătoare. Sârme diverse. Sfeclă. Sfeclă în lăzi şi plase. Seminţe uleioase (arahide, floarea-soarelui, cînepă, in, râşcov, etc.). Seminţe de in. Sulf (bulgări, gazos, pulbere). Siloz divers pregătit. Scoabe, cârlige şi console metalice diverse. 77

2 3 4 2 3 1 2 1 3 3 4 3 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 1 1 3 2 2 1 2 2

Sodă alimentară şi tehnică. Sare diversă. Strunguri diverse. Sticlă diversă (inclusiv oglinzi) în lăzi. Subproduse din carne (plămîni, rinichi, ficat, creieri etc.). Săpun. Şindrilă pentru acoperiş. Şine din beton armat. Şine metalice diverse. Şisturi combustibile diverse, mică diversă în lăzi. Şavelin (material izolator). Troliu diferit. Termohidrocentrale. Tapete diferite. Tărâţă şi alte resturi din morărit. Tutun. Textolit divers. Teleaparataj şi părţi componente ale acestuia. Ţesături diverse (de bumbac, lână, in, mătase, din fibre artificiale şi sintetice şi speciale, dermatină etc.) în baloturi, legături, rulouri. Aceeaşi în bucăţi. Turbă în brichete. Turbă combustibilă şi praf de turbă pentru prepararea compostului de turbă, pentru aşternut, composturi de turbă, turbomineraliere de amoniac. Tractoare cu şenile. Transformatoare. Tractoare cu roţi. Tripoli. Traverse de lemn neimpregnate şi impregnate. Traverse din beton armat. Tencuială uscată în plăci. 78

1 1 2 1 2 1 2 1 1 1 4 1 2 1 2 4 1 4 1 2 1 3 2 2 3 1 1 1 1

Ţevi de cauciuc şi ebonită în lăzi. Ţevi din azbest şi ciment şi părţi ale acestora. Ţevi ceramice. Ţevi de beton armat şi părţi ale acestora. Ţevi de piatră artificială. Ţevi de oţel şi fontă şi părţi ale acestora. Ţevi de sticlă. Ţiglă pentru acoperiş. Vată la bax. Aceeaşi în pachete. Ventilatoare. Vermiculită. Vinuri diferite în butoaie, sticle (în lăzi din lemn). Vinuri diferite în sticle (în lăzi polietilenă). Aceeaşi în autocisterne. Vodcă, lichior şi vinuri în lăzi din lemn. Vulcanită foietaj sau pliţi. Vulcanită praf. Verdeaţă de grădină în lăzi, coşuri, plase. Aceeaşi în vrac. Var nestins. Var stins. Varză verde. Vopsele în butoaie metalice şi din lemn. Vopsele în cutii metalice, tară polietilenă, în lăzi din lemn şi carton gofrat. Vreascuri. Valize, cufere mici diverse. Vată cu zgură. Uşi metalice. Uşi din lemn. Zdrenţe (haine vechi). Ziare. Zahăr. Zăpadă proaspătă, uscată. 79

11 3 2 1 1 1 3 1 4 4 3 3 1 2 2 1 2 2 4 1 2 3 1 3 4 3 4 1 2 3 1 1 3

Zăpadă îndesată, umedă. Zgură diversă.

2 1

6.4 Tehnologia transportului mărfurilor generale Caracteristica şi condiţiile tehnologice de transportare a mărfurilor generale se efectuează conform Regulamentului transporturilor mărfurilor generale, adoptat la 09/12/99 de M.T.C. al Republicii Moldova: Mărfurile generale sunt considerate acele mărfuri ce nu necesită condiţii speciale în procesul de transport. Regulile de primire a mărfurilor generale la transport. Agenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor de transport. Ei sunt obligaţi să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de transport auto prevăzut, în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul convenit cu expeditorul de mărfuri. Încărcarea mărfurilor în automobile, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de către expeditorul de mărfuri. Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din următoarele operaţii: 1. Sosirea autovehiculului la punctul de încărcare; 2. Staţionarea autovehiculului la postul de încărcare; 3. Primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor stocate, în cazul de faţă avem palete. Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la transport decurge cu următoarele etape: 80

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Formarea; Acumularea; Paletizarea; Depozitarea; Încărcarea mecanizată; Întărirea sau fixarea mărfurilor în autovehicul pentru excluderea permutării mărfii pe parcurs; 7. Reenumerarea; 8. Întocmirea documentelor. Marcarea mărfii în dependenţă de ambalajul determinat. Marcajul se aplică pe palete – pe una din părţile laterale şi cuprinde următoarele: a) semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a destinatarului de mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (în cazul transportării partidelor mici); b) numărul foii de cerere – comandă; c) locul destinaţiei; d) greutatea unităţii de marfă – se marchează prin cifre, care determină greutatea brută şi greutatea netă în kilograme. Plombarea încărcăturii. În cazul transportării, de exemplu, a cherestelei cu autocamioane de tip ladă, plombarea încărcăturilor nu se efectuează. Documentele de transport necesare: a) conducătorului de autovehicul: - permis de conducere la categoria dată; - poliţa de asigurare medicală. b) autovehiculului: - certificat de înmatriculare; - certificat de asigurare RCB; - foaia de parcurs. c) mărfii: - scrisoarea de trăsură. Modul de livrare a mărfii. Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factura de expediţie. Descărcarea lor din 81

autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către destinatarul de mărfuri. Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea următoarelor operaţii: 1. Sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor; 2. Eliberarea încărcăturilor de întăriri; 3. Ridicarea şi transportarea în depozit; 4. Reenumerarea şi cântărirea; 5. Curăţirea materialului rulant; 6. Întocmirea documentelor. Schema tehnologică a operaţiilor transportării mărfurilor generale este reprezentată în fig. 6.3. 1. Depozitul

2. Marfa

3. Tara

4. Mecanismele de încărcare

Depozitul expeditorului

Cherestea (stejar)

Palete plane de uz general (STAS 6087/84)

Electrostivuitorul E420 încărcarea

Deplasarea

5. Materialul rulant

6. Mecanismele de descărcare 82

Autocamionul MAZ-533602 2120

Electrostivuitorul E420 descărcarea

Depozitul destinatarului

7.

Depozitarea

Figura 6.3

Schema tehnologică a transportării generale

operaţiilor mărfurilor De

exemplu: Împachetarea şi amplasarea mărfii (cherestea) în caroseria autovehiculului (fig. 6.4, 6.5, 6.5.1, 6.5.2).

83

Figura 6.4 Modul de amplasare a cherestelei pe palete

Figura 6.5 Modul de amplasare a mărfii în caroserie

Tehnologia transportului mărfurilor perisabile Caracteristica, condiţiile tehnologice şi ambalajul de transport ale mărfurilor perisabile se determină conform Regulamentului transporturilor de mărfuri perisabile, adoptat la 09/12/99 de M.T.C. al R.M. Mărfurile perisabile sunt determinate ca mărfurile ce nececită condiţii speciale în procesul de transport pentru a fi protejate

calitativ şi cantitativ. Caracteristica mărfii şi condiţiile tehnologice pentru transportare sunt prevăzute în regulament. Transportul poate fi executat: - de la întreprinderile agricole, asociaţii de gospodării ţărăneşti (fermieri ), organizaţii de achiziţionare ale cooperaţiei de consum spre organizaţiile de comerţ, alimentaţie publică şi depozite. - de la staţiile de cale ferată, porturi maritime şi aeroporturi, asociaţii agro-industriale şi agrare de desfacere, bazele lor de 84

achiziţie şi desfacere spre întreprinderile de comerţ şi alimentaţie publică. - de la depozitele de legume spre întreprinderile de comerţ şi alimentaţie publică. Mărfurile perisabile se transportă cu autovehicule (izoterme, frigorifice, refrigerente), care asigură starea lor activă şi integră. Agenţii de transport primesc spre transportare de la expeditor şi predau destinatarului marfa la cântar la prezentarea certificatului fito-sanitar, inclusiv privind prezenţa pesticidelor, nitraţilor, micro-toxinelor, radionucleoizilor, elementelor toxice. La transportarea în containere sau automobile-furgoane la adresa unui destinatar, marfa trebuie să fie expediată sub sigiliul expeditorului. Regimul de temperatură în caroseria autorefrigeratorului utilizat la transportul produselor perisabile trebuie să se menţină conform cerinţelor Regulamentului şi să fie documentat prin fişa de temperatură pe toată durata procesului de transport. Documente normative de transport necesare pentru: a) conducătorul de autovehicul: - permis de conducere valabil pentru categoria dată; - buletin de identitate; - asigurare medicală. b) autovehicul: - foaia de parcurs completată cu toate datele, semnată şi ştampilată; - revizia tehnică; - asigurarea; - certificat de înmatriculare a autovehiculului; - fişa de evidenţă a temperaturii. c) marfă: - certificatul de provenienţă a mărfii; - certificatul de calitate a mărfii; - contractul de transport; - certificatul igienic în care sa fie indicate rezultatele investigaţiilor; - factura de expediţie. 85

Responsabilitatea agenţilor de transport pentru transporturile efectuate necalitativ şi cu întârziere, pentru păstrarea mărfurilor transportate, se determină în concordanţă cu Codul transporturilor auto al Republicii Moldova şi legislaţia în vigoare. Mărfurile perisabile se transportă cu mijloace de transport auto în stare răcită, refrigerată, congelată, adânc congelată, precum şi în stare proaspătă. Pentru asigurarea păstrării mărfurilor perisabile expeditorii de mărfuri, agenţii de transport şi destinatarii de mărfuri sunt obligaţi să organizeze activitatea precisă şi coordonată de planificare, pregătire şi efectuare a acestor transporturi. Materialul rulant alocat pentru transportarea mărfurilor perisabile trebuie sa fie curat şi să corespundă cerinţelor stabilite, şi să fie dotat cu instalaţii în vederea înregistrării temperaturii. Instalaţia frigorifică, instalaţiile portante şi închizătoarele uşilor trebuie să fie în stare tehnică bună, caroseriile automobilelor izotermice şi automobilelor refrigeratoare trebuie să asigure menţinerea regimului de temperatură fixat. Mărfurile perisabile trebuie să fie prezentate pentru transportare în stare transportabilă, să corespundă după calitate, ambalaj şi marcare cerinţelor stabilite de standardele naţionale sau documentele normative în vigoare ale Republicii Moldova şi să fie însoţite de certificatul de conformitate, certificatul de calitate, în care să fie indicate termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare, iar legumele şi fructele de asemenea de certificatele igienic şi fitosanitar, inclusiv vizând conţinutul de pesticide, mico-toxine, nitraţi, radionucleoizi, elemente toxice, factură de expediţie, certificatul veterinar (pentru produsele de origine animală). La cererea agentului de transport sau a şoferului, expeditorul (destinatarul) mărfurilor este obligat pentru controlul stării mărfurilor sau ambalajului să prezinte standardele naţionale sau documentaţia normativă. Pentru mărfurile perisabile ambalajul trebuie să corespundă condiţiilor sanitar-igienice de transportare, să păstreze calitatea, aspectul exterior şi să protejeze mărfurile de deformare. 86

