Situatii de Urgenta-2015 [PDF]

Zitiervorschau

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC MIHAIL VASILE

SITUATII DE URGENTA

INTOCMIT CADRU TEHNIC P.S.I. IONESCU DAN SIMA

OPIS A. LEGEA NR.307 DIN 12 IULIE 2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR A.1. Capitolul I -Dispoziţii Generale A.2. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Capitolul II -obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor Secţiunea 1 -obligaţii generale A.3. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Capitolul II -Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor Secţiunea a 6-a -obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului si salariatului

A.4. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Capitolul V -Răspunderea juridică B. LEGEA 481/2004 PRIVIND PROTECTIA CIVILA MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN LEGEA 212/2006 REPUBLICATA IN 22.07.2008 B.1. Capitolul I - Dispozitii generale B.2. Capitolul III - Drepturile si obligatiile cetatenilor Sectiunea 1 – Drepturi Sectiunea 2 - Obligatii

B.3. Capitolul VI - Protectia populatiei si a bunurilor materiale Sectiunea 1 - Instiintarea, avertizarea si alarmarea C. ORDONANTA DE URGENTA NR. 21 DIN 15/04/2004 PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE URGENTA Capitolul I- Dispozitii generale D. HOTARARE DE GUVERN NR.1854 DIN 22/12/2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII D.1. INTRODUCERE D.2. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII

I. atributii si responsabilitati 1. consiliile judetene D.3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII

II. atributii si responsabilitati 2. consiliile locale (municipale, orasenesti si comunale) D.4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII

III. atributii si responsabilitati 3. cetatenii E. ORDIN M.A.I.1.184/2006 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND ORG. ŞI ASIGURAREA ACTIVITĂŢII DE EVACUARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ NORME PRIVIND ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ACTIVITĂŢII DE EVACUARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

Cap. I- Dispoziţii generale F. ORDINUL M.A.I. NR.163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR F.1. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis F.2. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrărilor cu foc deschis F.3. Măsuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare F.4. Modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta si in cazul observarii si anuntarii unui incendiu

 Cutremur-afis  Modul de acţiune în cazul producerii unui incendiu  Stingatorul portativ de incendiu-afis  Modul de utilizare al stingatorului portativ de incendiu-afis  Pericole care pot apărea în caz de incendiu /explozii şi regulile, măsurile de prevenire a acestora

 Modul de acţiune la evacuarea în caz de interventie - Plan de evacuare - Plan de interventie  Modul de acţiune în cazul inundatiilor  Inundaţie-afis  Modul de actionare specific inzapezirilor  Modul de actionare in cazul producerii de dezastre chimice anexa 1 -componenta colectivului constituit pentru actiune in cazul aparitiei unei situatii de urgenta anexa 2 -lista punctelor critice din societate de unde pot proveni incendii anexa 3-programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii incendiilor anexa 4-componenta echipelor de interventie anexa 5-lista dotarilor si a materialelor necesare pentru sistarea incidentului / accidentului anexa 6-responsabilitatile conducatorilor locului de munca in cazul aparitiei unei situatii de urgenta

 DECIZII PIVIND APARAEA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI PROTECTIE CIVILA 

DECIZIA NR.1 PRIVIND ORGANIZAREA APARARII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

anexa nr. 1-atribuţiile personalului numit în structurile de apărare împotriva incendiilor  Atribuţiile echipei de intervenţie şi evacuare-tabel  DECIZIE NR.2 PRIVIND NUMIREA CADRULUI TEHNIC P.S.I. SI A MODULUI DE ORG. A ACTIVITĂŢII DE INSTRUIRE A PERSONALULUI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

anexa 1-tematici orientative de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă OPIS-TEMATICA DE INSTRUIRE IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA 1. 2. 3. 4.

TEMATICA DE INTRODUCERE TEMATICA DE INSTRUIRE INTRODUCTIV-GENERALA TEMATICA DE INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNCA TEMATICA DE INSTRUIRE PERIODICA

 Materiale,produse utilizate la locul de munca,efecte nocive ale focului asupra organismului B.1. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR CAPITOLUL III -norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor secţiunea a 3-a-limitarea izbucnirii, propagării şi dezvoltării incendiului şi a efluenţilor incendiului în interiorul şi în afara incintei focarului de incendiu. B.2. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR CAPITOLUL III -norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor secţiunea a 4-a instalaţiile aferente construcţiilor şi instalaţiile tehnologice B.3. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR CAPITOLUL III -norme generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor secţiunea a 6-a-evacuarea utilizatorilor şi securitatea forţelor de intervenţie C. Cauzele incendiilor D. Stingătoare de incendiu E. Sarcini specifice pentru situatii de urgenta si realizarea masurilor de protectie civila  Conceptia de organizare si de desfasurare a interventiei in caz de incendiu  Masuri de protectie civila in cazul cutremurelor de pamant

 Masuri de protectie civila in cazul inundatiilor  Masuri de protectie civila in cazul inzapezirilor  Masuri de protectie civila in cazul accidentelor rutiere, feroviare si aeriene  DECIZIE NR. 3 PRIVIND APROBAREA INSTRUCTIUNILOR DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SI ATRIBUTIILE SALARIATILOR LA LOCUL DE MUNCA

 Procedura de evacuare în caz de urgenta  Evidentierea pericolelor ce determina riscul de incendiu sau explozie  Instructiuni privind activitatea de transporturi rutiere şi condiţiile de parcare  Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la Statiile de distributie G.P.L.  Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor la colectarea şi depozitarea deşeurilor şi ale resturilor menajere  Instrucţiuni interne de stingere şi evacuare a personalului salariat, în caz de incendiu  Instructiuni de ordine interioară obligatorii de urmat pentru persoanele din exterior(vizitatori)  Instrucţiuni proprii privind protectia civila  DECIZIA NR.4 PRIVIND REGLEMENTAREA FUMATULUI  DECIZIA NR.5 PRIVIND MASURI SPECIALE PENTRU CONTRACARAREA EFECTELOR PERIOADELOR CANICULARE,SECETOASE SI SPECIFICE SEZONULUI RECE anexa 1 – reguli şi măsuri speciale din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor care să contracareze efectele perioadelor de anotimp rece, canicular şi secetos  DECIZIA NR.6 PRIVIND ORGANIZAREA INTERVENŢIEI LA LOCUL DE MUNCĂ  Măsuri tehnice şi organizatorice peniru realizarea intervenţiei în caz de incendiu  DECIZIA NR. 7 PRIVIND STABILIREA PUNCTELOR VITALE - VULNERABILE LA INCENDIU DIN CADRUL INSTITUTIEI  Modul de sistare a constructiilor  Oprirea functionarii in cazul anularii avizului autorizatiei de risc la incendiu  Acte de autoritate, documente şi evidenţe specifice apărării împotriva incendiilor  DECIZIA NR.8 PRIVIND REGULI SI MASURI LA UTILIZAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE  Verificarea şi întreţinerea stingătoarelor-tabel  Periodicitatea verificării stingătoarelor-tab  Evidenţa şi situaţia stării tehnice a stingătoarelor –tabel  E v i d e n ţ a exerciţiilor de intervenţie si evacuare efectuate la S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI-tabel  Planificarea exercitiilor de prevenire si stingere a incendiilor si de protectie civila -tabel  Proces-verbal  Sisteme si instalaţii de stingere a incendiilor  Principalele tipuri de dezastre şi caracteristicile acestora identif. Conform H.G. 642/2005  Incadrare in tip de risc-tabel  DECIZIA NR.9 PRIVIND REGLEMENTAREA COLECTARII DEŞEURILOR, REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI AMBALAJELOR, PRECUM ŞI NEUTRALIZAREA ACESTORA  Planul de actiune in situatii de urgenta-misiunile salariaţilor în cadrul E.P.I.(echipe de primă intervenţie în caz de incendiu)  Reguli de comportare la introducerea semnalelor de alarmare ale protecţiei civile

APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Apararea impotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor, a bunurilor si a mediului constituie o problema de interes public, la care trebuie sa participle, in conditiile legii, autoritatile administratiei publice locale si centrale, persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla in tranzit, dupa caz, pe teritoriul Romaniei. Apararea impotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si alte activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante, in scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor despre acestea, precum si interventia operative pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate in pericol, stingerea incendiilor si limitarea efectelor acestora. Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor care decurg; existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor, mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau le administreaza; de activitatea desfasurata sau in legatura cu aceasta; de produsele (substantele) pe care le folosesc, le prelucreaza, le furnizeaza, le transporta, le stocheaza sa le comercializeze. Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, in programele de dezvoltare economicosociala ce se intocmesc la nivel national si local. Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pana la terminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de incendiu.

A. LEGEA NR.307 DIN 12 IULIE 2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

A.1. CAPITOLUL I -DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. - (1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice,măsuri şi sarcini organizatorice,tehnice,operative,cu caracter umanitar şi de informare publică,planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi,în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor,in vederea evacuării,salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii. (2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenţă, factori şi tipuri de risc, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesul prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, iar termenii şi expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înţeles: a) autorizaţie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, prin care se certifică, în urma verificărilor în teren şi a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinţei esenţiale securitate la incendiu-la construcţii,instalaţii tehnologice şi alte amenajări;autorizaţia de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice,deţinătoare ale construcţiilor,instalaţiilor şi ale altor amenajări,dreptul de a le edifica,de a le pune în funcţiune şi de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinţei esenţiale securitate la incendiu; b) aviz de securitate la incendiu-actul emis,în baza legii,de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentaţiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale-securitate la incendiu-a construcţiilor,instalaţiilor şi altor amenajări; c) incendiu-ardere autoîntreţinută,care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu,care produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie organizată în scopul întreruperii procesului de ardere; d) cauză a incendiului-suma factorilor care concură la iniţierea incendiului,care constă,de regulă,în sursa de aprindere,mijlocul care a produs aprinderea,primul material care s-a aprins,precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia; e) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor:sisteme,instalaţii,echipamente,utilaje,aparate, dispozitive,accesorii,materiale,produse,substanţe şi autospeciale destinate prevenirii,limitării şi stingerii incendiilor; f) operaţiuni de lungă durată-intervenţiile pentru stingerea incendiilor şi eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore; g) organizare a intervenţiei în caz de incendiu-ansamblul măsurilor tehnico-organizatorice necesare stabilirii forţelor,responsabilităţilor,sarcinilor,mijloacelor,metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor,protecţia bunurilor şi vecinătăţilor,precum şi pentru stingerea incendiilor; h) pericol iminent de incendiu-situaţia creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment; i) schemă cu riscurile teritoriale-documentul întocmit de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean sau al municipiului Bucureşti,care cuprinde tipurile de riscuri specifice,precum şi resursele estimate pentru gestionare;

j) plan de analiză şi acoperire a riscurilor-documentul care cuprinde riscurile potenţiale dintr-o unitate administrativ-teritorială,măsurile,acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective; k) prevenirea incendiilor-totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor,de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a securităţii echipelor de intervenţie; l) raport de intervenţie-documentul operativ de informare şi analiză statistică în care se înscriu datele esenţiale constatate la locul intervenţiei privind amploarea şi intensitatea incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse, desfăşurarea intervenţiei, forţele participante şi timpii operativi realizaţi; m) stingere a incendiilor-totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice; n) utilizator-persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu,în interesul său,al altuia sau în interes public; o) scenariu de securitate la incendiu-documentul care descrie calitativ evoluţia unui incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează şi îl diferenţiază de alte incendii posibile într-o incintă. Art. 2.Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter permanent,la care sunt obligate să participe,in condiţiile prezentei legi,autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României. Art. 5.Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor,precum şi de consecinţele producerii incendiilor.

A.2. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

CAPITOLUL II -OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SECŢIUNEA 1 -OBLIGAŢII GENERALE Art. 6. - (1)Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit legii, şi suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. Art.7.(1)În caz de incendiu,orice persoană trebuie să acorde ajutor, raţional posibil,semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate,din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei,a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. Art. 8. - În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin,cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor; b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor,demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie,tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport,oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.

A.3. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

CAPITOLUL II -OBLIGAŢII PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SECŢIUNEA A 6-A -OBLIGAŢIILE ADMINISTRATORULUI, CONDUCĂTORULUI INSTITUŢIEI, UTILIZATORULUI ŞI SALARIATULUI

Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale: a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor,aduse la cunoştinţă,sub orice formă,de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz; b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele,maşinile,aparatura şi echipamentele,potrivit instrucţiunilor tehnice,precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei,după caz; c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor; d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor; e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu; g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă, referitoare la producerea incendiilor.

A.4. LEGEA 307/2006 PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

CAPITOLUL V -RĂSPUNDEREA JURIDICĂ Art. 43. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară,contravenţională,materială, civilă sau penală,după caz. Art. 44. - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează: I. cu amendă de la 100 lei la 500 lei: a) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor de informare a inspectoratului despre izbucnirea şi stingerea, cu forţe şi mijloace proprii, a unui incendiu şi de transmitere a raportului de intervenţie; b) neasigurarea şi nepunerea în mod gratuit la dispoziţia forţelor chemate în ajutor, de către administrator sau conducătorul instituţiei, a mijloacelor tehnice pentru apărare împotriva incendiilor şi a echipamentelor de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea unităţii, precum şi a antidotului şi medicamentelor pentru acordarea primului ajutor; c) neconsemnarea de către persoanele fizice şi juridice în actele de transmitere temporară a dreptului de folosinţă, precum şi de antrepriză a răspunderilor ce le revin în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor; d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care deţin părţi din acelaşi imobil în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; II. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei: a) neanunţarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgenţă, a primarului sau a poliţiei de către persoana care observă un incendiu şi, după caz, neluarea măsurilor, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului; b) neangajarea de către autorităţile administraţiei publice centrale şi celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene sau locale, instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi cu risc de incendiu, prevăzuţi la art. 12 alin. (2), a cel puţin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor; c) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor de încadrare a serviciului de urgenţă voluntar sau privat cu personal atestat în condiţiile legii, de pregătire profesională şi antrenare a acestuia pentru intervenţie; d) nerespectarea de către primar a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. j), k) şi m)-o); e) nerespectarea de către salariaţi a obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) şi f); f) nerespectarea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) şi ale art. 27 alin. (1) lit. c)-e); g) nerespectarea de către utilizator a obligaţiilor stabilite la art. 21 lit. d) şi e); III. cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei: a) inacţiunea persoanelor fizice şi juridice aflate în apropierea incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe şi care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea şi stingerea acestora; b) neîndeplinirea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, consiliile locale şi persoanele juridice prevăzute la art. 8 a obligaţiei de organizare a colaborării prin convenţii încheiate între părţi; c) nerespectarea de către primar a obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile art. 14 lit. b), d)-f) şi h); d) neîndeplinirea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e); e) neîndeplinirea de către administrator sau conducătorul instituţiei a obligaţiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), j), k) şi l);

f) necunoaşterea şi nerespectarea de către utilizator a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar, producător sau importator, după caz; g) neîndeplinirea de către salariaţi a obligaţiilor pe care le au potrivit dispoziţiilor art.22 lit. c),d) şi g); h) neîndeplinirea de către proiectanţi a obligaţiilor ce le revin în conf. cu prevederile art.23 lit.d) şi e); i) nerespectarea de către executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii a dispoziţiilor art.24 lit.b) şi c); j) neîndeplinirea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor a obligaţiilor pe care le au potrivit prevederilor art.26 alin.(1) lit.a) şi c) şi ale art.27 alin.(1) lit.b) şi f); IV. cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei: a) neîndeplinirea de către persoanele fizice şi juridice a obligaţiilor ce le revin în situaţii de forţă majoră determinate de incendii, prevăzute la art. 8; b) neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor pe care le are potrivit dispoziţiilor art. 14 lit. a), c) şi g); c) neîndeplinirea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a obligaţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) şi f); d) neîndeplinirea de către administrator a obligaţiilor pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. a), b), d)-f), i), o) şi q); e) nerespectarea de către persoanele fizice şi juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) şi c); f) neîndeplinirea de către proiectanţi a obligaţiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c); g) nerealizarea de către executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii, integral şi la timp, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea condiţiilor de calitate prevăzute de lege; h) începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi instalaţii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea ori schimbarea destinaţiei celor existente, precum şi punerea în funcţiune a acestora fără obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu, după caz; i) nesolicitarea şi neobţinerea de către persoanele fizice ori juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente ori, după caz, de către beneficiarul investiţiei a avizelor şi/sau autorizaţiilor prevăzute de prezenta lege; j) neelaborarea de către ministere şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate a strategiilor sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competenţă şi neasigurarea aplicării acestora; k) efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreţinere, reparare a sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor, de verificare, întreţinere, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi de lucrări de ignifugare şi termoprotecţie de către persoane fizice şi juridice neatestate; l) emiterea de rapoarte de încercări la foc de către laboratoare neautorizate conform legii; m) utilizarea şi comercializarea de mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, necertificate conform legii; V. cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei: a) nerespectarea cerinţelor care au stat la baza eliberării avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu; b) continuarea executării lucrărilor de construcţii sau funcţionarea ori utilizarea construcţiilor/amenajărilor respective după anularea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu. Art. 45. - (1) Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz. (2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta lege, pentru fiecare categorie de contravenţii. (3)Contravenţiile la normele de prevenire şi stingere a incendiilor şi sancţiunile contravenţionale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

B. LEGEA 481/2004 PRIVIND PROTECTIA CIVILA MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN LEGEA 212/2006 REPUBLICATA IN 22.07.2008

B.1. CAPITOLUL I - DISPOZITII GENERALE Art. 1 (1) Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta,conflictelor armate si inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate. (2) Activitatea de protectie civila este de interes national, are caracter permanent si se bazeaza pe indeplinirea obligatiilor ce revin,potrivit prezentei legi, autoritatilor administratiei publice centrale si locale, celorlalte persoane juridice de drept public si privat romane, precum si persoanelor fizice. Art. 2 Conceptia, organizarea, desfasurarea si managementul activitatilor de protectie civila se stabilesc si se realizeaza la nivel local si national pe principiile autonomiei, subsidiaritatii, legalitatii, responsabilitatii, corelarii obiectivelor si resurselor, cooperarii si solidaritatii. Art. 3 (1) Atributiile protectiei civile sunt urmatoarele: a) identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice de pe teritoriul Romaniei; b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la protectia civila; c) informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta; d) organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie optime a serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu; e) instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatii de protectie civila; f) protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate; g) asigurarea conditiilor de supravietuire a populatiei in situatii de protectie civila; h) organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti, limitarea si inlaturarea efectelor calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie civila; i) asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul conflictelor militare; j) participarea la misiuni internationale specifice; k) constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice. (2) Atributiile prevazute la alin. (1) se completeaza cu cele cuprinse in alte acte normative incidente sau conexe, precum si cu prevederile actelor internationale in domeniu, la care Romania este parte. (3) Indeplinirea atributiilor specifice de protectie civila se realizeaza, potrivit legii, de catre serviciile de urgenta publice sau private, profesioniste si voluntare. (4) Serviciile de urgenta private se infiinteaza de catre operatori economici si institutii sau se constituie ca societati comerciale, in conditiile legii. Art. 9 (1) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele intelesuri: a) dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale mediului si care, prin amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii; b) situatie de protectie civila - situatia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare si/sau a altor situatii neconventionale care, prin nivelul de gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu; c) instiintare - activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale sau

locale, dupa caz, in scopul evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de protectie; d) avertizare-aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre; e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre probabilitatea producerii unui atac aerian; f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; g) adapostire - masura specifica de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenta, impotriva efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila sunt spatii special amenajate pentru protectie in situatii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit normelor si instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul administratiei si internelor*); h) asanare - ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru inlaturarea sau distrugerea munitiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decat poligoanele de trageri ale structurilor de aparare, ordine publica si securitate nationala. (2) Termenii si expresiile referitoare la situatii de urgenta, factori si tipuri de riscuri, stare de alerta, interventie operativa si evacuare au intelesurile prevazute la art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 15/2005.

B.2. CAPITOLUL III - DREPTURILE SI OBLIGATIILE CETATENILOR SECTIUNEA 1 - DREPTURI

Art. 17 Cetatenii au dreptul sa incheie contracte de voluntariat pentru incadrarea in serviciile de urgenta voluntare cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare se aproba prin hotarare a Guvernului,la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. Art. 18 (1) Cetatenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executarii interventiei de catre serviciile de urgenta au dreptul la ajutoare de urgenta si la despagubiri, dupa caz. (2) Despagubirile se acorda in urma solicitarii scrise a celui prejudiciat, adresata primarului, pe baza actului de constatare intocmit de organele competente si a hotararii consiliului local, din fondurile prevazute in bugetul local cu aceasta destinatie sau din cele aprobate prin hotarare a Guvernului. Art. 19 Personalul serviciilor de urgenta voluntare si cetatenii care participa la actiuni preventive si de interventie pentru limitare,recuperare si reabilitare pe timpul situatiilor de urgenta beneficiaza de compensatii banesti,drepturi sociale si alte facilitati stabilite in Statutul personalului voluntar prevazut la art. 17. SECTIUNEA 2 - OBLIGATII

Art. 20 (1) Cetatenii sunt obligati: a) sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de conducatorii institutiilor publice, ai agentilor economici ori ai organizatiilor neguvernamentale, dupa caz; b) sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de autoritatile competente sau de personalul investit cu exercitiul autoritatii publice din cadrul serviciilor publice de urgenta; c) sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii de urgenta despre care iau cunostinta; d) sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia, dupa caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie ramase neexplodate; e) sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde isi desfasoara activitatea; f) sa participe la intretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala si, in caz de necesitate, la amenajarea spatiilor de adapostire din teren; g) sa-si asigure mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa, precum si alte materiale de prima necesitate pentru protectia familiilor lor; h) sa permita, in situatii de protectie civila, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte sau pe terenuri proprietate privata;

i) sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate privata sau apartinand asociatiilor de locatari sau proprietari, dupa caz, fara plata, precum si accesul persoanelor autorizate, in vederea intretinerii acestora; j) sa accepte si sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit masurilor dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate; k) sa solicite avizele si autorizatiile privind protectia civila, in cazurile prevazute de lege.

B.3. CAPITOLUL VI - PROTECTIA POPULATIEI SI A BUNURILOR MATERIALE Art. 39 Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activitati constand in: instiintare, avertizare si alarmare, adapostire, protectie nucleara, biologica si chimica, evacuare si alte masuri tehnice si organizatorice specifice. SECTIUNEA 1 - INSTIINTAREA, AVERTIZAREA SI ALARMAREA Art. 40 (1) Instiintarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sau de serviciile de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la populatie sau de la structurile care monitorizeaza sursele de risc. (2) Avertizarea populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, prin mijloacele de avertizare specifice, in baza instiintarii primite de la structurile abilitate. Art. 41 (1) Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste,dupa caz,pe baza informatiilor primite de la Statul Major General,si de structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare intocmite in acest sens. (2) Alarmarea populatiei se realizeaza de autoritatile administratiei publice centrale sau locale,dupa caz, prin mijloacele specifice, pe baza instiintarii primite de la structurile abilitate. Art. 42 (1) Mijloacele de avertizare si alarmare specifice se instaleaza in locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste. (2)Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare si alarmare a populatiei si instructiunile privind semnalele si mesajele de avertizare si alarmare se elaboreaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administratiei si internelor**) si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (3) La solicitarea presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta, mesajele de avertizare si alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate si gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul Romaniei. Art. 43 In cazul unui atac iminent, in situatia in care nu s-a declarat starea de razboi,primele mesaje de prealarma si de alarma se transmit cu aprobarea ministrului internelor si reformei administrative,pe baza instiintarilor Statului Major General si structurilor specializate din cadrul categoriilor de forte armate, conform planurilor de cooperare intocmite in acest sens.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

OBLIGATIILE SALARIATILOR CONFORM CAP.II.SEC.6,ART.22 DIN LEGEA 307/2006 -PRIVIND APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

1. Sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma de conducatorul societatii; 2. Sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si a celor date de conducatorul societatii; 3. Sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de aparare impotriva incendiilor; 4. Sa comunice imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a normelor de aparare impotriva incendiilor sau oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor; 5. Sa coopereze cu salariatii desemnati de conducatorul societtii care au atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor in vederea realizarii masurilor de aparare împotriva incendiilor; 6. Sa actioneze in conformitate cu prevederile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu; 7. Sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la producerea incendiilor; 8. Sa participle la instruirea organizata la nivelul locului de munca ;

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

OBLIGATIILE SALARIATILOR CONFORM CAP.IV,ART.31 DIN LEGEA 481/2004-PROTECTIA CIVILA MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN LEGEA 212/2006 REPUBLICATA IN 22.07.2008

1. Sa beneficieze, in mod gratuit, de echipament de protectie individuala, de tratament medical si antidoturi, daca sunt incadrati la agenti economici sau institutii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic; 2. Sa beneficieze de masurile de protectie sociala prevazute prin lege pentru perioadele de intrerupere a activitatii, impuse de situatiile de protectie civila; 3. Sa respecte normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite; 4. Sa participe la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire specifica.

C.ORDONANTA DE URGENTA NR. 21 DIN 15/04/2004 PRIVIND SISTEMUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE URGENTA CAPITOLUL I- DISPOZITII GENERALE Art. 1.-(1)Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta,denumit in continuare Sistem National,se infiinteaza,se organizeaza si functioneaza pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta,asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate. (2) Sistemul National este organizat de autoritatile administratiei publice si se compune dintr-o retea de organisme, organe si structuri abilitate in managementul situatiilor de urgenta, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de infrastructura si de resursele necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta. Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile folosite au urmatorul inteles: a) situatia de urgenta-eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar,care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei,mediul inconjurator,valorile materiale si culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate; b) amploarea situatiei de urgenta - marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia in care sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, functionarea institutiilor statului democratic, valorile si interesele comunitatii; c) intensitatea situatiei de urgenta - viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a starii de normalitate; d) starea potential generatoare de situatii de urgenta-complex de factori de risc care prin evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar putea aduce atingere vietii si populatiei,valorilor materiale si culturale importante si factorilor de mediu; e) iminenta amenintarii - parametrii de stare si timp care determina declansarea inevitabila a unei situatii de urgenta; f) starea de alerta - se declara potrivit prezentei ordonante de urgenta si se refera la punerea de indata in aplicare a planurilor de actiuni si masuri de prevenire, avertizare a populatiei, limitare si inlaturare a consecintelor situatiei de urgenta; g) managementul situatiei de urgenta-ansamblul activitatilor desfasurate si procedurilor utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea acestora in scopul restabilirii situatiei de normalitate; h) monitorizarea situatiei de urgenta-proces de supraveghere necesar evaluarii sistematice a dinamicii parametrilor situatiei create,cunoasterii tipului,amplorii si intensitatii evenimentului,evolutiei si implicatiilor sociale ale acestuia,precum si a modului de indeplinire a masurilor dispuse pentru gestionarea situatiei de urgenta; i) factor de risc-fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente,in acelasi timp si spatiu,care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc; j) tipuri de risc - incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave,caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos,tornade,avalanse,esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale,sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici; k) gestionarea situatiilor de urgenta-identificarea,inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora, instiintarea factorilor interesati,avertizarea populatiei, limitarea,inlaturarea sau contracararea factorilor de risc,precum si a efectelor negative si a impactului produs de evenimentele exceptionale respective; l) interventia operativa - actiunile desfasurate, in timp oportun, de catre structurile specializate in scopul prevenirii agravarii situatiei de urgenta, limitarii sau inlaturarii, dupa caz, a consecintelor acesteia;

m) evacuarea - masura de protectie luata in cazul amenintarii iminente, starii de alerta ori producerii unei situatii de urgenta si care consta in scoaterea din zonele afectate sau potential a fi afectate, in mod organizat, a unor institutii publice, agenti economici, categorii sau grupuri de populatie ori bunuri si dispunerea acestora in zone si localitati care asigura conditii de protectie a persoanelor, bunurilor si valorilor, de functionare a institutiilor publice si agentilor economici. Art. 3. - Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt: a) previziunea si prevenirea; b) prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor; c) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile administratiei publice; e) cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare; f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel incat acestea sa nu conduca la agravarea efectelor produse; g) continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, in functie de amploarea si de intensitatea acestora; h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului National. Art. 4. -(1) Pe durata situatiilor de urgenta sau a starilor potential generatoare de situatii de urgenta se intreprind, in conditiile legii, dupa caz, actiuni si masuri pentru: a) avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol; b) declararea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei de urgenta; c) punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata; d) interventia operativa cu forte si mijloace special constituite, in functie de situatie, pentru limitarea si inlaturarea efectelor negative; e) acordarea de ajutoare de urgenta; f) instituirea regimului starii de urgenta, in conditiile prevazute de art. 93 din Constitutia Romaniei, republicata; g) solicitarea sau acordarea de asistenta internationala; h) acordarea de despagubiri persoanelor juridice si fizice; i) alte masuri prevazute de lege. (2) Pe timpul starii de alerta se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constitutia Romaniei, republicata, masuri pentru restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale referitoare,dupa caz, la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii fortate, dreptul de proprietate privata ori la protectia sociala a muncii, aflate in stransa relatie de cauzalitate cu situatia produsa si cu modalitatile specifice de gestionare a acesteia. (3) Masurile de restrangere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati prevazute la alin. (2) trebuie sa fie proportionale cu situatiile care le-au determinat si se aplica cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de lege. (4) Actiunile si masurile prevazute la alin. (1), (2) si (3) se stabilesc in regulamente, planuri, programe sau in documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispozitii emise conform reglementarilor in vigoare.

D.HOTARARE DE GUVERN NR.1854 DIN 22/12/2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII D.1. INTRODUCERE Inundatiile constituie fenomene naturale si sunt o componenta a ciclului hidrologic natural al pamantului.Inundatiile si in special marile inundatii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat si marcheaza profund dezvoltarea societatii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai raspandite dezastre de pe glob si totodata si cele mai mari producatoare de pagube si victim omenesti.In acelasi timp, marile inundatii au constituit factorul declansator si catalizatorul unor mari schimbari in modul de abordare a acestui fenomen,de la acceptarea inundatiilor ca pe un capriciu al naturii, la incercarea omului de a se opune naturii prin abordari de genul lupta impotriva inundatiilor, la cele de aparare impotriva inundatiilor si pana nu cu mult timp in urma la prevenirea inundatiilor. Inundatiile produse in numeroase tari in ultimii 5-10 ani si consecintele ce le-au urmat, au condus, pe fondul unei cresteri a responsabilitatii sociale la o noua abordare, aceea de management al riscului la inundatii, abordare in care constientizarea si implicarea comunitatilor umane au un rol esential in evitarea pierderilor de vieti omenesti si reducerea pagubelor. Aceasta abordare este astazi cvasi generala si este aceea care a deschis calea spre a face fata provocarilor viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spatiu pentru rauri sau convietuirea cu viiturile si mai ales prin asimilarea conceptului dezvoltarii durabile in managementul riscului la inundatii. Practica mondiala a demonstrat ca aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundatiilor este usurat de faptul ca locul lor de manifestare este predictibil si adesea este posibila o avertizare prealabila,iar in mod obisnuit este posibil sa se precizeze si cine si ce va fi afectat de inundatii. Managementul riscului la inundatii inseamna aplicarea unor politici, proceduri si practici avand ca obiective identificarea riscurilor, analiza si evaluarea lor, tratarea, monitorizarea si reevaluarea riscurilor in vederea reducerii acestora astfel incat comunitatile umane, toti cetatenii, sa poata trai, munci si sa-si satisfaca nevoile si aspiratiile intr-un mediu fizic si social durabil.Riscul la inundatii este caracterizat prin natura si probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numarul populatiei si al bunurilor), susceptibilitatea la inundatii a receptorilor si valoarea acestora, rezultand implicit ca pentru reducerea riscului trebuie actionat asupra acestor caracteristici ale sale. Problema esentiala in managementul riscul lui la inundatii este aceea a riscului acceptat de populatie si decidenti, stiut fiind ca nu exista o protectie totala impotriva inundatiilor (risc zero), dupa cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. in consecinta, riscul acceptabil trebuie sa fie rezultatul unui echilibru intre riscul si beneficiile atribuite unei activitati ca urmare a reducerii riscului la inundatii sau a unei reglementari guvernamentale. Diminuarea pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti ca urmare a inundatiilor nu depinde numai de actiunile de raspuns intreprinse in timpul inundatiilor,actiuni abordate uneori separat,sub denumirea de managementul situatiilor de urgenta. diminuarea consecintelor inundatiilor este rezultatul unei combinatii ample, dintre masurile si actiunile premergatoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfasurarii inundatiilor si cele intreprinse post inundatii (de reconstructie si invataminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului). ca urmare, la nivel mondial se utilizeaza notiunea mai completa de management al inundatiilor care include atat managementul riscului la inundatii cat si managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii. Pentru ca eforturile guvernului, ale autoritatilor si agentiilor competente, ale comunitatii, sa fie coordonate si sa aiba ca efect o comunitate pregatita sa faca fata fenomenului de inundatii,gestionarea inundatiilor trebuie abordata intr-o maniera integrata. intr-o abordare comprehensiva,principalele activitati ale managementului inundatiilor constau din:  Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire) Aceste actiuni sunt :

Concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin: - evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile, cu prezentarea in documentatiile de urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice; - realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor; - realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.); - identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, inscrierea acestor zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor; - implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare Pentru cazuri de inundatii: - intretinerea infrastructurilor existente de protectie impotriva inundatiilor si a albiilor cursurilor de apa; - executia lucrarilor de protectie impotriva afuierilor albiilor raurilor in zona podurilor si podetelor existente; - comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii si a modului ei de a actiona in situatii de urgenta.  Activitati de management operativ(managementul situatiilor de urgenta)ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii: - detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile; - prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa; - avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al inundatiilor; - organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta; - asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa; - activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.  Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii: - ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala; - reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor; - revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone.

D.2. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII I.

ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

1. CONSILIILE JUDETENE

Actiuni preventive: - elaborarea si implementarea planurilor de amenajare a teritoriului in corelare cu prevederile prezentei strategii; - identificarea zonelor inundabile de pe raza judetului aflate in jurisdictia lor; -elaborarea planurilor judetene operative de aparare impotriva inundatiilor in conformitate cu legislatia specifica existenta privind managementul situatiilor de urgenta; -conducerea si deciderea procedurilor de reglementare a utilizarii terenurilor din zonele inundabile si aplicarea legislatiei nationale in domeniul utilizarii terenurilor din zonele inundabile; -elaborarea strategiei de protectie impotriva inundatiilor la nivel judetean pe baza cunoasterii vulnerabilitatii fizice, economice, culturale si a sistemului de valori; -elaborarea unei carte privind riscul la inundatii, destinata primariilor, comunitatilor umane si instituirea la nivel de judetean a unui serviciu permanent de monitorizare a fenomenelor de inundatii si a consecintelor acestora; -coordonarea activitatilor de elaborare a hartilor de identificare a hazardurilor, a hartilor de hazard si a hartilor de risc la inundatii la nivel de judet, precum si coordonarea elaborarii acestor documentatii la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale componente; -aproba organizarea protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza anual si ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri pentru imbunatatirea acesteia; -participa, potrivit legii, la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila,precum si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale in acest domeniu; -stabilesc, in conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile; -infiinteaza, in conditiile legii si cu avizul inspectoratului general pentru situatii de urgenta,centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta; -gestioneaza, depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de protectie civila prin serviciile specializate din subordine; -asigura spatiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare,paza si securitatea acestora si a centrelor operationale,precum si spatiile pentru depozitarea materialelor de interventie; - elaborarea planurilor de evacuare a persoanelor si a bunurilor si asigurarea utilitatilor necesare; -consultarea, inainte de adoptarea oricarei decizii a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale prevazute de lege, in toate problemele care le privesc in mod direct potrivit legii si preluarea punctelor de vedere oportune in continutul proiectelor actelor normative; -aproba planurile anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta; -intreprinderea de actiuni pentru informarea, educarea si pregatirea populatiei privind modul de comportare inainte,in timpul si dupa producerea fenomenului si a rolului protectiei individuale.

Actiuni in timpul producerii fenomenului de inundatii: -actiuni prevazute de legislatia in vigoare privind managementul situatiilor de urgenta generate de inundatii;

D.3. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII II.

ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

2. CONSILIILE LOCALE (MUNICIPALE, ORASENESTI SI COMUNALE) Actiuni preventive: Protectia impotriva inundatiilor constituie o responsabilitate comuna a autoritatilor centrale si locale,a populatiei si a operatorilor economici. Autoritatile locale si populatia oricarei comunitati umane expusa riscului la inundatii trebuie sa fie pregatite sa faca fata fenomenului de inundatii,ele fiind primele care iau contact cu fenomenul si sa adopte propriile masuri pana la interventia autoritatilor central: - aproba organizarea protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale,analizeaza annual si ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri pentru imbunatatirea acesteia; -participa,potrivit legii,la asigurarea finantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila,precum si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale in acest domeniu; - stabilesc, in conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile; - infiinteaza, in conditiile legii si cu avizul inspectoratului general pentru situatii de urgenta, centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta; - gestioneaza, depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de protectie civila prin serviciile specializate din subordine; - asigura spatiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare, paza si securitatea acestora si a centrelor operationale, precum si spatiile pentru depozitarea materialelor de interventie; - consultarea, inainte de adoptarea oricarei decizii a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale prevazute de lege, in toate problemele care le privesc in mod direct potrivit legii si preluarea punctelor de vedere oportune in continutul proiectelor actelor normative; - aproba planurile anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta; - reabilitarea capacitatii de evacuare a podurilor si podetelor de pe caile de comunicatii aflate in jurisdictia lor; - controlul utilizarii terenurilor in conformitate cu planul de amenajare al teritoriului; - incheierea de conventii de intrajutorare in caz de inundatii cu localitatile invecinate. Actiuni in timpul producerii fenomenului de inundatii: - activitatile cuprinse in legislatia in vigoare privind managementul situatiilor de urgenta; - mentinerea in stare de functionare a drumurilor judetene si a drumurilor de acces in zonele inundate; - asigurarea ordinei publice si protectia vietii si a bunurilor; - coordonarea actiunilor de ajutor; - asigurarea asistentei medicale; - evacuarea persoanelor in locuri dinainte stabilite si asigurarea conditiilor de trai; - coordonarea actiunilor pentru asigurarea necesitatilor esentiale ale persoanelor sau comunitatilor izolate; - asigurarea sanatatii animalelor afectate de inundatii; - organizarea si instruirea grupurilor de voluntari in vederea participarii la actiunile de salvare,evacuare a populatiei afectate de inundatii. Actiuni dupa trecerea fenomenului: - mobilizarea comunitatii la actiunile privind activitatile de inlaturare a efectelor inundatiilor,de refacere a locuintelor si gospodariilor afectate de inundatii; - mobilizarea comunitatii la actiunile de aprovizionare cu hrana,imbracaminte si distribuirea acestora, precum si pentru cazarea in locuinte temporare; - actiuni pentru restabilirea serviciilor de baza si aprovizionarea cu hrana, imbracaminte,asigurarea de locuinte temporare si a igienei; - asigurarea conditiilor pentru asistenta sanitara; - coordonarea activitatilor de reconstructie si restaurare a activitatii normale; - organizarea activitatii de ajutor financiar;

- gestionarea raspunsurilor la apelurile populatiei; - revizuirea planurilor operative de aparare pentru situatii de urgenta; - elaborarea unor studii privind pagubele economice, sociale si de mediu provocate de inundatii.

D.4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NATIONALE DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII

III.

ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

3. CETATENII - Acceptarea faptului ca locuirea intr-o zona inundabila comporta riscuri. - Adoptarea de masuri proprii pentru reducerea riscului la inundatii la locuinte si anexe gospodaresti cu respectarea cadrului legal privind construirea si locuirea. - Respectarea, cunoasterea si aplicarea deciziilor organelor cu atributii si responsabilitati in gestionarea situatiilor de urgenta privind protectia, interventia, evacuarea si refacerea in cazul producerii inundatiilor. - Participarea ca voluntari la actiunile de salvare-evacuare a populatiei afectate de inundatii,precum si la actiunile de refacere. - Incheierea de asigurari pentru cazuri de inundatii. - Cunoasterea modului de comportare inainte, in timpul si dupa trecerea inundatiilor.

Informarea si educarea populatiei - in aceasta actiune trebuie sa se implice toate autoritatile, societatea civila, cetatenii. - in vederea informarii si educarii populatiei in problemele inundatiilor,autoritatile cu atributii si responsabilitati in gestionarea situatiilor de urgenta provocate de inundatii vor elabora ghiduri,indrumare, pliante,afise ce vor cuprinde informatii asupra cauzelor producerii inundatiilor,a modalitatilor de prevenire a acestora, precum si a actiunilor de protectie si interventie individuala si de grup. - distributia materialelor informative referitoare la prevenirea si protectia populatiei in caz de inundatii se face prin grija autoritatilor administratiei publice locale cu participarea activa a institutiilor de cult si de invatamant. - in zonele expuse riscului la inundatii trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu populatia, de educare a acesteia in care trebuie sa se implice toate institutiile statului si ale comunitatii. - populatia trebuie invatata cum sa se comporte inainte de inundatii, in timpul acestora, in timpul evacuarii si dupa trecerea fenomenului. ideea de baza trebuie sa fie aceea ca fiecare comunitate situata intr-o zona inundabila trebuie sa fie adaptata inundatiilor,pornind de la ideea ca vietuirea intr-o zona inundabila atrage in mod inevitabil consecinte. - in vederea adaptarii la inundatii a comunitatii trebuie realizate campanii de informare,adaptate pe nevoile comunitatii.

E. ORDIN M.A.I. NR.1.184/2006 PENTRU APROBAREA NORMELOR PRIVIND ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ACTIVITĂŢII DE EVACUARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

NORME PRIVIND ORGANIZAREA ŞI ASIGURAREA ACTIVITĂŢII DE EVACUARE ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ CAP. I- DISPOZIŢII GENERALE ART. 1 În sensul prezentelor norme, prin evacuare se înţelege măsura de protecţie civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situaţii de urgenţă,la declararea stării de alertă,care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat,a populaţiei,a unor instituţii publice,operatori economici,animalelor,bunurilor materiale şi în dispunerea lor în zone sau localităţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire. ART. 2 (1)Acţiunile de evacuare se planifică şi se organizează în funcţie de tipul de risc,avându-se în vedere parametrii specifici ce caracterizează evoluţia şi amploarea consecinţelor acestuia. (2) Evacuarea se execută în baza planurilor întocmite în condiţiile prevăzute de prezentele norme. ART. 3 În caz de situaţii de urgenţă acţiunea de evacuare începe imediat după identificarea pericolului ori după producerea acestuia, acordându-se prioritate evacuării populaţiei. ART. 4 În funcţie de situaţia creată, evacuarea se execută din: a) localităţile prevăzute în hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,denumit în continuare Comitet Naţional; b) localităţile dispuse în zonele de planificare de urgenţă,de accident chimic sau în aval de construcţiile hidrotehnice,în cazul producerii unor dezastre; c) alte localităţi/zone/obiective în care viaţa şi sănătatea locuitorilor şi a animalelor sau/şi siguranţa bunurilor materiale sunt puse în pericol în cazul unor situaţii de urgenţă. ART. 5 1) Executarea acţiunilor de evacuare trebuie să permită funcţionarea instituţiilor statului, menţinerea ordinii publice şi desfăşurarea activităţilor sociale vitale în situaţii de urgenţă. 2) Localităţile în care se execută evacuarea trebuie să asigure legături de comunicaţii, condiţii de cazare, hrănire şi asistenţă medicală, precum şi pentru continuarea activităţii social-economice, funcţionarea instituţiilor şi operatorilor economici, desfăşurarea procesului de învăţământ etc. ART. 6 (1) În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă şi de gradul de asigurare cu mijloace de transport, evacuarea dintr-o zonă/localitate se poate efectua în totalitate sau parţial, simultan ori succesiv. (2) În toate situaţiile se va avea în vedere şi posibilitatea autoevacuării. Desfăşurarea acestei activităţi impune intervenţia organelor specializate ale autorităţilor administraţiei publice pentru evitarea confuziei, panicii, aglomeraţiei şi blocajelor pe căile de comunicaţii, precum şi a dezordinii şi actelor antisociale. ART. 7 (1) Evacuarea se execută, de regulă, pe teritoriul judeţului respectiv, cu excepţia municipiului Bucureşti, caz în care se poate executa şi pe teritoriul altor judeţe. (2) Localităţile/zonele din/în care se execută evacuarea în situaţii de urgenţă se stabilesc de comitetele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi locale, cu avizul şefului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean. (3) Localităţile/zonele limitrofe municipiului Bucureşti în care se face evacuarea se stabilesc de Comitetul Naţional, la propunerea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti.

F. ORDINUL M.A.I. NR.163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR

GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR F.1. MĂSURI GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS Art. 97(1) Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă; Locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept. (2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi. (3) Arderea resturilor vegetale,gunoaielor,deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite,cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi,asigurându-se supravegherea permanentă a arderii,precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii. (4)Arderea miriştilor se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii. (5)Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie:gaze şi lichide combustibile,vapori inflamabili,explozivi etc.,respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile:lemn,hârtie,textile,carton asfaltat, bitum,ulei etc.,fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare. (6)Luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund,potrivit legii,de creşterea,educarea şi îngrijirea copiilor. Art. 98(1) Reglementarea de către administratorul operatorului economic/conducătorul instituţiei sau, după caz, de consiliul local a modului de executare a lucrărilor cu foc deschis presupune: a) stabilirea locurilor unde,periodic sau permanent,se pot efectua lucrări cu foc deschis,cum sunt topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţările prin ardere, precum şi a persoanelor care le supraveghează; b) stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu în care este interzisă utilizarea focului deschis; c) nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc; d) descrierea procedurii de emitere,semnare,aducere la cunoştinţă şi păstrare a permisului de lucru cu foc; e) aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrări. (2) Distrugerea prin ardere a unor deşeuri sau reziduuri combustibile se efectuează cu respectarea legislaţiei specifice privind protecţia mediului. Art. 99 (1) Efectuarea lucrărilor de sudare,tăiere,lipire sau a altor asemenea operaţiuni care prezintă pericol de incendiu,în construcţii civile(publice),pe timpul programului cu publicul,în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie,în depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor,produselor sau substanţelor combustibile este interzisă. (2)Lucrările prevăzute la alin.(1)se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat măsuri pentru: evacuarea persoanelor,îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile,golirea,spălarea,blindarea traseelor de conducte ori a utilajelor,aerisirea sau ventilarea spaţiilor,dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor. (3) Lucrările menţionate la alin.(1)şi la art.97 alin.(4)se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4 (4) În toate cazurile prevăzute la alin.(1)-(3) sunt obligatorii instruirea personalului de execuţie,control şi supraveghere asupra măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi informarea serviciului privat/ voluntar pentru situaţii de urgenţă.la prezentele norme generale. Art. 100 (1) permisul de lucru cu foc, prevăzut la art. 99 (2) permisul de lucru cu foc este valabil o singură zi.

Alin. (3), se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunile cu foc deschis, iar celălalt rămâne la emitent. (3) la terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se predă de către executant emitentului. Art. 101 Şeful sectorului de activitate, atelier, secţie, depozit, instalaţie etc. În care se execută operaţiuni cu foc deschis are obligaţia să asigure măsuri pentru: a) pregătirea locului; b) instruirea personalului; c) controlul după terminarea lucrării. Art. 102 (1) executantul lucrării are obligaţia de a utiliza pentru executarea lucrărilor cu foc deschis numai echipamente şi aparate în bună stare de funcţionare. (2) Toate echipamentele şi aparatele pentru executarea lucrărilor cu foc deschis se întreţin şi se verifică în conformitate cu instrucţiunile furnizorului. Art. 103 În timpul executării lucrării trebuie să se asigure: a) supravegherea permanentă a flăcării,a răspândirii şi a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente şi a intensităţii fluxului de căldură; b) strângerea şi depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apă; c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen şi a generatorului de acetilenă,dacă durata întreruperii executării lucrării depăşeşte 10 minute; d) interzicerea agăţării arzătoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilenă; e) neefectuarea de deplasări cu arzătoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcări pe scări,schele etc.; f) evacuarea carbidului din generator, în cazul întreruperii lucrului pe o perioadă mai îndelungată. Art. 104 După terminarea lucrării, şeful sectorului de activitate, prevăzut la art. 101 a) verificarea locului în care s-a executat lucrarea, precum şi a spaţiilor adiacente şi a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata dacă nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajări de fum etc.,trebuie să asigure următoarele măsuri: b) descoperirea tuturor zonelor protejate,verificându-se dacă starea lor este intactă,şi luarea de măsuri în consecinţă; c) verificarea,la anumite intervale,pe parcursul mai multor ore şi în timpul nopţii,a situaţiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea şi în imediata apropiere a acestuia; d) depozitarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor folosite la lucrare; e) reamplasarea pe poziţiile iniţiale a elementelor şi materialelor combustibile la cel puţin 6 ore de la terminarea lucrării; f) colectarea şlamului de carbid în containere destinate acestui scop şi depozitarea acestora într-un loc special amenajat. Art. 105 (1) Folosirea flăcării: lumânări, făclii, torţe şi altele asemenea pe timpul spectacolelor de teatru,operă,operetă,a festivităţilor desfăşurate în restaurante sau pentru ambianţă ori divertisment în restaurante,baruri,cluburi,discoteci etc. este interzisă. (2)Pentru durate scurte,stabilite precis,se admite folosirea flăcării în situaţiile menţionate la alin.(1),cu condiţia asigurării condiţiilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiului, după cum urmează: a)evitarea amplasării în apropierea sau contactul cu materiale combustibile:decoruri,costume,haine,perdele; b) folosirea unor suporturi incombustibile; c) prevenirea producerii unor incendii prin răsturnare, manevrare greşită etc.; d) stingerea obligatorie a flăcărilor la terminarea evenimentului; e) nominalizarea personalului propriu ce asigură supravegherea şi intervenţia în caz de incendiu; f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de apărare împotriva incendiilor; g) anunţarea,după caz,a serviciului profesionist,voluntar sau privat,pentru situaţii de urgenţă,a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor. (3) Pentru spectacolele de tipul menţionat la alin.(1),care au loc pe timpul unei stagiuni,se transmite la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului bucureşti, la începutul stagiunii, programul spectacolelor respective.

F.2. MĂSURI GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS Art. 106 (1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este obligatorie în cadrul fiecărui operator economic sau al fiecărei instituţii publice şi se face prin dispoziţie scrisă,dată de persoana cu atribuţii de conducere. (2)Pentru situaţiile în care o construcţie sau o amenajare este folosită de mai mulţi utilizatori,reglementarea fumatului se face prin dispoziţie emisă de proprietarul construcţiei sau al amenajării respective, însuşită de utilizatorii în cauză. (3) În dispoziţia pentru reglementarea fumatului se menţionează: a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lângă spaţiile publice închise, conform legii,în care este interzis fumatul sau, după caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete; se prevăd obligatoriu locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile, precum şi lanurile de cereale în faza de coacere şi zonele împădurite; b) locurile amenajate pentru fumat; c) persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării, pe locuri şi sectoare de activitate; d) alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu. (4) Locurile în care este interzis fumatul se marchează conform legii. (5) Locurile în care este permis fumatul se marchează cu indicatorul "loc pentru fumat". (6) Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor sunt amplasate la o distanţă mai mare de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile,explozivi,vapori inflamabili etc.10 m faţă de locurile în care există materiale solide combustibile:lemn,textile,hârtie,carton asfaltat, bitum,şi 50 m faţă de culturile de cereale păioase în perioada coacerii şi recoltării sau de zonele împădurite. (7) Locurile stabilite pentru fumat se prevăd cu: a) scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ; b) instrucţiuni afişate,cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi reguli de comportare în caz de incendiu; c) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor. (8) Scrumierele din interiorul clădirilor se amplasează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea materialelor combustibile din apropiere,cum ar fi draperii,perdele,jaluzele. (9)Depunerea în scrumiere a altor deşeuri de materiale combustibile,cum sunt hârtia,cartonul,textilele,este interzisă. (10) Golirea scrumierelor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care există materiale combustibile este interzisă. (11) Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.

PERMIS DE LUCRU CU FOC Nr. ..... din ..... Se eliberează prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului ..............................., ajutat de doamna/domnul ..................................., care urmează să execute ....................................., folosind .......................... la (în) ............... . Lucrările încep la data de ............................ ora ........, şi se încheie la data de .................. ora ........ . Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua următoarele măsuri: 1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrărilor şi din apropierea acesteia, pe o raza de ....... metri, astfel: 2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin: 3. Ventilarea spaţiilor în care se executa lucrările se realizează astfel: 4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona. 5. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de analiza .........................., eliberat de .......................... (acolo unde este cazul)

nr. ................ din

6. Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:

7. În zona de lucru se asigura următoarele mijloace de stingere a incendiilor:

8. Lucrările cu foc deschis nu se executa dacă sunt condiţii de vânt 9. Pe timpul lucrărilor se asigura supravegherea acestora de către doamna /domnul 10. Şeful serviciului public voluntar/privat pentru situaţii de urgenta începerea, întreruperea şi încheierea lucrării.

este anunţat despre

11. Controlul măsurilor de apărare împotriva incendiilor se asigura de către doamna/domnul . 12. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigura de către doamna/domnul 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunţa la ..................., prin ............................... 14. Alte măsuri specifice de apărare împotriva incendiului 15. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor de apărare împotriva incendiului. Responsabili Numele şi prenumele Semnătura Emitentul Şeful sectorului în care se executa lucrările Executanţii lucrărilor cu foc Serviciul public voluntar / privat pentru situaţii de urgenta

ANEXA 1 – PROCEDURA DE EMITERE, SEMNARE, LUARE LA CUNOŞTINŢĂ ŞI PĂSTRARE A PERMISULUI DE LUCRU CU FOC EXECUTAREA unor lucrari, care necesita foc deschis, în cadrul societăţii, se realizeaza numai pe baza unui permis de lucru cu foc, indiferent cine efectueaza lucrarea sau sub ce forma s-a convenit realizarea ei (conventie civila, contract, protocol, etc). PERMISUL DE LUCRU CU FOC, ca forma. este prezentat in Anexa nr. 6 la Normele Generale de Apărare Împotriva Incendiilor / 28.02.2007, publicate in M. Of. Nr. 216/29.03.2007 si se elibereaza pentru urmatoarele lucrari: -sudura oxiacetilenica sau electrica; -taiere a metalelor cu acetilena sau gaze; -lipire cu flacara; -topire a bitumului; -de orice natura, care pot provoca scantei. EMITEREA permisului de lucru cu foc se face de catre persoana desemnată prin decizie. Permisul de lucru cu foc va fi intocmit in doua exemplare, repartizate astfel: - un exemplar va rămâne la persoana emitentă; - al doilea exemplar va fi înmânat executantului lucrării, care îl va purta permanent asupra sa. Permisul de lucru cu foc este emis numai pentru un singur punct de lucru. Întocmirea permisului se face, de regulă, cu 24 h înainte de începerea lucrului şi el este valabil numai pentru un schimb de lucru, respectiv 8h. Permisele verbale, pentru lucru cu foc, nu sunt valabile. Înainte de emiterea permisului de lucru cu foc, coordonatorul AII. cu atribuţii p. s. i., desemnat prin decizie, va efectua o verificare în teren, la locul în care se va executa lucrarea, dispunând o serie de măsuri de pregătire, şi anume: stabilirea amplasamentului; îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile din apropiere; interzicerea accesului persoanelor străine sau a publicului în zona în care se efectuează lucrarea, pentru aceasta va delimita zona de lucru cu bandă de avertizare; aducerea, la faţa locului, a stingătoarelor; instruirea personalului salariat; asigurarea supravegherii permanente a lucrării. ADUCEREA LA CUNOŞTINŢĂ, a măsurilor pregătitoare, se face în scris, de către coordonatorul cu atribuţii p. s. i., desemnat, în acest sens, prin decizie. În acest scop, se va întocmi o notă de serviciu către conducătorul locului de muncă sau către utilizator (chiriaş), în care se vor specifica măsurile care trebuie duse la îndeplinire. Concomitent cu primirea unui exemplar al permisului de lucru cu foc, executantul va fi instruit cu privire la normele P. S. I. specifice societăţii şi va primi un exemplar din instrucţiunile specifice. Înainte cu maxim 2 h de începerea lucrării, directorul de locatie avand atribuţii p. s. i. va verifica respectarea măsurilor impuse si va testa executantul. După terminarea lucrării, se va efectua un control riguros al întregii zone. PĂSTRAREA PERMISULUI DE LUCRU CU FOC, după terminarea lucrării, revine coordonatorului P.S.I. din locatie, care va prelua cel de-al doilea exemplar de la executant şi îl va îndosaria.

ANEXA 2 – INSTRUCŢIUNI INTERNE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA LUCRĂRILE CU FOC DESCHIS 1 - Se vor îndepărta materialele combustibile pe o rază de minim 10 m în jurul punctului de lucru. 2 - Spaţiul închis va fi aerisit permanent, pentru a evita aprinderea materialelor combustibile (ambalaje din carton sau lemn, lăzi, etc). 3 - În cazul executării lucrării cu flacără oxiacetilenică, se vor respecta următoarele distanţe de siguranţă: minim 5 m între tubul de oxigen şi generatorul de acetilenă şi cel puţin 10 m între acestea şi locul în care se execută lucrarea. 4 - Materialele care nu pot fi îndepărtate de la locul sudurii vor fi umezite cu apă sau protejate cu panouri incombustibile. 5 - Instalaţiile electrice, asupra cărora se vor executa lucrări de sudură sau de tăiere oxiacetilenică, vor fi scoase de sub tensiune. 6 - Se vor lua măsuri ca sursele de foc (scântei, brocuri, etc.), ce rezultă în urma sudurii să nu pătrundă prin eventualele deschideri existente în pereţi. 7 - Pe parcursul efectuării operaţiilor de sudare şi tăiere oxiacetilenică, precum şi după terminarea lucrului, se va cerceta, cu atenţie, dacă nu s-au creat focare de incendiu, verificându-se, în mod amănunţit, starea tuturor elementelor protejate. 8 - Este interzisă deplasarea, în afara zonei, cu arzătorul aprins. 9 - Se vor controla arzătoarele (suflaiurile) de sudură, atât înainte de începerea lucrului, cât şi după terminarea acestuia, pentru a se asigura perfecta închidere a robinetelor de oxigen şi acetilenă. 10 - În cazul în care lucrul se va întrerupe mai mult de 10 minute, se vor închide robinetele de la generatorul de acetilenă şi de la tubul de oxigen. 11 - În cazul şocurilor produse de întoarcerea flăcării, se vor lua următoarele măsuri: - se vor închide robinetele pentru acetilenă şi oxigen; - se va introduce becul într-un vas cu apă rece, curată; - se va purja furtunul pentru acetilenă; - se va controla dacă nivelul apei din supapa de siguranţă este la înălţimea robinetului de control. 12 - Locurile, din spaţiile închise sau deschise, în care se sudează, vor fi înconjurate de paravane de protecţie, din materiale incombustibile, cu o lăţime de minim 2 m. 13 - Izolaţia cablurilor electrice, ce se utilizează la sudură, nu trebuie să aibă fisuri, degradări, rupturi, franjuri, etc. Nu sunt admise nici un fel de improvizaţii. 14 - Aşezarea cablurilor în locuri umede, în locuri unde pot fi deteriorate macanic sau termic, este interzisă. 15 - Realizarea şi montajul întregii instalaţii de sudură electrice, trebuie să corespundă intensităţii nominale a curentului electric. Instalaţia de sudare şi piesele trebuie legate electric la pământ. Punerea la pământ se va realiza astfel încât să nu existe posibilitatea formării de arcuri electrice sau scântei, care să aprindă materialele combustibile din jur, sau din zone îndepărtate. 16 - Fixarea conductorilor şi a cablurilor electrice la utilaje şi aparate electrice se va face prin piese special asigurate cu şuruburi. 17 - În cazul unui început de incendiu, se va opri sudura şi se va interveni la stingere, cu mijloacele puse la dispoziţie. O atenţie deosebită se va acorda generatoarelor mobile de acetilenă şi buteliilor cu gaze sub presiune, care vor fi urgent îndepărtate de focar, luându-se măsuri de protejare împotriva radiaţiilor sau a flăcărilor, lovirii sau răsturnării.

F.3. MĂSURI GENERALE DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA EXPLOATAREA CĂILOR DE EVACUARE Art.107. Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri: a. întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor; b. păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate; c. funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie electrică,conform reglementărilor tehnice; d. funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate;

e. organizarea şi desfăşurarea, periodic,de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii, în condiţiile legii. Art.108. (1) Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu. (2) Se montează indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. Art.109. (1) Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de protecţie a golurilor,cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de funcţionare. (2) Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor pe verticală sau orizontală. (3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigură închiderea automată a uşilor, se verifică periodic şi se menţin în stare de funcţionare. (4) Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu. Art.110. (1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială. (2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc, care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie. Art.111.(1) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: a. construcţiile şi încăperile acestora; b. instalaţiile tehnologice şi anexe; c. depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare; d.mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale; e. dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu: cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapele de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea; f. tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu; g. vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare şi altele asemenea; h. alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.

(2) Persoanele fizice sau juridice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate să marcheze prin indicatoare, potrivit reglementărilor tehnice specifice, prezenţa mijloacelor de la alin. (1) şi să afişeze regulile specifice care trebuie respectate. Art.112. (1) Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum sunt reţele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată şi altele asemenea, se menţin, indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar putea împiedica intervenţia operativă pentru stingerea incendiilor. (2) În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare. Art.113. Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase de incendiu, explozie, electrocutare, radiaţii, locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marchează vizibil, potrivit reglementărilor tehnice specifice. Art.114.Platformele de acces şi de amplasare a autospecialelor de intervenţie şi salvare de la înălţimi, prevăzute în imediata vecinătate a construcţiilor, se marchează corespunzător şi se menţin libere. Art.115.Ascensoarele de pompieri se menţin permanent în bună stare de funcţionare, pentru a putea fi utilizate operativ în caz de necesitate, şi se marchează corespunzător.

F.4. MODUL DE ACTIUNE IN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUATII DE URGENTA SI IN CAZUL OBSERVARII SI ANUNTARII UNUI INCENDIU

REGULI DE COMPORTAE,MASURI DE PREVENIRE SI INTERVENTIE: Fiecare membru al comunitatii umane este obligat prin lege, dar si prin perceptia de convietuire in conditii de intelegere si ajutor reciproc avantajoasa, sa se inteleaga cu ceilalti membri ai comunitatii in interesul general atit pe termen scurt ,cit si pe termen llung. In aceste conditii, fiecare membru al comunitatii umane trebuie sa cunoasca zona locului, si localitatile zonei in care traieste si isi desfasoara activitatea, ca atunci cind i se cere, sa poata participa util si eficient la vulnerabilitatea posibila care ar putea sa-i aduca pierderi atit umane,cit si materiale ; Indiferent de locul in care traieste si isi desfasoara activitatea , fiecare membru al comunitatii umane este dator, in limita nivelului de percceptie a pericolului, sa cunoasca foarte bine la ce tipuri de dezastru se poate expune si modalitatile prin care ,prin masuri elementare de actiune,se poate salva si se poate contribui la salvarea semenilor din apropiere. Prin pregatirea populatiei asupra modului de a actiona in caz de dezastru se urmareste atingerea catorva scopuri esentiale : - realizarea unui mod de comportament calm, care sa asigure un maximum de eficienta in desfasurarea activitatilor impuse de situatia de urgenta ; - asigurarea realizarii unor deprinderi corecte de actiune in propria locuinta si in vecinatate in caz de dezastre,apreciata ca fiind de autoaparare ; - crearea unui climat de disciplina si calm in caz de dezastru pentru diminuarea daunelor materiale si a pierderilor de vieti omenesti. Pentru realizarea acestor scopuri este necesar ca intreaga populatie sa cunoasca urmatoarele reguli de comportare la dezastre : - Semnalul ,,ALARMA AERIANA ‘’ se compune din 15 sunete ( cu pauza de 4 secunde intre sunete) ; - Semnalul ,,ALARMA CHIMICA ‘’ se compune din 5 sunete ( cu pauza intre sunete de 10 secunde) ; - Semnalul ,,CALAMITATE NATURALA ‘’ se compune din 3 sunete ( cu pauza de 12 secunde) ; - Semnalul ,,INCETAREA ALARMEI AERIENE ‘’ se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de minim 2 minute.

I. REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZ DE CUTREMUR Masuri de pregatire a locului de muncă pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism. a) Protecţia antiseismică la locul de muncă Măsuri de pregătire a locului de muncă pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism:

- evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spaţiul de lucru; - asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grinda solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă; - amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor mai grele sau a celor pe roţi de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, frigidere etc., astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; - fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur; - amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur; - amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu; - asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea materialelor depozitate să nu producă accidente;

- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apă, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă închidere/deschidere; - păstrarea la îndemână a unei truse de scule adecvate. Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului, ale drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos: - căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuieli, cărămizi etc.; - spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte; - căderea unor obiecte, mobilier etc.; - căderea unor stâlpi şi linii electrice; - incendii rezultând din scurtcircuite electrice,conducte de gaz rupte,răsturnarea unor instalaţii de încălzire etc.; - alunecări de teren,avalanşe în zona muntoasă,lichefierea unor terenuri nisipoase. Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, etc.. Discutaţi cu colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi faceti periodic repetiţii. b) Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup la locul de muncă, în timpul producerii seismului 1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, linistiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur. 2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeratie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite. Atenţie! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.. 3. Rămâneţi în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejati-va sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat. 4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic. 5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice. 6. Nu alergaţi în stradă. 7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur. 8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite. 9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. c) Comportarea după producerea unui cutremur: 1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate. 2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav, dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. 3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.

4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice. 5. Dacă s-a declanşat un incendiu, cautaţi să-l stingeţi prin forţe proprii. 6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis. 7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole. 8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, cărţi groase etc.. 9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, linistiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate. 10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii patrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate. 11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare. 12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept. 13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice, aşa numitele replici, fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa zişi specialişti! 14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor. 15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze. 16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia, de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului. O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate. Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.

CUTREMUR

La prima mişcare a pământului, va trebui să: 

Dacă sunteţi într-o clădire, adăpostiţi-vă sub o masă, un pat, etc. Nu părăsiţi clădirea pe timpul cutremurului.

Pentru a vă proteja de căderile de obiecte (televizor, etajere, geamuri sparte….)



Dacă sunteţi pe stradă, îndepărtaţi-vă de clădiri şi cabluri electrice; dacă nu puteţi, adăpostiţivă sub un paravan

Pentru a vă proteja de căderile unor părţi de construcţie



Pentru a vă proteja de căderile unor părţi de construcţie

Dacă sunteţi în maşină, opriţi la distanţă de construcţii şi cabluri electrice. Rămâneţi în vehicul.

După prima replică, trebuie să:  

Pentru a cunoaşte instrucţiunile de urmat

Ascultaţi posturile de radio

Opriţi gazul şi electricitatea. Să nu existe nici o flacără sau ţigară aprinsă.

Pentru a evita orice risc de explozie sau incendiu



Pentru a aştepta forţele de intervenţie

Evacuaţi locul luând cu dumneavoastră actele de identitate, un radio cu baterii, o lanternă şi baterii de schimb, îmbrăcăminte călduroasă, medicamentele personale

  

Nu folosiţi liftul

Pentru a evita să rămâneţi blocaţi în lift

Nu intraţi într-o clădire afectată

Pentru a evita accidentele determinate de căderea unor părţi de construcţii Şcoala se ocupă de ei

Nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copii

Reflexe care salvează IN TIMPUL

DUPĂ

Adăpostiţi-vă sub o mobilă solidă

Opriţi electricitatea şi gazul

Evacuaţi clădirea

Îndepărtaţi-vă de clădire

Ascultaţi posturile de radio pentru a cunoaşte instrucţiunile de urmat

Nu vă duceţi la şcoală să vă luaţi copii: şcoala se ocupă de ei

Pentru a cunoaşte mai bine riscurile şi cum pot fi ele prevenite, întrebaţi specialiştii din primărie si ISU -

II. MODUL DE ACŢIUNE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI INCENDIU 1. Obligaţiile personalului în cazul izbucnirii unui incendiu 1.1. La descoperirea unui incendiu, orice persoană trebuie să dea alarma de incendiu şi să încerce stingerea

focului, utilizând mijloacele şi materialele tehnice din dotarea locului de muncă (stingătoare, hidranţi, etc.). 1.2. În acelaşi timp se va anunţa telefonica pompierii,la numărul 112,din cea mai apropiată zonă neafectată de incendiu, comunicându-se detalii referitoare la locaţia exactă şi la amploarea incendiului. 1.3. La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să înceteze orice activitate, vor opri instalaţia, echipamentul sau aparatul la care lucrează, precum şi utilităţile (curent, gaze, etc.) şi părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenţie, îndreptându-se câtre locul de adunare stabilit şi menţinând libere căile de acces către clădire. 1.4. Salariaţii trebuie să respecte indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie şi să asigure evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii sau a celor aflate în pericol. 1.5. În măsura posibilităţilor se va asigura şi evacuarea bunurilor materiale, fără însă a se expune la riscuri inutile. 2. Obligaţiile membrilor echipei de prima intervenţie 2.1. Membri echipei de intervenţie trebuie să asigure în cel mai scurt timp posibil operaţiunile de pregătire

şi desfăşurare a intervenţiei: adunarea pentru intervenţie, deplasarea la locul intervenţiei, realizarea dispozitivului premergător, recunoaşterea, salvarea persoanelor si evacuarea bunurilor, realizarea dispozitivului de intervenţie, stingerea şi înlăturarea efectelor incendiului. 2.2. La recepţionarea semnalului de alarma stabilit (verbal etc.) membri echipei de intervenţie încetează activităţile curente şi se deplasează cu repeziciune, pe itinerarul cel mai scurt la locul unde s-a produs incendiul. 2.3. Şeful echipei (înlocuitorul acestuia) se asigură că pompierii au fost anunţaţi. 2.4. Dispozitivul premergător se realizează imediat de catre vanzator fiind stabilit în funcţie de mijloacele şi materialele tehnice PSI folosite şi de poziţia acestora faţă de focarul incendiului, urmând ca pe timpul stingerii să se aducă corecţi, necesare în funcţie de evoluţia incendiului. 2.5. În acţiunile de stingere a incendiilor sau de înlăturare a urmărilor avariilor, exploziilor şi calamităţilor naturale, este obligatoriu executarea recunoaşterii, analizării situaţiei. Recunoaşterea constă în cercetarea directă a locului acţiunii prin observarea nemijlocită şi culegerea de informaţii de la personalul muncitor. 2.6. La recunoaştere se va stabili gradul de pericol pentru oameni, căile, mijloacele şi procedeele de salvare, posibilităţile de evacuare, locul, natura, proporţiile şi posibilităţile de propagare a incendiului, urmările avariei, exploziei sau calamitaţii naturale, pericolul de explozie, intoxicare, prăbuşire sau electrocutare, starea obstacolelor împotriva incendiilor şi a instalaţiilor fixe de stingere, posibilităţile transmiterii incendiului prin instalaţiile de exhaustare si ventilaţie, necesitatea evacuării bunurilor materiale şi protejării lor, necesitatea executării de demolării ale unor elemente de construcţie, etc. 2.7. Pe baza datelor obţinute pe timpul recunoaşterii, se analizează situaţia incendiului şi se va determina modul de acţiune pentru salvarea oamenilor şi evacuarea unor bunuri, caracterul incendiului, proporţiile, viteza si direcţia de propagare a acestuia, caracterul zonei afectate de avarie, căile favorabile de atac a focarului de ardere sau de acţiune pentru înlăturarea urmărilor avariei, exploziei, punctele importante de apărat, eficienţa instalaţiilor de stingere, procedeele de utilizare a mijloacelor şi substanţelor de stingere, modul de asigurare a protecţiei echipei de intervenţie, etc. 2.8. In urma analizei situaţiei, pentru asigurarea succesul acţiunii, pentru folosirea judicioasă a forţelor şi mijloacelor se realizează dispozitivul de intervenţie. 3. Misiuni ce revin componenţilor echipei de intervenţie 3.1. Întreruperea curentului electric:

- tablourile electrice de distribuţie vor fi amplasate în zone uşor accesibile personalului de specialitate de întreţinere şi în locuri ferite de pericol de deteriorare prin lovire. - ele vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar uşile se vor menţine închise şi încuiate. Tablourile electrice şi zona din jurul acestora se vor menţine curate şi libere.