La transportarea mărfurilor perisabile şoferul autorefrigeratorului este obligat: a) să controleze corectitudinea încărcării şi plasării mărfurilor în caroseria refrigeratorului şi, în cazul depistării incorectitudinii plasării mărfurilor, să ceară lichidarea neajunsurilor observate. Indicaţiile şoferului referitor la lichidarea neajunsurilor observate sunt obligatorii pentru expeditorul de mărfuri; b) să controleze corespunderea datelor fixate despre temperatură mărfurilor înainte de încărcare, termenul de transportare, starea calitativă a mărfurilor şi a ambalajului în certificatul prezentat de expeditorul de mărfuri sau certificatul validităţii, precum şi în fişa de control al temperaturii; c) să urmărească curăţirea deplină a caroseriei automobilului de către destinatar după descărcarea mărfurilor, iar în caz de necesitate, să ceară spălarea şi dezinfectarea ei; d) să prezinte pentru control reprezentanţilor destinatarului de mărfuri şi organelor de control fişa de control cu notele despre temperatura măsurată în drum; e) în cazul prezenţei semnelor scăderii potenţiale a calităţii produselor transportate, să înştiinţeze agentul de transport din imediata apropiere pentru chemarea reprezentanţilor acestei întreprinderi, organului de control şi reprezentanţilor reţelei de comerţ pentru soluţionarea problemei cu privire la posibilitatea transportării ulterioare sau transmiterii mărfurilor organelor locale spre realizare; f) să menţină regimul de temperatură indicat, iar în cazul transportării legumelor şi fructelor nerefrigerente în prealabil, să ridice în drum temperatura în caroserie până la cea indicată; Controlul asupra respectării regulilor stabilite de transportare a mărfurilor cu mijloace de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova este exercitat de către organul respectiv al administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor administraţiei publice locale în limita competenţei acestora, precum şi de Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova. 87

Figura 6.5.1 Materialul rulant

Harta tehnologică de organizare a procesului transportului mărfurilor perisabile, fig. 6.5.2. Conţine etapele: 1. Marfa 2. Ambalajul 3. Încărcarea 88

4. Deplasarea 5. Descărcarea 6. Depozitarea

De exemplu: Transportul strugurilor.

STRUGURI

SITE

Electrostivuitor E 316 încărcarea

MAN Refrigerator body deplasarea

Electrostivuitor E 316 descărcarea

Realizarea 89 depozitarea

Figura 6.5.2 Harta tehnologică a procesului de transport

6.6 Tehnologia transportului mărfurilor periculoase Pentru transportul în siguranţă al mărfurilor periculoase s-a recurs la un acord internaţional. Acordul european privind transportul internaţional rutier de mărfuri periculoase (ADR) – European Agreement concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road – prezintă şi guvernează aspectele privind sensurile, ambalarea, clasificarea şi descrierea mărfurilor periculoase. Toate detaliile referitr la mărfurile transportate trebuie să fie prezente într-o anumită formă. Aceasta include: 1. Numele tehnic corect al substanţei; 2. Clasa ADR/RIPI; 3. Clasa IMDG/IMO; 4. Codul numeric al Organizaţiei Naţiunilor Unite; 5. Punctul de aprindere (în grade Celsius). Tehnologia transportului mărfurilor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova se execută în baza hotărârii guvernului RM, nr. 45, din 24.01.94 cu privire la reglementarea transporturilor încărcăturilor periculoase, pe teritoriul RM şi lichidarea consecinţelor eventualelor avarii în procesul de transportare. Acordul European al transporturilor mărfurilor periculoase – ADR, a fost adoptat la Geneva la 30.09.57. În baza acestui acord Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la transportarea încărcăturilor periculoase. Prin lista încărcăturilor transportarea cărora este interzisă pe teritoriul RM cu toate tipurile de transport fără permisiunea specială a guvernului. Prin încărcături periculoase 90

sunt determinate substanţele, materialele, articolele şi deşeurile, care în virtutea stării lor fizice, proprietăţilor chimice, biologice şi radioactive sau altor proprietăţi specifice pot crea în procesul de transportare un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. Pot provoca poluarea mediului ambiant, distrugerea naturii vii, deteriorarea sau distrugerea mijloacelor de transport şi altor bunuri materiale. În funcţie de proprietăţile fizico-chimice şi pericolul principal substanţele periculoase se împart în 9 clase: I. clasă – substanţe explozibile; I. clasă – gaze; II. clasă – substanţe lichide inflamabile; III. clasă – substanţe solide inflamabile; IV. clasă – substanţe comburante sau peroxizi organici; V. clasă – substanţe toxice; VI. clasă – substanţe radioactive; VII. clasă – substanţe corozive; VIII. clasă – substanţe şi diverse obiecte periculoase. Pentru a lămuri grupele şi subgrupele de la fiecare clasă precizăm că această împărţire este determinată de proprietăţile chimice (după clasă) de gradul de pericol. Toate substanţele periculoase sunt identificate prin numere, etichete şi simboluri speciale care însoţesc transportul. Acest număr e compus din 4 cifre numit numărul lui Kembler şi reprezintă numărul ONU. Acordul ADR prevede o pregătire specială pentru conducătorul auto, pentru a obţine dreptul de a conduce autovehicule destinate transportului de mărfuri periculoase. La finisarea cursului, acesta susţine examen şi primeşte permisul ADR pe un termen de 5 ani. Transportul încărcăturilor periculoase poate avea loc numai cu întocmirea documentelor, transportatorul transmite cărăuşului documentele pregătite conform ADR. Elaborarea itinerarului de transportare a încărcăturilor periculoase îl execută ÎTA ce va transporta încărcăturile. Traseul solicitat (determinat) se coordonează şi se aprobă cu Direcţia Poliţiei Rutiere. 91

El nu trebuie să intersecteze localităţi mari, în caz de transport în interiorul urbelor punctele traseului de deplasare nu trebuie să fie în apropiere de instituţii culturale, de învăţământ, medicale, etc. Pentru coordonarea traseelor întreprinderea este obligată nu mai târziu de 10 zile până la începutul transportării să prezinte documentele în secţia teritorială a Poliţiei Rutiere: 1. Traseul elaborat (determinat) în trei exemplare. 2. Permisul mijlocului de transport a mărfurilor periculoase. 3. Pentru unele mărfuri periculoase, instrucţii speciale de transport. În cazul când se trece pe teritoriul a mai multe subiecte teritoriale se coordonează cu Poliţia Rutieră a fiecărui subiect administrativ. Traseul aprobat de Poliţia Rutieră este valabil conform termenului stabilit în autorizaţie. Când nu este indicat termenul, transportul pe acest traseu poate avea loc pe parcursul a 6 luni din ziua aprobării. I exemplar – se păstrează la secţia Poliţiei Rutiere. II exemplar – la ÎTA. III exemplar – la persoana ce execută transportul încărcăturilor. Scrisoarea de trăsură include informaţia: 1) numele; 2) numărul ONU; 3) clasa; 4) ambalajul; 5) numărul pachetelor şi informaţia; 6) volumul mărfurilor periculoase; 7) adresa transportatorului şi a destinatarului. Documentele se întocmesc în limba oficială a statului unde e situat punctul de plecare sau şi în limbile engleză, germană, franceză. Conform condiţiilor ADR conducătorului auto i se eliberează instrucţia, ce conţine o serie de acţiuni ce urmează a fi 92

executate în caz de avarie. Aceasta se păstrează la şofer. Include următoarele: 1) Numele; 2) Clasa; 3) Nr. ONU; 4) Caracterul pericolului şi măsurile ce trebuie întreprinse în caz de avarie; 5) Acţiunile comune cu participanţii la trafic în caz de avarie; 6) Măsurile ce trebuie întreprinse în caz de scurgere sau defectare a ambalajului; 7) Acţiunile concrete faţă de încărcături concrete; 8) Inventarul special necesar conducătorului auto. Autovehiculul trebuie să poarte însemne speciale. Autovehiculele care transportă mărfuri periculoase pot fi: - cu prelată; - furgon; - cisternă; - autocisternă. Substanţele periculoase pot fi transportate în: 1) cisterne; 2) container; 3) ambalaje; 4) vrac. Ambalajele pot fi:  cu capacitate până la 450 litri;  cu capacitate până la 3000 litri;  recipienţi butelii;  colet.

6.7 Transportul mărfurilor agricole Acest tip de transporturi este considerat unul din principalele mijloace de transport în Republica Moldova, având o mare pondere în dezvoltarea economiei naţionale. În această categorie sunt incluse transporturile folosite la recoltarea produselor 93

agricole în perioada campaniilor din câmp la locurile de depozitare şi mutările ulterioare de cereale sau alte produse vegetale (furaje, legume-fructe), transportul de produse agricole la pieţele agroalimentare sau livrările la unităţile de prelucrare industrială, transportul în mediul rural pentru nevoile gospodăreşti, îngrăşămite, material lemnos, seminţe etc. Mărfurile agricole – produsele domeniului agricol. Ele se împart în: a) după proprietăţi: - fizico – mecanice (tari, solide, lichide, gazoase, etc.); - biochimice. b) după termenul de distribuţie, actualmente după stocare: perisabile; generale – ce nu necesită termeni-limită la transportare. c) după modul, gradul de utilizare a capacităţii (clasa 1, 2, 3, 4). d) după modul de încărcare – descărcare (bucăţi, vrac). e) după fluxul de transportare (sezoniere, permanente). f) după condiţiile de transportare (generale, perisabile, etc.). g) procesul de lucru al combainului: - 40 – 68% aşteptarea încărcăturii; - 19 – 40% deplasarea în câmp; - 13 – 20% timpul de încărcare. Vt = 20 km/h Cele mai utilizate mijloace de transport în mediul rural sunt tractoarele cu 1 sau 2 remorci, ele permiţând o utilizare multiplă ca mijloc de transport, dar şi ca mijloc de tractare pentru alte utilaje agricole: plug, semănătoare, grape, recoltare. Totuşi în mediul rural al Republicii Moldova continuă să se utilizeze, pe scară largă, tracţiunea animală, respectiv calul şi căruţa. Deşi am fi tentaţi să credem că motivul utilizării căruţei este economia, trebuie arătat că acesta nu este aşa de ieftină. Motivul principal al utilizării căruţei este nivelul nevoii reale de transport pe care o are producătorul agricol. La nivelul suprafaţei medii deţinute de o familie de producători agricoli – cca 1,5 ha – 94

producţia pe care o poate realiza, este de 5 tone grâu sau 10 tone porumb, etc. Transporturile acestor cantităţi de cereale acasă nu necesită un mijloc de transport de capacitate mai mare (căruţa poate transporta până la 1.000kg) sau mai modern.

6.8 Tehnologia transportului mărfurilor/materialelor de construcţie Materialele de construcţie – toate bunurile ce sunt utilizate în procesul de construcţie. Ele se împart în 4 grupe: 1. bucăţi – elemente din beton armat, construcţii din metal şi utilaj tehnologic; 2. bucăţi mici – încărcături pachete, colete cu masa unei bucăţi < 50kg; 3. materiale nisipoase – nisip, pietriş, prundiş, cheramzit, etc; 4. materiale lichide de legătură – mortar, beton, bitum, var, etc. Particularităţile: - volumul specific înalt la utilizare a mijloacelor de transport speciale; - curenţi ai traficului constant; - cicluri standarde; - durata şi volumul lucrului coincide cu ciclul de transportare; - distanţe mici de transportare a încărcăturilor; - implicarea în procesul de transport a multor persoane, lucrul manual 50%.

95

Scopul principal în transportul încărcăturilor de construcţie constă în distribuirea la timp a materialelor de construcţie cu cheltuieli minime la transportare. De multe ori se practică metoda „montaj de pe roţi”, în care se exclude stocarea, depozitarea prin utilizarea autotractoarelor, autotractoarelor cu şa cu schimbul semiremorcilor. În acest caz, un obiect, pentru a lucra în continuu, trebuie să satisfacă relaţiile:

R=R =R =I t = I A î

d

îd

(1)

A

rot

(2)

exp

t

rot

= t î + t mişi + t d .m + t st

Parcursul pentru remorci:

∑R N

SR =

(3)

(4)

La transportul încărcăturilor în regim de carieră:

R

=

I t l I = =t + +t V A ex

rot

A

(5)

A

rot

î

d

(6)

t

q ⋅T R = q

c

ex

(7)

ex

Rex =

q ⋅T q ⋅ k ⋅γ c

ex

Unde: k – coeficient de umplere. 96

(8)

A

(l + V ⋅ t ) ⋅ q ⋅ γ ⋅ k = rot

t

î

ex

V t ⋅T c ⋅ q

A

+1

(9)

n

Numărul remorcherelor se determină în modul următor:

I =I =I =I d

î

d

(10)

îd

Unde: Id – intervalul de deplasare; Iî – intervalul de încărcare; Iîd – intervalul de încărcare-descărcare;

I t

= rot

d

=

t A

rot

(11)

R

l + ( + + ) t n n n V R

cd

î

d

(12)

îd

t

I

[l + V ⋅ t ( n + n + n ) ] = R

t

cd

î

d

îd

V t ⋅ At

(13)

Unde: AR – numărul de remorchere; lR – distanţa unei rotaţii; tcd – timpul de cuplare – decuplare; nî – numărul punctelor de încărcare; nd – numărul punctelor de descărcare. Numărul remorcilor:

+t t +t t +t t + + N = A+N +N +N = A+ N N N î

rem

t

î

d

îd

cd

î

(14) 97

d

cd

îd

t

d

îd

c

În cazul când cu autovehiculele de tracţiune lucrează m semiremorci avem:

N =m

 ( + )  V t tî tc d ⋅ A 1 +   l 0 + V t ⋅ t c d ( nî + nd + nîd ) 

(15) În caz pendular cu marfă în ambele sensuri: nî = 0, nd = 0, nîd = 2

N =m R

 ⋅ A 1 + 

2V ( t + t )  l + 2V ⋅ t  t

R

îd

cd

t

cd

(16) Într-o direcţie nî = 1, nd = 1, nîd = 0

N =m R

 V t ( t îd + 2t cd )  ⋅ A 1 +  + ⋅  l R 2V t t cd 

(17) Particularităţile: 1. Conform cerinţelor tehnice, expeditorul trebuie să transporte elementele de construcţii în caroserie: orizontal, vertical, înclinat; 2. Elementele, ce au nevoie în procesul de exploatare de sprijin în puncte concrete, trebuie să fie marcate. 3. Toate elementele adăugătoare necesare, ce se aplică la încărcare, în procesul transportării le asigură expeditorul; 4. La staţiile unde se petrece deplasarea autovehiculelor, destinatarul trebuie să instaleze semnele necesare de circulaţie.

98

6.9 Tehnologia transporturilor agabaritice şi de masă mare Pe teritoriul Republicii Moldova deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile publice cu greutăţi şi/sau gabarite, ce depăşesc prevederile legislaţiei şi normativele prevăzute în “Regulamentul Circulaţiei Rutiere” se efectuează în baza autorizărilor speciale de transport, emise de Ministerul Transporturilor şi Direcţia Poliţiei Rutiere. Autorizaţia specială de transport se emite ţinând seama de: - condiţiile impuse de avizul prealabil eliberat de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor; - faptul că respectivul transport trebuie să se efectueze în condiţii de siguranţă a circulaţiei pentru el şi restul vehiculelor participante la trafic; - cu respectarea condiţiilor ecologice; - cu protecţia grinzilor de rezistenţă ale podurilor sau ale tablierelor, aparţinând unei alte căi de comunicaţie; - de protecţie a instalaţiilor ce traversează drumul, a plantaţiei rutiere, a construcţiilor necesare semnalizării rutiere aflate în zona drumului; - să nu distrugă sistemul rutier şi/sau podurile prin depăşirea sarcinilor avute în vedere la modernizarea drumului. Nu se pot autoriza transporturi cu greutatea şi/sau gabarite depăşite de mărfuri periculoase, ce se efectuează cu mijloace de transport, ce nu corespund normelor internaţionale de transport a mărfurilor de acest gen. În Republica Moldova sunt stabilite următoarele limite de tonaje, gabarite şi presiuni pe drumurile publice: Limitele maxime ale tonajelor pe osii:

99

Se consideră osie dublă (tandem) combinaţia de două axe, având distanţa între ele de cel mult 2,0 m. La greutăţi inegale pe axe, tonajul pe axa cea mai încărcată ce face parte din tandem nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia simplă pentru categoria de drum respectivă (10,0 tone, 8,0 tone, respectiv 7,5 tone). Se consideră osie triplă (tridem) combinaţia de trei axe, având distanţa între ele de cel mult 1,40 m, iar masa pe două axe alăturate făcând parte din tridem nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia dublă (cu aceeaşi distanţă între axe) pentru categoria de drum respectivă. Pentru osii multiple constituite din mai mult de trei axe alăturate, masa pe orice grup de axe alăturate nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia astfel constituită (în funcţie de distanţa dintre axe). Clasificarea autovehiculelor de mărfuri: I – În dependenţă de sarcina pe osii: a) Grupul A – cu sarcina (masa) maximă pe osii 6÷ 10 tone, inclusiv destinate în exploatare pe drumuri de categoria I – III şi IV, învelişul cărora este construit Categorii de drumuri din punct de vedere al sistemului rutier

Tipul de osie

Distanţa dintre axele alăturate, m < 1,40 ≤ 2,0 > 2,0 10,0 16,0 22,0 8,0 14,5 20,0 7,5 12,0 16,5

Simplă Dublă (tandem) Triplă (tridem) Simplă Alte drumuri Dublă (tandem) modernizate Triplă (tridem) Simplă Drumuri Dublă (tandem) pietruite Triplă (tridem) pentru sarcina pe osii de 10 tone. b) Grupul B – autovehicule cu sarcina (masa) maximă încărcată până la 6 tone inclusiv, destinate pentru exploatare pe toate categoriile de drumuri.

Drumuri naţionale modernizate

100

II – După gabaritele mijloacelor de transport: a) În lungime: - gabaritul unei unităţi şi remorcii – 12 m; - autotractorului (automobil - semiremorcă, autovehicul - remorcă) – 20 m. b) În lăţime: - 2,5 m autocamion; - 2,6 m autorefrigerator. Se permite depăşirea dată de gabarit în lăţime: - oglinzile, elementele de fixare a prelatei altor elemente ce nu depăşesc 0,05 m în orice parte. c) În înălţime: - nu mai mult de 4 m. Către dimensiuni agabaritice se includ şi mijloacele de transport cu două şi mai multe remorci, neţinând cont de lăţimea şi lungimea autotrenului.

6.10 Transportul prin poştă Noţiunea de „poşta” – derivata de la cuvântul „ponera” – înseamnă releurile aşezate din distanţă pe drumurile, pe care treceau curierii statului. Cu timpul, prin poştă au început să transporte nu numai obiecte de corespondenţă, ci şi diferite materiale, bagaje, produse, etc. Primul document care atestă existenţa serviciilor pe meleagurile noastre datează din anul 1399 şi a fost semnat de Mircea cel Bătrân. În 1874 a fost constituită la Berna „Uniunea poştală Universală”. Organizarea reţelelor rutiere trebuie astfel concepută, încât să satisfacă cerinţele actuale de calitate, cât şi pe cele viitoare pe măsură ce acestea cresc. Criteriile de apreciere a organizării reţelei sunt universalitatea, rapiditatea şi securitatea procesului de exploatare. Universalitatea asigură deservirea oricărei porţiuni a teritoriului, astfel încât orice persoană din cel mai îndepărtat, greu 101