- pentru întreruperea sau conectarea circuitelor electrice, tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupător general exterior. - pe uşa tabloului electric va fi inscripţionată zona din spaţiul de lucru pe care o deserveşte. - persoana nominalizată în cadrul echipei, special formată pentru intervenţia la instalaţiile electrice, va întrerupe, în caz de incendiu, alimentarea cu curent electric, în zona incendiului astfel încât apa de la furtun să nu vină în contact cu instalaţii electrice sub tensiune şi va avea grijă să nu se cupleze întâmplător de o altă persoană, care ar putea, fără să ştie, să închidă circuitul. - la sosirea pompierilor raportează în ce zonă este scoasă tensiunea. 3.2. Alertarea salariaţilor din spaţiul de vanzare.-se v-a realiza verbal. 3.3. Anunţarea pompierilor: - cu ajutorul telefonului, formând numărul 122 şi comunicând la pompieri numele persoanei care anunţă incendiul, numărul telefonului de la care se anunţă şi cât mai clar, locul unde este incendiul. 4. Salvarea persoanelor şi evacuarea bunurilor 4.1. Este misiunea principală, de prima urgenţă a echipei de intervenţie si se organizează când incendiul,

căldura, fumul şi gazele toxice ameninţă direct oamenii, ori când aceştia nu se pot deplasa singuri. 4.2. În toate cazurile trebuie să se acţioneze cu rapiditate,pricepere, curaj, calm, simţ de orientare, prevenind panica. 4.3. Când oamenii sunt direct ameninţaţi de incendiu, iar căile de salvare sunt întrerupte sau pot fi întrerupte, se va organiza eliberarea acestora prin folosirea mijloacelor PSI pentru a înlesni acţiunea de evacuare. 4.4. De regulă, acţiunea de salvare a oamenilor se desfăşoară, concomitent cu acţiunea de stingere, dar, la nevoie, toate forţele şi mijloacele vor fi folosite pentru acţiunea de salvare a persoanelor. 4.5. Ordinea salvării oamenilor se stabileşte in funcţie de pericolul ce-i ameninţă, folosind cele mai scurte căi si mai puţin periculoase. 4.6. In principiu, procedeele de salvare sunt dirijarea liberă a persoanelor ameninţate pe direcţiile fără pericol, evacuarea persoanelor care nu prezintă garanţia ieşirii independente; evacuarea nemijlocită de către membri echipei de intervenţie a persoanelor ce nu se pot deplasa. 4.7. Când căile de acces sunt blocate, salvarea se va face cu ajutorul corzilor, pe scările de incendiu ori cu alte mijloace la îndemână. 4.8. Când se deţin informaţii că in zona incendiată mai sunt oameni ameninţaţi, se căută până sunt găsiţii. Căutarea încetează numai după ce echipa de intervenţie se convinge că nu mai sunt persoane ameninţate în zona incendiată. 4.9. În toate cazurile oamenii salvaţi trebuie transportaţi în locuri sigure, iar la nevoie, cu ambulanţele la cele mai apropiate unităţi sanitare. 4.10. Evacuarea bunurilor materiale se execută atunci când acestea sunt ameninţate direct de incendiu, când efectele evenimentului negativ creează pericole suplimentare, când sunt supuse deteriorării ca urmare a căldurii, apei, fumului sau sunt expuse pericolului de prăbuşire a unor instalaţii sau elemente de construcţii. 4.11. De regulă, operaţiunile de evacuare se execută concomitent cu acţiunea de stingere 4.12. În prima urgenţă se evacuează materialele care prezintă pericol de explozie şi cele cu valori mari. 4.13. Evacuarea se face în sistem releu care să excludă mişcările dezordonate ale personalului, (sistemul se aplică in cazul evacuării obiectelor cu volum şi greutate mică). 4.14. Ordinea evacuării se stabileşte ţinând seama de valoarea şi importanta obiectelor:de artă,documente de valoare,arhivă,care au pot fi protejate de efectul căldurii şi apei, a celor care datorită greutăţii pot favoriza prăbuşirea plafoanelor. 4.15. Echipamentele valoroase in stare de fixaţie vor fi protejate prin acoperirea cu prelate şi cu ajutorul jeturilor de apă. 4.16. Bunurile vor fi transportate intr-o zonă liberă, opusă direcţiei vântului si a celei de propagare a

incendiilor, organizându-se paza acestora. 5. Dispozitivul de stingere 5.1. Se adoptă în raport de situaţia incendiului, el trebuind să asigure executarea de acţiuni hotărâte şi

dinamice pe direcţia principală pentru oprirea procesului de ardere şi propagării incendiului, folosirea eficientă a forţelor si mijloacelor cu care se intervine. 5.2. Totodată trebuie să se asigure căile de acces a forţelor de pompieri,accesul la sursele de apă stabilite prin planurile de intervenţie.

5.3. Dispozitivul de stingere poate fi circular, atunci când forţele de care dispune formaţia poate acoperi cel

puţin trei laturi ale zonei incendiate, ori in linie, atunci când împrejurările permit lucrul numai pe una sau două laturi. 6. Stingerea incendiilor 6.1. Se materializează prin acţiunea hotărâtă pentru întreruperea procesului de ardere, cuprinzând, de

regulă, doua etape: localizarea şi lichidarea. 6.2. Acestea se realizează, de regulă, simultan, iar atunci când echipa nu dispune de forţe suficiente, succesiv. 6.3. În organizarea stingerii incendiilor, trebuie să ţină seama de elementele care contribuie la reducerea sau creşterea intensităţii procesului de ardere. 6.4. Pentru obţinerea succesului, incendiul trebuie atacat cu toate forţele avute la dispoziţie şi substanţele stingătoare adecvate pe direcţiile principale de propagare, pentru a realiza localizarea. 6.5. Localizarea se face prin punerea in funcţiune a instalaţiilor de răcire, stingere, de creare a perdelelor de apă, dispozitive antifoc, trape de evacuare a fumului, cortine metalice etc., punerea în funcţiune a hidranţilor, îndepărtarea materialelor combustibile din vecinătatea zonei de ardere, protejarea locurilor cu pericol de explozie si a elementelor de construcţie portante, realizarea de deschideri — spaţii intre suprafeţele incendiate si cele neincendiate ca si protejarea cu prelate umede si perdele de apă a agregatelor valoroase. 6.6. Pentru lichidarea incendiului, trebuie să se acţioneze cu toate, forţele asupra focarelor, astfel încât arderea să nu mai poată fi continuată. 6.7. Succesul acţiunii depinde in mare măsură de poziţia de lucru, de apropierea de focar, situarea mai sus sau in acelaşi plan cu focarul, ca si stabilitatea in poziţia de lucru care să permită folosirea jetului de apă cu randament maxim. 6.8. În cazul incendiilor la acoperişuri atât in interior cât şi in exterior, jetul de apa trebuie dirijat spre coamă, iar la suprafeţe verticale se acţionează de sus in jos. 6.9. Cei care utilizează hidranţii trebuie să înainteze continuu astfel încât să se asigure localizarea şi lichidarea incendiului pe întreg frontul de acţiune a jetului de apă. 6.10. In încăperile incendiate ca si în cele alăturate trebuie evacuate gazele de ardere prin ventilare pentru a uşura lucrul membrilor echipei de intervenţie. 6.11. În vederea folosirii cu eficienţă a agentului stingător sau pentru pătrunderea echipei de intervenţie, la nevoie se pot realiza desfaceri sau demolări. 6.12. Membrii care execută astfel de măsurii vor arunca materialul numai după ce vor avea confirmarea de jos că se poate arunca, pentru a nu provoca accidente. În zona în care se aruncă material rezultat din demolări se va interzice circulaţia persoanelor. 6.13. Pentru a împiedica propagarea incendiilor pe timpul efectuării deschiderilor, ca urmare a afluenţei in zona, de ardere a unei mari cantităţi de aer, acestea se vor efectua numai după ce dispozitivul de intervenţie imediată a fost realizat. 6.14. În cazul in care pe timpul stingerii apar modificări negative ale situaţiei care pot crea pericole pentru echipa de intervenţie (necesitatea unor noi salvări, propagarea pe direcţii nebănuite, etc.) se va regrupa şi se va redistribui forţele în raport de noile împrejurări astfel încât să se recreeze avantaje in ducerea luptei de stingere a incendiului. 6.15. După lichidare se verifică amănunţit locul unde s-a acţionat, înlăturându-se posibilitatea de reizbucnire a incendiului, trecând apoi la îndepărtarea elementelor de construcţie care prezintă pericol de prăbuşire şi accidentare şi la evacuarea apei din clădiri.

7. Limitarea si înlăturarea efectelor incendiilor 7.1. Aceasta se realizează în principal prin salvarea persoanelor surprinse de incendii sub dărâmături, instalaţii prăbuşite, oprirea alimentării cu produse combustibile a instalaţiilor afectate, închiderea apei care poate inunda zone periculoase ori populate, evacuarea bunurilor de mare valoare, deblocarea căilor de acces, etc.

STINGATORUL PORTATIV DE INCENDIU ĂTOARELE PORTATIVE DE INCEND

 CEL MAI BUN LOC DE AMPLASARE A STINGATOARELOR DE INCENDIU ESTE ACOLO UNDE POATE FI LUAT RAPID ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE.  STINGĂTOARELE PORTATIVE DE INCENDIU SUNT EFICIENTE SI FOARTE USOR DE UTILIZAT AL STINGATORULUI PORTATIV DE INCENDIU

MODUL DE UTILIZARE AL STINGATORULUI PORTATIV DE INCENDIU

In cazul în care va trebui să folosiţi stingătorul, într-un incendiu real, trebuie să ştiţi cum să-l mânuiţi: 1. Trageţi de acul de siguranţă-Această acţiune vă permite ca extinctorul să poată fi descărcat 2. Ţintiţi la baza incendiului-Dacă ţintiţi flăcările (lucru care tentează cel mai tare),focul nu va fi stins, agentul de stingere fiind pulverizat fără efect. 3. Strângeţi mânerul stingătorului - Această acţiune duce la depresurizarea stingătorului şi la eliminarea agentului de stingere 4. Măturaţi cu jetul la baza flăcărilor -Executaţi această manevră până când focul este complet stins, Incepeţi folosirea stingătorului de la o distanţă de siguranţă (6-7m) şi mişcaţi-vă în faţă. Imediat ce focul a fost stins, supravegheaţi zona astfel încât el să nu se reaprindă.

PĂSTRAREA ŞI SEMNALIZAREA STINGATOARELOR

• Stingătoarele trebuie plasate în locuri vizibile şi uşor accesibile. • Instrucţiunile de funcţionare trebuie să fie ligibile. • Piedica de siguranţă trebuie să fie prezentă. • Stingătoarele trebuie să fie în stare bună, fără urme de rugină sau coroziune. • Indicatorul de presiune trebuie să indice presiunea corectă. • Stingătoarele de incendiu trebuie inspectate periodic pentru a vă asigura că sunt în stare bună de funcţionare, în termenul de garanţie.

Aceste echipamente se identifică pri

III. PERICOLE CARE POT APĂREA ÎN CAZ DE INCENDIU /EXPLOZII ŞI REGULILE, MĂSURILE DE PREVENIRE A ACESTORA

1. Intoxicări Intoxicarea unei persoane se poate produce prin inhalarea (inspirarea) în cantitate mare a gazelor rezultate pe timpul arderii. Având densitatea mai mare decât a aerului, aceste substanţe se concentrează la suprafaţa solului, putând da naştere la intoxicări pentru personalul din zonă. Măsuri de prevenire: - personalul care acţionează în zona incendiului va fi dotat cu echipament de protecţie corespunzător (masca de gaze); - se va evacua din zona incendiului personalul care nu are atribuţiuni în zona de stingere; - se va opri circulaţia de orice fel, cu excepţia maşinilor de intervenţie şi salvare în zona norului de gaze; - se va asigura antidot pentru personalul care acţionează în zona norului de gaze pe timpul incendiului. Primul ajutor în caz de intoxicaţii: - scoaterea intoxicatului din atmosfera toxică; - în caz de stop cardio-respirator se va face respiraţie artificială şi masaj cardiac extern; - transportul intoxicatului la spital sau la cea mai apropiată unitate medicală. Recunoaşterea intoxicării: - ameţeli, puls slab, pe buze şi pe mucoasa bucală apar pete gălbui sau albicioase, uneori miros caracteristic potrivit toxicului inhalat. 2. Arsuri Datorită cantităţilor mari de căldură care se degajă prin ardere, există pericolul producerii de arsuri în timpul declanşării incendiilor sau pe perioada de intervenţie pentru stingerea acestuia. Măsuri de prevenire: - personalul care acţionează în zona incendiului va fi dotat cu echipament de protecţie corespunzător; - se va evacua din zona incendiului personalul care nu are atribuţiuni în acţiunea de stingere. Primul ajutor în caz de arsuri: În cazul unor arsuri uşoare şi puţin întinse se procedează astfel: - se curăţă pielea împrejurul zonei cu soluţie antiseptică (bromocet, tinctură de iod); - când arsura prezintă băşici, acestea nu se sparg; - dacă arsura este mai mică putem aplica după curăţirea pielii din jur, un pansament steril; - în arsurile grave, profunde şi întinse se vor îndepărta hainele care vin în contact cu rana,va fi transportat de urgenţă la spital. 3. Traumatisme Explozia fiind un fenomen violent care se produce instantaneu, există pericolul procedurii de traumatisme asupra personalului care în timpul declanşării se află în zonă ( prin loviri cu materiale antrenate de suflul exploziei, căderi de la înălţime, etc.) Măsuri de prevenire: - personalul care acţionează în zona incendiului va fi dotat cu echipament de protecţie corespunzător (centura de siguranţă, casca de protecţie, etc.) Primul ajutor în caz de fracturi: - nu se mişcă accidentatul de pe loc pentru a-l feri de dureri şi înlăturarea complicaţiilor care pot să apară, decât dacă acesta se află în zona de acţiune a focului. Imobilizarea se face cu ajutorul atelelor. Aceste atele trebuie să depăşească articulaţiile de deasupra şi de sub fractură. Înainte de aplicare, atelele vor fi înfăşurate în vată, tifon sau cârpe pentru a evita rănirea pielii. - în cazul fracturilor deschise înainte de imobilizare se vor presa plăgile fără a încerca de a scoate aşchiile oaselor. Dacă există şi hemoragie se va opri întâi aceasta şi apoi se va imobiliza fractura. După aceea atelele se vor fixa pe locul unde au fost aplicate prin legare cu câteva batiste. - după ce s-au luat aceste măsuri de prim ajutor se va transporta accidentatul la spital. Imobilizările se deosebesc ca procedeu după regiunea fracturată astfel: - antebraţ: o atelă se fixează pe faţa antebraţului de la îndoitura cotului până la podul palmei, iar a doua se aplică pe partea opusă a antebraţului depăşind cotul cu câţiva cm până spre vârful degetelor. Cu cotul îndoit se suspendă antebraţul într-o faşă sau eşarfă după gâtul accidentatului. - braţul: se aplică o atelă pe faţa interioară a braţului din subsuoară la câţiva cm sub cot. A doua atelă se aplică pe partea opusă depăşind cu câţiva cm umărul şi cotul. Se fixează braţul în eşarfă sau faşă ca la fractura de antebraţ. - gamba: se aplică o atelă pe partea internă a gambei şi una pe partea externă,ambele depăşind călcâiul şi genunchiul. Se fixează într-un bandaj strâns. - coapsa: se aplică o atelă pe partea internă a coapsei de la rădăcina ei şi până la câţiva cm sub călcâi. Se fixează membrul superior în faşă cu genunchiul întins, iar partea superioară a atelei din afară se fixează de şold.

- fractura de coloană vertebrală: imobilizarea se face prin introducerea unei scânduri late sau a unei uşi sub accidentat, în poziţia în care se află, fără a-l deplasa. După aceea se fixează în aşa fel încât accidentatul să nu-l poată mişca. Primul ajutor în caz de răniri: Foarte des plăgile în special cele tăiate sunt însoţite de hemoragii. Prima grijă pe care trebuie să o avem este să oprim hemoragia, deoarece pierderea de sânge poate pune în pericol viaţa accidentatului. În afara acestor complicaţii, infecţiile constituie pentru plăgi pericolul imediat şi cel mai important care se instalează rapid în primele ore de la accident. Orice plagă este infectată, în primul rând prin însăşi obiectul care a cauzat rana, iar în al doilea rând, prin microbii care se găsesc pe piele şi care , prin accident intră în plagă. În această infecţie simplă şi inevitabilă, în general mai puţin importantă , se adaugă o suprainfecţie care rezultă din contactul plăgii cu mâini murdare sau obiecte nesterilizate. De aceea, pentru a preveni suprainfecţia, rana nu trebuie atinsă din momentul accidentului, protejându-se locul respectiv cu un pansament făcut numai din material steril. La prezenţa unei plăgi trebuie respectate anumite reguli în acordarea primului ajutor: - în cazul unei plăgi complicate, cu hemoragie abundentă, se va da prioritate opririi acesteia; - în cazul unei plăgi complicate cu fractură, vom da prioritate plăgii care va fi pansată, apoi se va imobiliza fractura. Examinarea şi tratarea plăgilor se va face cu mare blândeţe pentru a nu agrava distrugerea ţesuturilor şi pentru a nu mări durerea. De aceea vom încerca să calmăm durerea cu orice avem la îndemână : antinevralgice, algocalmine, etc. Din aceleaşi motive vom evita să turnăm pe rană substanţe antiseptice iritante (tinctura de iod, alcool) în afară de faptul că accentuează durerea, acestea favorizează infecţiile deoarece distrug un număr mare de celule vii. Ne vom feri să aplicăm pe răni unguente, alifii cu sau fără antibiotice sau orice fel de substanţe grase, deoarece aplicarea lor atâta timp cât rana este secretantă, întârzie vindecarea ei. Acordarea primului ajutor pentru plăgi trebuie să înceapă prin prevenirea infestării, protejându-se de orice contact cu obiecte murdare şi infectate. Principalul mijloc de protejare a plăgilor contra infecţiilor este realizat prin aplicarea bandajelor, pansamentelor sterile, modul aplicării acestora variază după întinderea şi profunzimea rănilor. Primul ajutor în caz de hemoragii: În general, pentru a opri hemoragia venoasă este suficient să se aplice un pansament compresiv pe rană. În cazul unei hemoragii arteriale se procedează astfel: - se face compresia manuală a arterei; - se întinde accidentatul pe un plan înclinat cu capul jos, fără a opri compresia arterei; - se aplică garoul pe traseul arterial între plagă şi inimă; - se pansează sumar plaga; - se acoperă corpul accidentatului cu o pătură; - se plică un bilet cu ziua şi ora aplicării acestuia; se transportă de urgenţă accidentatul la spital; 4. Electrocutarea Prin explozie există pericolul ruperii cablurilor electrice sau de iluminat, ceea ce poate duce la accidentarea personalului din zonă prin electrocutare. Măsuri de prevenire: - personalul care acţionează în zona incendiului va fi dotat cu echipament de protecţie corespunzător; - se va întrerupe cât mai repede posibil tensiunea din tabloul electric care deserveşte zona respectivă. Primul ajutor în accidentele provocate de curentul electric: - scoaterea accidentatului din circuitul electric prin întreruperea curentului electric de la sursă, în caz că nu se poate face întreruperea curentului electric se vor tăia conductorii cu un topor cu mâner de lemn uscat sau cu alte unelte izolante; - dacă îndepărtarea sursei de curent este dificilă, se va îndepărta victima de sursa de curent, trăgând de hainele acestuia dacă sunt uscate;dacă acestea sunt umede, se va proceda la scoaterea accidentatului prin orice metodă: tracţiune cu funie, cârlig, etc.; - salvatorul îşi va lua toate măsurile de siguranţă: se va aşeza pe o scândură uscată şi îşi va înfăşura mâna şi braţul într-o haină uscată şi nu va atinge părţile neacoperite ale accidentatului; - se va asigura căderea victimei la sol cu saltelele, aşternut de paie pentru amortizarea căderii; - după aşezarea victimei în poziţie culcat, i se va susţine maxilarul inferior,împingându-l înainte, în scopul evitării înghiţirii limbii; - dacă electrocutatul nu mai respiră,se va face respiraţie artificială combinată cu masaj cardiac extern până la revenirea la normal.

roşie IV.

MODUL DE ACŢIUNE LA EVACUAREA ÎN CAZ DE INTERVENTIE

1. Generalităţi

1.1. Procedura de evacuare, în caz de incendiu, este elaborată pentru asigurarea siguranţei utilizatorilor

din clădiri în cazul izbucnirii unui incendiu, prin coordonarea şi controlul evacuării persoanelor din clădiri, a modului de comportare şi a posibilităţilor de orientare şi evacuare, până la sosirea pompierilor militari şi a celorlalte forţe de ajutor extrem calificat (Protecţie Civilă, Poliţie, Jandarmi, Salvare, etc.). 1.2. Pentru asigurarea evacuării rapide şi sigure a persoanelor şi a bunurilor din clădire se întocmesc planuri şi/sau schiţe de evacuare în caz de incendiu, aprobate de conducerea unităţii şi afişate în locuri vizibile, în spaţiile pentru care au fost întocmite. 1.3. Planurile de evacuare în caz de incendiu trebuie să cuprindă: - mijloacele prin care se realizează anunţarea (alertarea) persoanelor ce răspund de executarea şi dirijarea evacuării în caz de incendiu; - numele şi prenumele, precum şi locul de activitate al persoanelor care răspund de evacuare; - ordinea în care urmează să se facă evacuarea persoanelor şi a bunurilor, funcţie de valoarea lor şi de vulnerabilitatea la incendiu; - traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cât posibil, urmărindu-se ca aceasta să se facă pe alte căi decât cele destinate evacuării materialelor şi astfel stabilite încât să nu îngreuneze intervenţia pompierilor la stingere; - locurile în care urmează să fie evacuate persoanele şi adăpostite bunurile, precum şi persoanele însărcinate cu paza acestora; - măsurile de siguranţă care trebuie luate la efectuarea evacuării persoanelor şi a materialelor care prezintă pericol deosebit (explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune), ori a materialelor cu deosebită valoare sau care se deteriorează uşor sub efectele temperaturii (aparate de precizie etc.); - numărul şi locul în care se află mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum şi alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuării. 1.4. Planurile (schiţele) de evacuare vor fi însuşite de persoanele stabilite, prin grija şefilor respectivi, iar conducătorii unităţilor şi cadrele tehnice vor controla modul în care planul de evacuare este însuşit şi cunoscut de către cei responsabili cu evacuarea persoanelor şi a bunurilor. 1.5. La locurile de activitate din aceste încăperi se afişează şi instrucţiuni şi reguli specifice de prevenire şi stingere a incendiilor şi după caz, la intrarea şi în interiorul acestora se vor inscripţiona şi monta indicatoare avertizoare de pericol. 1.6. Planurile de evacuare şi cele de intervenţie vor fi reactualizate şi reafişate, conform reglementărilor specifice. 1.7. Mijloacele de stingere din dotarea clădirilor se menţin în stare de funcţionare. 1.8. Pentru evacuarea rapidă a autovehiculelor se întocmeşte planul de evacuare cu indicarea precisă a operaţiilor ce trebuie efectuate şi a utilajelor ce vor fi folosite în acest scop, asigurându-se mijloacele de tractare necesare pentru evacuare. 1.9. Autovehiculele se menţin cu anvelopele umflate, cu excepţia celor la care reparaţiile impun demontarea roţilor. 1.10. Aşezarea autovehiculelor în parcaje se va face astfel încât să se păstreze spaţii libere între ele şi faţă de pereţi, precum şi o evacuare rapidă în caz de incendiu, marcându-se pe pardoseală atât spaţiile pentru parcare, cât şi cele libere necesare circulaţiei şi evacuării. 2. Căile de acces şi de evacuare Căile de acces şi de evacuare trebuie să permită în caz de incendiu evacuarea nestingherita şi în condiţii de siguranţa a tuturor persoanelor şi bunurilor materiale. 2.2. Pe toată durata timpului de exploatare a construcţiilor, căile de evacuare a utilizatorilor vor fi menţinute în stare de utilizare pe toată durata zilei şi în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate şi realizate, libere şi întreţinute corespunzător, astfel încât prin acestea, în caz de incendiu, persoanele să poată ajunge la nivelul terenului sau al carosabilului în timpul cel mai scurt şi în condiţii de siguranţă, direct în exterior sau prin scări de evacuare. 2.3. Cunoaşterea operativă a oricăror situaţii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în condiţii de siguranţă, reprezintă cerinţa fundamentală referitoare la aceste căi. 2.4. Căile de acces şi de evacuare din clădiri, limitele zonelor periculoase (incendiu, explozie, electrocutare, radiaţii etc.), locurile în care sunt amplasate utilajele şi instalaţiile pentru stingerea incendiilor şi orice alte instalaţii care, în caz de incendiu presupun manevre obligatorii, vor fi marcate clar şi vizibil, cu indicatoare standardizate. 2.5. Iluminatului de siguranţă pentru evacuare cu care este echipată construcţia, va fi verificat, întreţinut 2.1.

şi menţinut permanent în bună stare de funcţionare. Se interzice scoaterea din funcţiune a iluminatului de siguranţă pentru evacuare. 2.6. Traseele căilor de evacuare (trecerile prin uşi, coridoare, degajamente, holuri, vestibuluri, încăperi tampon, scări, atriumuri etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate, astfel încât să asigure atât posibilitatea recunoaşterii cu uşurinţă a traseului de urmat spre exterior, cât şi circulaţia lesnicioasă, atât ziua cât şi noaptea, a persoanelor care le utilizează în caz de incendiu. 2.7. Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc la demisol sau subsol, ori la uşile de acces către alte spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. 2.8. Se interzice încuierea sau blocarea uşilor sau a altor dispozitive destinate evacuării persoanelor. 2.9. În cazul defectării lor, înlocuirea sau repararea se vor face în cel mai scurt timp şi în condiţii de calitate corespunzătoare, neadmiţându-se improvizaţiile. 2.10. Uşile de evacuare precum şi celelalte dispozitive destinate evacuării persoanelor trebuie să fie prevăzute cu indicatoare şi inscripţii corespunzătoare, menţinându-se descuiate pe toată durata programului de activitate. 3. Obligaţiile personalului în cazul izbucnirii unui incendiu 3.1. La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii: - anunţarea imediată a incendiului; - încercarea de stingere a focului, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de un stingător, dacă

focul nu s-a stins, evacuaţi imediat zona); - anunţarea telefonică a pompierilor,la numărul 112,din cea mai apropiată zonă neafectată; - comunicarea către pompierii militari şi către conducerea unităţii, a detaliilor referitoare la locaţia exactă şi la

amploarea incendiului. 3.2. La declanşarea alarmei de incendiu, salariaţii sunt obligaţi să acţioneze astfel: - încetează orice activitate; - personalul salariat al societăţii va opri instalaţia, echipamentul sau aparatul la care lucrează, prin acţionarea butonului de oprire în caz de urgenţe; - abandonează obiectele personale; - lasă uşile deschise; - părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenţie ; - merg către locul de adunare stabilit (platforma liberă din faţa halei); - menţin libere căile de acces către clădire; - urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie; - asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii; - rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului. 3.3. La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de prima intervenţie sunt obligaţi: - să intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze utilizatorii pentru evacuarea clădirii; - să îndrume utilizatorii către cea mai apropiata cale/ieşire de urgenţă; - să menţină calmul utilizatorilor pe timpul evacuării; - să meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei; - să preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure ca nici o persoană nu intră înapoi în clădire până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii; - să participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în procesul de evacuare. 3.4. Odată ce salariaţii unităţii şi persoanele din afara acesteia, care se aflau în clădire, s-au adunat la locul stabilit, membrii echipei de intervenţie vor începe numărarea persoanelor. Contabilizarea persoanelor se va face consultând: condica de prezenta a personalului salariat; registrul de poartă; informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei. Se va tine cont de starea emotiva a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare. 4. Obligaţiile participanţilor la procesul de producţie 4.1. Pentru asigurarea unei bune evacuări în caz de incendiu,administratorul şi şefii locurilor de muncă

trebuie să asigure:  repartizarea membrilor echipei de primă intervenţie pentru fiecare zonă din clădire, în care aceştia sunt responsabili cu evacuarea;  resursele necesare tuturor membrilor echipei de intervenţie, pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile;  implementarea măsurilor şi recomandărilor făcute de pompierii militari, cu ocazia controalelor de specialitate sau cele reieşite în timpul aplicaţiilor şi exerciţiilor;  legăturile cu serviciile de urgenţă (Pompierii militari, Salvare. Protecţie Civila, Politie, etc.) pentru asigurarea intervenţiei în caz de incendiu;  coordonarea, implementarea şi revizuirea procedurii de evacuare;  raportarea către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, a oricărui început de incendiu, incendiu sau alt accident tehnic, generator de incendii sau explozii, care impune necesitatea evacuării persoanelor sau a altor situaţii de risc deosebit, care presupune intervenţie organizată, cu mijloace adecvate;  organizarea unei analize, cu membrii echipei de intervenţie, după consumarea unui eveniment sau a unui exerciţiu planificat. 4.2. Membrii echipei de prima intervenţie sunt obligaţi: - să-şi îndeplinească atribuţiilor, în cazul unui izbucnirii incendiu; - să participe la o analiza, după efectuarea unui exerciţiu simulativ de evacuare; - să organizeze şi să efectueze controale şi verificări periodice pe linie PSI, dar nu mai puţin de una pe an, precum şi exerciţii practice de stingere şi evacuare a persoanelor, în caz de incendiu: - să cunoască locurilor în care sunt amplasate stingătoarele de incendiu, ieşirile de urgenţă şi punctele de declanşare manuală a alarmei de incendiu din zona de care răspund; - să asigure zona de care răspund, împotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum şi să controleze practicabilitatea şi neobstrucţionrea căilor de evacuare: - să anunţarea telefonic pompierii militari la numărul 112 sau să instruiască altă persoană în acest sens, care să sune, în caz de urgenţă. 4.3. Conducătorii locurilor de munca sunt responsabili pentru: - informarea celor din subordine asupra procedurilor ce trebuie adoptate în cazul unei evacuări a clădirii, inclusiv prezentarea căilor de evacuare, a itinerariilor de ieşire şi a locului final de adunare; - instruirea celor din subordine de a evacua imediat clădirea în cazul activării unei alarme în timpul orelor de lucru; - anunţarea echipei de intervenţie despre orice persoana care lipseşte, în cazul unei alarme (pompierilor militari şi celorlalte forţe, în caz real de incendiu). 4.4. Toţi salariaţii trebuie să cunoască semnalul de incendiu şi modul de evacuare în condiţii de ordine în caz de incendiu sau calamităţi naturale. 4.5. Periodic se efectuează exerciţii practice, astfel încât în permanenţă să fie asigurat succesul operaţiilor de evacuare. 4.6. Personalul unităţilor va fi instruit asupra modului de îndeplinire a sarcinilor ce îi revin din planurile de evacuare şi a celor de intervenţie, atât la angajare şi la schimbarea locului de muncă, cât şi periodic. 4.7. Salariaţii au obligaţia de a participa la instruiri, exerciţii şi aplicaţii tactice de prevenire şi stingere a incendiilor organizate potrivit dispoziţiile legale. 5. Condiţii impuse clădirilor 5.1. În exploatarea clădirilor se interzice înlocuirea finisajelor incombustibile de pe traseele căilor de

evacuare cu unele din materiale combustibile ce se aprind uşor, propagă rapid flacăra sau emană mult fum ori gaze şi care nu sunt admise prin reglementările tehnice. 5.2. Accesul la hidranţi, mijloacele şi materialele tehnice de stingere a incendiilor, mijloace speciale de stingere, stingătoare de incendiu, vane principale ale conductelor de apă, gaze, combustibil lichid sau lichide inflamabile, tablouri electrice de distribuţie etc., trebuie lăsat liber pentru ca în caz de pericol să se poată interveni nestânjenit. 5.3. Personalul calificat şi autorizat va controla şi asigura în permanenţă bună funcţionare a instalaţiilor electrice, înlăturându-se operativ improvizaţiile şi neregulile constatate.

6. Intervenţia forţelor specializate 6.1. Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor militari se va face pe poarta de acces principală.

6.2. Administratorul societăţii sau şeful echipei de prima intervenţie vor comunica pompierilor detaliile incendiului (locaţie, amploare, etc.), îi vor informa cu privire la eventualele persoane lipsă la apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora) şi vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata operaţiunii de stingere a incendiului. 6.3. Pompierii militari apelaţi vor pune întrebări cu privire la eveniment. Nu încheiaţi convorbirea până când nu răspundeţi la aceste întrebări; Nu părăsiţi locul de unde aţi apelat telefonic pompierii, deoarece aceştia vor suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgenţă efectuat.

7. Căi de acces şi intervenţie 7.1. Pe parcursul intervenţiei de stingere a incendiului se va sigura accesul

uşor al maşinilor şi personalului care acţionează la stingerea acestuia sau la evacuarea persoanelor şi a bunurilor. 7.2. Accesul mijloacelor şi persoanelor pentru intervenţiile operative în caz de urgenţă de incendiu în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate: - construcţiile de orice fel şi încăperile acestora; - instalaţiile tehnologice şi anexe; - depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi auxiliare; - instalaţiile, aparatele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi la punctele de comandă ale acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompare a apei, claviaturi şi vane ale reţelelor de apă, abur, drencer, gaze inerte şi spumă, hidranţi de incendiu, stingătoare, pichete (panouri) de incendiu, bazine, rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale, posturi telefonice de anunţare a incendiilor etc.); - dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu (cortine de siguranţă, trape de evacuare a fumului, sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapete de pe tubulatura de ventilare, uşi şi obloane de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor); - tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu; - claviaturile şi vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de incendiu şi punctele de comandă ale acestora (gaze şi lichide combustibile, benzi transportoare etc.); - celelalte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă etc.); 7.3. Persoanele juridice sau fizice care deţin sau administrează construcţiile, instalaţiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenţa unor asemenea mijloace şi vor atenţiona asupra regulilor care trebuie respectate.

V. MODUL DE ACŢIUNE ÎN CAZUL INUNDATIILOR 1. Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva. 2. Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea-eliminarea actiunilor distructive se pot asigura prin: - Realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor; - Modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata; - Zonele luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor de interdictie in care se interzice orice constructie in zona canalului de inundatie, a zonelor de restrictie in care sunt admise unele constructii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundatiei de proiectare; - Aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora. In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de prevenire se completeaza prin: - Organizarea, incadrarea si dotarea serviciilor de urgenta ., din aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si de ducere a actiunilor de salvare; - Stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile; - Asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor; - Organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare;

- Asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii; - Asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta medicala, transport etc. -Protejarea bunurilor existente in locuinte prin urcarea acestora in poduri sau prin evacuarea acestora daca timpul permite; -Evacuarea populatiei si animalelor din zona inundabila; 3. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni. Voluntarii pot oferi asistenta cu succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si salvand bunurile materiale. 4. Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila. Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata. 5. Inundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, cauzand inundarea. Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau a lua cu ei alimente si alte articole esentiale. 6. De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.). Apa de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare. 7. In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil. Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malarie. 8. Pot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta, acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de campanie. 9. Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor. Ce sa faceti inainte de inundatie 1. Inundatiile pot sa apara oricand si oriunde. Exista multe zone diferite de inundatii pe tot cuprinsul tarii, avand diferite nivele de risc. Inundatiile pot afecta pe oricine! 2. Interesati-va la oficialitatile locale daca proprietatea dvs. se afla intr-o zona predispusa la inundatii sau cu risc ridicat. (Tineti minte ca si in afara zonelor cu risc inalt se produc deseori inundatii). Aflati care sunt semnalele oficiale de avertizare pentru inundatii si ce trebuie sa faceti cand le auziti. De asemenea intrebati cum va puteti proteja casa de inundatii. 3. Identificati barajele existente in zona in care locuiti si determinati daca ele reprezinta un potential pericol pentru dvs. 4. Cumparati un aparat de radio alimentat cu baterii si seturi de baterii de rezerva, pentru a putea afla de la posturile comerciale toate notificarile emise de autoritati legate de inundatii. 5. Afisati numerele de telefon ale serviciilor de urgenta langa telefon. Invatati copii sa sune la 112. 6. Fiti pregatit pentru evacuare. Familiarizati-va cu rutele de evacuare din comunitatea dvs. si aflati unde puteti gasi zone inalte. Planificati si exersati o ruta de evacuare in caz inundatii cu familia dvs. 7. Discutati cu familia despre inundatii. Planificati un loc de intalnire pentru membrii familiei pentru eventualitatea in care sunteti separati in cazul unui dezastru si nu va puteti intoarce acasa. Rugati o persoana de contact din afara localitatii la care vor suna toti membri familiei pentru a anunta ca sunt nevatamati. In cazul anumitor urgente convorbirile interurbane sunt posibile chiar si cand liniile locale sunt intrerupte. Asigurati-va ca toti membri familiei cunosc numele, adresa si numarul de telefon al persoanei de contact. 8. Determinati cum ati putea ajuta membrii de familie care locuiesc separat dar care ar putea avea nevoie de ajutorul dvs. in cazul unei inundatii. Determinati orice nevoie speciala pe care ar putea s-o aiba vecinii dvs. 9. Pregatiti-va sa supravietuiti pe cont propriu pentru cel putin trei zile. Alcatuiti un set de provizii pentru dezastre. Pastrati un stoc de alimente si de apa potabila suplimentara. 10.Pastrati documentele importante si obiectele personale neinlocuibile (cum ar fi fotografii) intr-un loc unde nu se vor deteriora. Daca se prefigureaza o inundatie majora, luati in considerare depozitarea acestora intr-o facilitate de stocare. 11.Invatati cum sa intrerupeti utilitatile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz si apa de la intrerupatoarele si supapele principale. Aflati cum fuctioneaza sistemul de incalzire. 12.Luati in considerare diverse optiuni pentru a va proteja proprietatea.  Evitati sa construiti in zone predispuse la inundatii, exceptand cazul in care o faceti pentru a va suprainalta locuinta si a-i intari structura de rezistenta.  Cumparati si instalati pompe de apa, pe care sa le puteti alimenta si de la generatoare de rezerva in cazul intreruperii curentului.

 Amplasati centralele, boilerele si panourile electrice la etajele superioare sau in pod daca exista riscul sa

fie acoperite de ape. Daca acestea se afla la parter, ar trebui sa se afle cu cel putin 30 cm peste limita proiectata de inundatie a imobilului, iar peretii sau suportul pe care sunt montate sa fie din beton.  Angajati un electrician autorizat care sa mute componentele retelei electrice a casei (intrerupatoare, prize, doze si cabluri) cu cel putin 30 cm peste limita proiectata de inundatie a locuintei dvs.  Instalati supape de siguranta (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca in caz de inundatii apa sa nu poata patrunde prin acestea in locuinta dvs.  Construiti bariere pentru a preveni apa sa ajunga in cladire.  Izolati peretii fundatiilor cu materiale hidroizolante pentru a preveni erodarea structurii de rezistenta a imobilelor de catre apa.  Contactati agentiile locale insarcinate cu siguranta a constructiilor si managementul dezastrelor pentru mai multe informatii. Ce sa faceti in timpul unei inundatii 1. Fiti constient de riscul unei inundatii instantanee. Daca exista o sansa oricat de mica de aparitie a unei inundatii instantanee, mutati-va imediat intr-o zona mai inalta. Nu asteptati instructiuni pentru a va deplasa. 2. Ascultati posturile de radio sau televiziune pentru informatii locale. 3. Memorati cursurile de apa, canalele de scurgere, canioanele si alte zone despre care se stie ca pot fi inundate brusc. Inundatii instantanee pot aparea in astfel de zone chiar si fara semne prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente. 4. Daca autoritatile locale emit o alerta de inundatii pregatiti-va de evacuare:  Asigurati-va locuinta. Daca aveti suficient timp, fixati sau mutati inauntru toate bunurile aflate afara. Mutati bunurile esentiale la etajele superioare.  Daca vi se solicita de catre autoritatile locale, intrerupeti utilitatile de la panourile sau valvele principale. Deconectati toate aparatele electrice. Nu atingeti echipamentele electrice daca sunteti ud sau daca stati in apa.  Umpleti cazile si chiuvetele cu apa pentru cazul in care apa devine contaminata sau furnizarea ei se va intrerupe. Inainte de a le umple sterilizati-le prin spalare cu cloramina. 5. Pastrati in permanenta setul de provizii pentru dezastre la indemana. 6. Daca vi se spune sa va evacuati locuinta, conformati-va imediat. 7. Daca apa incepe sa creasca in interiorul locuintei dvs. inainte sa va evacuati, retrageti-va la etaj, in pod, iar daca este necesar pe acoperis. 8. Apa provenita din inundatii poate fi contaminata cu substante chimice, alte substante toxice sau cu diverse alte deseuri. Daca ati venit in contact cu apa provenita din inundatii, spalati-va pe maini cu sapun si apa dezinfectata. 9. Nu va deplasati prin apa curgatoare. Apa curgatoare de numai 15 cm adancime va poate dobori de pe picioare. Daca este necesar sa va deplasati prin zone inundate, faceti-o acolo unde apa nu este in miscare. Folositi un bat pentru a verifica daca solul din fata dvs. este stabil. 10.Nu treceti cu masina prin zone inundate. 15 cm de apa ajung pana la caroseria majoritatii autoturismelor cauzand pierderea controlului si posibila impotmolire. 30 cm de apa sunt suficienti pentru ca majoritatea autovehiculelor sa pluteasca. 60 cm de apa vor matura aproape orice fel de vehicul. Daca apa creste in jurul masinii dvs., abandonati-o imediat si mutati-va intr-o zona mai inalta, daca puteti s-o faceti in siguranta. Atat dvs. cat si vehiculul riscati sa fiti luati rapid de ape, pe masura ce nivelul inundatiilor creste. 11.Apa conduce curentul electric, deci stati departe de liniile de tensiune cazute si de cablurile electrice. 12.Fiti atenti la animale - in special la cele periculoase. Si animalele isi pierd adaposturile in inundatii. Ce sa faceti dupa inundatie 1. Evitati apa provenita din inundatie. Apa respectiva poate fi contaminata cu petrol, benzina sau diverse deseuri din canalizari. De asemenea apa respectiva poate fi incarcata electric datorita unor linii electrice subterane sau cabluri cazute la pamant. 2. Evitati apa aflata in miscare. Apa curgatoare de numai 15 cm adancime va poate dobori de pe picioare. 3. Fiti precaut in zonele in care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate si pot sa se prabuseasca sub greutatea unui autovehicul. 4. Nu va apropiati de cablurile electrice cazute la pamant si raportati-le imediat companiei de electricitate. 5. Nu va apropiati de zonele de dezastre stabilite de autoritati, exceptand cazul in care acestea solicita voluntari. 6. Intoarceti-va acasa doar cand autoritatile indica ca o puteti face in siguranta. Nu intrati in cladiri inconjurate de apa. Fiti extrem de precaut cand intrati in cladiri. Pot exista defecte structurale ascunse, in special la fundatii. 7. Inainte de a reveni in locuinta dvs., inspectati cladirea si asigurati-va ca nu exista defecte structurale. Nu intrati daca exista posibilitatea ca imobilul sa se prabuseasca. 8. Cand reveniti in locuinta dvs. nu folositi chibrite, brichete sau alte obiecte ce produc o flacara deschisa, deoarece exista posibilitatea sa se fi strans gaz in interior. Daca simtiti miros de gaz sau auziti un suierat deschideti un geam, parasiti locuinta rapid si sunati compania de gaze de la un vecin.

9. Pentru siguranta dvs., nu reporniti curentul inainte ca reteaua electrica din locuinta sa fie verificata de catre un electrician autorizat. 10.Luati in consideratie necesitatile de sanatate si siguranta a familiei dvs.:  Spalati-va pe maini frecvent cu sapun si apa curata daca veniti in contact cu apa provenita din inundatii.  Aruncati mancarea care a intrat in contact cu apa provenita din inundatii, inclusiv conservele.  Fierbeti apa de baut si cea folosita la prepararea mancarii pana cand autoritatile declara nu o declara potabila. Urmariti stirile pentru a afla daca sursa de apa a comunitatii este sau nu contaminata.  Urmariti stirile pentru a afla unde va puteti adresa pentru a fi ajutati sa obtineti adapost, imbracaminte si mancare.  In caz de necesitate apelati la cea mai apropiata institutie medicala pentru a va asigura asistena de specialiate. 11.Reparati cat mai curand posibil rezervoarele septice, tevile si conductele de apa si canalizare, instalatiile sanitare si de salubritate stricate. Instalatiile sanitare si sistemele de canalizare defecte reprezinta un risc serios pentru sanatate. 12.Asigurati-va ca respectati standardele si reglementarile locale cand reconstruiti. Folositi materiale si tehnici de constructie care sa asigure rezistanta la apa a locuintei dvs., astfel incat aceasta sa fie protejata in viitoarele inundatii.

INUNDAŢIE

În caz de inundaţii, trebuie să:  Închideţi uşile şi ferestrele  Debranşaţi instalaţiile de electricitate şi de gaz  Urcaţi la etajele superioare cu: apă potabilă, alimente, acte de identitate, aparat de radio cu baterii, lanternă, baterii de schimb, îmbrăcăminte călduroasă, medicamentele personale

 Nu folosiţi liftul  Ascultaţi posturile de radio  Fiţi gata să evacuaţi zona la cererea autorităţilor  Nu mergeţi la şcoală să vă căutaţi copii  Nu telefonaţi  Nu vă îndreptaţi, pe jos sau cu maşina, spre o zonă

Pentru a încetini pătrunderea apei şi a limita pagubele Pentru a evita electrocutarea sau explozia Pentru a aştepta forţele de intervenţie în cele mai bune condiţii

Pentru a evita blocarea în lift Pentru a cunoaşte instrucţiunile de urmat Luaţi actele de identitate cu dumneavoastră şi închideţi uşa de la intrare, pe cât posibil Şcoala se ocupă de ei Lăsaţi liniile libere pentru forţele de intervenţie Pentru a nu merge în faţa pericolului

inundată

Păstraţi-vă calmul, serviciile pentru situaţii de urgenţă vor interveni

Reflexe care salvează

Închideţi uşa şi ferestrele.

Ascultaţi posturile de radio pentru a cunoaşte instrucţiunile de urmat

Debranşaţi instalaţiile de electricitate şi gaz

Urcaţi la etajele superioare

Nu vă duceţi la şcoală să vă luaţi copii: şcoala se ocupă de ei

Nu telefonaţi: lăsaţi liniile libere pentru forţele de intervenţie

Pentru a cunoaşte mai bine riscurile şi cum pot fi ele prevenite, întrebaţi specialiştii din primărie

MODUL DE ACTIONARE SPECIFIC INZAPEZIRILOR -Inzapezirile, de regula au un caracter aparte privind modul de manifestare,in sensul ca se formeaza intr-un timp indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incit mare parte din efectele acestora sa fie reduse ; - In aceste imprejurari, se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramina in locuinte,asigurindu-si necesarul de hrana,apa,combustibil pentru incalzit,iluminat,etc. ; -Daca suntem surprinsi in afara locuintei, in calatorii,in mijloace de transport,etc.,trebuie sa ne pastram calmul si sa ne luam masuri contra frigului ( cei aflati in mijloace de transport trebuie sa nu-si paraseasca locul de pentru a evita pericolul de racire) ; -Folositi telefoanele mobile pentru a anunta autoritatile serviciilor pentru situatii de urgenta,pompierii sau unitatile administratiei locale despre situatia in care va gasiti ; -Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focurile si asteptati ajutoare. MODUL DE ACTIONARE IN CAZUL PRODUCERII DE DEZASTRE CHIMICE In zona de actiune a norului toxic trebuie cunoscute si retinute urmatoarele aspecte importante : -instintarea,alarmarea si avertizarea populatiei despre pericolul chimic in vederea realizarii masurilor de protectie ; -instintarea se realizeaza in trpte de urgenta, in functie de distanta pina la locul accidentului chimic ; -alarmarea se executa prin semnalul ,,ALARMA CHIMICA ‘’ ; -dupa declansarea ,,alarmei chimice’’,prin mijloacele cunoscute se transmit populatiei informatii suplimentare privind reguli de comportament,modul de realizare a masurilor de protectie,durata de actiune a norului toxic,precum si alte masuri ce trebuie aplicate dupa trecerea pericolului. Masuri ce trebuie luate in cazul producerii de accidente chimice -asigurarea protectiei populatiei cu mijloace individuale de protectie se realizeaza pentru a impiedica patrunderea substantelor toxice in organism,prin aparatul respirator sau prin piele ; -asigurarea populatiei prin adapostire se realizeaza numai in adaposturi special amenajate care au prevazute un sistem corespunzator de filtrare-ventilatie ; -asigurarea populatiei prin evacuare(autoevacuare)temporara se executa pentru a realiza protectia populatiei in situatiile cind celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente ; -introducerea restrictiei de consum a apei , si a produselor agro-alimentare ; -introducerea restrictiei de circulatie si a unor masuri de paza si ordine in zona de actiune a norului toxic ; -organizarea cercetarii chimice,a controlului si supravegherii contaminarii ; -aplicarea masurilor de neutralizare si de impiedicare a raspindirii substantelor toxice industriale ; -asigurarea protectiei animalelor ; -instruirea intregii populatii din zona afectata ; In functie de amplasarea si urmarile accidentului chimic,se procedeaza la interventia de limitare si inlaturare a urmarilor acestuia.

ANEXA 1 S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

COMPONENTA COLECTIVULUI CONSTITUIT PENTRU ACTIUNE IN CAZUL APARITIEI UNEI SITUATII DE URGENTA

Nr. Crt.

Nume si prenume

Functia / locul de munca

1.

EC. MIHAIL VASILE

Administrator

2.

SEF DE ECHIPA-Barcanescu

sef statie imbuteliere

Anunta conducerea societatii in cazul aparitiei unei SU Coordoneaza actiunea de evacuare a personalului Organizeaza activitatea de productie in conditii de siguranta si cu respectarea reglementarilor SU in vigoare Cordoneaza actiunea de interventie si evacuare a persoanelor din serviciu

Nicolae 3.

BARCANESCU NICOLAE

sef statie imbuteliere

4.

BARCANESCU NICOLAE

sef statie imbuteliere

5.

SEF DE ECHIPA-Barcanescu

sef statie imbuteliere

Nicolae SERVANT:Marica Nicolae

reprezentant vanzari

6.

SEF DE ECHIPA-Barcanescu Nicolae SERVANT:Marica Nicolae

Adresa

Responsabilitate Verifica daca salariatii repecta regulile de SU.

-Anunta salariarii in cazul aparitiei unei SU; -Anunta grupul de interventie; -Stringe salariatii in exteriorul cladirii intr-un loc ferit de pericole

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI ANEXA 2

LISTA PUNCTELOR CRITICE DIN SOCIETATE DE UNDE POT PROVENI INCENDII

Nr. Crt. 1. 2.

Locul de unde poate proveni un incendiu Birourile din cadrul statiei de imbuteliere GPL unde exista materiale combustibile (lemn,hirtie,plastice) Zona de depozitare a buteliilor GPL

Cauzele posibile ale poluarii scurtcircuite la aparatele electrice,prize,intrerupatoare;

Potentiali afectati Denumire Risc personalul salariat incendiu al societatii

- scurgeri accidentale - fisuri ale supapelor,etc.

personalul salariat al societatii

explozii incendiu

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 3

PROGRAMUL DE MASURI SI LUCRARI IN VEDEREA PREVENIRII INCENDIILOR

Nr. Crt. 1.

2.

Masura Mentinerea instalatiei de stins incendiu in perfecta stare de functionare

Scopul interventia cu mijloacele existente pentru reducerea sau stingerea incendiului

Responsabilitati Actionarea cu mijloacele existente pentru limitarea incendiului

Verificarea si mentinerea stingatoarelor in perfecta stare de functionare

Asigurarea functionabilitatii stingatoarelor in caz de incendiu

Amenajarea statiei de imbuteliere

Accesul persoanelor in depozit limitat

Accesul in depozit a persoanelor stict limitat

4.

Iluminat de siguranta

5.

Instruirea personalului in domeniul PSI Organizarea de simulari de incendiu

Marcarea cailor de evacuare pentru parasirea locului in caz de incendiu Cunoasterea modului de interventie in caz de incendiu Obtinerea unor timpi de interventie

Identificarea cailor de evacuare Actioneaza pentru limitarea incendiului Cunoasterea si interventia in caz de incendiu cu mijloacele existente

3.

6.

Utilizarea stingatoarelor de catre persoanele nominalizate in cele mai bune conditii

Observatii

-

-

-

ANEXA 4 S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

COMPONENTA ECHIPELOR DE INTERVENTIE

NR. CRT

1. 2. 3. 4.

NUME SI PRENUME SEF DE ECHIPA-Barcanescu Nicolae SERVANT:Marica Nicolae SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe SERVANT:Anton Ionut SEF DE ECHIPA-Baratoiu Paul SERVANT:Crasan Marian SEF DE ECHIPA-Andrei Lucian SERVANT:Micu Nicoleta

ADRESA Strada Garii Nr.1

LOCUL DE MUNCA TOPOLOVENI POENARI,JUD.GORJ DEPOZIT FURAJE CALINESTI

B-dul Republicii,Bl.E3c,sc.A, etj.V,apt.10

PITESTI

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 5

LISTA DOTARILOR SI A MATERIALELOR NECESARE PENTRU SISTAREA INCIDENTULUI / ACCIDENTULUI

Nr. Crt.

Denumire utilaj / material pentru interventie

Locul de depozitare al utilajului / materialului de interventie

Cine actioneaza cu utilajul / materialul de interventie Salariatii societatii

Cine asigura materialul Directorul societatii

1.

Stingatoare de incendiu

In cadrul halei de imbuteliere,a depozitului de furaje

2.

Nisip pentru interventia in caz de incendiu

In lazi de nisip amplasate in zona halei de imbuteliere, depozitului de furaje si a birourilor

Salariatii societatii

Directorul societatii

3.

Galeti,lopeti,cange,tirnacop pentru interventie

In zona halei de imbuteliere si depozitului de furaje

Salariatii societatii

Directorul societatii

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 6

RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR LOCULUI DE MUNCA IN CAZUL APARITIEI UNEI SITUATII DE URGENTA Nr. Crt.

Denumirea punctului critic

Zona

Nume si prenume conducator

Responsabilitati

1.

In cazul aparitiei unui incendiu in cadrul statiei de imbuteliere GPL

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI PUNCT DE LUCRU: -TOPOLOVENI

ADMINISTRATOR

-Verifica daca salariatii repecta regulile de SU.

Ec.Mihail Vasile SEF STATIE DE IMBUTELIERE

Barcanescu Nicolae SEF STATIE DE IMBUTELIERE

Barcanescu Nicolae SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Barcanescu Nicolae SERVANT Marica Nicolae

ADMINISTRATOR

Ec.Mihail Vasile SEF STATIE DE IMBUTELIERE

Barcanescu Nicolae

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Barcanescu Nicolae SERVANT Marica Nicolae

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Barcanescu Nicolae SERVANT Marica Nicolae SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Barcanescu Nicolae

-Anunta conducerea societatii in cazul aparitiei unei SU -Cordoneaza actiunea de interventie si evacuare a persoanelor din serviciu -Organizeaza activitatea in conditii de siguranta si cu respectarea reglementarilor SU in vigoare -Stringe salariatii in exteriorul cladirii intr-un loc exterior ferit de pericole -Anunta salariarii in cazul aparitiei unei SU; - Anunta grupul de interventie SU;

SERVANT Marica Nicolae

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 6

RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR LOCULUI DE MUNCA IN CAZUL APARITIEI UNEI SITUATII DE URGENTA Nr. Crt.

Denumirea punctului critic

Zona

Nume si prenume conducator

1.

In cazul aparitiei unui incendiu in cadrul statiei de imbuteliere GPL

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI PUNCT DE LUCRU: -POENARI,JUD.GORJ

ADMINISTRATOR

Ec.Mihail Vasile SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe

SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe

Responsabilitati -Verifica daca salariatii repecta regulile de SU. -Anunta conducerea societatii in cazul aparitiei unei SU -Cordoneaza actiunea de interventie si evacuare a persoanelor din serviciu

Ec.Mihail Vasile SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe

-Organizeaza activitatea in conditii de siguranta si cu respectarea reglementarilor SU in vigoare

SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe SERVANT:Anton Ionut

-Stringe salariatii in exteriorul cladirii intr-un loc exterior ferit de pericole

ADMINISTRATOR

SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe SERVANT:Anton Ionut SEF DE ECHIPA-Pienaru Gheorghe

-Anunta salariarii in cazul aparitiei unei SU; Anunta grupul de interventie SU;

SERVANT:Anton Ionut

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 6

RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR LOCULUI DE MUNCA IN CAZUL APARITIEI UNEI SITUATII DE URGENTA Nr. Crt. 1.

Denumirea punctului critic

Zona

Nume si prenume conducator

Responsabilitati

In cazul aparitiei unui incendiu in cadrul statiei de imbuteliere GPL

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI PUNCT DE LUCRU: -DEPOZIT FFURAJE CALINESTI,JUD. ARGES

ADMINISTRATOR

-Verifica daca salariatii repecta regulile de SU.

Ec.Mihail Vasile

SEF DE ECHIPA

Baratoiu Paul

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Baratoiu Paul SERVANT Crasan Marian

ADMINISTRATOR

Ec.Mihail Vasile

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Baratoiu Paul SERVANT Crasan Marian

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Baratoiu Paul SERVANT Crasan Marian SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Baratoiu Paul SERVANT Crasan Marian

-Anunta conducerea societatii in cazul aparitiei unei SU -Cordoneaza actiunea de interventie si evacuare a persoanelor din serviciu -Organizeaza activitatea in conditii de siguranta si cu respectarea reglementarilor SU in vigoare -Stringe salariatii in exteriorul cladirii intr-un loc exterior ferit de pericole -Anunta salariarii in cazul aparitiei unei SU; - Anunta grupul de interventie SU;

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 6

RESPONSABILITATILE CONDUCATORILOR LOCULUI DE MUNCA IN CAZUL APARITIEI UNEI SITUATII DE URGENTA Nr. Crt. 1.

Denumirea punctului critic In cazul aparitiei unui incendiu in cadrul S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

Zona

Nume si prenume conducator

Responsabilitati

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI PUNCT DE LUCRU: -PITESTI

ADMINISTRATOR

-Verifica daca salariatii repecta regulile de SU.

Ec.Mihail Vasile SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Andrei Lucian

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Andrei Lucian SERVANT Micu Nicoleta

ADMINISTRATOR

Ec.Mihail Vasile

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Andrei Lucian SERVANT Micu Nicoleta

SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Andrei Lucian SERVANT Micu Nicoleta SEF DE ECHIPA INTERVENTIE

Andrei Lucian SERVANT Micu Nicoleta

-Anunta conducerea societatii in cazul aparitiei unei SU -Cordoneaza actiunea de interventie si evacuare a persoanelor din serviciu -Organizeaza activitatea in conditii de siguranta si cu respectarea reglementarilor SU in vigoare -Stringe salariatii in exteriorul cladirii intr-un loc exterior ferit de pericole -Anunta salariarii in cazul aparitiei unei SU; - Anunta grupul de interventie SU;

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ANEXA 6

DECIZII&INSTRUCTIUNI PIVIND APARAEA IMPOTRIVA INCENDIILOR SI PROTECTIE CIVILA

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI DECIZIA NR.1 DIN 06.01.2014 PRIVIND ORGANIZAREA APARARII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR În temeiul art.19 din Legea nr.307 privind apărarea împotriva incendiilor,cu referire la obligativitatea stabilirii responsabilităţilor şi a modului de organizare a apărării împotriva incendiilor,precum şi în conformitate cu prevederile Cap.III,art.5,sec.1 din Normele Generale de aparare impotriva incendiilor emise cu Ordinul M.A.I.163/2007,prin care se prevede obligativitatea organizării activităţii de apărare impotriva incendiilor stabilindu-se,prin acte de autoritate,structurile cu atribuţii in domeniul apărării impotriva incendiilor,Directorul unitatii,EC.MIHAIL VASILE. DECIDE: Art. 1. Prin prezenta Decizie se stabilesc responsabilităţile şi modul de organizare privind apărarea împotriva incendiilor la S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI. Art. 2. Pentru îndrumarea şi controlul tehnic periodic de specialitate al activităţii de apărare împotriva incendiilor,se numeşte responsabil–Directorul Mihail Vasile,care are ca sarcini controlul,supravegherea şi punerea în aplicare a măsurilor P.S.I. si cadru tehnic cu atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor,în persoana D-lui Ionescu Dan Sima si conducătorul locului de muncă-sef statie imbuteliere,care are ca sarcini controlul,supravegherea şi punerea în aplicare a măsurilor P.S.I..-Barcanescu Nicolae. Art. 3. Prin prezenta Decizie, se constituie o echipă de primă intervenţie pe fiecare loc de muncă, organizată pentru stingerea eventualelor începuturi de incendiu, izbucnite în cadrul spaţiilor unităţii. Echipa de primă intervenţie pentru stingerea începuturilor de incendiu este subordonată de conducătorul locului de muncă şi este compusă dintr-un şef de echipă şi 1 servant, nominalizaţi mai jos: PUNCT DE LUCRU:TOPOLOVENI  Barcanescu Nicolae -sef de echipa  Marica Nicolae-sevant PUNCT DE LUCRU:POENARI,GORJ  Pienaru Gheorghe-sef de echipa  Anton Ionut-servant PUNCT DE LUCRU:DEPOZIT FURAJE CALINESTI,JUD. ARGES  Baratoiu Paul-sef de echipa  Crasan Marian-servant PUNCT DE LUCRU:PITESTI  Andrei Lucian –sef de echipa  Micu Nicoleta-sevant Art. 5. Activitatea prestată de personalul salariat din componenţa structurii de apărare împotriva incendiilor, stabilite prin prezenta Decizie, face parte din obligaţiile de serviciu. Art. 6. Pentru celelalte categorii de salariaţi, atribuţiile din domeniul apărării împotriva incendiilor se stabilesc în fişele posturilor, ţinându-se seama de calitatea funcţiei pe care o au. Art.7. Atribuţiile personalului numit în structurile de apărare împotriva incendiilor sunt prezentate în Anexa nr.1. Art. 8. Anexa nr. 1 face parte integrantă din prezenta Decizie. Art. 9. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi. DIRECTOR

EC.MIHAIL VASILE

ANEXA NR. 1 ATRIBUŢIILE PERSONALULUI NUMIT ÎN STRUCTURILE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Art.1.Cadrul tehnic/responsabil cu atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor este subordonat administratorului şi are următoarele atribuţii principale: a) studiază actele normative care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, verifică aplicarea lor în practică şi face propuneri pentru completarea, reactualizarea şi îmbunătăţirea ,,Instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor-Reguli proprii de aplicare a normelor P.S.I.”, specifice activităţilor desfăşurate în unitate; b)studiază pericolul, pe care-l reprezintă tehnologiile şi instalaţiile utilizate din cadrul societăţii, precum şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor specifice acestora; c) îndrumă şi controlează operativitatea şi modul de acţionare a echipei de intervenţie, acordă asistenţă tehnică de specialitate la întocmirea, completarea şi reactualizarea planului de intervenţie al unităţii; d) verifică modul de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor,aparatelor şi mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor,precum şi cunoaşterea modului de utilizare a acestora de către personalul încadrat în muncă; e) ţine evidenţa instalaţiilor,substanţelor chimice şi a altor mijloace de protecţie împotriva incendiilor; f).participă la organizarea şi desfăşurarea activităţii instructiv-educative de prevenire a incendiilor şi la instruirea personalului încadrat în muncă, executând activităţi de instructaj,popularizare a prevederilor legale,de dezbatere a abaterilor în ceea ce priveşte respectarea normelor,precum şi a concluziilor desprinse în urma unor incendii şi evenimente ce au avut loc în societăţi similare; g) participă la analiza activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor din cadrul unităţii şi face propuneri pentru înlăturarea neajunsurilor şi îmbunătăţirea acestei activităţi; h) participă la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor(controale,instrutaje,analize etc.),organizate de unitatea militară de pompieri sau de alte organe abilitate prin lege; i) urmăreşte realizarea sau procurarea mijloacelor şi a materialelor necesare desfăşurării activităţii instructiv-educative pentru prevenirea incendiilor, difuzarea lor pe locurile de muncă, precum şi modul de utilizare şi de întreţinere a acestora; k) face propuneri pentru asigurarea dotării cu mijloace de P.S.I., urmărind: - să îndrume şi să controleze asigurarea dotării cu mijloace de P.S.I.,in conformitate cu actele cu caracter normativ în vigoare şi să ia măsuri,în mod operativ,de înlăturare a deficienţelor costatate. - să ţină evidenţa mijloacelor de bază P.S.I. din dotarea unităţii,să controleze prin sondaj modul de întreţinere,revizie,reparare şi împrospătare a acestora,în vederea asigurării bunei lor funcţionări şi să raporteze situaţia,Directorului /adminidtratorului - să informeze conducerea unităţii asupra constatării şi a măsurilor luate în urma cercetărilor efectuate şi să facă propunerile necesare; - să urmărească cum se asigură aprovizionarea cu mijloace tehnice de P.S.I.; - să întocmească, după caz, şi să supună spre aprobarea conducerii unităţii proiecte de instrucţiuni privind îmbunătăţirea activităţii de dotare cu mijloace de P.S.I.. Art.2. Şeful echipei de primă intervenţie răspunde de pregătirea şi capacitatea de intervenţie a întregii echipe, având următoarele atribuţii principale. a) asigură completa încadrare cu personal salariat a echipei şi organizează intervenţia; b) organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a echipei; c) controlează şi ia măsuri ca toate mijloacele pentru prevenirea şi stingerea incendiilor din dotare să fie în permanentă stare de funcţionare sau utilizare; d) conduce şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor şi la salvarea persoanelor şi bunurilor materiale ce se află în pericol în caz de incendiu sau calamităţi naturale ori catastrofe; e)îndeplineşte obligaţiile,măsurile şi sarcinile ce-i revin,potrivit instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor; f) informează periodic cadrul tehnic cu atribuţii de P.S.I (responsabilul P.S.I.) asupra activităţii desfăşurate pe linia apărării împotriva incendiilor; g) în lipsa şefului echipei de intervenţie, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de către unul din salariaţii ce încadrează echipă. Art. 3. Servantul încadrat în echipa de primă intervenţie, are următoarele atribuţii: a) participă la toate acţiunile de pregătire de specialitate, organizate în incinta unităţii; b) execută antrenamentul pentru mânuirea corectă a mijloacelor de primă intervenţie din dotare; c) participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi bunurilor şi de înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

ATRIBUŢIILE ECHIPEI DE INTERVENŢIE ŞI EVACUARE

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Activitatea ce se desfăşoară Răspunde de pregătirea personalului privind cunoaşterea şi respectarea reguililor de P.S.I. Răspunde de verificarea periodică şi starea tehnică a mijloacelor tehnice P.S.I. Conduce intervenţia Alarmează personalul de pe locul de muncă, pompierii,conducerea Întrerupe alimentarea cu energie electrică,lichide combustibile Salvează şi evacuează utilizatorii Mânuiesc stingătoarele cu CO2, pulbere, AP Mânuiesc uneltele de la postul de incendiu Evacuează bunurile materiale şi asigură protejarea şi paza acestora

Cine execută Cadru Tehnic P.S.I. Administrator Sef statie imbuteliere Administrator

Sef echipa de interventie Sef echipa de interventie Salariatii

Sef echipa de interventie Salariatii Echipa de interventie Echipa de interventie Salariatii Echipa de interventie Salariatii Echipa de interventie

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI DECIZIA NR.2 DIN 06.01.2014 PRIVIND NUMIREA CADRULUI TEHNIC P.S.I. SI A MODULUI DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE INSTRUIRE A PERSONALULUI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ În baza prevederilor Ordinului.M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi completat cu Ordinul M.A.I. 786/2005, Directorul societăţii,Ec.Mihail Vasile. DECIDE: Art.1. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă,a persoanelor angajate în muncă, în cadrul societăţii se realizează pe baza unor categorii de instructaje, planificate şi concepute astfel încât să se asigure însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor la locul de muncă şi în incinta societăţii. Art.2. Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi se execută de către o persoană competentă, în sensul art.53 şi al art. 54 din Ordinul 712/2005. Art.3. Se desemnează Cadru Tehnic P.S.I. să execute instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă, Ionescu Dan Sima, Cadru Tehnic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor. Art 4. Atributiunile Cadrului Tehnic PSI sunt cele stabilite in OMAI 163/2007- Normele Generale de aparare impotriva incendiilor. Art. 5. Categoriile de instructaje şi cerinţele specifice ale acestora, sunt următoarele: a) instructajul introductiv general; b) instructajul la locul de munca; c) instructajul periodic; a) INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL Vizează dobândirea de cunoştinţe cu privire la: ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######- conţinutul actelor normative care reglementează managementul situaţiilor de urgenţă şi activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum şi actele normative specifice profilului societăţii; ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######managementul situaţiilor de urgenţă şi modul de organizare a activităţii de apărare împotriva incendiilor la nivelul societăţii; ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######- mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor din dotarea spaţiilor societăţii şi modul de utilizare a acestora, precum şi mijloacele tehnice existente şi planificarea resurselor pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă; ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######- formele şi metodele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor; ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######- modul de acţiune în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi în cazul observării şi anunţării unui incendiu; ../../../Local Settings/Temporary Internet Files/OLKEE/ORDIN nr.786-09.05.doc - #######- acţiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă. La instructajul introductiv general participă obligatoriu noii angajaţi în muncă (indiferent de durata sau de forma contractului de muncă) precum şi lucrătorii temporari sau zilieri. Durata instructajului introductiv general va fi de 8 ore. Pentru fiecare categorie de personal participant se stabileşte un nivel minim de cunoştinţe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe bază de teste asupra cunoştinţelor acumulate.

Persoanele care nu şi-au însuşit nivelul minim de cunoştinţe stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă. Instructajul introductiv general se face: - noilor încadraţi în munca; - celor transferaţi de la o unitate în alta; - celor veniţi în unitate ca detaşaţi; - elevilor şcolilor profesionale, liceelor si studentilor aflati in practica de specialitate; - persoanelor angajate ca angajati sezonieri,temporari sau zilieri; Instructajul introductiv general se va consemna în mod obligatoriu în fişa individuala de instructaj,cu pasta sau cerneala, cu indicarea materialului predat, duratei şi datei de instruire, semnându-se de cel care a fost instruit şi de cel care a efectuat instructajul. Dupa terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus verificarii cunoştinţelor, prin examinare orala sau pe baza de teste.

b) INSTRUCTAJUL SPECIFIC LOCULUI DE MUNCA Asigură salariaţilor cunoştinţele necesare referitoare la: - caracteristicile fizico-chimice ale substanţelor, materialelor şi produselor utilizate la locul de muncă; - condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale de incendiu şi/sau de explozie specifice locului de muncă, măsurile de prevenire a acestora; - descrierea, funcţionarea, monitorizarea şi modul de intervenţie la instalaţiile şi sistemele de siguranţă ale maşinilor şi utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice; - descrierea, funcţionarea, amplasarea şi modul de acţionare a instalaţiilor,utilajelor,aparatelor, dispozitivelor şi mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor; - concepţia de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă şi conţinutul documentelor operative de răspuns; - sarcini specifice pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă, cauzelor potenţiale de incendiu şi realizarea măsurilor specifice de protecţie civilă. Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva. Instructajul la locul de munca se face: a) noilor încadraţi în munca; b) celor transferaţi de la o unitate în alta; c) celor veniţi în unitate ca detaşaţi; d) elevilor şcolilor profesionale, liceelor si studentilor aflati in practica de specialitate; e) persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri; Instructajul la locul de munca, pentru toţi salariaţii din cadrul societatii, se efectueaza de catre conducatorul locului de munca-Sef statie imbuteliere GPL,Barcanescu Nicolae. Admiterea definitiva la lucru va fi aprobata de catre Administratorul firmei. Instructajul la locul de munca se va consemna in mod obligatoriu in fisa individuala de instructaj,cu pasta sau cerneala, cu indicarea materialului predat, duratei si datei instruirii, semnandu-se de cel instruit, cel care a efectuat instructajul si cel care l-a admis definitiv la lucru. Instructajul la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si va cuprinde informatii privind: - cauzele potentiale si riscurile (pericolele) de incendiu si / sau explozie specifice locului de munca, masurile de prevenire a acestora; - descrierea, functionarea si modul de urmarire si interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale echipamentelor de munca de la locurile de munca, inclusiv la cele de prevenire a incidentelor si avariilor tehnologice; - continutul instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si al planurilor de interventie specifice; - sarcinile specifice ce ii revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor, evacuarea persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si stingerea incendiilor.