accesibil colţ al ţării să beneficieze de posibilitatea de a face uz de toate prestaţiile poştale fără dificultăţi şi fără a fi obligată să efectueze deplasări la distanţe mari. Tehnologia de prelucrare, reţeaua de transport şi distribuire trebuiesc astfel organizate, încât trimiterile să ajungă la destinatar în cel mai scurt timp posibil, timp pe care expeditorul să-l cunoască şi să conteze pe el, căci altfel, neavând certitudinea ajungerii la timp, ar fi tentaţi să recurgă la alte mijloace de comunicaţii. Operaţiile de bază pe care le execută serviciul poştal pot fi sintetizate în următoarele categorii: - operaţiile de primire de la beneficiari; - operaţiile de prelucrare; - transportul; - distribuirea; - servicii pe baza convenţiilor încheiate; - serviciile speciale. Activitatea de poştă are ca scop transportul trimiterilor de la expeditor la destinatar. Prin reţeaua de transporturi poştale se înţelege mulţimea legăturilor de transport poştal cu caracter permanent pe teritoriul geografic de referinţă. În general transportul unei trimiteri între punctul de expediere şi punctul de destinaţie se face pe o legătură indirectă, care poate fi privită ca o sumă de legături directe între punctele consecutive de pe o direcţie considerată. Legătura poştală depinde calitativ de un număr de parametri, dintre care cei mai importanţi sunt: 1) distanţa acoperită; 2) viteza de mişcare; 3) cantitatea de trimiteri; 4) coeficientul de siguranţă; 5) numărul de legături adiacente; 6) numărul de puncte intermediare; 7) frecvenţa de realizare a legăturilor. Pentru stabilirea criteriilor de înfiinţare a curselor poştale trebuie să se apeleze la cunoştinţele generale asupra reţelei 102

poştale, după care se va interveni cu elementele specifice fiecărei categorii de mijloace de transport. Alegerea între un mijloc de transport sau altul, atunci când se pune problema înfiinţării unei curse, presupune o analiză comparativă a avantajelor sau dezavantajelor fiecărui mijloc luat în parte. Problema înfiinţării unei curse poştale comportă următoarele două etape de dezvoltare: o primă etapă stabileşte, în principiu, oporunitatea înfiinţării cursei, etapa în care se determină, în general, efectul pe care l-ar avea înfiinţarea cursei asupra extinderii şi dezvoltării reţelei, asupra creşterii numărului de legături directe, asupra sporirii vitezei de circulaţie a trimiterilor, etc. cea de-a doua etapă survine după dezvoltarea favorabilă a primei etape şi se referă la mijlocul de transport ales cel mai corespunzător; la configuraţia itinerarului; la orarul şi frecvenţa cursei, etc. De regulă, în activitatea de planificare, înfiinţarea unei noi curse poştale vizează următoarele scopuri: • extind erea reţelei prin cuprinderea în reţeaua poştală a unor localităţi încă nedeservite; • înlocu irea unor transporturi, ce se efectuează cu mijloace hipo sau biciclete prin transporturi cu mijloace mecanizate; • creşter ea frecvenţei de realizare a legăturilor în vederea satisfacerii unui trafic sporit, cât şi pentru micşorarea timpului în care trimiterile ajung de la expeditor la destinatar. Dacă prin introducerea unei curse noi se urmăreşte înlocuirea altor mijloace de transport, atunci analiza comparativă asupra avantajelor şi dezavantajelor este cea care-şi spune cuvântul. Aceasta trebuie să scoată în evidenţă următoarele: 103

a) b) c) d)

o mai bună sincronizare a circulaţiei mijloacelor de transport pe reţea; rearondarea localităţilor, astfel încât să se obţină legături calitativ superioare; capacităţile de transport înlocuitoare să satisfacă în întregime fluxul de trimiteri în condiţiile utilizării cât mai complete a acestora; obţinerea unor legături stabile, care să poată funcţiona cu siguranţă în orice anotimp.

6.10.1 Clasificarea transporturilor poştale pe plan internaţional Poşta permite pesoanelor de pretutindeni oricând să ia legătura unul cu celălalt. Congresul mondial de poştă (The World Post Congress) a hotărât în 1979 la Washington ca tarifele poştale înternaţionale să fie în funcţie de viteza de expediţie poştală. Articolele poştale pot fi expediate: - First Class (Clasa I); - Second Class (Clasa II). Transportul poştal Clasa I este expediat şi realizat imediat şi pe cea mai rapidă rută către destinaţie. Transportul poştal Clasa II se face în timpul zilei şi este expediat către destinaţie la intervale reduse, dar nu imediat. Există multe servicii privind expediţiile poştale. Există de asemenea servicii de curier, prin care se are o grijă specială privind transportul articolelor poştale către destinaţie şi cât mai repede posibil. Ţinând cont de aceasta, viteza de transport a mărfurilor se poate împărţi în trei categorii: - Express - Clasa I - Clasa II Expediţii Express

104

Orice trebuie expediat foarte repede, trebuie expediat Express sau, pentru mai mare siguranţă, prin curier: TNT, UPS, DHL, EMS, etc. Acestea variază de la o ţară la alta. Expediţiile poştale pot fi: Scrisori Scrisorile pot fi aparte în plicuri sau în saci. Sacii speciali pentru cărţi, broşuri, hărţi şi alte materiale pot fi expediaţi în exterior atât cu Clasa I, cât şi cu Clasa II. Greutatea sacului nu trebuie să depăşească 20 kg. Colete (Parcels) În majoritatea cazurilor coletul nu poate depăşi 20 kg în greutate. Dimensiunile maxime sunt de 1,5m în lungime şi perimetrul nu trebuie să depăşească 3m. Pachete Pachetele mici trebuie expediate în plicuri cât o scrisoare dacă este posibil. Mărfuri periculoase (Dangerous Goods) Mărfurile periculoase precum lichidele sau solidele inflamabile, gazele sunt interzise la expedierea prin poştă. Această înterdicţie se aplică şi la substanţele toxice.

6.11 Transportul public rural Transportul rural este un component vital al sistemului de servicii necesare pentru o continuă existenţă a aşezărilor umane care sunt dispersate în zone cu populaţia mai puţin densă, întâlnite în toate ţările lumii. Activitatea de transport în mediul rural se efectuează pe durata întregului an, cu un apogeu de activitate în perioada de vară-toamnă, perioada campaniilor agricole. Caracteristicile mai însemnate: 1. Depărtarea dintre ele; 2. Izolarea; 3. Inaccesibilitatea; 105

4. Privarea economică şi socială a acestor zone, datorate în mare măsură serviciilor inadecvate de transport. Metodele de organizare se bazează pe: 1. Densitatea populaţiei; 2. Modelele de aşezări umane; 3. Structura economică; 4. Aspecte privind depărtarea şi accesibilitatea. Unele din deosebirile de definire caracteristice ţărilor C.E. 1. Densitatea medie a populaţiei: Zonele rurale au o densitate redusă măsurată prin numărul de locuitori sau adrese pe km2, sau pe o suprafaţă cu raza de 1 km. Olanda – zonele rurale sunt acele care au mai puţin de 500 de adrese pe o suprafaţă cu raza de 1km (adică o suprafaţă de 3.14 km2). 2. Numărul total al populaţiei: Acest criteriu este luat în consideraţie în ţări ca Franţa, Irlanda, M. Britanie şi Spania. De exemplu: Franţa, municipalităţi cu mai puţin de 2000 locuitori pentru suprafaţa construită. Irlanda de Nord, aşezări cu mai puţin de 10000 locuitori. Marea Britanie variază de la 3000 până la 10000 locuitori. 3. După funcţiile primordiale ale zonei: De regulă se menţionează: - agricultura; - activităţi forestiere; - acvacultura şi pescuitul. 4. După utilizarea terenului: Suprafeţe necunoscute, neconstruite (ocupate de agricultură, păduri, necultivate etc.). De exemplu în Belgia se consideră rurale acele zone, în care mai mult de 80% din suprafeţe nu sunt construite. 5. Poziţia geografică: Rurale sunt acele zone, ce sunt depărtate de zonele urbane şi izolate în dependenţă de distanţa dintre ele sau timpul de deplasare. 106

6. Venitul: Este o caracteristică definită a zonei rurale. 7. Alte caracteristici: Caracter atractiv în domeniul forestier, predominanţa populaţiei în vârstă. În SUA zonele rurale sunt acele unde se întâlnesc densităţi până la 14 loc/km2 şi aşezările mai depărtate de 200 km de oraşele cu peste 250000 locuitori. În Europa zona rurală se caracterizează prin: 1. Densitate redusă; 2. Populaţia trăieşte în aşezări mici aflate la distanţă de aşezările importante. Perspectiva acestui segment de piaţă este legată de diversificarea producţiei agricole. Producţia de cereale (grâu şi porumb în principal) este relativ constantă pe intervale de 7 ani. Ceea ce se va produce în mediul rural mai devreme sau mai târziu este cocentrarea terenurilor agricole în ferme mari, de 100-150 ha, prin arendare sau cumpărare. Aceasta va conduce la creşterea necesităţilor de transport nu numai în perioada de recoltare, dar şi pentru modernizarea vieţii sociale în mediul rural, în paralel stabilizarea în mediul rural a unei populaţii tinere şi cu perspectivă.

6.11.1 Caracteristica pieţei de transport public rural şi problemele acestuia În ţările economic dezvoltate proporţia călătoriilor motorizate cu mijloace de transport publice este redusă, în schimb este mare ponderea călătoriilor cu automobilul propriu. Sunt caracteristice călătoriile făcute de copii pentru a merge la şcoală. Călătoriile predominante sunt motivate: - la şcoală; - la lucru; - la cumpărături. Predomină călătoriile făcute de copii, femei şi pensionari, comparativ cu călătoriile bărbaţilor adulţi. 107

În transportul rural este mai mare numărul automobilelor familiare decât cele publice. Problemele transportului rural: - Călătoriile pasagerilor în zona rurală este mai puţin viabilă în vehicule mari. - Călătoria este lungă şi aduce la utilizarea redusă a vehiculului şi personalului şi, ca rezultat, la creşterea costului călătoriei rurale. În lipsa unui sistem social de subvenţionare a preţului, călătorul suportă integral costul călătoriei ceea ce reduce treptat cererea de călătorie cu mijloace publice. - Transportul public cedează în faţa transportului propriu. - Imposibilitatea subvenţionării serviciilor publice din fondurile publice locale din cauza veniturilor publice rurale mai scăzute decât cele urbane.

VII.CALCULUL CONSUMULUI DE COMBUSTIBIL 7.1 Normele de consum al combustibililor şi uleiurilor în transportul cu autovehicule Norma consumului de combustibil şi uleiuri consumate la exploatarea autovehiculelor reprezintă valoarea numerică de combustibil şi uleiuri normativ, stabilit la îndeplinirea unui volum de lucru constant. Consumul de combustibil necesar la exploatarea autovehiculelor este alcătuit din următoarele norme: 108

1. Norma de bază la parcurs este determinată de echipamentul autovehiculului, condiţiile şi regimul de exploatare (l/100 km). 2. Norma la 100 tkm prestaţii este determinată în cazul deplasării autovehiculului cu încărcături. Depinde de tipul combustibilului utilizat de motor (benzină, motorină, gaze) şi greutatea totală a autovehiculului. 3. Norma de combustibil la o cursă cu încărcătură este determinată pentru autovehiculele basculante şi reprezintă consumul necesar la manevrarea caroseriei basculante în punctele de încărcare-descărcare. În conformitate cu Codul Transporturilor Auto (Legea organică nr. 116-XIV din 29 iulie 1998) şi pct. 7 al Hotărîrii Guvernlui nr. 581 din 15 iunie 2005, în scopul utilizării eficiente a combustibililor şi a lubrifianţilor pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor prin Ordinul nr. 172 din 9 decembrie 2005 a aprobat “Normele de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”. Cantitatea de combustibil necesară la exploatarea autovehiculelor se determină pentru diferite mijloace de transport în felul descris mai jos.