Problemele cu caracter teoretic prezentate pe timpul instructajului specific locului de muncă sunt urmate în mod obligatoriu de demonstraţii practice. Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea acestora pe bază de teste, cu privire la nivelul de însuşire a cunoştinţelor necesare. Durata instructajului la locul de munca este de 8 ore.

c) INSTRUCTAJUL PERIODIC Instructajul periodic se face de catre conducatorul locului de munca,intregului personal si are drept scop aprofundarea normelor S.U.completandu-se in mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a graficului de instruire, aprobată de conducerea societăţii. Durata şi periodicitatea instructajului periodic pentru întreg personalul din cadrul societatiii este urmatoarea :

C1 = 2 ORE LUNAR= PERSONALUL DIN ECHIPA DE INTERVENTIE SI PRIM AJUTOR IN CAZ DE INCENDIU SI PERSONALUL DE EXECUTIE AL UNITATII: PENTRU ACTIVITATEA DIN CADRUL STATIEI DE IMBUTELIERE:

Conducatori autospecializate,manipulanti butelii GPL Agenti vanzari, reprezentanti comerciali Lucratorii cu atributii de paza

C2 = 2 ORE TRIMESTRIAL=PERSONALUL CARE LUCREAZĂ NEMIJLOCIT CU APARATE, MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALAŢII TEHNOLOGICE: Director General,Director Vanzari,,Contabil,Contabil Sef,Sef statie imbuteliere, Consilier Tehnic, Specialist documentatie studii cu atributii de RSL-IP Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat si in urmatoarele cazuri: a) cand un salariat a lipsit peste 30 de zile calendaristice din productie; b) cand s-a modificat procesul tehnologic ori au fost introduse noi tehnologii; c) cand au aparut modificari ale legislatiei specifice; d) la reluarea activitatii dupa producerea unui eveniment negative (incendiu, explozie,calamitate naturala, avarie); La cei care nu au participat la instruire, se va trece in fisa de instructaj cauza neparticiparii(CO,concediu medical,etc).Instruirea acestora se face in prima zi de prezenta la serviciu inainte de inceperea activitatii. Fisa de instructaj se intocmeste pentru personalul permanent, angajat cu conventii civile sau detasat, pentru lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri si va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca. Verificarea persoanelor instruite, privind cunoştinţele însuşite şi deprinderile formate în timpul instructajului periodic, se va face prin sondaj, insistându-se, de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi eliminarea deficienţelor constatate. Anual, se efectuează o verificare de fond, pe bază de teste tip chestionar, asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii, care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fişa individuală

de instructaj. d) INSTRUCTAJUL SPECIAL PENTRU LUCRĂRI PERICULOASE Se execută înainte de începerea unor lucrări, care se efectuează în incinta societăţii,în timpul cărora pot apărea situaţii generatoare de incendiu din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor atmosfere potenţial explozive ori se poate favoriza producerea unor situaţii de urgenţă. Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă în principal la: a) executarea unor operaţiuni de manevră ori de comandă a unor instalaţii sau utilaje tehnologice de importanţă ori intervenţia asupra acestora, a căror operare greşită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare, explozii, calamităţi naturale ori a altor situaţii de urgenţă; b) lucrări de reparaţii sau de întreţinere, distrugerea unor deşeuri sau reziduuri periculoase pentru viaţa oamenilor sau pentru mediu; c) prelevarea de probe din recipiente sau instalaţii care conţin substanţe periculoase; d) punerea ori repunerea în funcţiune a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora; e) aplicarea unor materiale de protecţie din care se pot degaja cu uşurinţă vapori şi gaze inflamabile şi/sau explozive; f) curăţarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate produse combustibile etc; g) depozitarea, manipularea şi transportul de substanţe/materiale periculoase; Efectuarea instructajului special pentru lucrări periculoase, se consemnează, după caz, în autorizaţia de execuţie a lucrării (permisul de lucru cu foc deschis) sau în fişele individuale.

e) INSTRUCTAJUL PENTRU PERSONALUL DIN AFARA SOCIETĂŢII Se desfăşoară cu persoanele care execută temporar activităţi în locurile din incinta societăţii unde sunt prezenţi factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, după cum urmează: a) personalul societăţilor comerciale de construcţii-montaj şi instalaţii; b) personalul societăţilor comerciale de reparaţii, revizii, întreţinere şi de service; c) personalul care efectuează transport de materiale periculoase; d) personalul de pază aparţinând altor societăţi comerciale sau firme specializate; e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara societăţii se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conţine problematica prezentată şi tabelele cu numele, prenumele şi semnătura persoanelor instruite. Art.6. Tematicile orientative, pentru efectuarea diferitelor categorii de instructaje sunt prezentate în Anexa nr.1. Art.7. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C.EXTENSIV.S.R.L.PITESTI

ANEXA 1

A. TEMATICI ORIENTATIVE DE INSTRUIRE ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi completat cu Ordinul nr. 786/2005, categoriile de instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă, stabilite pentru a fi executate în cadrul societăţii, sunt: a) Instructajul introductiv general; b) Instuctajul specific locului de muncă; c) Instructajul periodic; d) Instructajul special pentru lucrări periculoase; e) Instructajul pentru personalul din afara societăţii. a) INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL  LEGEA 307/ 2006 privind apararea impotriva incendiIlor; - CAPITOLUL I. -dispozitii generale - art.1-5. - CAPITOLUL II. -obligatii privind apararea impotriva incendiilor,obligatii generale-art.6-8,obligatiile administratorului, utilizatorilor si salariatilor-art.19-22.  NORMELE GENERALE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR, aprobate cu ordinul ministrului administratiei si internelor Nr. 163/2007 - CAPITOLUL I - dispozitii generale- art. 1-4. - CAPITOLUL II - organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, art.5, 17-18. - CAPITOLUL II.-organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca. art.21-30,art.33-36. - CAPITOLUL IV - norme generale de prevenire si stingere a incendiilor la exploatarea constructiilor, instalatiilor si amenajarilor - art. 80-96; - CAPITOLUL IV - masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis, art.97-106. - CAPITOLUL IV - masuri generale de prevenirea incendiilor la exploatarea cailor de evacuare, art. 107-115  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modficată şi completată prin Legea nr. 212/2006,republicata in 2008: - Capitolul I: Dispoziţii generale, art. 1-9; - Capitolul III: Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor, art. 17-20; - Capitolul IV, Secţiunea a 2-a: Obligatiile conducătorilor instituţiilor publice, operatorilor economici, proiectanţilor, constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor, art. 28-31.  Ordinul M.A.I.nr.712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,modificat şi completat cu Ord.nr.786/2005: - Capitolul I: Scopul şi domeniile de aplicare, art. 1-5; - Capitolul II: Cerinţe specifice şi categorii de instructaje, art. 6-26;  Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.15/2005: - Capitolul I: Dispoziţii generale, art. 1-5; b) INSTRUCTAJUL SPECIFIC LOCULUI DE MUNCĂ  Reguli Proprii de aplicare a Normelor P.S.I. (R.P.N.P.S.I.) - Instrucţiuni de apărare, specifice locului de muncă;  Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modficată şi completată prin Legea nr.212/2006 republicata in 2008: - Capitolul IV, Secţiunea a 2-a: Obligatiile conducătorilor instituţiilor publice,operatorilor economici, proiectanţilor, constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor, art. 28-31;  Reguli de comportare în caz de cutremur, la locul de muncă,conform Ordinului M.A.I.nr.1160/2006, Anexa 2.1.,pct.b),c),d);  Exerciţiu practic privind utilizarea mijloacelor de primă intervenţie din dotare, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.  Planul de evacuare  Planul de interventie  Tipurile de risc specifice societăţii, conform clasificării H.G. 642/2005; c) INSTRUCTAJUL SPECIAL PENTRU LUCRĂRI PERICULOASE 1. Durata: 15 minute. 2. Tematica orientativă: Norme Generale PSI, Cap. IV, sectiunea 2, art 97.-106. d) INSTRUCTAJUL PENTRU PERSONALUL DIN AFARA UNITĂŢII 1. Durata: 15 minute

2. Tematica orientativă: - Instructiuni proprii pentru situatii de urgenta : Reguli generale. - cap.I; -Tipurile de risc specifice societăţii conform clasificării d.p.d.v. al protecţiei civile (H.G. 642/2005); e) FINALIZAREA INSTRUCTAJELOR Consemnarea instructajelor: 1. Fişă individuală de instructaj pentru situatii de urgenta.: - instructajul introductiv general; instructajul la locul de muncă;instructajul periodic;instructajul special pentru lucrări periculoase (după caz). 2. Procese verbale de instruire: - instructaj pentru persoanele din afara unităţii. 3. Permis de execuţie a lucrărilor periculoase:instructajul special pentru lucrări periculoase (după caz). ÎNTOCMIT: CADRU TEHNIC CU ATRIBUŢII PSI, IONESCU DAN SIMA

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

OPIS TEMATICA DE INSTRUIRE IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA

1. TEMATICA DE INTRODUCERE 2. TEMATICA DE INSTRUIRE INTRODUCTIV-GENERALA 3. TEMATICA DE INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNCA 4. TEMATICA DE INSTRUIRE PERIODICA

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.VASILE MIHAIL

TEMATICA DE INSTRUIRE PERIODICA IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA

A. PROBLEMATICA GENERALA In conformitate cu prevederile: Legii 307/2006- privind apararea impotriva incendiilor, Ord.163/2007- pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor si Legii 481/2004 - privind Protectia civila modificata si completata prin legea 212/2006 republicata in 22.07.2008 In cadrul instruirii periodice se vor actualiza si reimprospata cunostintele lucratorului in domeniul situatiilor de urgenta si vor fl expuse in principal, urmatoarele probleme: 1. Elemente de legislatie privind situatiile de urgenta; 2. Organizarea apararii impotriva incendiilor la locul de munca ; 3. Atributiile ce revin din fisa postului pe linie de situatii de urgenta ,cauze,perioade si masuri de prevenire a incendiilor ; 4. Dotarea si manuirea mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor ; 5. Extrase din planurile de interventie si tipuri de riscuri specifice ; 6. Descrierea,modul de utilizare si demonstratii practice privind mijloacele de prima interventie. B. INSTRUCTAJUL PERIODIC

1. In domeniul situatiilor de urgenta instructajul periodic se efectueaza: C1 = 2 ORE LUNAR= PERSONALUL DIN ECHIPA DE INTERVENTIE SI PRIM AJUTOR IN CAZ DE INCENDIU SI PERSONALUL DE EXECUTIE AL UNITATII: PENTRU ACTIVITATEA DIN CADRUL STATIEI DE IMBUTELIERE:

Conducatori autospecializate,manipulanti butelii GPL Agenti vanzari, reprezentanti comerciali Lucratorii cu atributii de paza

C2 = 2 ORE TRIMESTRIAL=PERSONALUL CARE LUCREAZĂ NEMIJLOCIT CU APARATE, MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALAŢII TEHNOLOGICE: Director General,Director Vanzari,,Contabil,Contabil Sef,Sef statie imbuteliere, Consilier Tehnic, Specialist documentatie studii cu atributii de RSL-IP

2. Verificarea insusirii instructajului periodic se efectueaza semestrial de catre Cadru Tehnic P.S.I. 3. Testarea personalului se efectueaza anual. INTOCMIT CADRU TEHNIC P.S.I. IONESCU DAN SIMA

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.VASILE MIHAIL

TEMATICA DE INSTRUIRE INTRODUCTIV–GENERAL IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA



Legea 307/2006- privind apararea impotriva incendiilor;



Ordin 163/2007- pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;



Legea 481/2004 - privind Protectia civila modificata si completata prin legea 212/2006 republicata in

22.07.2008;



Descrierea si modul de utilizare a mijloacelor de prima interventie.

TIMPUL DE INSTRUIRE 8 ORE.

INTOCMIT CADRU TEHNIC P.S.I. IONESCU DAN SIMA

S.C.EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.VASILE MIHAIL

TEMATICA DE INSTRUIRE IN DOMENIUL SITUATIILOR DE URGENTA LA LOCUL DE MUNCA

 Legea 307/2006- privind apararea impotriva incendiilor o Cap.II-sec.6- Obligaţii privind apărarea împotriva incendiilor .  Ordin 786 din 2 septembrie 2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;  Instructiuni proprii de aparare impotriva incendiilor si dezastrelor naturale;  Instructiuni proprii privind protectia civila;  Descrierea ,modul de utilizare si demonstratii practice privind mijloacele de prima interventie.

TIMPUL DE INSTRUIRE 8 ORE.

INTOCMIT CADRU TEHNIC P.S.I. IONESCU DAN SIMA

S.C. EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

TEMATICĂ DE INSTRUIRE PERIODICA ANUALA ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ NR. CRT

1

2

3

4

MATERIALUL DE INSTRUIRE

CATEGORIA DE PERSONAL

C1 Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor-Cap.II, sec.1-obligatiile privind apararea impotriva incendiilor-art.6-12(obligatii generale); Legea 481/2004-modificata si completata prin legea 212/2006 republicata in 22.07.2008 Cap.II-Organizarea protectiei civile-art.10-16; Ord.M.A.I.712/2005 modificat cu O.M.A.I. 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă-Cap.II-cerinte specifice si categorii de instructaje(art.6-44); Instrucţiuni proprii privind protectia civila-Principalele tipuri de dezastre şi caracteristicile acestora identif. Conform H.G. 642/2005 ; Evidentierea pericolelor ce determina riscul de incendiu sau explozie.  Legea nr.307/2006-privind apărarea împotriva incendiilor-art.19 (obligatiile adm.), art.22(obligatiile salariatului); Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.21-art.36/Organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor la locul de munca; Ordin 262/2010 privind aprobarea dispozitiilor generale de apărare împotriva incendiilor la spatii si constructii pentru birouri; Reguli de comportare la introducerea semnalelor de alarmare ale protecţiei civile; Instructiuni de aparare impotriva incendiilor la Statiile de distributie G.P.L. Legea 307/2006- privind apărarea împotriva incendiilor -raspunderea juridica(art.43-47); Ord.M.A.I.108/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004; H.G. 642/2005 -pentru aprobarea criteriilor de clasificare a institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice:-Reguli şi măsuri specifice în caz de cutremur; HG.166/2010-pentru aprobarea dispozitiilor generale privind apararea impotriva incendiilor la constructii si instalatii aferente; Instrucţiuni interne de stingere şi evacuare a personalului salariat, în caz de incendiu. Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.50-art.62-Limitarea izbucnirii ,propagarii si dezvoltarii incendiului si a efluentilor incendiului in interiorul si in afara incintei focarului de incendiu;

C2

2 ore

2 2 ore ore

2 ore

2 2 ore ore

Obs

5

6

7

8

9

10

Legea 481/2004- modificata si completata prin Legea 212/2006 republicata in 22.07.2008 -Cap. III-drepturile si obligatiile cetatenilor -art. 20.- Cap.IV-Atributii si obligatii privind protectia civila; Ord. M.A.I. 211/2010-Dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la ateliere,spatii de intretinere si reparatii,etc.; Protecţia populaţiei, salariaţilor şi bunurilor materiale prin adăpostire; Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor la colectarea şi depozitarea deşeurilor şi ale resturilor menajere. Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.69-art.70/Limitarea propagarii incendiului la constructiile invecinate; Ordin 1184/2006 - aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta; Ordin 1259 /2006-pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila; Instructiuni privind activitateade întreţinere şi reparaţii-instalaţii aferente construcţiilor; Instrucţiuni proprii privind protectia civila. Ordin 262/2010 privind aprobarea dispozitiilor generale de apărare împotriva incendiilor la spatii si constructii pentru birouri; APLICATIE-exercitiu de evacuare si de interventie in caz de calamitati si incendii: Descrierea şi utilizarea mijloacelor de primă intervenţie P.S.I.(strigătoare,hidranţi, etc) Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.123-art.154/Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu/Controlul propriu al respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor; H.G. 642/2005 -pentru aprobarea criteriilor de clasificare a institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice -Reguli şi măsuri specifice în caz inundaţii Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor specifice spaţiilor pentru depozitare si manipulare butelii GPL; Reguli de comportare la introducerea semnalelor de alarmare ale protecţiei civile. Legea nr.307/2006- privind apărarea împotriva incendiilor- Cap.II,sec.1-obligatiile privind apararea impotriva incendiilor-art.6-12(obligatii generale); Legeanr.481/2004- modificata si completata prin legea 212/2006 republicata in 22.07.2008 – Cap. VI-Protectia populatiei si a bunurilor materiale-art.40-44(Instiintare,avertizare,alarmare); Ord.M.A.I.712/2005 modificat cu O.M.A.I. 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă-(art.45-57); Instructiuni privind activitatea de transporturi rutiere şi condiţiile de parcare; Reguli şi măsuri speciale din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor care să contracareze efectele perioadelor de anotimp canicular şi secetos. Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.71-art.79-Evacuarea utilizatorilor si securitatea fortelor de interventie Ord.M.I.108/2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice -D.G.P.S.I.-004 Ord. M.A.I. 211/2010-Dispozitii generale de aparare impotriva incendiilor la ateliere,spatii de intretinere si reparatii,etc.;  Instrucţiuni interne de stingere şi evacuare a personalului salariat, în caz de incendiu; Instrucţiuni proprii privind protectia civila. Legea nr.307/2006- art.19(obligatiile administratorului),art.22(obligatiile salariatului); Ordin 1259 /2006-pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila; H.G. 642/2005 -pentru aprobarea criteriilor de clasificare a institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice -Reguli şi măsuri specifice în caz de cutremur Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor, specifice instalaţiilor electrice de forţă şi iluminat; Modul de acţiune la evacuarea în caz de interventie-inundatii Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007) -art.97-art.106-Masuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrarilor cu foc deschis,reglementarea fumatului-art.107-art.116/Masuri generale de

2 ore

2 ore

2 ore

2 2 ore ore

2 ore

2 2 ore ore

11

12

prevenire a incendiilor la exploatarea cailor de evacuare; HG.166/2010-pentru aprobarea dispozitiilor generale privind apararea impotriva incendiilor la constructii si instalatii aferente; Ord.M.A.I.712/2005 modificat cu O.M.A.I. 786/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă. Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor la colectarea şi depozitarea deşeurilor şi ale resturilor menajere. Reguli de comportare la introducerea semnalelor de alarmare ale protecţiei civile; Legea nr 481/2004- modificata si completata prin legea 212/2006 republicata in 22.07.2008 -art.56-59(evacuare,limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de P.C.); O.G. 21/2004 -privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; Ordin 1184/2006 - aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta; Protecţia populaţiei, salariaţilor şi bunurilor materiale prin adăpostire Instrucţiuni interne de stingere şi evacuare a personalului salariat, în caz de incendiu

Legea 307/2006- privind apărarea împotriva incendiilor -raspunderea juridica(art.43art.47); APLICATIE- exercitiu de evacuare si de interventie –Reguli si masuri in caz de cutremur Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.143-art.153-Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu/Controlul propriu al respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor; H.G. 642/2005 -pentru aprobarea criteriilor de clasificare a institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specific; -Reguli şi măsuri specifice în caz inundaţii Instrucţiuni interne de apărare împotriva incendiilor specifice spaţiilor pentru depozitare si manipulare butelii GPL; Reguli şi măsuri speciale din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor care să contracareze efectele perioadelor de anotimp rece.

2 ore

2 ore

CONF.ORDIN NR.712/2005 MODIFICAT CU O.M.A.I. 786/2005 PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE PRIVIND INSTRUIREA SALARIAŢILOR ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ,AVEM: C1 = 2 ORE LUNAR= PERSONALUL DIN ECHIPA DE INTERVENTIE SI PRIM AJUTOR IN CAZ DE INCENDIU SI PERSONALUL DE EXECUTIE AL UNITATII: PENTRU ACTIVITATEA DIN CADRUL STATIEI DE IMBUTELIERE:

Conducatori autospecializate,manipulanti butelii GPL Agenti vanzari, reprezentanti comerciali Lucratorii cu atributii de paza

C2 = 2 ORE TRIMESTRIAL=PERSONALUL CARE LUCREAZĂ NEMIJLOCIT CU APARATE, MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALAŢII TEHNOLOGICE: Director General,Director Vanzari,,Contabil,Contabil Sef,Sef statie imbuteliere, Consilier Tehnic, Specialist documentatie studii cu atributii de RSL-IP

Testarea se efectuează anual.

Întocmit Cadru tehnic P.S.I.

IONESCU DAN SIMA

A. MATERIALE,PRODUSE UTILIZATE LA LOCUL DE MUNCA,EFECTE NOCIVE ALE FOCULUI ASUPRA ORGANISMULUI

A.1. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR CAPITOLUL III -Norme Generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi

executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor SECŢIUNEA a 3-a Limitarea izbucnirii, propagării şi dezvoltării incendiului şi a efluenţilor incendiului în interiorul şi în afara incintei focarului de incendiu. Art. 52. - (1) Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecţie activă la foc cu rol important în asigurarea cerinţei esenţiale "securitatea la incendiu" a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi a amenajărilor, precum şi pentru securitatea utilizatorilor. (2) Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor pot fi:  instalaţii de detectare a gazelor inflamabile;  instalaţii de inhibare a exploziei;  instalaţii de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu;  instalaţii de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi;  instalaţii de hidranţi interiori, coloane uscate, hidranţi exteriori;  instalaţii speciale de stingere cu apă;  instalaţii de stingere a incendiilor cu gaze;  instalaţii de stingere a incendiilor cu spumă;  instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi;  instalaţii de stingere a incendiilor cu aerosoli. Art. 53. - Instalaţiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor criterii: a) să dispună, în întreaga zonă protejată, de detectoare adecvate, pentru a permite ca prezenţa gazului inflamabil să fie detectată într-o fază incipientă; b) să fie prevăzute cu mijloace de comunicare sigure între detectoare şi o centrală de colectare a informaţiilor/ echipament de control şi semnalizare; c) să fie capabile să reziste condiţiilor de mediu în care sunt montate, astfel încât să-şi poată îndeplini funcţiile pe parcursul duratei de viaţă normate. Art. 54. - Instalaţiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel încât să reziste la presiunea maximă de explozie, să asigure detectarea imediată a creşterii presiunii, precum şi eliberarea în cel mai scurt timp posibil a unui mediu de

stingere uniform dispersat şi menţinerea produsului de stingere la o concentraţie de calcul într-un timp specificat în incinta protejată. Art. 55. - (1) Instalaţiile de detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu trebuie să detecteze incendiul la momentul iniţierii, prin detectarea parametrilor fizici şi/sau chimici asociaţi incendiului - fum, flăcări şi/sau căldură -, şi să transfere un semnal sonor şi/sau vizual la un/o echipament de control şi semnalizare/centrală de detectaresemnalizare, astfel încât să dea un semnal de alarmă şi, după caz, să acţioneze dispozitivele pentru evacuarea persoanelor, alertarea forţelor de intervenţie, deversarea automată a substanţei de stingere etc. (2) Echipamentul de control şi semnalizare trebuie să asigure interpretarea semnalelor primite de la detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis orice fel de semnal sau a avertizărilor greşite şi pentru iniţierea acţiunilor necesare; (3) Instalaţiile cu acţionare manuală de alarmare la incendiu trebuie să dea posibilitatea ca un utilizator să iniţieze şi să transfere un semnal de alarmă la incendiu la un echipament de control şi semnalizare, astfel încât să fie posibilă iniţierea diferitelor acţiuni planificate. Art. 56. - (1) Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi instalaţiile de presurizare pentru controlul fumului trebuie să asigure în caz de incendiu: menţinerea căilor de evacuare şi de acces libere de fum pe înălţimea de circulaţie; facilitarea operaţiilor forţelor de intervenţie, prin crearea unor zone fără fum; întârzierea sau împiedicarea generalizării incendiului prin apariţia fenomenului de flash-over, prevenind astfel dezvoltarea rapidă a incendiului; reducerea consecinţelor şi avariilor provocate de fum şi gaze fierbinţi; reducerea eforturilor care apar în elementele structurale ale construcţiilor şi instalaţiilor în caz de incendiu. (2) Instalaţiile de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie să îndeplinească criteriile referitoare la capacitatea de a activa şi de a stabili presiunea proiectată într-o incintă specificată sau o viteză convenabilă a debitului de aer prin deschideri în pereţii incintei specificate, asigurându-se alimentarea electrică din două surse, principală şi de rezervă. (3) Pe timpul intervenţiilor, dacă situaţia impune evacuarea cantităţilor de fum acumulate, se pot practica elemente de construcţie care delimitează spaţiile respective şi care nu au rol de rezistenţă. Art. 57. - (1) Instalaţiile de hidranţi interiori trebuie să asigure posibilitatea utilizatorilor de a realiza intervenţia, în faza iniţială a incendiului, cu debitele, presiunile, durata teoretică de funcţionare, lungimea jetului şi a furtunului normate potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. (2) Instalaţiile de hidranţi exteriori trebuie să asigure o legătură la conducta principală de apă pentru echipamentele şi utilajele de stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, standardelor europene de referinţă, precum şi standardelor naţionale referitoare la cerinţele de racordare şi adâncimea de îngropare. Art. 58. - Instalaţiile speciale de stingere cu apă, cum sunt cele de sprinklere, instalaţii cu ceaţă de apă şi altele asemenea, trebuie astfel proiectate încât: a) să asigure un răspuns imediat în caz de incendiu, prin deversarea apei, într-o schemă şi o cantitate prestabilită, cu debitele, intensităţile de stropire şi stingere normate, pe durata proiectată de funcţionare, peste o suprafaţă dată, în scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice; b) să asigure, după caz, răcirea elementelor de construcţii şi instalaţii; c) să creeze o barieră care împiedică propagarea incendiului. Art. 59. - (1) Instalaţiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, înlocuitori de haloni şi altele asemenea, precum şi instalaţiile de stingere cu aerosoli pot fi cu inundare totală sau locală. (2) Instalaţiile de stingere cu gaze trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă privind capacitatea de a fi activate manual sau automat, deversarea uniformă a produsului de stingere în incintă sau peste suprafaţa specificată, într-o cantitate determinată, pentru a stabili şi menţine concentraţia proiectată pe durata de timp normată, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. (3) Pentru instalaţiile de stingere cu gaze cu inundare totală este necesar să se asigure evacuarea tuturor persoanelor din compartimentul în care va fi utilizat gazul, înainte ca această acţiune să înceapă. (4) Instalaţiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevăzute cu dispozitive de avertizare a utilizatorilor din spaţiul protejat, optice şi acustice, pentru semnalizarea intrării acestora în funcţiune. (5) În cazul în care gazul deversat automat în caz de incendiu poate pune în pericol viaţa utilizatorilor din zonele protejate, instalaţiile de stingere se prevăd cu dispozitive de temporizare care să întârzie intrarea acestora în funcţiune cu o perioadă prestabilită. (6) Perioada dintre declanşarea semnalului de avertizare şi intrarea în funcţiune a instalaţiei de stingere se calculează astfel încât să se asigure evacuarea utilizatorilor din orice punct al zonei protejate. (7) Uşile de acces în zone, spaţii sau încăperi în care sunt posibile deversări de gaze ce pot pune în pericol viaţa utilizatorilor, precum şi căile de evacuare din aceste locuri se marchează cu inscripţii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru personalul de la locurile de muncă şi forţele de intervenţie. (8) Semnalele optice şi acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  să fie inactive în starea de aşteptare;  să indice toate căile de evacuare din zonele de stingere;  să poată fi clar identificate şi percepute cu tonalităţi diferite, la începutul şi la sfârşitul perioadei de temporizare;

 să nu poată fi oprite înainte de expirarea timpului de funcţionare a instalaţiei de stingere;  să fie în concordanţă cu capacităţile psihomotorii şi senzoriale ale utilizatorilor. (9) Pentru sistemele cu stingere locală nu este necesară evacuarea tuturor persoanelor din compartiment, dar sunt obligatorii măsuri speciale privind instruirea personalului. Art. 60. - Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a genera şi dispersa o cantitate calculată de spumă, cu coeficientul de înfoiere stabilit, peste o suprafaţă dată, cu debitele de stingere necesare, într-un timp specificat, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Art. 61. - Instalaţiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat şi de a refula o cantitate calculată de pulbere peste o suprafaţă dată sau un obiect specificat, cu intensităţile şi debitele de stingere necesare, într-un timp normat şi în reprizele normate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Art. 62. - Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea şi mentenanţa instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor se efectuează conform standardelor europene de referinţă şi reglementărilor tehnice specifice.

A.2. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

CAPITOLUL III -Norme Generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor SECŢIUNEA a 4-a Instalaţiile aferente construcţiilor şi instalaţiile tehnologice Art. 63. - (1) Instalaţiile aferente construcţiilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de apă, de încălzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare şi altele asemenea, precum şi instalaţiile tehnologice se proiectează, se execută şi se exploatează potrivit reglementărilor tehnice şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor, astfel încât acestea să nu constituie surse de iniţiere şi/sau de propagare a incendiilor. (2) Instalaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să corespundă destinaţiei, tipului şi categoriei de importanţă a construcţiei, precum şi nivelului de risc de incendiu, să aibă nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte prevederile din normele specifice de apărare împotriva incendiilor. (3) Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea strictă a instrucţiunilor şi regulilor de utilizare, precum şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite de proiectanţi şi de producători. Art. 64. - (1) Instalaţiile de ventilare sau de climatizare, precum şi cele de transport pneumatic se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât, în funcţionare normală, părţile componente, cum sunt echipamente, motoare, angrenaje, tubulatură, să nu genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să nu faciliteze propagarea incendiului. (2) Traseele instalaţiilor de ventilare, climatizare sau transport pneumatic din construcţiile cu risc de incendiu sau explozie, precum şi cele din sălile aglomerate ori din încăperile cu bunuri de mare valoare sau de importanţă deosebită trebuie să fie independente şi complet separate de traseele pentru alte spaţii. (3) Se interzice evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare, de climatizare sau de transport pneumatic a substanţelor care, în amestec sau prin combinaţie chimică, pot produce incendii ori explozii. Art. 65. - Construcţiile, instalaţiile tehnologice, precum şi zonele din vecinătatea acestora, în care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se prevăd, conform reglementărilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor şi de inhibare, inertizare sau evacuare forţată a acestora, în vederea preîntâmpinării acumulării de concentraţii periculoase, precum şi pentru semnalizarea situaţiei create. Art. 66. - (1) Instalaţiile de iluminat de siguranţă trebuie să funcţioneze pentru o perioadă de timp normată, în zonele specificate, la întreruperea iluminatului normal.

(2) Tipurile de instalaţii de iluminat de siguranţă şi cazurile în care se prevăd în construcţii, modul de alimentare cu energie electrică a acestora, precum şi nivelurile de iluminare necesare trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor tehnice specifice. Art. 67. - Sursele de rezervă de alimentare cu energie a instalaţiilor de protecţie împotriva incendiilor trebuie să îndeplinească criteriile de performanţă referitoare la furnizarea automată pe durata de timp normată a alimentării cu energie a acestora, la întreruperea alimentării normale, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Art. 68. - Construcţiile, instalaţiile tehnologice şi amenajările se protejează împotriva acţiunii electricităţii atmosferice cu instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului, conform cu reglementările tehnice specifice.

A.3. ORDIN NR. 163/2007 PENTRU APROBAREA NORMELOR GENERALE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

CAPITOLUL III -Norme Generale de apărare împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor SECŢIUNEA a 6-a Evacuarea utilizatorilor şi securitatea forţelor de intervenţie Art. 71. - (1) Pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu, căile de evacuare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: a) conformare la foc şi amplasare corespunzătoare; b) separare de alte funcţiuni prin elemente de separare la foc şi fum; c) asigurarea controlului fumului; d) limitarea producerii incendiului şi fumului. (2) În funcţie de categoria construcţiei, instalaţiei sau a amenajării şi de destinaţia acesteia, se au în vedere şi alte măsuri specifice, cum sunt:  dimensionarea, realizarea, dispunerea şi marcarea căilor de evacuare şi a ieşirilor de evacuare corespunzător numărului de utilizatori şi stării sănătăţii acestora, conform prevederilor reglementărilor tehnice;  prevederea instalaţiilor de detectare şi semnalizare a incendiului, precum şi de comunicare-avertizare;  prevederea instalaţiilor de iluminat de siguranţă, alimentate din surse corespunzătoare; prevederea instalaţiilor de semnalizare a ieşirilor de urgenţă;  prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi, cum sunt blocări în poziţie deschisă, dispozitive antipanică şi altele asemenea;  prevederea de sisteme de orientare în caz de incendiu, cum sunt indicatoare de securitate, marcaje fotoluminiscente şi altele asemenea;  prevederea de instalaţii de presurizare şi alte sisteme de control al fumului;  prevederea de locuri sigure de salvare în interiorul şi/sau în afara construcţiei;  prevederea unor mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor pentru a fi folosite de utilizatori sau de pompieri, cum sunt instalaţiile de hidranţi, coloanele uscate şi altele asemenea.

Art. 72. - Instalaţiile de semnalizare a ieşirilor de urgenţă trebuie să indice utilizatorilor traseul de evacuare, uşile de evacuare, marcarea scărilor de evacuare din clădire şi marcarea uşilor şi traseelor care nu servesc la evacuare. Art. 73. - Construcţiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie prevăzute cu căi de evacuare a persoanelor, în număr suficient, corespunzător dimensionate şi realizate, astfel încât persoanele să ajungă în timpul cel mai scurt şi în deplină siguranţă în exterior, la nivelul terenului ori al căilor de acces carosabile, în refugii sau în alte locuri special amenajate.

Art. 74. - Pentru accesul şi evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilităţi, bolnavilor şi ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure în caz de incendiu, se adoptă soluţii şi măsuri adecvate, cu respectarea reglementărilor tehnice specifice. Art. 75. - La proiectarea şi la executarea căilor de evacuare se interzice prevederea uşilor care se pot bloca în poziţie închisă, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementări tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepţia celor admise prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultăţi la evacuare, cum sunt împiedicarea, alunecarea, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica şi altele asemenea. Art. 76. - Pentru securitatea echipelor de salvare/forţelor de intervenţie sunt necesare: a) măsuri pentru ca echipele de intervenţie şi salvare să-şi desfăşoare activitatea la un nivel adecvat de securitate şi să părăsească clădirea fără riscuri de accidente; b) amenajări pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi incintă, pentru autospeciale şi pentru ascensoarele de pompieri; c) măsuri care să permită ca stingerea să fie realizată eficient în interiorul şi în jurul construcţiei. Art. 77. - Ascensoarele de pompieri se prevăd şi se realizează potrivit reglementărilor tehnice specifice, asigurând accesul forţelor de intervenţie pe durata stabilită în planurile specifice. Art. 78. - (1) Asigurarea accesului şi a circulaţiei autospecialelor de intervenţie în incintele operatorilor economici şi ale instituţiilor, în zonele locuite, precum şi între localităţi este obligatorie, conform reglementărilor tehnice specifice. (2) În locurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure cel puţin un acces carosabil dinspre drumurile publice şi dinspre drumurile de circulaţie interioare, amenajat, marcat, întreţinut şi utilizabil în orice anotimp. (3) Căile de acces şi de circulaţie se dimensionează potrivit reglementărilor tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenţie. Art. 79. - Măsurile, condiţiile tehnice, performanţele şi nivelurile de performanţă privind proiectarea căilor de evacuare şi acces aferente construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. B.

CAUZELE INCENDIILOR

Clasificarea cauzelor de incendiu în funcţie de natura lor, sursele de aprindere, mijloacele care produc aprinderea ţi modul de acţiune. Incendiul este un proces complex, cu evoluţie nedeterminată, care necesită 4 elemente definitorii: existenţa combustibilului şi acţiunea unei surse de aprindere iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi timp a procesului de ardere să fie necontrolate procesul de ardere să fie nemotivat social, necesitând o intervenţie organizată în scopul lichidării producerea de pierderi materiale în timpul arderii. Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu. De exemplu nu sunt incendii: - arderea sub control a gunoaielor, ierburilor, etc. - arderea produselor în cuptoare sau în alte instalaţii similare - fumigaţii care nu necesită intervenţii de stingere Nu se consideră incendii avariile de natură electrică (scurtcircuite, arcuri electrice întreţinute, explozii,etc.), produse în instalaţii şi echipamente electrice (transformatoare, staţii de conexiuni, tablouri de distribuţie, etc,), în cazul în care acestea nu au provocat aprinderea şi arderea instalaţiilor şi echipamentelor vecine sau a celor pe care le deservesc şi la care nu s-a acţionat. Uneori incendiile sunt consecinţe directe ori indirecte ale altor evenimente care le-au precedat, cum sunt accidente tehnice, avarii, explozii, calamităţi naturale, etc.. In acest caz, se ia în evidenţă, se cercetează şi analizează evenimentul care a avut loc în întreg ansamblul său, incendiul fiind o componentă a evenimentului respectiv. Iniţierea unui incendiu presupune următoarele elemente, absolut obligatorii pentru producerea acestuia: - sursa de aprindere şi, implicit, mijlocul care o produce, sursă care să posede energia minimă necesară pentru aprinderea combustibilului - existenţa combustibilului (gazos, lichid, solid), în cantitate suficientă pentru susţinerea arderii - existenţa unor împrejurări determinate şi a altor condiţii favorizante, care să pună în contact sursa de aprindere cu masa combustibilă Analiza şi clasificarea incendiilor se face după sursa de aprindere. Astfel se pot deosebi: -

Surse de aprindere cu flacără:

-Chibritul – aruncat din neglijenţă, un băţ de chibrit aprins poate iniţia incendierea unor materiale uşor

aprinzibile (lan de grâu,resturi de hârtie – inclisiv din coşuri de gunoi, lichide inflamabile – inclusiv uleiul încins din bucătării ş.a). Un risc deosebit îl prezintă aprinderea unui băţ de chibrit în atmosferă explozivă (chiar scurgeri de gaz în apartament). Incendii puse pe seama neglijenţei fumătorilor se datorează, de fapt, flăcării de la băţul de chibrit utilizată pentru aprinderea ţigării. Un fenomen cu periculozitate socială ridicată îl reprezintă jocul copiilor cu surse de aprindere cu flacăra, cu chibriturile în special. -Focuri în loc deschis – aprinse voluntar în diferite scopuri (destructiv, gătit, încălzit), cum ar fi focuri de tabără, focuri de mirişte, focuri pentru arderea gunoaielor, deşeurilor, lăsate fără supraveghere şi scăpate de sub control în păduri, curţi, şantiere, depozite, cât şi în spaţii interioare (focuri pentru încălzit în hale industriale, clădiri în construcţie,etc.) pot să se propage la materiale şi elemente de construcţie combustibile din apropiere, iniţiind incendii dezvoltate. Factorii favorizanţi sunt vîntul şi prezenţa materialului combustibil în apropriere (ierburi,resturi menajere, construcţii din lemn, etc.) -Aparate de tăiere, lipire, sudare oxiacetilenică - flăcările acestor aparate pot atinge temperaturi înalte şi pot provoca incendii prin acţiune directă asupra materialelor combustibile din apropriere sau prin conducţie termică – când se sudează grinzi metalice.