7.1.1 Autocamioane cu caroseria tip ladă Pentru autovehiculele cu caroserie de tip ladă cu borduri – consumul de combustibil se determină prin relaţia: QNC=(Nkm·Ltotal+Ntonekm·P) · (1+D), litri (1) Unde: QNC – consumul de combustibil normativ calculat, litri; Nkm – norma de bază la parcurs, litri/100 km; Ltotal – parcursul total, km; Ntonekm – norma de consum la 100 tkm de prestaţii, litri / 100 tkm; P – volumul prestaţiilor, tkm; 109

P= Q·lînc

(2)

Unde: Q – cantitatea de mărfuri (tone); L – parcursul încărcat (km); D – coeficientul de corecţie a volumului de combustibil în dependenţă de condiţiile rutiere şi regimul de lucru a autovehiculului. Pentru camioane şi autotractoare, lucrul cărora este determinat în tkm, normele la 100 tkm prestaţii sunt: - benzină: 2 litri; - motorină: 1,3 litri; - gaz lichefiat: 1,5 litri; - gaz natural comprimat: 2m3; - la motoarele combinate, ГАЗ disel – 1,2 m3 ГАЗ 0,25 l motorină. În cazul exploatării autocamioanelor cu remorci şi a autotractoarelor cu şa cuplată cu semiremorci, norma de bază se măreşte în funcţie de fiecare tonă a masei remorcii sau semiremorcii: - benzină: 2 litri; - motorină: 1,3 litri; - gaz lichefiat: 1,5 litri; - gaz natural comprimat: 2m3; - la motoarele combinate, ГАЗ disel – 1,2 m3 ГАЗ 0,25 l motorină. Normele de bază la parcurs pentru autocamioane Nr. crt . 1 2 3 4 5

Marca şi modelul

Norma de bază

Avia A-20H Avia A -21K 21N Avia A-30N Avia A-31L -31N, -31P ГАЗ -51 -51A, -51B

11д 11д 13д 13д 21,5

110

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

ГАЗ -51J ГАЗ - 51H, -51P,-51C,-51T, -51Y, -51Ю ГАЗ -52, -52A, -52-01, -52-03,-52-04,-5205 ГАЗ 52-07, 52-08, 52-09 ГАЗ 52-27,52-28 ГАЗ 52-54,52-74 ГАЗ 53, 53A ГАЗ 53-07 ГАЗ 53-12, 53-12-016, 53-12A ГАЗ 53-19 ГАЗ 53-27 ГАЗ 53-50, 53-70 ГАЗ 53F ГАЗ 63, 63A ГАЗ 66 ,66A, 66AЭ, 66Э, 66-01, 66-02,-6604,-6605,-66-11 ГАЗ 33021 „Газель”cu motorul ЗМЗ4025.10 cu cutia de viteza in 4 trepte ГАЗ-3302, -33021 Газель cu motorul ЗМЗ4026.10 cu cutia de viteza in 4 trepte ГАЗ-3302,-33021 Газель cu motorul ЗМЗ4026.10 cu cutia de viteza in 5 trepte ГАЗ-3302,-33021 Газель cu motorul ЗМЗ4025.10, cu cutia de viteza in 5 trepte ГАЗ-3307 ГАЗ-3309 ЗИЛ-130,-130А1,-130Г,-130ГУ,-130С,130-76,-130Г-76,-130ГУ-76,-130С-76,-13080,-130Г-80,-130ГУ-80 ЗИЛ-131,-131Г1,-133Г2,-133ГУ ЗИЛ1-33ГЯ ЗИЛ-138 ЗИЛ-138А,-138АГ 111

33гсн 21,5 22 30гсн 21спг(22) 22 25 37гсн 25 37гсн 25,5спг(25) 25 22 26 28 16,85 16,5 16 16,5 24,5 17д 31 41 38 25д 42гсн

32 33

38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

ЗИЛ-150 ЗИЛ-151,-151А ЗИЛ-157,157Г,157К,-157КГ,-157КД,157КЭ,-157КЮ,-157Э,-157Ю ЗИЛ-164А,-164АД,-164АР,-164Р ЗИЛ-166А,-166В ЗИЛ-431410,-431411,-431412,-431416,431417,-431450,-431510,-431516 ЗИЛ-431610 ЗИЛ-431810 ЗИЛ431917 ЗИЛ4331 ЗИЛ43317 (cu motorul КамАЗ-740) ЗИЛ-4334 ЗИЛ5301 КамАЗ-4310, 43105 КамАЗ-5320 КамАЗ-53202,-53212,-53213 КамАЗ-53208-53217 КамА-З53218

50

КамАЗ-53219

51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

КрАЗ-214,-214Ъ КрАЗ-219,-219Ъ КрАЗ-2556,--255Ъ1 КрАЗ-257,-257Ъ1,-257ЪС,-257С КрАЗ-260,-260Ъ1,-260М

31 32спг(31) 42гсн 31 25д 27д 25,3д 14,78д 20д 31д 25д 25,5д 22,5спг +6,5д(26д) 54д 47д 42д 38д 42,5д

МАЗ-200,-200Г,-200Д,-200П

23д

МАЗ-500,-500А,-500АС,-500АТ,-500В МАЗ-514 МАЗ-516,-516Ъ МАЗ-5334,-5335,-533501 МАЗ-53352 МАЗ-53366

23д 25д 26д 23д 24д 31,7д

34 35 36 37

112

32спг(31) 31 39 39 31 41

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

МАЗ-5337,-53371 МАЗ-543 МАЗ-7310,-7313 Magirus 232 D 19L Magirus 290 D 26L Tatra 111R Урал-355,-355М,-355МС Урал-375,-375АМ,-375Д,-375Д,-375ДМ,375ДЮ,-375К,-375Н,-375Т,-375Ю Урал-377,--377Н Урал-4320,-43202 УАЗ-451,-451Д,-451ДМ,-451М УАЗ-452,-452Д,-452ДМ УАЗ-3303 УАЗ-330301 УАЗ-33032,-33032-01 УАЗ-374101 ЯАЗ-210,--210А

23д 98д 98д 24д 34д 33д 30 50 44 32д 14 16 16,5 16 21,5 16 1647д

Exemplul 1: Conform foii de parcurs, s-a stabilit că autovehiculul ЗИЛ130, având un parcurs total de 217 km a efectuat prestaţii în mărime de 820 tkm, în condiţii că nu se aplică coeficientul de mărire/micşorare. Date iniţiale: - norma de bază la parcurs: Nkm = 31 l/100 km; - norma de consum la efectuarea prestaţiilor: Nkm = 2 litri/100 tkm; - cantitatea necesară normativ calculată va constitui QNC=31*212/100+2*820/100=83,7 litri. Exemplul 2: Din foaia de parcurs s-a stabilit că autovehiculul Kamaz 5320 cu remorca ГКБ – 8350 a îndeplinit presaţii în volum de 113

6413 tkm, în condiţii de iarnă, pe reţele muntoase la înălţimea 1500-2000 m, cu un parcurs total de 475 km. Datele iniţiale: - norma de baza: Nkm = 25,0 litri/km; - norma de consum la efectuarea prestatiilor: NTkm = 1,3 l/100tkm; - supliment de combustibil pentru lucrul autovehiculului in condiţii de iarna: K = 8%; - supliment de combustibil la exploatarea autovehiculului la înălţimea 1500-2000 m: Vr = 10%; - greutatea remorcii ГКБ – 8350: qn = 3,5 tone. Cantitatea de combustibil normativ calculată va constitui: QNC=(Nkm·L+Ntkm·P) · (1+D)=(25+1,3·3,5)/100) · ·475+1,3·6413/100) · (1+18/100)=2640 litri

7.1.2 Autocamioane cu şa Cantitatea de combustibil la exploatarea autocamioanelor cu şa se determină identic ca şi la autocamioanele cu caroserie de tip ladă cu borduri laterale. QNC=(Nkm·Ltot+Ntnsem·qnomsem+Ntkm·P) · (1+D) litri (3) Unde: Nkm – norma de consum stabilită la 100 km parcurs, litri/100 km; Ltot – parcursul total, km; Ntn – norma de consum stabilită pentru fiecare tonă a masei proprii a semiremorcii, litri/tn; qnom – greutatea semiremorcii, tn; Ntkm – norma de consum stabilită la 100 tkm prestaţii, litri/100 tkm; P – volumul prestaţiilor, tkm; 114

D – coeficientul de corecţie în funcţie de condiţiile rutiere şi regimul de lucru. Normele de bază la parcurs pentru autotractoare cu şa Nr. ord. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Marca şi modelul autovehiculului

Norma de bază

Avstro-Fiat CDN-130 БелАЗ-537Л БелАЗ-6411 БелАЗ-7421 Volvo F123-42T Volvo F-8932 Volvo-1033 ГАЗ-51П ГАЗ-52-06 ГАЗ-63Д,-63П ЗИЛ-120Н ЗИЛ-130АН,-130В,-130В1,-130В1-76, -130В1-80 ЗИЛ-131В,-131НВ ЗИЛ-131НВ (cu motoru ЗИЛ -375 ) ЗИЛ-137,-137ДТ ЗИЛ-138В1 ЗИЛ-157В,-157КВ,-157КДВ ЗИЛ-164АН,-164Н ЗИЛ-441510(cu motor ЗИЛ -375) ЗИЛ-441510 ЗИЛ-ММЗ-4413 ЗИЛ-441510,-4415116 Iveco-190.33 Iveco-190.36 Turbo star Iveco-190.42 КАЗ-120ТЗ КАЗ-606,-606А

26д 100д 95д 100д 27д 24д 22д 21 22 26 31

115

31 41 43,5 42 41гсн 38,5 31 42 41гсн 31 31 25д 16,0д 27д 31 31

28 29 30 31

КАЗ-608,-608В,-608В2 КАЗ-608В1( cu motorul ЗИЛ-375) КамАЗ-5410,-54101,-54112 КамАЗ-54112( cu motorul ЯМЗ-238)