Surse de aprindere de natură termică -Tigara – incendiile datorate fumatului deţin o pondere ridicată (10- 11% din total). Restul de ţigară poate

iniţia incendierea ţesăturilor din materiale fibroase (bumbac ş.a) rumeguş, resturi de hârtie, paie – fân (în stare uscată) ş.a. Incendiile datorate fumătorilor adormiţi în pat cu ţigările aprinse reprezintă un grav pericol social, cu urmări deseori tragice. -Becuri incandescente, proiectoare – se pot iniţia incendii în cazul becurilor de puteri mari, peste 150 W şi în cazul contactului direct cu materiale combustibile (draperii, perdele, hîrtie, rafturi, mărfuri în stive înalte, abajururi din materiale combustibile). -Brocuri de la sudare şi particule incadescente – aceste particule cad repede (păstrând un potenţial termic ridicat) şi pot pătrunde în cele mai mici fisuri sau crăpături. Un astfel de broc de sudare poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru, cu o temperatură de peste 500 – 800 oC. -Sobe metalice – îndeosebi cele cu combustibil lichid, pot prezenta un pericol ridicat în incendiu în perioada de iarnă, şi, ca urmare, a unor situaţii anormale de funcţionare: fenomenul de fugă a flăcării – dispariţia bruscă a flăcării în arzîtor (ca urmare a contracurentului în coş), accesul imediat al combustibilului în arzător (contrar instrucţiunilor fabricantului) duce la evaporarea acestuia şi, la reaprindere, se produce exploziue amplasarea greşită 8în spaţiu circulabil) – răsturnări ale sobelor de către persoane neîndemânatice, în stare de ebrietate, copii,etc. alimentarea necorespunzătoare cu combustibil, folosirea unui combustibil cu impurităţi, cu apă şi, mai ales a unui combustibil neindicat pentru tipul sobei neetanşeităţi la îmbinările conductelor (cu scurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei) In cazul sobelor cu combustibil solid, ca surse de aprindere potenţiele sunt jarul şi cenuşa provenite din ardere, uneori depozitate necorespunzător, precum şi scînteile şi particulele aprinse ce ies pe uşiţa deschisă a focarului. In cazul sobelor metalice, dar mai ales a sobelor cu acumulare de căldură, depozitarea materialelor combustibile în contact direct cu pereţii sobei sau în imediata apropriere provoacă incendii chiar după încetarea programului de lucru. - Coşuri de evacuare a fumului defecte, burlane supraîncălzite - coşurile de evacuare a fumului se manifestă ca sursă de aprindere prin scânteile şi particulele incandescente ce ies pe gura coşului sau prin fisurile existente, ca şi prin temperatura pereţilor lor în contact direct cu elementele de construcţie combustibile (grinzi, lemn,etc.) - Aparate de încălzire electrice – reşourile şi radiatoarele constituie o sursă de aprindere prin plasarea necorespunzătoare – sub birouri, sub tejghele şi rafturi, etc., unde există o probabilitate mare de a intra în

contact cu materiale combustibile (lemn, textile,etc.). Un risc mărit îl prezintă reşourile improvizate, de puterte mare, executate artizanal, datorită pericolului de supraîncălzire şi ştecherelor improvizate.

Surse de aprindere de natură electrică - Arcul electric, scîntei electrice – constituie importante surse de aprindere în incendii şiu explozii, în

general în cazul unor amestecuri inflamabile - Scurtcircuitul – poate deveni o sursă de aprindere în anumite condiţii favorizante o . montarea instalaţiilor electrice direct pe elemente combustibile o . depozitarea materialelor combustibile (hîrtie, ambalaje, textile, paie) în apropierea circuitelor sau în interiorul tablourilor electrice o . îmbinarea conductorilor electrici prin metode improvizate şi nu prin cleme de legătură, lipire sau sudare o . agăţarea hainelor şi diferitele obiecte de întrerupătoare, conductoare, lîmpi ş.a ceea ce duce la suprasolicitarea mecanică a acestora o . străpungerea unor pereţi, panouri etc. combustibile, pentru trecerea conductorilor electrici, făfă luarea unor măsuri de protecţie o . supradimemnsionarea sau improvizarea elementelor de protecţie (îndeosebi a siguranţelor) o . suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea de consumatori (motoare, transformatoare de sudare, reşouri, ventilatoare etc.) cu puteri ce depăşesc puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă o . nesupravegherea unor instalaţii sau procese tehnologice în care sunt implicate echipamente electrice (de exemplu, depăşirea unor tensiuni, turaţii de motaore etc.) o . folosirea, într-un mediu exploziv, a aparatajului necorespunzător protejat o . instalarea sau înlocuirea unor echipamente sau accesorii electrice (întrerupătaore, orize, duluii etc.) de către persoane incompetente, cu nerespectarea prevederilor normelor în vigoare, de regulă, în mediu rural şi în reţeaua comercială o . în cazul aparatelor electrocasnice, cordonul de alimentare constituie cea mai importantă cauză de incendiu – nu numai că astfel de cordoane de alimentare sunt mai puţin bine izolate, atât electric şi mecanic, dar suferă numeroase deteriorări datorită unor manevrări greşite sau unor şocuri, cordoanele se încălzesc, atât la o supra sarcină electrică, cît şi de la eventualele surse exterioare, iar izolaţia din plastic se înmoaie, suficient pentru ca să intre în contact conductoarele, provocând un scurtcircuit care va aprinde, de regulă, izolaţia. - Instalaţii de iluminat cu fluorescenţă – pot provoca incendii dacă sunt confecţionate din materiale tzermoplastice, care se caracterizează printr-o ardere cu flacără, însoţită de apariţia de picături arzânde. Fenomenul apare în urma unor defecte în funcţionare, îndeosebi în condiţii de exploatare îndelungată (îmbătrânirea materialelor şi, mai ales, în condiţii de mediu agresiv (fum, aerosoli, vapori corosivi etc.) - Electricitate statică –descărcările electrostatice sunt frecvente, dar devin potenţial periculoase şi pot genera incendii sau explozii când au loc într-o atmosferă explosivă sau când în apropiere există materiale inflamabile. Operaţiuni tehnologioce ca se pot desfăşura în mici unităţi productive şi care favorizează producerea sarcinilor electrostatice, putând genera incendii prin descărcarea acestora sunt, printre altele:  . transvazarea unor lichide şi umplerea şi golirea vaselor, recipientelor (exemplşu – canistre pentru benzină din material plastic)  . spălarea unor ţesături prin agitare în lichide (mai ales petroliere)  . mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare  . benzi transportoare sau transmisii cu curea în mişcare  . mişcări rotative violente, ventilatoare, compresoare  . derularea unor filme sau pelicule, benzi de hârtie şi textile, folii din amterial plastic  . deversarea substanţelor pulverulente din saci  . ieşirea prin ajutaj a gazelor comprimate sau lichefiate mai ales a acelor gaze care antrenează un lichid fin pulverizat (vopsire prin pulverizare, de exemplu) Materialele capabile să producă descărcări electrostatice sunt:

 . solide – cauciucul natural şi sintetic (îndeosebi în valţuri, tambururi etc.), masele plastice, fibrele artificiale (nzlonul etc.), răşini sintetice.  . lichide – în ordinea scăzândă a periculozităţii sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi, esteri etc. - Surse de autoaprindere (aprindere spontană) – trebuie acordată atenţie substanţelor piroforice care se aprind în contact cu aerul (fosfor, metale alcaline, hidruri de siliciu, sulfură de fier, pulberi de aluminiu, de zinmc, de titan, zirconiu), substanţelor care se aprind spontan, în contact cu apa 8metale alcaline, varul nestins, carbura de calciu, carbidul, pulberea de aluminiu) şi substanţelor care se aprind spontan în contact cu oxidanţii (peroxid de sodiu, permanganat de potasiu, cloraţi) Reacţii chimice exoterme se pot produce pe timpul fabricaţiei, transportului, manipulării şi depozitării substanţelor care reacţionează reciproc, atunci când vin în contact. Punerea în contact poate fi accidentală (cutremure, şocuri etc.) sau din neglijenţă (ignorarea inscripţionărilor de pe ambalaje sau a listelor de substanţe incompatibile existente, inclusiv la depozite). Un factor ce nu trebuie neglijat este aprinderea spontană a depunerilor de lacuri şi vopsele, a materialelor îmbibate cu uleiuri şi grăsimi (cârpe din bumbac, ţesături păroase etc.) - Surse de aprindere de natură mecanică – pot fi iniţiate în urma ungerii necorespunzătoare sau a gripajului unor piese cu o viteză mare de rotaţie, prezenţei unor corpuri străine (nisip, praf) între două suprafeţe în mişcare, montării defectuoase a lagărelor şi a arborelui, frecarea în feredoul autovehiculelor sau blocarea saboţilor de frânare, precum şi scînteilor mecanice de şoc sau abraziune. - Incendii intenţionate – Cauzele care determină acest fenomen sunt: - situaţia economică nefavorabilă, datorită perioadei de tranziţie spre economia de piaţă (număr mare de şomeri, preţuri ridicate ş.a) - creşterea numărului de persoane fără adăpost (vagabonzi, copii ai străzii etc.) - amplificarea catelor de vandalism - înmulţirea cazurilor de piromani pe fondul dezechilibrărilor psihice datorate dificultăţilor de adaptare la noile condiţii de viaţă Locurile alese de un incendiator pentru a provoca incendiu sunt, de regulă, nepăzite, puţin circulate, cu aglomerare de materiale (mobilă veche, arhive deşeuri etc.), ce permit, în primele faze ale incendiului, o dezvoltare lentă şi fără manifestări vizibile (flacără, fum dens). Obiuectivele izolate, fără pază şi împrejmuiri sigure, fără instalaţii de antiefracţie şi antiincendiu sunt adevărate ţinte pentru incendiator. Statistic, majoritatea incendiilor au loc în noaptea de vineri spre sîmbătă, când vigilenţa este mai scăzută. CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante. INSTALATIA ELECTRICA este ansamblul de echipamente interconectate într-un spaţiu dat ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit pentru producerea, transportul, distribuirea sau utilizarea energiei electrice. In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în:  aparate de conectare (întrerupătoare, comutatoare, etc.)  aparate pentru pornirea motoarelor (reostate, autotransformatoare de pornire, etc.)  aparate de semnalizare (relee, lămpi, etc.)  aparate de măsură (ampermetre, voltmetre, etc.)  aparate de protecţie (relee, siguranţe, etc.) O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în zonele cu pericol de explozie, care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE ANTIEXPLOZIVA. APARATELE DE PROTECTIE sunt aparate care sesizează situaţiile anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini, scurtcircuit, etc), protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată, fie prin semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat). Ele pot fi:  siguranţe fuzibile  contactoare cu relee  întrerupătoare automate a).- siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul, în care sunt montate în serie, prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop, atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. In funcţionare normală, fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe caracteristica de protecţie. Cel mai mare curent care

poate trece prin fuzibil, timp nelimitat, fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se numeşte curent nominal al fuzibilului. Acest curent este cu 20-30% mai mic decât curentul minim de topire. Atenţie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite, putând conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu. b).- releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii anormale de funcţionare (supracurenţi, tensiune minimă, etc.) prin comanda deconectării instalaţiei. c).- întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva suprasarcinilor, a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de alimentare, acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a întrerupătorului. MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în:  materiale conductoare (conductori din cabluri, conductori neizolaţi ai liniilor aeriene, bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice, barele dispozitivelor de distribuţie, etc.)  materiale izolante (mantale izolante) CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi: 1.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. Cele mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze principale de incendiu de natură electrică sunt:  supracurenţii  supratensiunile  scăderea tensiunii sub anumite limite  apariţia tensiunii pe piese care în mod normal nu sunt sub tensiune Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică, rezultate în urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt:  creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de scurtcircuit în conductoare şi aparate  producerea anormală de căldură în izolaţii  producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase  arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în instalaţii şi aparate electrice. In practică, un caz particular îl constituie contactele imperfecte, care determină creşterea intensităţii curentului electric şi încălzirea contactelor peste limitele admise. Când fenomenul durează o perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor, fiind posibilă producerea incendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare (întrerupătoare uzate). O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului electric. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de protecţie. SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent. La materialele izolante solide, chiar dacă are loc la valori mici, are ca efect îmbătrânirea izolaţiei, reducându-se durata de viaţă a acestora. SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere constantă, scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului, care provoacă supraîncălziri). Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub tensiune, se produc supraîncălziri locale periculoase. In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii în urma:  suprasolicitărilor mecanice  poluării şi coroziunii  acţiunii greşite a utilizatorului 2.- Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 oC) şi cantităţii relativ mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc) Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere.

3.- Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric. Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile. 4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact. Curentul care trece prin circuitul astfel închis se numeşte curent de scurtcircuit şi este foarte mare în comparaţie cu curentul nominal al instalaţiei. Potrivit legii lui OHM:I=U/R In condiţii de tensiune constantă, la contactul direct al conductoarelor, rezistenţa electrică scade foarte mult, iar intensitatea curentului electric va creşte. Cum efectul termic al curentului electric printr-un conductor se exprimă prin relaţia:Q=I2Rt se constată uşor cantitatea mare de căldură degajată în urma unui scurtcircuit. Atenţie:Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un incendiu. De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiunea elementelor de protecţie. 5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 cm)  se pot încărca cu electricitate statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei condiţii:  atmosferă ambiantă explozivă  descărcare disruptivă  energia eliberată prin descărcare este suficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz sau aer-pulbere. Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon, eter, benzină, hidrocarburi. Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt:  transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s)  transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipientelor (exemplu: viteza recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10 m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s pentru ulei şi sulfură de carbon  mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare  benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare  mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare.  derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic  ambalarea substanţelor pulverulente în saci Atenţie:Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri: 1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de 14.000 V) 2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman (îndeosebi la persoanele cu piele uscată) 3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu piele umedă).

CERCETAREA CAUZELOR DE INCENDII Cercetarea cauzelor de incendiu urmăreşte scopurile: - stabilirea operativă a cauzelor de incendiu - stabilirea măsurilor pentru repunerea în funcţiune, în cel mai scurt timp, ţi în regim normal de funcţionare a capacităţilor de producţie aferente - stabilirea persoanelor vinovate de producerea incendiului şi a răspunderii (materiale, disciplşinare, contravenţionale, penale) ce revin acestora, potrivit prevbederilor legale - luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru prevenirea unor incendii similare In vederea desfăşurării activităţii de cercetare a cauzei incendiilor se recomandă să se numească o comisie (cadrul tehnic psi, preşedintele comisiei, şeful de pompieri, mecanici, energeticieni etc.) care va avea atribuţiile a) stabilirea şi luarea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea la timp a unor pericole iminente create de evoluţia incendiului (producerea de victime, propagare la alte instalaţii tehnologice sau obiective vecine, pierderea capacităţii portante a construcţiei sau instalaţiei afectate, producerea unor explozii etc.) se acordă în acest sens asistenţă tehnică de specialitate conducătorului operaţiunii de stingere a incendiului b) cunoaşterea şi aplicarea regulilor tactice generale şi specifice, printre care se pot menţiona - nelimitare în timp a duratei cercetării, asigurînd operativitate maximă - efectuarea cercetării independent de orice ipoteză preconcepută - consemnarea tuturor datelor, informaţiilor, constatărilor în legătură cu cauza - utilizarea în acest scopă a aparaturii şi tehnicii adecvate particularităţilor incendiilor

- cunoaşterea procesului tehnologic şiu a fazei în care se află obiectivul incendiat - identificarea persoanelor care pot da realţii despre incendiu şi discutarea cu acestea - verificarea. Cercetarea şi clasificarea tuturor ipotezelor pe baza informaţiilor şi datelor culese, a studierii amprentei incendiului până se ajenge la stabilirea univocă a adevărului c) protejarea urmelor incendiului şi prevenirea distrugerii sau dispariţiei lor Ridicarea, ambalarea şi transportarea urmelor se asigură, potrivit prevederilor legale, de către organele în drept, prin procedee şi tehnici specifice. Cele mai des întâlnite urme ale incendiului sunt: - urme de cenusă şi fum, rezultate prin arderea sau topirea materialelor şi substanţelor combustibile sau nerezistenţa la temperaturi înalte - urme de lichede, vapori şi gaze combustibile - urme de produse chimice incendiare sau toxice - urme ale unor acţiuni mecanice sau termice(brucuri de sudură,şpan, pilitură,urme de ciocane,rângi etc.) - urme ale omului (biologice, de încălţăminte, îmbrăcăminte etc.) - urme ale vegetalelor (resturi carbonizate,aşchii etc.) - microurme( resturi sau particole de vopsea, sticlă, praf, lichide combustibile etc.)

C.

STINGĂTOARE DE INCENDIU

TIPURI DE STINGĂTOARE C.1.Generalităţi 1.1. Este un aparat de stingere acţionat manual,care conţine o substanţă stingătoare ce poate fi refulată şi dirijată asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create în interiorul aparatului. Este utilizat pentru stingerea incendiilor de proporţii mici sau în faza iniţială. 1.2. În timpul intervenţiei trebuie avut în vedere să nu vă apropiaţi prea mult de foc. Distanţa recomandată de la care se poate folosi stingătorul în siguranţă este de 6-7 metri de la focarul de incendiu. 1.3. Modul de folosire al stingătorului: - se scoate piedica de siguranţă; - se îndreptă furtunul la baza focului - se apasă mânerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere; - se mişcă furtunul astfel încât să stingeţi incendiul.

1.4. După modul de transportare, stingătoarele se clasifică în: - portative; - transportabile. 1.5. Stingătorul portativ este stingătorul a cărui masă, încărcat şi gata pregătit pentru intervenţie,nu depăşeşte 23 kg. 1.6. Stingătorul transportabil este stingătorul care având masa şi gabarit mare nu poate fi purtat în mână pentru intervenţie, ci trebuie instalat pe un şasiu metalic prevăzut cu roti, putând fi tractat până în apropierea locului de incendiu, furtun de evacuare de minim 5 metrii şi necesită cel puţin doi servanţi pentru punere in funcţiune. Pentru tipurile mai mici tractarea se face manual pe distanţe scurte, iar cele mai mari, pe pneuri, pot fii remorcate şi autotractate pe distanţe mari. 1.7. După modul în care se realizează presiunea interioară necesară refulării substanţei de stingere, stingătoarele se clasifică: - cu autoevacuare: substanţa de stingere este îmbuteliată sub presiune în corpul stingătorului, energia de refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substanţei, la temperatura normala de funcţionare (ex.: stingătorul cu CO2). - cu autogenerare: presiunea necesară refulării este generată ca rezultat al unei reacţii chimice care are loc în momentul punerii in contact a două substanţe chimice aflate în corpul stingătorului, atunci când este pus în funcţiune (ex.: stingătorul cu spumă chimică). - cu butelie: gazul,de regulă CO2, este îmbuteliat separat într-un recipient (butelie) din care, la punerea în funcţiune, este eliberat în corpul stingătorul (ex.: stingătoare cu spumă mecanică, apa pulverizata, pulberi stingătoare). - cu presiune permanentă: gazul, de regula azot, se afla sub presiune în corpul stingătorului aflându-se în contact direct cu substanţa de stingere (ex.: stingătoare cu pulberi sau haloni). 1.8. După agentul stingător conţinut, stingătoarele se clasifică în: - cu pulbere; - cu dioxid de carbon; - cu apă; - cu spumă mecanică. Substanţa de stingere Apa Spumă chimică Spumă mecanică Gaz inert (dioxid de carbon) Pulbere normală (pentru clasa B, C) Pulbere polivalentă ( clasa A, B, C) Pulbere specială (clasa D) Hidrocarburi halogenate (haloni)

Indicativul substanţei de stingere AP SC SM G P, (PF)* PG PM H

Culoare de identificare (fond etichetă) Albastru Galben Galben Negru Alb Alb Alb Verde

*PF - pulbere normală cu eficienţă mărită (tip FLOREX) 1.9. Fiecare stingător va avea înscris pe etichetă cantitatea şi tipul de substanţă de stingere, indicaţii de utilizare, modul de exploatare, data umplerii şi data scadenţei de verificare. 1.10. Stingătoarele de incendiu trebuie să fie plasate în locuri vizibile şi uşor accesibile. 1.11. Stingătoarele trebuie să fie în stare bună, fără urme de rugină sau coroziune şi să prezinte accesoriile aferente (furtunuri, piedica de siguranţă, manometre, etc.). 1.12. La stingătoarele presurizate, indicatorul de presiune trebuie să indice presiunea corectă. 1.13. Stingătoarele de incendiu trebuie inspectate periodic pentru a vă asigura că sunt în stare bună de funcţionare. 1.14. Verificarea stingătorului se face cel puţin o dată la 30 de zile, prezenţa acului indicator al manometrului în zona verde confirmând funcţionalitatea stingătorului. 1.15. Sunt uşor de manevrat de o singură persoană. Jetul agentului stingător este suficient de puternic şi performant, permiţând rezultate optime în acţiunea de stingere, chiar şi de către o persoana mai puţin experimentată. 1.16. Stingătoarele destinate pentru intervenţii, în măsura în care nu sunt garantate pentru păstrare în aer liber, vor fi protejate împotriva intemperiilor (soare, ploaie, îngheţ, etc.) prin amplasarea lor în construcţii închise şi care de la caz la caz vor fi încălzite corespunzător temperaturii minime prescrise de producător. 1.17. Domeniul de utilizare al stingătoarelor depinde de substanţa stingătoare pe care o conţin.

clasa de incendiu

pulbere

dioxid de carbon

apa

spumă

A

MATERIALE SOLIDE: hârtie, lemn, textile, cauciuc, paie, etc.

B

MATERIALE LICHIDE: benzina, petrol, ulei, alcool, vopsea, etc.

NU

C

GAZE: metan, hidrogen, propan, acetilenă, etc.

NU

NU

D

METALE: litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu, etc.

NU

NU

NU

NU

INSTALATII LECTRICE: E întrerupătoare, motoare, transformatoare etc.

NU

NU

C.2.Stingătoare cu pulbere portative presurizate permanent 1.18. Se utilizează la stingerea începuturilor de incendii din clasele A, B, C, în spaţii închise sau deschise (mijloace de transport auto, staţii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave, vagoane CFR, etc.), precum şi asupra echipamentelor electrice cu tensiuni până la 1000 V. 1.19. Recipientul este de formă cilindrică, executat din tablă de oţel sau din aliaj de aluminiu, fără deformaţii vizibile cu ochiul liber, fără să prezinte asudari, scurgeri, fisuri, începuturi de rupturi sau deformăţii permanente. 1.20. Părţile componente ale recipientului se asambleaza prin sudare. Cordoanele de sudură nu trebuie să prezinte discontinuităţi, goluri, sufluri sau incluziuni, neuniformităţi ale lăţimii şi înălţimii cordonului, scurgeri de metal topit sau arsuri.

1.21. La exterior recipientul este prevazut cu gură de umplere, capac dop metalic filetat, mâner de manevrare, furtun de cauciuc prevazut cu ajutaj şi niplu pentru racordarea furtunului. 1.22. Robinetul este executat din alamă, fiind prevăzut cu mâner de susţinere, braţ declanşator si manometru indicator de presiune. 1.23. Agentul de stingere - pulbere ecologică uscată universală ABC-E 40% care asigură stingerea cu eficienţă maximă pentru toate tipurile de focare. Pulberea nu conţine substanţe periculoase pentru sănătatea oamenilor si a mediului înconjurător. 1.24. Gazul propulsor este azotul (N2), gaz ecologic fără variaţii de presiune la variaţiile de temperatura. 1.25. Caracteristici tehnice generale presiune de lucru : 14 bar control presiune: vizual pe manometru temperatura admisă: -200C ... + 600C. 1.26. Stingătoarele de capacitate mică (P1, P2, P3, P5) sunt prevăzute cu duza de evacuare a pulberii, iar cele de capacitate mai mare (P6, P10) sunt prevăzute cu furtun de refulare asamblat cu duza de evacuare, iar cele transportabile (P20, P50, P100) sunt prevăzute cu furtun de refulare asamblat cu ajutaj de evacuare. Tip stingător

Fel stingător

P1 P1,5 P2 P3 P5 P6 P10 P20 P50 P100

portativ portativ portativ portativ portativ portativ portativ transportabil transportabil transportabil

Greutate stingător 1,9 2,8 3,8 5,4 7,9 8,9 14,2 32 72 127

Cantitate pulbere (kg) 1 1,5 2 3 5 6 10 20 50 100

Timp descărcare (sec) 6 6 6 9 10 12 15 20 25 50

L min. jet. (m) 3 3 3 4 4 4 4 6 6 6

C.3.Stingătoare cu dioxid de carbon presurizate permanent 1.27. Se utilizează la stingerea începuturilor de incendii din clasele B şi C, fiind recomandate pentru stingerea incendiilor de natură electrica (echipamente electrice cu tensiuni până la 1000 V): computere, centrale telefonice, încăperi cu aparatura electrica si electronică, transformatoare, etc. 1.28. Butelia pentru dioxid de carbon de forma cilindrică, este confecţionată din oţel şi este prevăzuta la exterior cu un mâner pentru manevrare, robinet de închidere, prevăzut cu siguranţă, iar la interior cu o ţeavă sifon prinsă de robinetul de închidere cu un cap, iar celalalt cap se găseşte faţă de fundul buteliei la o distanţă de 10+- 1mm. 1.29. Difuzorul poate avea forme diferite, este confecţionat din tablă de aluminiu, fier, alamă sau material plastic rezistent la temperaturi de până la –40 grade Celsius şi este prevăzut cu un orificiu pentru ieşirea zăpezii carbonice. 1.30. Difuzorul este pus în legătură cu robinetul buteliei, fie direct prin înşurubare, fie prin intermediul unei ţevi scurte din oţel şi a unei articulaţii care permite rotirea lui, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sârmă si prevăzut cu un mâner de protecţie a pielii confecţionat dintr-un material termoizolant (de exemplu lemn). 1.31. Agentul de stingere este CO2. 1.32. Caracteristici tehnice generale - grad de umplere : 0,75kg/l - temperatura admisa : -40°C ... + 55°C; - presiunea de îmbuteliere a dioxidului de carbon este de 60-75 bar. 1.33. Stingătoarele de capacitate mică (G1, G2, G3) sunt prevăzute cu duza de evacuare a agentului de stingere, iar cele de capacitate mai mare (G6, PG) sunt prevăzute cu furtun de refulare asamblat cu duza de evacuare, iar cele transportabile (G15, P21, G30, G50) sunt prevăzute cu furtun de refulare asamblat cu ajutaj de evacuare Tip stingător

Fel stingător

Greutate

Cantitate CO2

Timp descărcare

L min.

G1 G2 G3 G5 G6

portativ portativ portativ portativ portativ

stingător 3,1 7 9,2 17,6 18,5

(kg) 1 2 3 5

(sec) 5 – 10 5 – 15 10 - 30 10 – 30 10 – 30

jet. (m) 1,7 2,2 2,8 3,1 3,5

C.4.Stingătoare de incendiu cu spumă (SM) presurizate permanent 1.34. Stingătoarele cu spumă mecanică se folosesc la stingerea începuturilor de incendii, incendiilor din clasele A, B în spatii închise sau deschise (lichide combustibile, uşor inflamabile şi de combustibili în stare solidă) - staţii PECO, magazine, depozite, magazii, centrale termice, nave etc. 1.35. Domeniul de utilizare: - materiale solide,în general de natură organică, a căror combustie are loc în mod normal cu formare de jar incendii clasa A (lemn, hârtie, materiale textile, produse din cauciuc, rumeguş, materiale plastice care nu se topesc la căldură); - lichide sau solide lichefiabile - incendii clasa B (benzină, motorină, petrol, lacuri, vopsele, uleiuri, ceară, parafină, materiale plastice care se topesc uşor). 1.36. Lungimea jetului de spumă este de maximum 10 m. 1.37. Recipientul este executat din tablă de oţel sau din aliaj de aluminiu. 1.38. Robinetul este executat din alamă, fiind prevăzut cu mâner de susţinere, brat declanşator şi manometru indicator de presiune. 1.39. Agentul de stingere - soluţie spumantă fluoroproteinică care asigură stingerea cu eficienţă maximă pentru focarele de tip A si B. Spumantul nu conţine substanţe periculoase pentru sănătatea oamenilor şi a mediului inconjurator. 1.40. Gazul propulsor - azotul (N2), gaz ecologic, fără variaţii de presiune la variaţiile de temperatură. 1.41. Caracteristici tehnice generale - presiune de lucru : 14 bar - control presiune: vizual pe manometru - temperatura admisă: -00C ... + 550C. 1.42. Toate stingătoarele sunt prevăzute cu furtun de evacuare si generator de spumă. 1.43. Este interzisă stingerea cu spumă a instalaţiilor electrice, EM acţionate electric aflate sub tensiune. Tip stingător

Fel stingător

SM3 SM6 SM9 SM50 SM100

portativ portativ portativ transportabil transportabil

Greutate stingător 5,4 8,9 13,2 72 127

Cantitate spumant (kg) 3 6 9 50 100

Timp descărcare (sec) 9 12 15 60 90

L min. jet. (m) 5 5 7 7 7

C.5.Stingătoarele cu apă îmbunătăţită 1.44. Stingătoarele cu apă îmbunătăţită sunt utilizate cu eficienţă ridicată pentru stingerea începutului de incendiu din clasa A. 1.45. Apa este pulverizată sub formă de ceaţă, iar presiunea ridicată permite stingerea incendiilor de la o distanţă sigură. 1.46. Stingătoarele cu apă îmbunătăţită sunt presurizate permanent, agentul propulsor utilizat fiind azotul ce prezintă stabilitate la variaţiile de temperatura si este ecologic. 1.47. Recipienţii stingătoarelor cu apă îmbunătăţită sunt executaţi din oţel sau aluminiu si sunt protejaţi la interior. 1.48. Stingătoarele cu apa îmbunătăţită sunt echipate cu robineţi din alama cu pârghie de declanşare, dotaţi cu supapa de siguranţă cu arc pentru autodeclanşare la 20-24 bari si inel de siguranţă cu sigiliu. 1.49. Furtunul de evacuare este executat din cauciuc cu întăritură textilă stratificată şi dotat cu duză din alama galvanizată. 1.50. Stingătoarele cu apă îmbunătăţită nu se utilizează pentru stingerea incendiilor din instalaţii electrice, de la EM acţionate electric aflate sub tensiune.

Tip stingător

Fel stingător

AP6 AP9 AP10 AP12

portativ portativ portativ portativ

Greutate stingător 10,5 14,7 14,5 18

Cantitate apă (kg) 6 9 10 12

Timp descărcare (sec)

L min. jet. (m)

C.6. Reguli de utilizare a stingatoarelor Stingatoarele sunt dispositive de stingere actionate manual, care contin o substanta care poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create in interiorul lor. Functionarea stingatoarelor Refularea produselor de stingere continute de stingatoare se face sub efectul presiunii interne, asigurata prin diverse procedee, in functie de solutia constructive aleasa de producator: a) substanta de stingere este imbuteliata sub presiune, energia de refulare fiind asigurata de presiunea vaporilor substantei la temperatura normala de functionare; solutia este specifica stingatoarelor cu dioxid de carbon; b) presiunea este realizata de un gaz inert, de regula CO2, introdus in corpul stingatorului in momentul utilizarii; gazul este pastrat in butelii si eliberat prin spargerea unei membrane sau deschiderea unui ventil; solutia este specifica stingatoarelor cu apa, pulbere sau spuma mecanica; c) energia este asigurata la incarcare, prin presurizarea cu gaz uscat, de regula azot sau aer comprimat, asigurandu-se astfel o presurizare permanenta (tip spray); soutia este utilizata, din ce in ce mai mult, la stingatoarele cu pulberi; d) gazul de presurizare este generat prin reactia dintre doua produse chimice (acid+baza), amestecate in momentul punerii in functiune a stingatorului; soutia este specifica stingatoarelor cu spuma chimica, a caror fabricare si utilizare este tot mai restransa. Stingătorul cu apă pulverizată Este destinat primei intervenţii la incendiile de materialele celulozice, mase plastice, uleiuri, unsori, grăsimi, vopsele, motorină grea, dezvoltate cu precădere în spaţiile cu risc de incendiu redus (locuinţe, birouri, magazine, şcoli). Este alcătuit din următoarele subansamble: - recipientul stingătorului; - butelia cu CO2; - capacul cu dispozitivul de percutare; - sistemul de refulare. Pentru punerea în funcţiune a stingătorului se procedează astfel: - se aşează pe sol în aproprierea locului de intervenţie şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor; - cu mâna stângă se prinde furtunul de refulare iar cu dreapta se loveşte energic butonul pecutorului; - se apucă stingătorul de mâner cu mâna dreaptă şi se îndreaptă jetul pulverizat la baza focarului.

Fig. nr. 1. Stingător portativ cu apă pulverizată — principiul de funcţionare. 1.recipient stingător; 2. butelie cu gaz sub presiune (CO2, aer sau azot); 3. siguranţă; 4. arc; 5. cui percutor; 6. furtun de refulare; 7. piuliţă butelie; 8. membrană siguranţă; 9. tub sifon

Stingătorul cu spumă chimică

Sunt destinate pentru stingerea incendiilor din clasa A şi B cu precădere în spaţiile cu risc de incendiu redus (locuinţe, birouri, şcoli, magazine cu specific industrial, ateliere unde se lucrează cu cantităţi mici de materiale combustibile). Se compune din: - recipientul stingătorului destinat păstrării soluţiei bazice; - capacul cu garnitura de cauciuc; - supapa de siguranţă tip membrană; - ajutajul de refulare; - 2 mânere pentru mânuirea stingătorului; - un cerc metalic pentru protejarea fundului stingătorului; - 3 bare de ghidare a buteliei din sticlă sudate pe fundul interior al stingătorului; - butelia de sticlă destinată păstrării soluţiei acide prevăzută la partea superioară cu un suport din material plastic care serveşte la fixarea în corpul stingătorului. Funcţionarea se bazează pe principiul reacţiei dintre cele două componente (acid şi bază) care vin în contact prin agitarea stingătorului. Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel: - se desfundă ajutajul de refulare cu osârmă sau un cui; - se ridică stingătorul şi se agită prin răsturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele 2 soluţii să se amestece şi să formeze spuma chimică; - se îndreaptă ajutajul de refulare spre baza focarului; Dacă pe timpul funcţionării se înfundă ajutajul de refulare desfundarea se realizează cu ajutorul unei sârme sau al cuiului.

Fig. nr. 2. Stingător portativ cu spumă chimică — principiul de funcţionare. 1. recipient stingător; 2. tub cu soluţie acidă; 3. ajutaj de refulare; 4. supapă de siguranţă (membrană); 5. suport fixare tub; 6. capac

Stingătorul cu pulberi Sunt destinate primei intervenţii în cazurile începuturilor de incendiu la materialele din clasele B(lichide combustibile, unsori, grăsimi), sau C( gaze combustibile sub presiune), limitat, cu eficienţă redusă la cele din clasa A( materiale celulozice, carbonoase uscate) şi ineficient la cele din clasa D(metale combustibile). Este alcătuit din următoarele subansamble: - recipientul (corpul) stingătorului; - capacul cu dispozitivul de percutare; - butelia cu dioxid de carbon( CO2) sau azot; - sistemul(furtunul) de refulare . Ultimile tipuri de stingătoare cu pulberi nu mai dispun de butelii cu gaz inert,recurgându-se la presurizarea recipientului de regulă cu azot, model care trebuie să fie prevăzut cu manometru pentru măsurarea presiunii. Pentru punerea în funcţiune se procedează astfel: - se aşază stingătorul pe sol în apropierea focarului şi se scoate agrafa de siguranţă care blochează cuiul percutor; - cu mâna stângă se scoate furtunul de refulare din suport, iar cu mâna dreaptă se apasă pârghia sistemului de percutare( la tipurile cu butelie încorporată cu mâna dreaptă se loveşte energic butonul percutorului); - se îndreaptă jetul de pulbere la baza focarului până la stingerea acestuia.

Fig. nr. 3. Stingător portativ cu pulbere—principiul de funcţionare. 1. recipient stingător; 2. butelie cu gaz sub presiune (CO2, aer sau azot); 3. siguranţă; 4. arc; 5. cui percutor; 6. furtun refulare; 7. piuliţă butelie; 8. membrană siguranţă; 9. tub sifon; 10. apărătoare butelie

Stingătoare cu dioxid de carbon Stingătoarele portative cu dioxid de carbon sunt destinate primei intervenţii la incendiile dezvoltate, în general, în spaţii închise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptând cele din clasa D cu care CO2 venind în contact ar putea genera reacţii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul că nu lasă urme, nu impurifică şi nu prezintă pericol de electrocutare în cazul interevenţiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingătoare se recomandă a fi folosite pentru biblioteci, muzee, magazine sau depozite de blănuri sau materiale de valoare, alimentaţie publică şi echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. Stingătoarele de CO2 se compun din următoarele părţi: - butelia pentru dioxid de carbon, de formă cilindrică, confecţionată din oţel, prevăzută la exterior cu un mâner pentru manevrare, iar în interior cu o ţeavă sifon prinsă pe robinetul de închidere a buteliei. Robinetul este prevăzut cu o siguranţă şi un cep găurit pentru ieşirea dioxidului de carbon; - difuzoare, de forme diferite, confecţionate din tablă de fier sau masă plastică, prevăzute la partea superioară cu un mâner pentru manevrare, iar la partea anterioară cu o gaură pentru ieşirea zăpezii carbonice, puse în legătură cu robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sârmă, fie prin intermediul unei ţevi scurte din oţel şi a unei articulaţii care să permită rotirea. Pentu punerea în funcţiune a stingătorului se îndreaptă difuzorul spre locul incendiului şi se deschide robinetul buteliei. Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat în butelie iese din ţeava sifon (datorită presiunii la care se află) şi, prin furtunul de cauciuc sau ţeava de oţel, pătrunde în difuzor. Aici, datorită fenomenului de detentă ce are loc (trecerea de la un volum mic şi presiune mare la volum mare şi presiune mică), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare (de 78,580C) şi trece în stare solidă, sub formă de fulgi de zăpadă carbonică. Zăpada este evacuată din difuzor spre focarul incendiului. Fulgii de zăpadă carbonică pot produce răni dureroase atunci când vin în contact cu părţile descoperite ale corpului omenesc. Cantitatea de dioxid de carbon din butelie se verifică prin cântărire. Când butelia a pierdut circa 20-25% din greutate, se face verificarea şi înlocuirea (încărcarea) ei. Stingătorul se curăţă şi se verifică periodic, urmărindu-se funcţionarea robinetului şi etanşeitatea buteliei prin scufundarea ei în apă.

Fig. nr. 1. Stingător portativ cu apă pulverizată — principiul de funcţionare. 1.recipient stingător; 2. butelie cu gaz sub presiune (CO2, aer sau azot); 3. siguranţă; 4. arc; 5. cui percutor; 6. furtun de refulare; 7. piuliţă butelie; 8. membrană siguranţă; 9. tub sifon

D.

SARCINI SPECIFICE PENTRU SITUATII DE URGENTA SI REALIZAREA MASURILOR DE PROTECTIE CIVILA

OBLIGATII GENERALE ALE CADRULUI TEHNIC CU ATRIBUTII DE COORDONARE PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

1. Studiaza actele normative care reglementeaza activitatea de gestionare a apararii impotriva incendiilor, verifica aplicarea lor in practica si face propuneri pentru completarea,reactualizarea si imbunatatirea instructiunilor proprii de gestionare a apararii impotriva incendiiilor; 2. Evalueaza pericolul de incendiu si monitorizeaza factorii de risc specifici generatori de evenimente periculoase,pe care le reprezinta instalatiile de utilizare din cadrul locului de munca,precum si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice acestora; 3. Indruma si controleaza operativitatea si modul de actiune a echipei de interventie din cadru locului de munca; 4. Verifica modul de intretinere si functionare al instalatiilor,echipamentelor si mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor,precum si cunoasterea modului de utilizare a acestora de catre personalul incadrat in munca; 5. Tine evidenta instalatiilor,substantelor chimice si a altor mijloace de protectie impotriva incendiilor,la nivelul societatii; 6. Urmareste respectarea normelor,normativelor si a altor prescriptii tehnice de prevenire si stingere a incendiilor la executarea si darea in exploatare a unor eventuale amenajari ,precum si in timpul reviziilor si reparatiilor executate la constructiile si instalatiile care prezinta pericole inclusiv in timpul repunerii lor in functiune; 7. Acorda sprijin si asistenta tehnica de specialitate la inlaturarea unor stari de pericol sau la solutionarea unor probleme deosebite din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor survenite in cadrul locului de munca,precum si la executarea unor interventii la instalatiile cu pericole care pot genera evenimente periculoase in functiune;informeaza imediat conducerea societatii asupra unor stari de pericol iminent constatate si raporteaza masurile luate; 8. Participa la organizarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative de prevenire a incendiilor si la instruirea personalului incadrat in munca,executand nemijlocit activitati de instructaj,popularizarea prevederilor legale,de dezbatere a abaterilor in ceea ce priveste respectarea normelor,precum si a concluziilor desprinse in urma unor situatii periculoase si evenimente ce au avut loc in societati similare din tara si starinatate; 9. Acorda asistenta tehnica de specialitate la stabilirea masurilor de gestionare a situatiilor de urgenta in caz de calamitati naturale si catastrofe,precum si in timpul repunerii in functiune a instalatiilor si a sistemelor de protectie avariate in urma acestor evenimente,urmarind realizarea masurilor stabilite; 10. Participa la actiunile de stingere a incendiilor produse in cadrul locatiilor,precum si la cercetarea acestora;tine evidenta incendiilor si a altor situatii periculoase; 11. Participa la analiza activitatii de gestionare a situatiilor de urgenta din cadrul societatii si face propuneri pentru inlaturarea neajunsurilor si imbunatatirea acestei activitati; 12. Participa la actiunile de prevenire si de inlaturare a situatiilor periculoase(controale,cursuri, instructaje,schimburi de experienta,analize,etc.),organizate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta sau de alte organe abilitate prin lege; 13. Urmareste realizarea sau procurarea mijloacelor si a materialelor necesare desfasurarii activitatii instuctiv-educative pentru prevenirea situatiilor periculoase,difuzarea lor pe locurile de munca,precum si modul de utilizare si de intretinere a acestora; 14. Aplica sau face propuneri,dupa caz,potrivit prevederilor legale si competentelor stabilite,de recompense sau sanctiuni pe linia prevenirii situatiilor periculoase; 15. Asigura activitatea de dotare cu mijloace de P.S.I. urmarind::  Evidenta mijloacelor de baza P.S.I. din dotarea locului de munca,controlul prin sondaj al modului de intretinere,revizie,reparare si reimprospatre a acestora,in vederea asigurarii bunei lor functionari si sa raporteze situatia,trimestrial,administratorului;  Cercetarile ce se efectueaza in cazul izbucnirii unui incendiu si includerea concluziilor referitoare la dotarea cu mijloace P.S.I. in actele de constatare a acestuia;  Informarea conducerii societatii asupra constatarilor si a masurilor luate in urma cercetarilor efectuate in cazul unor incendii produse;

 Urmarirea asigurarii aprovizionarii cu mijloace tehnice de P.S.I.;  Supunerea spre aprobare aconducerii societatii a propunerilor privind imbunatatirea activitatii de dotare cu mijloace P.S.I.; 16. Mentine in stare de functionare mijloacele de transmisiuni–alarmare,spatiile de adapostire si mijloacele tehnice proprii,destinate adapostirii sau interventiei,tine evidenta acestora si le verifica periodic; 17. Asigura alarmarea angajatilor societatii din zona de risc creata ca urmare a activitatilor proprii desfasurate; 18. Propune includerea in bugetul societatii a fondurilor necesare organizarii activitatii de aparare impotriva incendiilor,dotarii cu mijloace tehnice pentru apararea impotriva incendiilor si echipamente de protectie specifice; 19. Verifica existenta sau solicita efectuarea demersurilor legale necesare pentru eliberarea autorizatiilor de securitate la incendiu; 20. Intocmeste si actualizeaza permanent si transmite cu sprijinul de specialitate al consultantului, catre inspectoratele pentru situatii de urgenta lista cu substantele periculoase,clasificate potrivit legii ,utilizate in activitatea societatii sub orice forma; 21. Asigura cu sprijinul de specialitate al consultantului intocmirea sii actualizarea planurilor de interventie si conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment; 22. Permite,la solictare,acesul fortelor inspectoratului in sediul central in scop de recunoastere,instruire sau de antrenament si participa la exercitiile si aplicatiile tactice de interventie organizate de acesta ; 23. Informeaza de indata prin orice mijloc,inspectoratul despre izbucnirea si stingerea cu forte si mijloace proprii a oricarui incendiu,iar in termen de 30 de zile lucratoare completeaza si trimite acetuia raportul de interventie; 24. Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege privind apararea impotriva incendiilor; 25. Verifica existenta accesului pentru autospeciale de interventie in incinta(exteriorul)societatii; 26. Verifica mentinerea libera a accesului carosabil dinspre drumurile publice catre incinta (exteriorul) societatii,cat si asigurarea amenajarii,marcarii si utilizarii acestuia in orice anotimp; 27. Caile de acces si circulatie trebuie dimensionate pentru deplasarea autovehicolelor de tip greu.

E.

F.

MASURI DE PROTECTIE CIVILA

F.1. IN CAZUL CUTREMURELOR DE PAMANT 1. Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu perioadele urmatoare ale acestuia. 2. Intrucat miscarea seismica este un eveniment imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine modul si locurile care pot asugura protectie in toate imprejurarile: acasa, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu atat mai mult cu cat timpul pe care il avem la dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este foarte scurt. 3. Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur, trebuie sa le realizam inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa ce miscarea seismica a trecut. 4. Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de protectie a locuintei si in afara acesteia. 5. In masurile de protectie in afara locuintei este necesar: 6. Cunoasterea locurilor celor mai apropiate unitati medicale, sediile inspectoratelor pentru situatiide urgenta, de politie, de cruce rosie, precum si alte adrese utile; 7. Cunoasterea bine a drumului pe care va deplasati zilnic la serviciu, cumparaturi, avand in vedere pericolele care pot aparea: spargeri de geamuri, caderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.; 8. Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic, sunt urmatoarele: 9. Pastrarea calmului, sa nu se intre in panica si sa linistiti pe ceilalti membrii ai familiei: copii, batrani, femei; 10.Prevenirea tendintelor de a parasi incinta: putem fi surprinsi de faza puternica a miscarii seismice in holuri, scari etc. Nu se foloseste in nici un caz ascensorul; 11.Daca suntem surprinsi in afara unei cladirii ramanem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, caramizi, cosuri,parapete, cornise, geamuri care de obicei se pot prabusi pe strada; 12.Daca suntem la serviciu, nu fugim la usi, nu sarim pe fereastra, nu se alearga pe scari, nu se utilizeaza liftul, nu alergati pe strada. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis si sigur; 13.Daca a trecut socul puternic al seismului, se inchid imediat sursele de foc cat se poate de repede, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat; 14.Daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un loc deschis, se evita cladirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si ne ferim de firele de curent electric cazute; 15.Daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele. In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele; 16.Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematrograf, stadion, sala de sedinta etc.) nu alergati catre iesire, imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de rand. 17. Dupa producerea unui cutremur puternic este necesar sa luam urmatoarele masuri: 18. Nu plecati imediat din locuinta. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati

persoanele speriate si copii; 19. Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze; 20.Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Ajutatii pe loc. Curatati traseele de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente etc. 21.Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului in care ne aflam; 22.Ascultati numai anunturile posturilor de radio-televiziune si recomandarile acestora; 23.Verificati preliminar starea instalatiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuinta; 24.Paraseste calm cladiea dupa seism, fara a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificati mai intai scara si drumul spre iesire; 25.Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, procedati cu calm la spargerea geamurilor si curatati bine si zona de cioburi, utilizand un scaun, o vaza metalica (lemn) etc. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion etc.); 26.Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri (replici) ulterioare primei miscari seismice, care de regula este mai redus decat cel initial. Nu dati crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice si urmarile lor, utilizand numai informatiile si recomandarile transmise ofocoal, receptionate direct de dvs. si nu din auzite; 27.Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti de dvs. care in asemenea situatii apar ad-hoc. F.2. CAZUL INUNDATIILOR

1. Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva. 2. Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea-eliminarea actiunilor distructive se pot asigura prin: a) Realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor baraje de retinere pe fundul vailor; b) Modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata; c) Zonele luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor de interdictie in care se interzice orice constructie in zona canalului de inundatie, a zonelor de restrictie in care sunt admise unele constructii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundatiei de proiectare; d) Aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora. 3. In vederea realizarii protectiei populatiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri de prevenire se completeaza prin: a) Organizarea, incadrarea si dotarea serviciilor de urgenta ., din aceste zone astfel incat acestea sa poata participa la asigurarea masurilor de protectie si de ducere a actiunilor de salvare; b) Stabilirea locurilor si conditiilor in care urmeaza a se desfasura actiunile de evacuare temporara din zonele inundabile; c) Asigurarea instiintarii si alarmarii despre pericolul inundatiilor; d) Organizarea si desfasurarea actiunilor de salvare; e) Asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a aparitiei unor epidemii; f) Asigurarea conditiilor necesare pentru sinistrati cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta medicala, transport etc. g) Protejarea bunurilor existente in locuinte prin urcarea acestora in poduri sau prin evacuarea acestora daca timpul permite; F.3. IN CAZUL INZAPEZIRILOR 1. Inzapezirile,de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de calamitati cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat, lopata etc. 2. Daca sunteti surprinsi in afara locuintei, in calatorii, in mijloacele de transport etc. trebuie sa va pastrati calmul si sa luati masuri contra frigului, cei aflati in mijloacele de transport sa nu-si paraseasca locul pentru ca este pericol de ratacire. Dati alarma cu claxoanele, aprindeti focuri si asteptati ajutoare. 3. Pentru conducerea interventiei in caz de inzapeziri se defasoara urmatoarele actiuni: recuoasterea locului si estimarea urmarilor; organizarea dispozitivului de actiune si repartizarea formatiunilor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formatiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinsi de inzapezire, organizarea corecta a lucrarilor de salvare si evacuare a acestora.,asigurarea protectiei impotriva degeraturilor,inghetului. F.4. IN CAZUL ACCIDENTELOR RUTIERE, FEROVIARE SI AERIENE 1. Accidentele rutiere, feroviare si aeriene pot avea urmari foarte grave, producand un numar mare de victime si distrugerea de importante bunuri materiale 2. In anumite conditii, in functie de amplasarea accidentelor, acestea se pot transforma in catastrofe,cu reprcursiuni asupra mediului inconjurator. 3. In aplicarea normelor de protectie se va tine seama de regulile stabilite pentru transportul rutier, feroviar si aerian. 4. Cetatenii trebuie sa retina cateva reguli pe care sa le aplice in astfel de imprejurari: pastrarea calmului, iesirea imediat din zona periculoasa, acordarea autoajutorului sanitar (aplicarea garoului, pansarea ranitilor, imobilizarea fracturilor etc.) acordarea ajutorului sanitar ranitilor, asteptarea in liniste a ajutoarelor. Panica in astfel de situatii mareste mult situatia creata si duce la marirea numarului de victime din randul celor prinsi in accident. 5. In caz de accidente de circulatie, masurile constau in alarmarea formatiunilor specializate din zona si actiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, inlaturarea avariilor, refacerea instalatilor, de blocarea cailor de acces si reluarea circulatiei. 6. Atentie deosebita trebuie acordata cercetarii care se executa la orice apropiere de locul accidentului pentru a preveni producerea de victime, din randul celor care vin in ajutor, prin contaminare sau explozii. S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

PROTECŢIA POPULAŢIEI, SALARIAŢILOR ŞI BUNURILOR MATERIALE PRIN ADĂPOSTIRE 1.CONCEPŢIA ŞI PRINCIPIILE ADĂPOSTIRII 1. CONCEPŢIA ADĂPOSTIRII: Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă vor identifica şi vor stabili posibilităţile de utilizare pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc.existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. -Adăposturile de protecţie civilă pot fi publice, ale agenţilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finanţare a investiţiei respective. -Adăposturile publice de protecţie civilă – aflate în administrarea organelor administraţiei publice locale – sunt adăposturi publice gestionate de consiliile locale. Adăposturile publice de protecţie civilă se execută în: - Subsolurile construcţiilor industriale sau ale anexelor acestora; - Subsolurile construcţiilor social-culturale, administrative, instituţiilor de învăţământ, spitalelor; - Subsolurile clădirilor de locuit; - Spaţii libere (parcuri, grădini etc.) ca adăposturi independente. În cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor şi chiar a parterului unor construcţii. Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată de ministrul administraţiei şi internelor. Conform prevederilor legale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, agenţii economici precum şi proprietarii de imobile pentru locuit, au obligaţia să prevadă la noile investiţii în construcţii sau la extinderile imobilelor existente, adăposturi de protecţie civilă, în limita a 5% din valoarea investiţiei (construcţii-montaj ). Criteriile ce determină obligativitatea proiectării şi realizării adăposturilor de protecţie civilă în cadrul noilor construcţii sunt precizate în „Instrucţiunile tehnice privind avizarea investiţiilor în construcţii pe linii de protecţie civilă”. Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecţie civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de comandă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Gradul de protecţie al adăposturilor de protecţie civilă se asigură în mod diferenţiat şi se stabileşte în funcţie de importanţa localităţilor şi unităţilor economice, conform prevederilor Legii privind Protecţia Civilă şi conform „Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi. 2. REGULI ŞI CRITERII DE AMPLASARE A ADĂPOSTURILOR La amplasarea adăposturilor de protecţie civilă se ţine seama de următoarele condiţii: - Să nu depăşească 300 m de locuinţă sau 5 min. de mers. - Să fie distanţate de depozitele de materiale explozive şi inflamabile, de rezervoarele cu substanţe toxice, astfel încât distrugerea sau avarierea acestora să nu pună în pericol viaţa ocupanţilor. - Se interzice amplasarea în terenuri inundabile (cu ape freatice de suprafaţă) sau expuse pericolului de alunecări de teren, în zone cu pericol exploziv şi de incendiu, în terenuri în care se concentrează S.T.L. şi radioactive), în văi sau viroage etc; - Pereţii exteriori ai adăpostului să fie cât mai mult posibil în contact direct cu pământul;

- Adăpostul să fie situat la partea cea mai masivă a clădirii sau cea mai rezistentă, care asigură un grad de protecţie sporit şi la lovitura directă a bombelor explozive; - Să se asigure realizarea ieşirii de salvarea în afara zonei de dărâmături, reprezentând 1/3 din înălţimea construcţiei din beton sau 1/2 din înălţimea clădirilor din cărămidă; În cazuri excepţionale sau pentru adăposturile familiale aflate la subsolurile cu destinaţie de locuinţă, ieşirea de salvare poate fi asigurată de un al doilea acces care să fie dispus diametral opus accesului în adăpost. - Nu se admit spaţii goale sub adăpost; - Adăposturile trebuie să fie, de regulă, complet îngropate în pământ, cu nivelul inferior al planşeului la nivelul terenului; - Nu se admite trecerea conductelor de canalizare prin adăposturi (se admit numai sub pardoseala adăposturilor), în cazuri deosebite, pentru reţelele de apă şi de încălzire se admite trecerea conductelor de oţel cu diametrul până la 70 mm, dar prevăzute la intrare şi la ieşire cu robinete. - La agenţii economici se va evita amenajarea adăposturilor sub secţii cu riscuri deosebite, în apropierea depozitelor şi magaziilor cu riscuri precum şi în apropierea conductelor ce transportă substanţe periculoase. 3. RESONSABILITĂŢI PRIVIND CONSTRUIREA ŞI CONSERVAREA ADĂPOSTURILOR La eliberarea autorizaţiilor de construcţie pentru clădiri noi se obţin obligatoriu şi avizele Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, astfel încât să fie respectată obligativitatea proiectării şi executării de adăposturi de protecţie civilă în subsolul acestor clădiri . Proiectarea, construirea şi amenajarea punctelor de comandă şi a adăposturilor de protecţie civilă se realizează pe baza normelor şi instrucţiunilor tehnice aprobate de şeful protecţiei civile din România. Baza legală pentru acordarea avizelor de specialitate o constituie art. 45 din Legea Protecţiei Civile nr. 481/2004 şi Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 602/02.12.2003 care aprobă „Normele privind avizarea pe linie de protecţie civilă a documentelor de investiţii în construcţii”. În cele ce urmează sunt prezentate cele mai importante prevederi ale acestor norme. Avizul de specialitate pentru documentaţiile de investiţii în construcţii, în înţelesul Legii nr. 481/2004, cu modificările ulterioare, se acordă de către personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă , al Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, împuternicit prin ordin de zi pe unitate în acest sens şi potrivit atribuţiilor de serviciu. Criteriul general de stabilire a obligativităţii de a executa un adăpost de protecţie civilă este cel prevăzut la art. 45 (2) din Legea privind Protecţiei Civile nr. 481/2004, iar cheltuielile pentru realizarea adăpostului nu trebuie să depăşească 5% din valoarea de construcţii-montaj a investiţiei. În articolul 4, alin.2 al prezentelor norme sunt specificate obiectivele, de investiţii care primesc avizul de protecţie civilă fără obligativitatea de a prevedea adăpost de protecţie civilă. Emiterea de autorizaţii de construire fără avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă , al Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, după caz, contravine prevederilor art. 45 din Legea privind Protecţiei Civile nr. 481/2004 şi se sancţionează potrivit art. 75, coroborat cu prevederile art. 76 lit.g, i, j şi t. din aceeaşi lege. În vederea obţinerii avizului de specialitate solicitantul va prezenta obligatoriu, în copie, următoarele documente:  certificat de urbanism;  plan de situaţie vizat de către serviciul urbanism al emitentului autorizaţiei de construire;  plan de arhitectură al celui mai de jos nivel (subsol, demisol sau parter, după caz), în două exemplare;  plan cu secţiunea prin care se intersectează în mod obligatoriu cel mai de jos nivel al construcţiei, în două exemplare;  memoriu tehnic general (care poate include şi memoriul de specialitate de protecţie civilă, când este cazul);  memoriu tehnic de specialitate, inclusiv schema instalaţiilor electrice şi de filtroventilaţie din adăpost (dacă acest memoriu nu este inclus la pct..e)  fişa tehnică în vederea emiterii acordului unic. Pentru aplicarea unitară a prezentelor norme de avizare se vor respecta următoarele: - prin spaţiu de adăpostire se înţelege suprafaţa şi volumul camerelor destinate efectiv acestui scop; nu se includ spaţiile tehnice, spaţiile de acces şi ieşirile de salvare aferente adăpostului; - la verificarea dimensionării suprafeţelor şi volumelor spaţiilor (încăperilor) de adăpostire se va ţine seama (cumulativ) de următoarele cerinţe: - suprafaţa minimă alocată = 1 mp/ persoană - volum minim alocat : 2,5 mc/persoană - spaţiu minim pentru un adăpost trebuie să aibă suprafaţa de 9 mp (volumul = 22,5 mc) - avizul se înscrie pe original şi pe cel puţin o copie din următoarele piese desenate: - plan de arhitectură al subsolului/adăpostului; - plan de arhitectură parter, la construcţiile fără subsol;

- plan cu secţiunea prin care se intersectează în mod obligatoriu cel mai de jos nivel al clădirii; - schema instalaţiei de filtroventilaţie (când este cazul); - schema instalaţiei electrice a adăpostului;  avizul va avea conţinutul şi forma următoare şi va purta ştampila unităţii în partea dreaptă jos:

INSPECTORATUL PENTRU STUAŢII DE URGENŢĂ AL JUDEŢULUI………….. AVIZ Nr……………. Ziua……Luna………..Anul…………….. Semnătura………………………………..

Ştampila

 moriul tehnic de specialitate va cuprinde, obligatoriu, următoarele date: - date generale despre adăpost, dacă este cazul (necesar de persoane de adăpostit, echipare cu instalaţii, utilaje, tâmplărie, grupuri sanitare, descriere accese, grosimi pereţi şi placă, sistem de armare, pardoseli, finisaje, încălzire, etc) - determinarea valorii de construcţii-montaj adăugate investiţiei, în ipoteza în care se prevede adăpost de protecţie civilă şi a valorii procentuale a lucrătorilor de construcţii-montaj ale adăpostului faţă de valoarea de construcţii-montaj a investiţiei. Verificarea documentaţiei de investiţii în construcţii şi eliberarea avizelor se face în maximum 15 zile de la data înregistrării de depunere a documentaţiei. Acest termen se poate prelungi cu 5 zile, în cazul înregistrării unor construcţii din partea solicitanţilor avizelor. Pentru obiectivele de investiţii avizate cu obligativitatea executării de spaţii de adăpostire se reţine de către cel care a acordat avizul, câte un exemplar, în copie, al certificatului de urbanism, al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general şi al tuturor pieselor desenate (menţionate anterior). Pentru obiectivele de investiţii la care nu se justifică obligaţia de a se proiecta şi executa adăposturi de protecţie civilă se va reţine de către cel care a acordat avizul câte un exemplar, în copie, al certificatului de urbanism şi al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general. Obiectivele de investiţii avizate se înregistrează, de către persoana care acordă avizul, într-un registru special întocmit în acest sens, care trebuie să cuprindă mai multe rubrici, menţionate în prezentele norme. Persoana care acordă avizul, în colaborare cu serviciul de urbanism al emitentului autorizaţiei de construire, va urmări periodic respectarea, pe timpul execuţiei, a documentaţiei avizate şi va solicita investitorului participarea la recepţia, la terminarea lucrărilor şi la recepţia finală în cazul în care investiţia este prevăzută cu amenajare de adăpost de protecţie civilă . Pentru obiectivele de investiţii în construcţii de interes naţional sau de complexitate mare (inclusiv ansamblurile de locuinţe noi cu mai mult de 50 de unităţi locative), analizarea şi avizarea documentaţiilor pe linie de protecţie civilă se face numai prin serviciul specializat al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Lista cu aceste obiective este specificată în prezentele norme, iar avizele se transmit, după caz, Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă sau Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, în vederea luării în evidenţă şi urmăririi realizării noilor capacităţi de adăpostire. În timp de pace, adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum de 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste. Adăposturile amenajate ca puncte de comandă nu pot primi altă destinaţie. Trecerea la construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire, cuprinse în planurile de mobilizare, se face odată cu punerea în aplicare a acestor planuri. Ministerele, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi agenţii economici au obligaţia de a depista toate spaţiile ce pot fi folosite ca adăposturi, de a le lua în evidenţă şi de a întocmi documentaţia tehnică.

4. PRINCIPII DE REALIZARE A ADĂPOSTIRII Adăpostirea populaţiei şi a bunurilor materiale se găseşte şi se planifică de la pace şi se realizează în funcţie de fondurile aprobate, atât la pace cât şi la război, în două variante: - Pentru atacul prin surprindere – nu sunt realizate adăposturile prevăzute în planurile de mobilizare şi nici cele familiale nu sunt amenajate – personalul şi salariaţii se vor adăposti în funcţie de adăposturile existente şi în funcţie de teren, se pot folosi şi culoarele sau parterul clădirilor; - Pentru atacul anunţat – după decretarea stării de război – personalul şi salariaţii se vor adăposti în:  adăposturile existente;  adăposturile construite conform planului de mobilizare;  adăposturile simple, amenajate pe plan local;  subsolurile construcţiilor (pe baza proiectelor de amenajare);  adăposturi individuale la locul de muncă (unde procesul de producţie nu se întrerupe). Măsurile privind adăpostirea populaţiei se cuprind în planurile de protecţie civilă, în care se întocmesc grafice ale sistemului de adăpostire care se realizează la război. - la amplasarea adăposturilor în teren se vor avea în vedere ca distanţa dintre adăpost şi locuinţă sau locul de muncă să permită adăpostirea în ele în timp oportun.

- pentru adăpostirea personalului şi a bunurilor materiale se iau în considerare următoarele criterii: a. adăposturi de protecţie civilă special construite din timp de pace (terminate sau neterminate); b. subsolurile construcţiilor, terenurile tehnologice, galeriile edilitare şi de termoficare şi alte lucrări subterane; c. adăposturi din P.B.A. d. adăposturi simple independente din material lemnos sau cu schelet metalic; e. adăposturi individuale la locul de muncă unde procesul de producţie nu se întrerupe; f. adăposturi de tip familial; g. tranşee. 5. ADĂPOSTURI DE PROTECŢIE CIVILĂ DESTINAŢIE. Adăposturile pentru protecţia civilă reprezintă totalitatea construcţiilor special executate sau amenajate care au capacitatea să reducă acţiunea de distrugere a armelor de nimicire în masă şi să asigure protecţia persoanelor adăpostite împotriva dărâmăturilor provocate de explozii. CLASIFICAREA ADĂPOSTURILOR DE PROTECŢIE CIVILĂ: a) după sursa de finanţare: - adăposturi publice - adăposturi ale instituţiilor şi agenţilor economici - adăposturi ale persoanelor fizice b) după gradul de rezistenţă: - I P = 1,0 daN/cm2 – la clădiri în industria de apărare - II P = 0,5 daN/cm2 – la clădiri din municipii şi de la agenţii economici - III P = 0,3 daN/cm2 – la clădiri din oraşe şi comune c) după destinaţie şi modul de realizare: - adăposturi special construite (realizate ca lucrări independente sau înglobate în subsolurile construcţiilor dotate cu mijloace şi instalaţii speciale; - adăposturi simple (ce pot fi amenajate în timp scurt şi cu mijloace reduse) d) după amplasarea faţă de cota „0” a terenului: - adăposturi subterane - adăposturi semiîngropate - adăposturi supraterane e) după modul de amplasare faţă de clădiri: - adăposturi în subsolul clădirilor - adăposturi independente f) după materialele din care sunt executate: - adăposturi din beton armat - adăposturi din PBA (prefabricate) - adăposturi din material lemnos - adăposturi din resurse locale (tip tranşee). COMPARTIMENTAREA ŞI DOTAREA ADĂPOSTURILOR: Subsolurile amenajate ca adăposturi publice de protecţie civilă şi cele care au suprafaţa de adăpostire mai mare de 100 m2 se prevăd cu: - sas de acces - încăperi de adăpostit - grup sanitar - ieşire de salvare. În alcătuirea adăposturilor intră următoarele elemente: - o intrare protejată printr-o încăpere tampon (SAS) cu o suprafaţă de 2-2,5 m.p.. Sasul de acces este o încăpere tampon cu suprafaţa minimă de 2 m.p., având goluri de trecere şi canate de 90 0 pentru uşi metalice etanşe; - 1-3 încăperi de adăpostit cu capacitatea până la 100 persoane fiecare, fără a fi prevăzute cu uşi, şi care comunică între ele prin golurile trecere (0,80 x 1,80 m.p.); - un grup sanitar compus din cabine pentru WC, cu o suprafaţă minimă. Accesul în cabine se face printr-o încăpere tampon, iar numărul de cabine se stabileşte în funcţie de capacitatea adăpostului, prevăzându-se câte o cabină pentru 50 persoane; - o ieşire de salvare care se execută din beton armat cu secţiunea pătrată de 1,00 x 1,00 m sau circulară cu diametrul de 1,00 m, care comunică cu exteriorul în afara zonei de dărâmături printr-un puţ vertical prevăzut cu scări de pisică în interior, capac carosabil în partea superioară şi cu oblon de protecţie etanş cu deschidere spre exterior. Ieşirea de salvare se foloseşte şi ca priză de aer pentru instalaţiile de ventilare. Subsolurile amenajate ca adăposturi familiale sau care au suprafaţa mai mică de 100 m 2 se pot executa fără sas şi grup sanitar, ieşirea de salvare fiind considerată al doilea acces.

Încăperile de adăpostit se dimensionează pentru o capacitate de până la 50 persoane ţinând seama de compartimentarea impusă de structura de rezistenţă. DOTAREA ADĂPOSTURILOR cuprinde: - instalaţii de ventilaţie (filtroventilaţie); - instalaţii electrice; - instalaţii sanitare; - bănci şi scaune; - trusă de deblocare-salvare; - rezervă de apă; - mijloace de iluminat cu baterii; - instalaţii de telecomunicaţii.; -afişe cu reguli de comportare. Condiţii de microclimat necesare a fi asigurate în adăpost: - temperatura 18-24 0C; - umiditatea 70%; - aerul pentru respiraţie: - nivel maxim CO2 - 1%; - nivel minim O2 - 19%. Condiţii minime: oaer proaspăt de pătrundere în adăpost 0,75 m3/h; oapă 2 l/24h; oO2 nivelul minim 18%; oCO2 nivelul maxim 3%. Condiţii normale: oaer proaspăt 5-7 m3/h ; oO2 nivel minim 20,9%; oCO2 nivel maxim 3%. ADUCEREA ÎN STARE COMPLETĂ DE FUNCŢIONARE A ADĂPOSTULUI DE PROTECŢIE CIVILĂ.

 Pentru fiecare adăpost se numeşte o echipă de adăpostire care ia în primire adăpostul;  Se evacuează materialele din adăpost care s-au păstrat pe timp de pace;  Se pun în funcţiune toate instalaţiile existente;  Se verifică etanşeitatea uşilor;  Se dotează adăpostul cu materialele enumerate mai sus şi se verifică acestea;  Se umple rezerva de apă;  Se actualizează înscrisurile din adăpost (cu alb sau cu vopsea fluorescentă;  Se afişează vizibil regulile de comportare în adăpost. GRADUL DE PROTECŢIE A ADĂPOSTURILOR PE CATEGORII DE LOCALITĂŢI

Localităţi (Municipii) şi oraşe

Gradul de protecţie a adăposturilor în daN/cm2 Adăposturi pentru puncte Adăposturi pentru Adăposturi pentru de comandă la ministere, salariaţii din unităţile salariaţii din unităţile departamente, celelalte economice categorisite economice organe centrale şi locale. din punct de vedere al necategorisite şi pentru protecţiei civile. populaţie. 3 1 1 2 1 0,5 1 0,5 0,3

Categoria I-a Categoria a II-a Categoria a III-a NOTĂ: La alte localităţi se amenajează adăposturi numai pentru P.C. sau în unităţi economice importante. 1. Capacitatea de adăpostire în cadrul construcţiilor noi se stabileşte astfel: a. la unităţile economice pentru construcţiile noi şi în cazul extinderii celor existente în funcţie de specificul acestora şi de posibilităţile de amenajare până la asigurarea adăpostirii salariaţilor stabiliţi pentru schimbul maxim în timp de război; b. în cartierele de locuit câte 1 m2 suprafaţă utilă pentru fiecare apartament; c.la construcţiile spitaliceşti câte 1 m2 suprafaţă utilă pentru fiecare pat; d. la construcţiile social-culturale, administrative, şcoli de toate gradele, suprafaţa totală utilă până la 2/3 din capacitatea acestora; e. la construcţiile subterane, metrou, garaje, pasaje, depozite, tuneluri, până la întreaga suprafaţă care se amenajează considerându-se 1 m2 suprafaţă utilă de persoană adăpostită; f: la stabilirea capacităţilor noi de adăpostire suprafaţa utilă este de 1 m 2 pentru fiecare persoană adăpostită;

g. la unităţile, instituţiile şi formaţiunile militare potrivit necesarului stabilit de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. 2. În subsolurile clădirilor de locuit proprietate particulară se prevăd aceleaşi adăposturi ca şi în clădirile proprietate de stat, cheltuielile suplimentare pentru partea de construcţii-montaj privind amenajarea adăposturilor în subsol se suportă de către proprietari şi nu pot depăşi 5% din valoarea de construcţii- montaj a acestora.