32

КамАЗ-541118

33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

КрАЗ-221,-221Ъ

31 45 25д 26д 23,5спг+6,5д (26д) 46,5д

КрАЗ-255В,-255В1

40д

КрАЗ-255Л,-255Л1,-255ЛС КрАЗ-258,-258Б1 КрАЗ-260В КрАЗ-6443 КрАЗ-6444 КрАЗ-643701 КNVF-12T Camacu-Nissan КЗКТ-537Л КЗКТ-7427,-7428 LIAZ 110421 ЛyАЗ-2403 МАЗ-200В,-200М,-200Р МАЗ-504,-504А,-504Б,-504Г МАЗ-504В МАЗ-509,-509А МАЗ-537,-537Т МАЗ-5429,-5430 МАЗ-5432 МАЗ-54321 МАЗ-54322,-543221 МАЗ-54323,-54324 МАЗ-54326 МАЗ-5433,-54331 МАЗ-6422 МАЗ-642201 МАЗ-64226,-64227,-642271,-64229

41,5д 37д 40д 40д 37д 41,5д 45д 100д 140д 27д 10 27,5д 23д 31д 36,5д 100д 23д 26д 25д 27д 28д 25д 23д 35д 33,5д 35д

116

62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

МАЗ-7310,-73101,-7313 МАЗ-7916 Mercedes-Benz-1635S, -1926, -1928, -1935 Mercedes-Benz-1735LS Mercedes-Benz-2232S Mercedes-Benz-2235, -2236 Mercedes-Benz-2628 Mercedes-Benz-2632 Praga ST2-W Tatra-815TP Урал-375С, -375СК, -375СК-1, -375СН Урал-377С, -377СК, -377СН Урал-4420,-44202 Faun H-36-40/45 Faun H-46-40/49 Chepel D-450 Chepel D-450.86 Scoda-LIAS-100.42,-100.45 Scoda-706PTTN

98д 138д 23д 18,7д 27д 28д 42д 34д 23д 48д 49 44 31д 85д 90д 22д 25д 24д 25д

Exemplul 3: Autotractorul cu şa de marca MAЗ 5429 cuplat cu semiremorca de tipul MAЗ 5205P în baza foii de parcurs a îndeplinit prestaţii în volum de 9520 tkm, cu un parcurs total de 595 km. Datele iniţiale: - norma de bază a autotractorului cu şa MAЗ 5429 constituie: Nkm = 23,0 litri / 100 km; - norma de consum la 100 tkm prestaţii constituie: Ntkm = 1,3 litri/100 tkm; - greutatea totală a semiremorcii: qrmt = 5,7 tn. Cantitatea necesară de combustibil constituie: QNC=Nkm·Ltot+NtN·qrm+NtN·P= 117

=23·595/100+1,3·5,7/100+1,3·9520/100=232 litri Norma de combustibil pentru autotractor: Nt=Nkm+NtN·qn=(23+1,3·5,7)/100=30,4 litri/100 km

7.1.3 Autovehicule basculante Consumul de combustibil la autovehiculele basculante şi autotrenurile cu remorci basculante se determină: QNC=(Nkm+Ntkm·Grem+0,5·q) ·ltot= =(Nkm·Ltot+Ntkm· (Grem+0,5·q) ·ltot) · (1+D)+Nc·nc (4) QNC=(Nkm+Ntkm· (Grem+0,5·q) ·ltot)(1+D)+Nc·nc

(5)

Unde: Nkm – norma de bază la parcurs, litri/100 km; S – parcursul autotractorului, km; Ntkm – norma la 100 tkm prestaţii; Nc – norma la o cursă, litri/cursă; nc – numărul de curse; Grem - masa proprie a remorcii sau semiremorcii, tone; q – capacitatea nominală a remorcii sau semiremorcii, tone; D – coeficientul de corecţie, suma relativă de mărire sau micşorare, dată de normativele stabilite în procente. Pentru autovehiculele basculante şi tractoarele cu caroserii basculante, norma de consum a combustibilului poate fi stabilită pentru fiecare cursă: - 0,25 l combustibil lichid (0,25 m3); - 0,2 m3 gaz natural şi 0,1 litri motorină la motorul combinat, gaz diesel. La mijloacele de transport cu tonaj mare de tipul БелаЗ consumul adăugător la o cursă constituie 1 litru. La lucrul autovehiculelor basculante cu remorci basculante, norma de consum se măreşte în funcţie de fiecare tonă a masei proprii a remorcii. - benzină – 2 litri; - motorină – 1,3 litri; - gaz lichefiat – 2,5 litri; 118

- gaz natural comprimat – 2m3; În cazul exploatării autovehiculelor basculante cu un coeficient al lucrului productiv mai mare de 0,5, se permite de calculat consumul de combustibil identic cu autocamioanele conform relaţiei: QNC=(Nkm·L+Ntkm·P) · (1+D) (6) În acest caz, normele trebuie să corespundă pentru autocamioane cu şa în dependenţă de greutatea mijlocului de transport. Norma de bază pentru autovehiculele basculante

119

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Marca şi modelul autovehiculului Avia A-30KS БелАЗ-540, -540А БелАЗ-548А БелАЗ-548ГД БелАЗ-549,-7509 БелАЗ-7510,-7522 БелАЗ-7523, -7525 БелАЗ-7526 БелАЗ-7527 БелАЗ-75401 БелАЗ-7548 ГАЗ-САЗ- 53Б ГАЗ-93a, -93Э, -93Б, -93B ГАЗ-САЗ 2500, -3507, -3508 ГАЗ-САЗ , 3509 ГАЗ-САЗ -35101 ГАЗ-САЗ -4509 ЗИЛ- ММЗ-554, -55413 -554M ЗИЛ- ММЗ-555, -555A, -555Г, -555K -555H, -555 Э, 555-76, 555-80

21 22 23

ЗИЛ- ММЗ-585, -585Б, 585В, 585Д, 585Е, 585И, 585К, -585Л, 585М ЗИЛ- ММЗ-4502, 45021,45022 ЗИЛ- ММЗ-45023 ЗИЛ- ММЗ-4505

24

ЗИЛ- ММЗ-45054

25

ЗИЛ- ММЗ-138АБ

26 28 29 30 31 32 33

IFA-W50/A КАЗ- 600, 600АВ, 600Б, 600В КАЗ-4540 КамAЗ-55102 КамAЗ-55102, (cu motor ЯМЗ-238) КамAЗ-5511 КамAЗ-55111 120 КамAЗ-55118

20

34 35

КрAЗ – 222, 222Б

Norma de bază 15д 135д 160д 200гсн 270д 135д 160д 135д 160д 150д 160д 28 23 28 27спг (28) 28 17,0д 37 37 36 37 50гсн 37 37,5спг (37) 37,5спг (37) 19д 36 28д 32д 35д 34д 36,5д 31спг+9,0д (35д) 50д

Exemplul 4 Din foaia de parcurs s-a stabilt că un autovehicul basculant MAЗ 503 a parcurs 165 km, executând nc = 10 curse cu marfă. Lucrul s-a efectuat în perioadă de iarnă, în condiţii de carieră. Datele iniţiale: - norma de consum la parcursul de bază pentru acest autovehicul constituie Nkm = 28 litri/100 km; - norma de parcurs a basculantului pentru fiecare cursă cu marfă Nc = 0,25 litri; - adaos la lucru în perioada de iarnă k1= 6%; - adaos la exploatarea în carieră k2 = 12%; Cantitatea normativă de combustibil este: QNC=(Nkm·Ltot)(1+k1·k2)+Nc·nc=28·165/100· · (1+18/100)+0,25·10=57 litri. Exemplul 5 Autovehiculul basculant KAMAЗ - 5511 cu remorca ГКБ 8257 transportă în direct la 115 km 13 t cărămidă, în direcţie retur 16 t pietriş la distanţa de 80 km. Parcursul total este de 240 km. Datele iniţiale: - norma de consum la parcursul de bază al autovehiculului KAMAЗ-5511 este Nkm = 27,7 l/100 km, deoarece a fost exploatat ca autovehicul de tip KAMAЗ-5320 (fiind baza pentru KAMAЗ- 5511), nu s-a exploatat ca autovehicul basculant. Deoarece în acest caz norma de consum a autovehiculului KAMAЗ-5511 include 25 litri pentru tipul KAMAЗ5320 inclusiv 2,7 litri adaos la diferenţa în greutate a autovehiculului basculant în mărime de 2,08 tone. Norma va constitui Nkm = 27,7 litri /100 km. - Norma de bază pentru parcursul autovehiculului KAMAЗ-5511 este Nkm = 27,7 litri /100 km; 121

- Norma la 100 tkm prestaţii, Ntkm = 1,3 litri /100 tkm; - Greutatea remorcii ГКБ 8527 = 4,5 tone. Norma de consum pentru parcursul autovehiculului KAMAЗ -5511 cu remorca ГКБ- 8527 este: Nkmautovehicul=Nkm+Nt·qrem=27,7+1,3·4,5=33,6 litri /100 km Consumul normativ total de combustibil va constitui: QNC=Nkm·Ltot+Ntkm· (Q1·L1+Q2·L2)=33,6·240/100+1,3· · (115·13+80·16)/100 =116,7 litri

7.1.4 Autovehicule furgoane Pentru autovehiculele cu caroserie specială tip furgoane, ce îndeplinesc operaţii în tkm, volumul normativ de combustibil se determină identic ca şi la autocamioanele cu caroserie tip ladă. QNC=(Nkm·Ltotal+Ntonekm·P) · (1+D), litri

(7)

Pentru autovehicule furgoane, ce lucrează cu plata pe ore, cantitatea necesară de combustibil se determină identic ca şi la autoturisme, cu adaos de 10%. Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Normele de bază autovehicule tip furgoane Norma de Marca şi modelul autovehiculului bază АПА-4721 33,0 Avia A-20F 11д Avia A-30F, 30KSU, 31KSU 13д ГАЗ 270500-44 «Газель» (cu motor ЗМЗ16,0 4026.10 cutia de viteză în 5 trepte) ГАЗ 2705 «Газель» ( cu motor ЗМЗ15,0 4026.10 cutia de viteză în 5 trepte) ГАЗ 27181 «Газель» ( cu motor ЗМЗ17,3 4025.10 cutia de viteză în 5 trepte) ГАЗ 27181 «Газель» ( cu motor ЗМЗ17,65 122

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

4026.10 cutia de viteză în 4 trepte) ГАЗ 33022 «Газель» ( cu motor ЗМЗ4025.10 cutia de viteză în 5 trepte) ГАЗ 33022-0000310 «Газель» ( cu motor ЗМЗ-4026.10 cutia de viteză în 5 trepte) ГАЗ 33094 ГЗСА – 731 ГЗСА-890А ГЗСА – 891 ГЗСА – 891Б ГЗСА-891В ГЗСА-892 ГЗСА-893А ГЗСА-893АБ ГЗСА-893Б ГЗСА-947 ГЗСА-949 ГЗСА-950 ГЗСА-950А ГЗСА-3702 ГЗСА-37021 ГЗСА-37022 ГЗСА-3704 ГЗСА-37041 ГЗСА-37042 ГЗСА (КМЗ)-3705 ГЗСА-3706 ГЗСА (КМЗ)-3711 ГЗСА (КМЗ)- 37111, 37112, 37121 ГЗСА (КМЗ) – 3712 ГЗСА (КМЗ) – 37122 ГЗСА-3713, 3714 ГЗСА (КМЗ)-3716 ГЗСА (КозМЗ)-3718 ГЗСА (КозМЗ)-3719 123

16,5 16,0 17,75д 29 34гсн 23 33гсн 24спг (23) 23 23 34гсн 24спг (23) 29 27 27 39гсн 23 34гсн 24спг (23) 23 34гсн 24спг (23) 27 27 27 27 23 24спг (23) 29 28 29 29

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74

ГЗСА (КМЗ) – 3721 ГЗСА (КМЗ) – 37231 ГЗСА (КМЗ) –3726 ГЗСА – 3944 ГЗСА – 3742, 37421 ГЗСА – 376820 ЕрАЗ – 762, 762А, 762Б, 762В ЕрАЗ – 3711 ЕрАЗ – 37121 ЕрАЗ – 3730,37301, 37302, 37304, 37305 Guk A-03, A-06, A-07M Guk – A-11, A-13, A-13M ЗСА-270710, «Газель» ИЖ-2715, 27151, 27150, 27151-01 ИЖ-2715011 IFA-Robur LD 300KF/STKo Iveco 50.9, 60.11 Iveco 65.10 Iveco 79.12 КАвЗ-664 КАвЗ-49471 Кубань – Г1А1 Кубань – Г1А2 Кубанец – У1А ЛумЗ-890, 890Б ЛумЗ-945 ЛумЗ-946 ЛумЗ-948 ЛумЗ-949 Mercedes-Benz LP 809/36 Mercedes-Benz 609D Mercedes-Benz 809D Mercedes-Benz 811D Mercedes-Benz 814D Мод.(КМЗ)- 35101 124

27 27 27 27 29 27 14 28 24 15 14 14 17,5 11 15гсн 17д 13,8д 14,55д 14,65д 29 53 28 30 18 34 10 15 10 15 17,0д 14,3д 13,11д 13,83д

75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108

Мод.(КМЗ)-3716 Мод.(КозМЗ)-3718 Мод.(КМЗ)-37211 Мод.(КМЗ)-37231 Мод.(КМЗ)-3726 Мод.(ГЗСА)-3767 Мод.(КМЗ)-39011 Мод.(КозМЗ)-39021 Мод.(КозМЗ)-39031 Мод.(КозМЗ)-3944 Мод.(КМЗ)-53423 Мод.(КозМЗ)-5703 Москвич – 2733, 2734 НЗАС-3964 НЗАС-4208 НЗАС-4947 НЗАС-4951 Nusa C-502-1 Nusa C-521C Nusa C-522C ПАЗ-3742 ПАЗ-37421 РАФ-22031-01 РАФ-2035,22035-01 ТА-1А4 ТА-943А, 943Н ТА-949А УАЗ-450А УАЗ-451А УАЗ-3741 УАЗ-3741 «Диса-1912» Заслон УАЗ-374101 УАЗ-3962 УАЗ-396201 Урал-49472 125

15,7д 27 27 29 27 27 27 28спг (27) 24 29 29 27 28д 28д 11 29 35д 53 34д 14 14 14 29 28 15 15 24 22,5 24 17 17 16,5 17,6 17

Exemplul 6 Autovehiculul furgon ГЗСА-37021 (gaz lichefiat), lucrând cu plata pe ore, în raza urbei cu opriri frecvente a parcurs 152 km pe perioada unui schimb. Datele iniţiale: - norma de bază la parcurs a autovehiculului furgon ГЗСА-37021 este Nkm = 34,0 litri/100 km; - adaos pentru lucru cu plata în ore K1 = 10%; - adaos pentru lucrul cu opriri frecvente = 8%; Cantitatea normativă de combustibil este: QNC=Nkm·Ltot· (1+K1·K2)=34·152/100· (1+18/100)=61 litri La exploatarea autovehiculelor în diferite condiţii rutiere şi climaterice, consumul de combustibil este determinat prin coeficientul de corecţie. Normele de consum pot fi sporite sau micşorate în funcţie de coeficienţii de corecţie în cazurile:

Cazuri de mărire Nr. crt.

Condiţiile

Coeficientul de corecţie

Perioada de iarnă; 1

2

- regiuni de sud - regiuni de nord - în zone cu temperaturi medii (RM). Drumuri de munte la înălţimi faţă de nivelul mării: - 500 – 1500 m - 1500 – 2000 m - 2000 – 3000 m - mai mult de 3000 126

Până la 5% Până la 15% Până la 10%

5% 10% 15% 20%

3

4

5 6 7 8 9

m Drumuri cu curbe şi relief complicat (mai mult de 5 curbe la km, cu raza de până la 40m). În localităţi cu populaţie: - mai mare de 2,5 milioane; - 0,5 – 2,5 milioane; - mai mic de 0,5 milioane. Parcursul autovehiculului: - prima mie de km după reparaţie capitală şi deplasarea în coloană. Lucrul cu plata pe ore sau implicată în procesul tehnologic. În carieră, cu condiţii rutiere complicate, deplasare în câmp (la lucrări agricole), la întreprinderile forestiere. Cazuri excepţionale: inundaţii, alunecări, înzăpeziri Utilizarea climatizorului şi altor instalaţii

10% 20% 15% 10% 10% 10% 20% 35% 5%

Cazuri de micşorare Nr. crt. 1

2 3

Condiţiile Lucrul în afara localităţilor, pe drumuri cu partea carosabilă corespunzătoare cerinţelor tehnice (la înălţimea de până la 300 m de la nivelul mării). Lucrul în afara localităţilor cu relief deluros , înălţimi de la 300 m până la 1000 m. Lucrul în afara localităţilor cu relief muntos, înălţimea de la 1000 – 2000 m. 127

Coeficientul de corecţie 15% 10% 5%

Se permite adaos la normele de bază la consumul de calculat în următoarele necesităţi: - 5 litri la deplasare a autovehiculelor pe parcursul aflării la reparaţie; - 10 litri pentru pornirea motorului în perioada de iarnă (t mai mica de 00). Consumul lubrifianţilor în transportul auto. Normele de consum al uleiurilor şi unsorilor la exploatarea autovehiculelor se stabilesc în litri. La 100 litri de consum al combustibilului se poate varia: - 50% se micşorează la autovehiculele aflate în exploatare până la 3 ani; - 20% se măresc pentru cele aflate în exploatare mai mult de 8 ani.

Normele individuale de consum a uleiurilor în litri la 100 km consum combustibil Nr. Marca, modelul Ulei Ulei Uleiuri crt. autovehiculului motor transmisie speciale Autoturisme Automobile ВАЗ şi toate 1 0,6 0,1 0,03 variaţiile. 2 ГАЗ-13, -14 1,8 0,15 0,05 3 ГАЗ-М20, -21Ю -22 2,0 0,15 0,05 4 ГАЗ-24 şi toate variaţiile. 1,8 0,15 0,05 5 ГАЗ-24-07, -24-17 1,6 0,15 0,05 ГАЗ-3102 şi toate 6 1,7 0,15 0,05 variaţiile. 128

7 8 9 10 11

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

ГАЗ-965, -966, -968, -969, -970 şi toate 1,3 variaţiile. ЗАЗ-1102 0,8 ЗИЛ-114, -117, -4104 1,7 ИЖ-2125 şi toate 1.8 variaţiile Москвич-403, -407, -408, -410, -411, -424, 2,0 -426, -432 Москвич-412, -427, -433, -434, -2136, -2137, 1,8 -2140, -2141 şi toate variaţiile. ЛуАЗ-969, -1302 şi toate 1,3 variaţiile. УАЗ-469, -3151 şi toate 2,2 variaţiile. Autocamioane Avia-20, -21, -30, -31 şi 2,8 toate variaţiile ГАЗ-51 şi toate variaţiile 2,2 ГАЗ-52, -52-57, -52-58 2,2 şi toate variaţiile ГАЗ-52-07, 52-08, 52-09 2,0 ГАЗ-53, -53-27 şi toate 2,1 variaţiile ГАЗ-53-07, -53-19 1,8 ГАЗ-66 şi toate variaţiile 2,1 ГАЗ-3307 2,1 ЗИЛ-130, -131, -133, 138А, 138АБ, -138АГ, 2,2 4314, 4315, 4316, 4319 şi toate variaţiile ЗИЛ-133ГЯ 2,8 ЗИЛ-138, -4318 1,7 129

0,1

0,03

0,1 0,15

0,03 0,05

0.15

0.05

0,15

0,05

0,15

0,05

0,1

0,03

0,2

0,05

0,4

0,1

0,25

0,1

0,3

0,1

0,25

0,07

0,3

0,1

0,25 0,3 0,3

0,07 0,1 0,1

0,3

0,1

0,4 0,25

0,15 0,07

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43

ЗИЛ-150, -151, -157, 2,2 0,25 -164 şi toate variaţiile ЗИЛ-166А, -166В 1,7 0,25 ЗИЛ-4331 şi toate 2,8 0,4 variaţiile IFA W50L şi toate 2,9 0,4 variaţiile КамАЗ-4310, -5320, 2,8 0,4 -5321 şi toate variaţiile КрАЗ-214, -219, -221, 3,0 0,4 -222 şi toate variaţiile КрАЗ-255, -256, -257, -258, -260 şi toate 2,9 0,4 variaţiile МАЗ-200 şi toate 3,0 0,4 variaţiile МАЗ-500, -514, -516, 5334, 5335, -5337 şi 2,9 0,4 toate variaţiile МАЗ-543, -7310, -7313 4,5 0,5 şi toate variaţiile Magirus 232D19L, 2,5 0,4 290D26L Tatra 111R 2,9 0,4 Урал-355 şi toate 2,2 0,25 variaţiile Урал-375, -377 şi toate 1,8 0,35 variaţiile Урал-4320 şi toate 2,8 0,4 variaţiile УАЗ-450, -451, -452, -3303, -3741 şi toate 2,2 0,2 variaţiile ЯАЗ-210, -210А 3,0 0,4 Autotractoare cu şa Avstro Fiat 5DN-120_ 2,9 0,4 130

0,1 0,07 0,15 0,1 0,15 0,1 0,1 0,1 0,15 1,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,15 0,05 0,1 0,1

44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

6DN-130 БеЛАЗ-537Л, -6411, -7421 Volvo-F10-33, -F89-32 ГАЗ-51П ГАЗ-52-06 ЗИЛ-120Н ЗИЛ-130АН, -130В, -131В, -131НВ, -4415, -4413 şi toate variaţiile ЗИЛ-138В1, -4416 şi toate variaţiile ЗИЛ-157В, -157КВ, -157КДВ, -164АН, -164Н Iveco-190.33, -190.42 КАЗ-120Т3, -606 şi toate variaţiile КАЗ-608 şi toate variaţiile КамАЗ-5410, -54118 şi toate variaţiile КрАЗ-221 şi toate variaţiile КрАЗ-255,-258, -260, -6437, -6443, -6444 şi toate variaţiile KNVF-12T KamakuNissan КЗКТ-537, -7427, -7428 ЛуАЗ-2403 МАЗ-200 şi toate variaţiile МАЗ-504,-509 şi toate variaţiile МАЗ-537, -543 131

4,5

0,5

1,0

2,5 2,2 2,2 2,2

0,4 0,25 0,3 0,25

0,1 0,1 0,1 0,1

2,0

0,3

0,1

1,7

0,25

0,07

2,2

0,25

0,1

2,5

0,4

0,1

2,2

0,25

0,1

2,0

0,3

0,1

2,8

0,4

0,15

3,0

0,4

0,1

2,9

0,4

0,1

2,5

0,4

0,1

4,5 1,3

0,5 0,1

1,0 0,03

3,0

0,4

0,35

2,9

0,4

0,15

4,5

0,5

1,0

64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

МАЗ-5429, -5430, -5432, 2,8 0,4 5433 şi toate variaţiile МАЗ-6422 şi toate 2,8 0,4 variaţiile МАЗ-7310, -7313 şi 4,5 0,5 toate variaţiile МАЗ-7916 4,5 0,5 Mercedes-Benz – 1635S, -1926, -1928, -1935, 2,5 0,4 -2232S, -2235, -2236 şi toate variaţiile Mercedes-Benz-2628, 2,5 0,4 -2632 Praga ST2-TN 2,9 0,4 Tatra-815TP şi toate 2,8 0,4 variaţiile Урал-375Сб -377С şi 1,8 0,35 toate variaţiile Урал-4420 şi toate 2,8 0,4 variaţiile Faun H-36-40/45, H-464,5 0,5 40/49 Chepel D-450 şi toate 2,9 0,4 variaţiile Scoda Lias-100 şi toate 2,5 0,4 variaţiile Scoda-706 şi toate 2,9 0,4 variaţiile Autobasculante Avia A-30KS 2,8 0,4 БелАЗ-540, -540А, 4,5 0,5 -7510, -7522, -7526 БелАЗ-548,-548А, -549, -7509, -7521, -7523, 4,3 0,5 -7525, -7527, -75401, -7548 şi toate variaţiile 132

0,1 0,1 1,0 1,0 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,15 1,0 0,1 0,1 0,1 0,1 1,0 1,0

81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101

ГАЗ-53Б 2,1 ГАЗ-93 şi toate variaţiile 2,2 ГАЗ-САЗ-2500, -3507, -3508, -3509, -3510 şi 2,1 toate variaţiile ЗИЛ-ММЗ-138АБ, -554, -555, -4502, -4505 şi 2,0 toate variaţiile ЗИЛ-ММЗ-585 şi toate 2,2 variaţiile IFA W50/A, W50/K 2,9 КАЗ-600 şi toate 2,2 variaţiile КАЗ-4540 2,8 КамАЗ-5510, -5511 şi 2,8 toate variaţiile КрАЗ-222 şi toate 3,0 variaţiile КрАЗ-256, -6505, -6510 2,9 şi toate variaţiile Magirus-232D19K, 2,5 -290D26K МАЗ-205 3,0 МАЗ-503, -510, -511, -512, -513, -5549, -5551 2,9 şi toate variaţiile МоАЗ-75051 4,5 САЗ-3502 2,1 САЗ-3503, -3504 2,2 Tatra-18, -148 şi toate 2,8 variaţiile Tatra-T815C şi toate 2,8 variaţiile Урал-5557 2,8 Furgoane Avia A-20F, -30F, 2,8 133

0,3 0,25

0,1 0,1

0,3

0,1

0,3

0,1

0,25

0,1

0,4

0,1

0,25

0,1

0,4

0,15

0,4

0,15

0,4

0,1

0,4

0,1

0,4

0,1

0,4

0,1

0,4

0,15

0,5 0,3 0,3

1,0 0,1 0,1

0,4

0,1

0,4

0,1

0,4

0,15

0,4

0,1

102

103

104

105

106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117

-30KSU, -31KSU ГЗСА-731, -947, -3713, -3714, -3718, -3719 ГЗСА-891, -891В, -892, -893А, -893Б, -3702, -37022, -3704, 37042, -3712, -37122, -3742, -37421 şi toate variaţiile ГЗСА-890А, -891Б, -893АБ, -950А, -37021, -3704 ГЗСА-949, -950, -3705, -3706, -3711, -3716, -3721, -37231, -3726, -37231, -3726, -3944 şi toate variaţiile ЕрАЗ-762, -3730 şi toate variaţiile ЕрАЗ-37111 ЕрАЗ-37121 Zuk A-03, A-06, A-07M, A-11, A-13, A-13M ИЖ-2715 şi toate variaţiile IFA-Robur LD 3000KF/STKo КАвЗ-664 Кубань-Г1А1, - Г1А2 Кубанец-У1А ЛуМЗ-890, -890Б ЛуМЗ-945, -946, -948, -949 Мод.35101, 3716, 37311, 37232, 3726, 3944, 3718, 39021, 39031 134

2,1

0,3

0,1

2,2

0,3

0,1

2,0

0,25

0,07

2,1

0,3

0,1

1,8

0,15

0,05

2,1 2,2

0,3 0,3

0,1 0,1

2,2

0,2

0,05

1,8

0,15

0,05

2,8

0,4

0,1

2,1 2,2 1,8 2,0

0,3 0,3 0,15 0,25

0,1 0,1 0,05 0,07

1,3

0,1

0,03

2,1

0,3

0,1

118 119 120 121 122 123 124 125 126 127

Мод.53423, 5703 НЗАС-3944 НЗАС-4208, -4951 НЗАС-4347, -4947 Nusa C-502-1, -521С -522С ПАЗ-3742Б -37421 РАФ-22031-01, -22035, -22035-01, -22036-01 ТА-1А4, 943А, -943Н, -949А УАЗ-450А, -451А, -374101, 396201 Урал-49472

2,8 2,1 2,8 1,8

0,4 0,3 0,4 0,35

0,15 0,1 0,15 0,1

2,2

0,2

0,05

2,1

0,3

0,1

1,8

0,15

0,05

2,2

0,3

0,1

2,2

0,2

0,05

1,8

0,35

0,1

7.2 Normele temporare de consum a uleiurilor şi unsorilor Pentru autovehiculele, la care nu sunt stabilite norme individuale de consum de ulei şi unsori, pot fi stabilite norme temporare. Tipul şi sortul uleiului

Norma temporară a consumului de ulei la 100 l consum de combustibil Autoturisme, Autocamioane, Autobasculante, autocamioane, autobuze Autovehicule de 135

Ulei de motor Ulei de transmisie Uleiuri speciale Unsori consistente

autobuze (benzină, gaze)

(motorină)

teren (motorină)

2,4

3,2

5,0

0,3

0,4

0,5

0,1

0,1

1,0

0,2

0,3

0,2

Bibliografie 1. Codul transporturilor auto. Legea RM, nr. 116 – VII din

29.07.1998.

2. Legea RM cu privire la transporturi, nr. 1194 – XIII din 21.05.1997. 3. Legea drumurilor, nr. 509 – XIII din 22.06.1996. 136

4. Regulamentul

circulaţiei

rutiere.

Hotărârea Guvernului RM nr. 713 din 27.07.1999. 5. Regulamentul transporturilor auto de mărfuri din 09.12.1999. 6. В.

И.

Савин.

Перевозки

грузов

автомобильным транспортом. Москва «Дело и сервис» 2002. 7. М.

Прокофьев.

Автомобильные

транспортные средства, ASMAP, 2002. 8. D.

Fistung.

economică,

Transporturi

teoretice:

ecologie,

legislaţie.

Bucureşri, 1999. 9. Gh. Caraiani. Tratat de transportări. Volumul I, II, Luminiţa, 2001. 10. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. Partea I-a, U.T.M, 2005. 11. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. Partea a II-a, U.T.M, 2005. 12. T. Alcaz, V. Russu. Managementul transportului urban de călători. U.T.M, 2005. 137

13. I.

Gheorghe.

Managementul

transporturilor. Bucureşti, 2001. 14. T.

Alcaz,

V.

Managementul

Russu,

Iu.

Guber.

transportului

rutier.

Chişinău, 2003. 15. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Tezec. Tehnologia organizării

traficului

de

mărfuri.

Chişinău, 2003. 16. Boyer,

Kenneth

Transportation

D.

Principles

Economics.

of

Editura

Addison Wesley Longman, 1999. 17. Button, Kenneth J. Transport Economics. Ediţia a 2-a. Editura Edward Elgar Publishing Company, 1993. 18. Wood, Donald F., Jonson, James C. Contemporary Transportation. Ediţia a 5a, Editura Prentice Hali, 1996. 19. Савин В. Перевозки автомобильным транспортом. Москва, 2002.

138

TEHNOLOGIA ORGANIZĂRII TRANSPORTULUI DE MĂRFURI CICLU DE PRELEGERI Partea II

Autori: T. ALCAZ V. RUSSU A. OPREA C. STRAISTARI

Redactor: Elvira Gheorghişteanu –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar .26.02.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex. Coli de tipar 8,0 Comanda nr.48 ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– 139

U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168. Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. 2068,Chişinău,str.Studenţilor,9/9

140