DIMINUAREA RISCURILOR DE INCENDIU 1. Identificarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru cladiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru constructii de productie si depozitare), in anumite imprejurari, in acelasi timp si spatiu, pe baza urmatorilor parametri: o densitatea sarcinii termice si destinatia/functiunea, la cladirile civile; o proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice, pentru constructiile de productie si depozitare; o sursele potentiale de aprindere existente. 2. In raport de parametrii enuntati exista, conform reglementarilor tehnice, urmatoarele niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu: o risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv categoriile A si B de pericol de incendiu; o risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/mp; spatii pentru arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/mp); o risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/mp < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/mp; centrale termice, bucatarii, oficii pentru prepararea mancarurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu; o risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/mp), respectiv categoria E de pericol de incendiu. 3. Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, incaperi, compartimente de incendiu, cladiri (civile, de productie si/sau depozitare, cu functii mixte) sau instalatii tehnologice si se precizeaza in mod obligatoriu in documentatiile tehnice si in planurile de interventie. 4. La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si a consecintelor acestuia, se au in vedere, dupa caz: o factorii care pot genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate si de periculozitate ale materialelor si elementelor de constructii, respectiv ale produselor si substantelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionati anterior); o agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot interveni in caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor; o nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta de calitate "siguranta la foc" (comportare, rezistenta si stabilitate la foc, preintampinarea propagarii incendiilor, cai de acces, evacuare si interventie); o nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, starea de functionare si performantele acestora; o factorul uman (numarul de persoane, varsta si starea fizica a acestora, nivelul de instruire); o alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu. Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, in urmatoarele grupe: o surse de aprindere cu flacara (de exemplu: flacara de chibrit, lumanare, aparat de sudura; flacara inchisa); o surse de aprindere de natura termica (de exemplu: obiecte incandescente, caldura degajata de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.); o surse de aprindere de natura electrica (de exemplu: arcuri si scantei electrice, scurtcircuit, electricitate statica); o surse de aprindere de natura mecanica (de exemplu: scantei mecanice, frecare); o surse de aprindere naturale (de exemplu: caldura solara, trasnet); o surse de autoaprindere (de natura chimica, fizico-chimica si biologica, reactii chimice exoterme); o surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare; o surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiatia unui focar de incendiu). 5. Conditiile (imprejurarile) preliminate care pot determina si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu se clasifica, de regula, in urmatoarele grupe: o instalatii si echipamente electrice defecte ori improvizate; o receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati; o sisteme si mijloace de incalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; o contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scanteile provenite de la sistemele de incalzire; e) jocul copiilor cu focul;

o fumatul in locuri cu pericol de incendiu; o sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor specifice de P.S.I.; o reactii chimice necontrolate, urmate de incendiu; o folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de operatiuni mecanice (polizare, rectificare, slefuire etc.) in medii periculoase; o neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si intretinere a masinilor si aparatelor cu piese in miscare; o scurgeri (scapari) de produse inflamabile; o defectiuni tehnice de constructii-montaj; o defectiuni tehnice de exploatare; o nereguli organizatorice; o explozie urmata de incendiu; o trasnet si alte fenomene naturale; o actiune intentionata ("arson"); o alte imprejurari. 6. Masurile de aparare impotriva incendiilor, avute in vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizarii si/sau eliminarii factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea si/sau lichidarea unui incendiu, in cazul in care acesta s-a produs. 7. Masurile de aparare impotriva incendiilor se analizeaza si se stabilesc, dupa caz, pe baza prevederilor reglementarilor tehnice, normelor si dispozitiilor generale de P.S.I. si a celor specifice fiecarui domeniu de activitate, in corelare cu natura si cu nivelul riscurilor identificate. 8. Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, dupa caz, de catre: o proiectanti, prin documentatiile tehnice elaborate; o patron, prin strategia de aparare impotriva incendiilor, adoptata in interiorul unitatii sale; o autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice in domeniul apararii impotriva incendiilor. 9. In situatiile in care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitatii de initiere a incendiului si/sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin masuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin masuri de limitare, localizare si lichidare a incendiului, precum si de limitare si inlaturare a consecintelor acestuia. 10.Controlul riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate mentinerii (reducerii) riscurilor in limitele de acceptabilitate stabilite. 11. In ordinea adoptarii lor masurile sunt: stabilirea prioritatilor de actiune, implementarea masurilor de control, gestionarea si monitorizarea riscurilor. 12.Stabilirea prioritatilor de actiune reprezinta procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra carora este prioritar sa se actioneze. La stabilirea prioritatilor de actiune se vor avea in vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor incendiilor. 13.Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeaza, dupa caz, prin: o asigurarea unei examinari sistematice si calificate a factorilor determinanti de risc; o stabilirea si elaborarea responsabilitatilor, sarcinilor, regulilor, instructiunilor si masurilor privind apararea impotriva incendiilor si aducerea acestora la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si persoanelor interesate; o stabilirea persoanelor cu atributii privind punerea in aplicare a masurilor de aparare impotriva incendiilor; o asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului necesar interventiei si a conditiilor pentru pregatirea acestuia; o reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea conditiilor preliminate. 14.Gestionarea riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul activitatilor de fundamentare, elaborare si implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare si combatere a riscurilor de incendiu, incluzan si procesul de luare a deciziilor in situatiile de producere a unui astfel de eveniment. 15.Monitorizarea gestionarii riscurilor de incendiu reprezinta procesul de supraveghere a modului de desfasurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, de analizare a eficientei masurilor intreprinse in raport cu rezultatele obtinute si de luare a deciziilor care se impun.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

DECIZIA NR. 3 DIN 06.01.2014 PRIVIND APROBAREA INSTRUCTIUNILOR DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR SI ATRIBUTIILE SALARIATILOR LA LOCUL DE MUNCA Art. 1 În toate spaţiile societăţii,se vor respecta măsurile de apărare împotriva incendiilor prevăzute în Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,O.M.A.I.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor,celelalte dispoziţii generale,norme şi normative care au incidenţă în domeniul apărării împotriva incendiilor şi al situaţiilor de urgenţă,precum şi instrucţiunile proprii specifice de prevenire şi stingere a incendiilor,care fac parte integrantă din prezenta decizie. Art. 2 Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor cuprind: - prevederile specifice de apărare împotriva incendiilor din reglementările în vigoare; - obligaţiile salariaţilor privind apărarea împotriva incendiilor; - regulile şi măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor pentru exploatarea instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice,tehnologice şi organizatorice locale,precum şi pentru reparaţii,revizii,întreţinere,oprire şi punere în funcţiune; -evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu sau de explozie; -prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu,cum sunt intoxicările,arsurile,traumatismele, electrocutarea,iradierea etc.,precum şi a regulilor şi măsurilor de prevenire a acestora. Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se elaborează de conducatorul locului de munca,se verifică de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor şi se aprobă de administratorul/directorul societatii. Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se afişează, în întregime sau în sinteză, în funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă respectiv. Un exemplar al tuturor instrucţiunilor de apărare împotriva incendiilor se păstrează la cadrul tehnic sau la persoana desemnată să îndeplinească atribuţii de apărare împotriva incendiilor. Salariaţii de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucţiunile specifice au obligaţia să le studieze, să le însuşească şi să le aplice. Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se completează în toate cazurile cu informaţiile din planurile de intervenţie, acolo unde acestea sunt întocmite. Instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor se actualizează la modificări, modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări. Fiecare instrucţiune de apărare împotriva incendiilor trebuie să aibă înscrisă data întocmirii/reviziei şi data aprobării. Art. 3. Pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor legale şi respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în actele normative şi în instrucţiunile proprii specifice,salariaţii societăţii,pe lângă obligaţiile legale prevăzute în Legea 307/2006, au şi următoarele atribuţii şi responsabilităţi: 3.1.Conducătorii sectoarelor de activitate (manageri,şefi departamente, şefi formaţiuni de lucru, şefi de compartimente, puncte de lucru etc.) din cadrul societăţii, în domeniul activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor au următoarele obligaţii principale: 1. Organizează, îndrumă şi controlează, potrivit legislaţiei în vigoare, activitatea de prevenire şi stingerea incendiilor în sectoarele de activitate pe care le coordonează; 2. Să asigure organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă ;

3. Organizează şi execută instruirea personalului din subordine, cu sprijinul cadrului tehnic cu atribuţii de p.s.i., asigură testarea personalului şi verifică eficienţa instruirii; 4. Identifică pericolele de incendiu şi iau măsuri de înlăturare a acestora; 5. Propun dotarea locurilor de muncă cu mijloacele de primă intervenţie prevăzute de norme şi acţionează pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare; 6. Asigură şi răspund de instruirea personalului pentru intervenţia în caz de incendiu, coordonează acţiunea de stingere până la sosirea celorlalte forţe de intervenţie; 7. Controlează şi urmăresc respectarea măsurilor stabilite pentru executarea lucrărilor cu foc deschis şi a regulilor privind fumatul; 8. Răspund de realizarea la termenele stabilite a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce-i revin nemijlocit, precum şi a acelora care revin personalului din subordine; 9. Iau măsuri pentru ca, permanent, căile de acces să rămână libere, neblocate, pentru a permite la nevoie evacuarea în siguranţă a personalului; 10. Menţin în permanenţă accesul liber la hidranţii interiori şi la stingătoarele din dotare; 11. Interzic utilizarea instalaţiilor electrice defecte sau improvizate; 12. Răspund de respectarea disciplinei la locul de muncă de către personalul din subordine, sancţionează în limitele drepturilor legale, sau propun sancţionarea celor vinovaţi de abateri de la normele P.S.I. 3.2. Personalul muncitor, indiferent de natura angajării, pe linia apărării împotriva incendiilor, are următoarele obligaţii principale: 1. Să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor stabilite de conducerea societăţii sau de persoanele desemnate de aceasta; 2. Să utilizeze, potrivit instrucţiunilor date de conducătorii locurilor de muncă sau de persoanele desemnate de acestea, substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele de lucru; 3. Să respecte reglementările stabilite de conducerea societăţii privind executarea lucrărilor cu foc deschis, fumatul şi gestionarea ambalajelor şi deşeurilor combustibile; 4. Să cunoască modul de folosire a mijloacelor de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor din dotarea locului de muncă; 5. Să comunice, imediat, conducerii societăţii ori persoanelor împuternicite de aceasta orice situaţie pe care este îndreptăţit să o considere un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele de protecţie sau de intervenţie pentru stingerea incendiilor; 6. Să coopereze cu salariaţii desemnaţi de conducerea societăţii, atât cât îi permit cunoştinţele şi sarcinile sale, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; 7. Să participe la instructajele , exerciţiile şi aplicaţiile practice de stingere a incendiilor organizate în cadrul societăţii; 8. Să nu depună pe corpurile de încălzire, de iluminat sau tablouri electrice hârtii, ţesături, îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile; 9. Să acorde ajutor, atât cât este raţional posibil, oricărui salariat aflat într-o situaţie de pericol. Art.4. Cadrul tennic cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiului şi conducătorii locurilor de muncă vor aduce la cunoştinţa întregului personal conţinutul prezentei decizii şi vor lua măsuri pentru afişarea instrucţiunilor specifice la fiecare loc de muncă.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

PROCEDURA DE EVACUARE ÎN CAZ DE URGENTA Instrucţiuni pentru personal: Acţiuni ce trebuie întreprinse în caz de incendiu sau alte urgenţe Locul de adunare: la punctele stabilite in plan Se va face de către componenţii echipelor de primă intervenţie care au fost special instruiţi pentru această acţiune la cursurile de formare organizate şi ţinute de cadre medicale Evacuarea : Se va efectua pe căile de evacuare stabilite şi evidenţiate în planul de evacuare afişat la locul de muncă pe formularul care cuprinde „Organizarea Apărării Împotriva Incendiilor″ pe locul de muncă. Personalul evacuat va fi deplasat pe un loc exterior, în afară de orice pericol, unde i se va face prezenţa de către cel numit cu evacuarea pentru a cunoaşte dacă nu este cineva rămas în zona periculoasă, iar dacă este se va interveni pentru ajutor Dacă descoperiţi un foc: Imediat operaţi cel mai apropiat dispozitiv de alarmă pentru incendiu. Încercaţi să stingeţi focul, însă fără a vă asuma riscuri personale, asigurându-vă că aveţi o cale de scăpare liberă. Dacă auziţi alarma : ● Recepţionerul de serviciu (persoana desemnata) va chema pompierii imediat.112 ● Părăsiţi clădirea şi anunţaţi persoanelor de serviciu locul de adunare de mai sus, unde se va face apelul pentru a vedea cine a rămas în clădire. ● Persoanele cu funcţie (desemnate) din zonele afectate vor avea grijă de desfăşurarea evacuării şi se vor asigura că nimeni nu a mai rămas în acea zonă. REGULI DE COMPORTARE: 1. FOLOSIŢI CEA MAI APROPIATĂ IEŞIRE 2. NU FOLOSIŢI LIFTUL (cu excepţia celor speciale indicate ca mijloc de evacuare pentru persoanele rănite) 3. NU VĂ OPRIŢI PENTRU A VĂ STRÂNGE LUCRURILE PERSONALE 4. NU ALERGAŢI ŞI NU INTRAŢI ÎN PANICĂ 5. DACĂ AVEŢI MUSAFIRI, CONDUCEŢI- I PÂNĂ LA LOCUL DE ADUNARE 6. NU INTRAŢI ÎNAPOI ÎN CLĂDIRE PENTRU NICI UN MOTIV DECÂT DACĂ OFIŢERUL DE SECURITATE VĂ DĂ PERMISIUNEA

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

EVIDENTIEREA PERICOLELOR CE DETERMINA RISCUL DE INCENDIU SAU EXPLOZIE 1. Identificarea pericolelor de incendiu Identificarea pericolelor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a factorilor care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu, şi anume: a) clasele de reacţie la foc ale materialelor şi elementelor de construcţii; b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice; c) sursele potenţiale de aprindere existente; d) condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea şi producerea,dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu. Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:I.G.S.U. a) surse de aprindere cu flacără: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură şi altele asemenea; b) surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente, căldură degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric şi altele asemenea; c) surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,electricitate statică şi altele asemenea; d) surse de aprindere de natură mecanică: scântei mecanice, frecare şi altele asemenea; e) surse de aprindere naturale: căldură solară sau trăsnet şi altele asemenea; f) surse de autoaprindere de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice exoterme; g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare; h) surse de aprindere indirecte: radiaţia unui focar de incendiu şi altele asemenea. Împrejurările preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe: a) instalaţii şi echipamente electrice, defecte ori improvizate; b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi; c) sisteme şi mijloace de încălzire, instalaţii de ventilare, climatizare, răcire defecte, improvizate sau nesupravegheate; d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de încălzire; e) jocul copiilor cu focul; f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie; g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de apărare împotriva incendiilor; h) reacţii chimice, urmate de incendiu; i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice în medii periculoase; j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare; k) scurgeri de produse inflamabile; l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj; m) defecţiuni tehnice de exploatare; n) nereguli organizatorice; o) explozie urmată de incendiu;

p) trăsnet şi alte fenomene naturale; q) arson; r) neîntreţinerea elementelor de construcţii cu rol de separare la incendiu sau a instalaţiilor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor, precum şi probabilitatea ca acestea să nu declanşeze/funcţioneze în caz de incendiu; s) izbucnirea şi dezvoltarea unor incendii în zone periurbane, cum sunt, de exemplu, incendiile de pădure sau de vegetaţie uscată, care pot afecta construcţii şi instalaţii tehnologice; t) alte împrejurări.I.G.S.U. Nivelurile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi,compartimente de incendiu, clădiri civile, de producţie şi/sau depozitare ori cu funcţii mixte, precum şi la instalaţii tehnologice, care se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie la incendiu, potrivit reglementărilor tehnice. 2. Identificarea riscurilor de incendiu Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem/proces, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv. Probabilitatea de producere a incendiului se bazează pe date statistice privind incendiile sau pe modele matematice, în cazurile în care statistica nu dispune de date suficiente. Probabilitatea de producere a consecinţelor este bazată pe analiza probabilistică şi pe modele deterministe privind dezvoltarea incendiului, propagarea efluenţilor incendiului, evaluarea evacuării utilizatorilor şi altele asemenea. La estimarea riscului de incendiu, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi de producere a consecinţelor acestuia, se au în vedere, de regulă,următoarele elemente: a) pericolele de incendiu identificate; b) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa esenţială"securitate la incendiu"; c) nivelul de echipare şi dotare cu sisteme, instalaţii, echipamente şi aparatură de alimentare cu apă, gaze combustibile, energie electrică şi termică, de ventilaţie şi climatizare, starea de funcţionare şi performanţele acestora; d) factorul uman, determinat de numărul de persoane, vârsta şi starea fizică ale acestora, nivelul de instruire; e) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu. Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu, sunt cele destinate reducerii, neutralizării şi/sau eliminării pericolelor de incendiu, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, a normelor şi dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate. Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode de evaluare specifice principalelor domenii de activitate, a băncilor de dateI.G.S.U. privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ. Capacitatea operaţională a forţelor şi mijloacelor specializate de răspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru: a) evacuare, salvare şi protecţie; b) limitarea şi stingerea incendiilor; c) înlăturarea operativă a unor urmări ale incendiilor. În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire, respectiv prin măsuri de protecţie, care au ca scop limitarea, localizarea şi lichidarea incendiului, precum şi limitarea şi/sau înlăturarea consecinţelor acestuia.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR IN CAZ DE INCENDIU (a corpului, a capului, a cailor respiratorii, a mainilor si picioarelor) În spaţiile cu risc ridicat de incendiu sau pericol de explozie, se interzice accesul salariaţilor şi altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. În spaţiile cu pericol de explozie este interzisă folosirea îmbrăcămintei, lenjeriei şi a altor obiecte din fire sintetice sau materiale sintetice ori plastice, precum şi a încălţămintei care (prin lovire sau frecare) poate să producă scântei capabile să aprindă gazele, vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. Deasemenea, este interzisă folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător şi care prin lovire sau frecare pot produce scântei capabile să aprindă amestecurile explozive. Echipamentul de protecţie se asigură, potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr. 443/1999. După caz, corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice, temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative pe care acestea le pot avea asupra personalului de intervenţie se va asigura în dotare următoarele aparate de protecţie, iluminat şi lucru: - aparate de respiraţie autonome - asigura respiratia independenta in medii nocive din zona incendiilor pe o durata de 60 min. Are in componenta masca propriu-zisa cu bretele, (cartusul filtrant), doua butelii cu aer comprimat prevazute cu reductor si cu un manometru pentru verificarea presiunii aerului. Are greutatea de 14 kg. - lămpi electrice portabile; - masca contra fumului şi gazelor - se compune din cagula prevazuta cu vizor, blocul supapelor si cordelele de fixare pe cap, tubul gofrat, cartuse filtrante pentru fum, oxid de carbon, sau polivalent care este cel mai indicat a se folosi, avand in vedere marea diversitate de materiale ce pot arde si degaja o larga gama de substante toxice . Cartusul filtrant pentru oxid de carbon, se foloseste la incendiile care se caracterizeaza prin degajarea oxidului de carbon. Nu retine fumul, aerosolii sau alte gaze toxice.Cartusul filtrant polivalent asigura protectia impotriva fumului, aerosolilor si altor gaze (acid cianhidric, vapori de solvent organic, clor, oxizi de azot, etc.). ATENTIE NU RETINE OXIDUL DE CARBON. - echipament de protecţie la temperatură (costum ignifug, manusi si cisme ignifuge ce a sigura protectia anticalorica la incendii in conditii de apropiere normala ) - Costumul anticaloric aluminizat tip patrundere normal (PN) foloseste pentru protectia anticalorica pe timpul interventiei, asigurand patrunderea normala pe culoare cu flacari sau incinte cu temperaturi pana la 250 C, suporta contactul caloric nemijlocit, intermitent. Fiind etans se foloseste cu aparatul de respiratie. Bluza etansa pe talie, are gluga etansa, locas dorsal pentru aparatul de respiratie si vizor duplex metalizat. Pantalonii au burduf lateral si bretele reglabile. Manusi cu un deget si cisme scurte cu intetrior de pasla. Are o greutate de 10 kg. - trusă electrică.

I. PROTECTIA IMPOTRIVA EXPLOZIILOR 1. Obligaţiile angajatorilor Pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare ca: a) locurile de muncă să fie proiectate, construite, echipate, date în folosinţă, exploatate şi întreţinute în aşa fel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea şi/sau sănătatea proprie şi/sau a celorlalţi lucrători; b) exploatarea locurilor de muncă în prezenţa lucrătorilor să se face sub supravegherea unei personae responsabile ; c) activităţile care comportă un risc special să fie încredinţate numai personalului competent şi se execută conform instrucţiunilor date; d) toate instrucţiunile de securitate să fie redactate astfel încât să poată fi înţelese de către toţi lucrătorii la care se referă; e) să fie prevăzute echipamente de prim ajutor adecvate; f) toate exerciţiile de securitate necesare să se efectueze periodic. Angajatorul trebuie să se asigure că este întocmit şi ţinut la zi un document referitor la securitate şi sănătate, denumit în continuare „document de securitate şi sănătate” care îndeplineşte cerinţele prevăzute de prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE. Documentul de securitate şi sănătate face dovada în special că: a) sunt determinate şi evaluate riscurile la care sunt expuşi lucrătorii la locul de muncă; b) se iau măsurile corespunzătoare c) proiectarea, utilizarea şi întreţinerea locului de muncă şi ale echipamentelor prezintă securitate.

Documentul de securitate şi sănătate trebuie întocmit înainte de începerea lucrării şi trebuie revizuit dacă locul de muncă suferă modificări majore, extinderi sau transformări. Dacă la acelaşi loc de muncă sunt prezenţi lucrători din diferite întreprinderi, fiecare angajator răspunde de toate problemele care ţin de responsabilitatea sa. Angajatorul pe teritoriul căruia se desfăşoară activitatea răspunde pentru acel loc de muncă în care sunt prezenţi lucrători din diferite intreprinderi, coordonează punerea în aplicare a tuturor măsurilor privitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi înscrie, în documentul de securitate şi sănătate, scopul, măsurile şi modalităţile de punere în aplicare a acestei coordonări. Angajatorul trebuie să raporteze fără întârziere autorităţilor competente orice accident de muncă grav şi/sau mortal, orice stare de pericol iminent sau grav precum şi orice avarie tehnică care poate conduce la accidente umane. Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare în funcţie de tipul şi metoda de exploatare : a) pentru a evita, detecta şi combate declanşarea şi propagarea incendiilor şi exploziilor b) pentru a evita formarea atmosferelor explozive şi/sau nocive pentru sănătate. Angajatorul trebuie să prevadă şi să întreţină mijloace corespunzătoare de evacuare şi salvare pentru a asigura, în caz de pericol, evacuarea lucrătorilor de la locurile de muncă, rapid şi în deplină securitate. Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea sistemelor de alarmare şi a altor mijloace de comunicare necesare care să permită, în caz de nevoie, declanşarea imediată a operaţiunilor de acordare de primajutor, evacuare şi salvare. 2. Supraveghere şi organizare a) Organizarea locurilor de muncă -Locurile de muncă trebuie să fie astfel organizate încât să asigure o protecţie adecvată împotriva riscurilor. Ele trebuie menţinute în stare corespunzătoare, iar substanţele, sau depunerile periculoase trebuie îndepărtate sau ţinute sub supraveghere, pentru a nu pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor. -Posturile de lucru trebuie proiectate şi realizate după principii ergonomice, ţinând seama de necesitatea lucrătorilor de a urmări derularea operaţiunilor de la postul lor de lucru. -Lucrătorii izolaţi din posturile de lucru trebuie să beneficieze de supraveghere adecvată sau de mijloace de telecomunicaţie. b) Persoană responsabilă La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o persoană responsabilă care să aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată de angajator. Angajatorul poate să îşi asume el însuşi responsabilitatea pentru locul de muncă la care se face referire în paragraful anterior dacă are calităţile şi competenţa cerute. a) Supravegherea Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pe parcursul desfăşurării tuturor activităţilor, trebuie asigurată supravegherea prin persoane care au calităţile şi competenţa cerute de această funcţie, desemnate de către angajator sau în numele acestuia, acţionând în interesul acestuia. Supraveghetorul trebuie să efecueze vizite de control la posturile de muncă ocupate cel puţin o dată pe parcursul unui schimb, dacă documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru. Angajatorul poate să îşi asume personal resposabilitatea supravegherii la care se face referire în primul şi al doilea paragraf, dacă are calităţile şi competenţa necesară. c) Lucrători competenţi La fiecare loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă un număr suficient de lucrători care să aibă calităţile, experienţa şi pregătirea necesare pentru a îndeplini sarcinile ce le sunt încredinţate. d) Informare, instruire şi pregătire Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire şi pregătire sau de reciclare profesională necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lor. Angajatorul trebuie să se asigure că lucrătorii primesc instrucţiuni pe înţelesul lor, astfel încât să nu pună în pericol propria securitate şi sănătate sau pe a celorlalţi lucrători. e) Instrucţiuni scrise Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise, care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranţă a utilajelor. Aceste instrucţiuni trebuie să includă informaţii cu privire la utilizarea echipamentelor de intervenţie precum şi a măsurilor ce trebuie luate la locul de muncă sau în apropierea acestuia, în caz de urgenţă. f) Permise de lucru Atunci când documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie introdus un sistem de permise de lucru pentru executarea lucrărilor periculoase şi pentru executarea lucrărilor care în mod normal nu sunt periculoase, dar care, în interacţiune cu alte activităţi, pot genera pericole grave. Permisele de lucru trebuie emise înainte începerii lucrului de către persoana desemnată în acest scop şi trebuie să specifice condiţiile care trebuie îndeplinite şi măsurile ce trebuie luate înainte,în timpul lucrului şi după lucru. g) Revizuirea periodică a măsurilor de securitate şi de sănătate Angajatorul are obligaţia să asigure revizuirea periodică a măsurilor referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv a sistemului de gestionare a securităţii şi sănătăţii.

3. Utilaje şi instalaţii mecanice şi electrice În momentul alegerii, instalării, punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii utilajelor mecanice şi electrice trebuie să se acorde atenţia cuvenită securităţii şi sănătăţii lucrătorilor Dacă instalaţiile sunt amplasate într-o zonă în care există sau poate exista riscul de incendiu sau de explozie datorat aprinderii unor gaze, vapori sau lichide volatile, atunci ele trebuie să corespundă utilizării într-o astfel de zonă. Utilajele trebuie să fie prevăzute, dacă este necesar, cu dispozitive de protecţie corespunzătoare şi sisteme de securitate în caz de avarie. 1. Protecţia împotriva riscului de explozie, a atmosferelor nocive şi a riscului de incendiu. Trebuie luate măsuri pentru evaluarea prezenţei substanţelor nocive şi/sau potenţial explozive în atmosferă şi pentru măsurarea concentraţiei acestora. Atunci cînd documentul de securitate şi sănătate prevede acest lucru, trebuie montate dispozitive de supraveghere care să înregistreze şi să măsoare concentraţiile de gaze, automat şi continuu, în punctele menţionate, dispozitive de alarmă automate, sisteme de decuplare automată a instalaţiilor electrice şi sisteme de oprire automată a motoarelor cu ardere internă. Dacă sunt prevăzute măsurători automate, valorile determinate trebuie înregistrate şi păstrate asa cum este prevăzut în documentul de securitate şi sănătate Se interzice fumatul în zonele care prezintă pericole specifice de incendiu sau explozie. Executarea unor lucrări cu flacără deschisă la locurile de muncă care pot prezenta un risc de incendiu sau explozie este interzis, cu excepţia cazurilor când au fost luate măsurile de securitate corespuzătoare pentru prevenirea declanşării incendiilor sau exploziilor precum şi a propagării acestora. a) Protecţia împotriva riscului exploziilor -Trebuie luate toate măsurile necesare pentru combaterea formării şi acumulării atmosferelor explozive. -În interiorul zonelor care prezintă risc de explozie, trebuie luate toate măsurile necesare pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive. -Pentru prevenirea exploziilor, se stabileste un plan detaliat cu privire la echipamentele de lucru şi măsurile necesare ce trebuie luate. b) Protecţia împotriva atmosferelor nocive -Acolo unde se acumulează sau există riscul să se acumuleze în atmosferă substanţe nocive, trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a se asigura: (a) reţinerea lor la sursă; sau (b) captarea la sursă sau eliminarea; sau (c) diminuarea acumulărilor acestor substanţe, astfel încât să nu existe riscuri pentru lucrători. Sistemul trebuie să fie capabil să disperseze aceste substanţe nocive astfel încât să nu prezinte nici un risc pentru lucrători. -În zonele în care lucrătorii pot fi expuşi atmosferelor nocive pentru sănătatea lor, pe lângă echipamentele individuale de protecţie respiratorie trebuie să existe un număr suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzătoare. În asemenea cazuri, trebuie să fie prezent la locul de muncă un număr suficient de lucrători instruiţi care să folosească asemenea echipamente. Aparate respiratorii şi echipamentele de reanimare trebuie să fie depozitate şi întreţinute corespunzător. -În cazul în care gazele toxice sunt sau pot apărea în atmosfera locului de muncă, trebuie să existe un plan de apărare care să precizeze echipamentele disponibile şi măsurile preventive adoptate. c) Protecţia împotriva incendiilor -Oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosinţă, se exploatează sau se întreţin locuri de muncă, trebuie luate măsurile adecvate pentru prevenirea declanşării şi propagării incendiilor care provin de la sursele identificate în documentul de securitate şi sănătate. Trebuie să fie stabilite prevederi pentru stingerea rapidă şi eficientă a oricărui incendiu. -Locurile de muncă trebuie să fie dotate cu echipamente adecvate pentru stingerea incendiului, şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarmă. -Echipamentele neautomate, de stingere a incendiului trebuie să fie accesibile şi simplu de manipulat şi, dacă este necesar, protejate contra riscurilor de deteriorare. -La locul de muncă trebuie păstrat un plan de prevenire şi stingere a incendiilor care să precizeze măsurile de luat pentru prevenirea declanşării şi propagării, detectarea şi stingerea incendiilor. -Echipamentul pentru stingerea incendiilor trebuie să fie semnalizat în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. Aceste panouri de semnalizare trebuie să fie rezistente şi amplasate în puncte corespunzătoare. 4. Explozivi şi dispozitive de amorsare Operaţiunile de depozitare, transport şi utilizare a explozivilor şi dispozitivelor de amorsare trebuie să fie executate de către persoane competente, autorizate corespunzător. Aceste operaţiuni trebuie organizate şi efectuate astfel încât să nu constituie nici un pericol pentru lucrători. 5. Căi de circulaţie La locul de muncă accesul trebuie să se facă fără pericol, şi în caz de urgenţă, evacuarea rapid şi în condiţii de siguranţă.

Căile de circulaţie, inclusiv scările, scările fixe, cheiurile şi rampele de încărcare trebuie să fie calculate, dimensionate şi amplasate astfel încât pietonii sau vehiculele să le poată utiliza uşor, în deplină securitate şi conform destinaţiei lor; iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie să nu fie periclitaţi de nici un pericol. Căile utilizate pentru traficul pietonal şi/sau traficul de mărfuri trebuie să fie dimensionate în concordanţă cu numărul de utilizatori potenţiali şi cu tipul de întreprindere. Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie prevăzută o distanţă de securitate corespunzătoare pentru pietoni. Între căile de circulaţie destinate vehiculelor şi porţi, portaluri, pasaje pentru pietoni, coridoare şi scări trebuie să existe o distanţă de securitate. Traseul căilor de circulaţie şi acces pentru vehicule cât şi pentru pietoni trebuie să fie semnalizate vizibil pentru a se asigura protecţia lucrătorilor. Atunci când vehiculele sau maşinile intră la locurile de muncă, trebuie stabilite regulile de circulaţie necesare 7. Locuri de muncă în aer liber -Posturile de lucru, căile de circulaţie şi alte amplasamente sau instalaţii în aer liber care sunt ocupate sau utilizate de către lucrători în decursul activităţii lor, trebuie să fie astfel organizate încât circulaţia pietonilor sau a vehiculelor să se facă în condiţii de securitate. -Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător prin lumină artificială, atunci când lumina zilei este insuficientă. -Atunci când lucrătorii îşi desfăşoară activitatea la posturi de lucru în aer liber, acestea trebuie să fie, amenajate astfel încât lucrătorii: (a) să fie protejaţi contra condiţiilor atmosferice nefavorabile, şi, dacă este necesar, contra căderii de obiecte; (b) să nu fie expuşi la nivele sonore nocive, nici la influenţe exterioare nocive (de ex. gaz, vapori, praf); (c) să poată părăsi rapid locul de muncă şi să li se poată acorda rapid ajutor în caz de pericol; (d) să nu alunece sau să cadă. 8. Zone periculoase -Zonele periculoase trebuie semnalizate vizibil. -Atunci cînd locurile de muncă cuprind zone periculoase în care, datorită naturii muncii, există riscuri, inclusiv de cădere a lucrătorilor sau a obiectelor, locurile de muncă trebuie prevăzute, cu dispozitive care să împiedice intrarea în zonă a lucrătorilor fără atribuţii de serviciu. -Trebuie luate măsuri corespunzătoare care să protejeze lucrătorii care sunt autorizaţi să intre în zonele de pericol. 9. Căi şi ieşiri de urgenţă -În caz de pericol, lucrătorii trebuie să poată evacua rapid şi în condiţii de securitate maximă toate locurile de muncă. -Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie libere şi să conducă în modul cel mai direct spre exterior sau într-o zonă de securitate, la un punct de adunare sau la un post de evacuare sigur. -Numărul, distribuţia şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă se fac în funcţie de folosirea, dotarea şi dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane prezente. -Uşile de la ieşirile de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior. Uşile de la ieşirile de urgenţă trebuie să fie închise astfel încât să poată fi deschise uşor şi repede de către persoanele care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă. -Uşile de la ieşirile de urgenţă nu trebuie încuiate cu lacăt, broască cu cheie sau alt sistem de zăvorâre. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces către acestea, trebuie să fie libere astfel ca ele să poată fi utilizate în orice moment, fără piedici. -Căile şi ieşirile de urgenţă, care necesită iluminare, trebuie prevăzute şi cu iluminare de siguranţă de intensitate corespunzătoare, în eventualitatea unei întreruperi a alimentării cu energie electrică. -Căile şi ieşirile de urgenţă specifice trebuie semnalizate în conformitate cu Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. 10. Mijloace de evacuare şi salvare -Lucrătorii trebuie să fie instruiţi cu privire la măsurile corespunzătoare ce trebuie luate în caz de urgenţă. - Echipamentele de salvare trebuie pregătite în vederea utilizării şi depozitate în spaţii corespunzătoare, uşor accesibile. Aceste spaţii trebuie să fie semnalizate în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCŢIUNI INTERNE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE ÎNCÅPERILOR CU DESTINAŢIE ADMINISTRATIVÅ

I. a. b. c. d. II.

III.

MATERII COMBUSTIBILE SI INFLAMABILE lemn hartie textile spray si detergenti

SURSE DE APRINDERE POSIBILE a. fumat b. foc deschis c. de natura electrica ECHIPAMENTE SI MIJLOACE EXISTENTE a. corpuri electrice de iluminat b. tablouri electrice c. aparatura electronica

IV. MASURI GENERALE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR 1. In incaperile pentru birouri,se vor lua masuri de reducere,la minim,a pericolului de incendiu,prin limitarea,la strictul necesar,a materialelor combustibile si respectarea celorlalte reguli stabitite prin dispozitii ale Directoruiui General,cum ar fi fumatul,folosirea focului deschis,etc. 2. Pe timpul exploatării instalaţiilor, echipamentelor electronice(computer,imprimanta,xerox,scaner,fax,etc.), se va asigura permanent menţinerea condiţiilor şi parametrilor de exploatare privind protecţia la foc, cuprinse în documentaţiile de proiectare şi realizare a acestora. 3. In spatiile administrative ale societatii,lichidele combustibile(pentru curatenie)vor fi pastrate in bidoane ermetic inchise si etichetate,(in locuri ferite de posibilitatea izbucnirii unui eventual incendiu.Curatirea pardoselii de regula,se va face,cu solutii pe baza de detergenti. 4. Deşeurile de hârtie vor fi colectate şi îndepărtate din încăperi. 5. În aceste încăperi se interzice:  Fumatul şi focul deschis;  Introducerea de materiale şi echipamente altele decât cele prevăzute în proiect;  Folosirea sistemelor şi instalaţiilor de încălzire neadecvate şi neomologate;  Introducerea şi folosirea de lichide inflamabile cu excepţia celor folosite pentru întreţinerea aparaturii şi în cantităţile strict necesare acestor operaţiuni. 6. Deşeurile combustibile şi gunoaiele se vor colecta în coşuri şi se vor evacua în locuri special amenajate (tomberoane) de unde se vor evacua ritmic la crematorii sau platforme de gunoaie.. 7. Se interzice pastrarea in birouri a materialelor inflamabile si a carpelor de sters,imbibate cu ulei,ceara, etc 8. Instalaţiile electrice se verifică şi se întreţin numai de către personalul autorizat. 9. Este obligatorie cunoaşterea de către fiecare angajat a următoarelor instructiuni principale referitoare la asigurarea evacuării persoanelor:  cunoaşterea planului de evacuare întocmit şi afişat;  pe tot timpul desfăşurării activităţii,uşile de pe toate traseele de evacuare se menţin în stare de funcţionare, trebuind să se deschidă uşor;  căile de evacuare se menţin, permanent, curate şi libere de obstacole;  existenţa indicatoarelor de evacuare şi funcţionarea iluminatului de siguranţă;

10.La terminarea programului de lucru,toate aparatele electrice se vor decupla.de la reteaua electrica a incaperii,interzicandu-se depozitarea lor,in stare calda langa materialele combustibile.De asemenea,tot la terminarea programului,se vor evacua cosurile cu gunoaie din fiecare incapere. 11. Pentru stingerea incendiilor in incaperile administrative ale societatii,se va actiona,dupa caz, cu stingătoare cu praf,cu zapada carbonica, pulbere, etc. 12.Sesizarea unor defecţiuni la stingãtoarele din dotare va fi semnalatã imediat şefului ierarhic. V. MASURI SPECIFICE ÎN CAZUL PRODUCERII UNUI INCENDIU 1. Se interzice supraîncărcarea circuitelor electrice prin racordarea mai multor consumatori, decât cei prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. 2. Se interzice amplasarea pe holuri a oricaror obiecte(fisete,birouri,mese,etc.) Care blocheaza caile de acces catre usile de evacuare; 3. Este interzisa utilizarea de cordoane si prelungitoare de alimentare a aparaturii electronice deteriorate sau fara stechere de conectare la retea; 4. Instalatiile electrice vor fi verificate periodic de catre personal calificat; 5. Se interzice utilizarea de substante inflamabile pentru operatiile de curatenie si deratizare; a. Se interzice utilizarea instalatiilor electrice cu defectiuni sau improvizatii; 6. La terminarea programului de lucru vor scoate de sub tensiune toate aparate electrice,oprirea instalaţiei de climatizare; 7. Se vor verifica toate locurile de munca in vederea depistarii si eliminarii oricaror surse de aprindere. 8. Alarmarea salariaţilor şi anunţarea incendiului conducerii societăţii şi pompierilor; 9. Scoaterea de sub tensiune a unităţilor periferice şi a celei centrale; 10.Decuplarea generală de la tabloul principal de alimentare cu energie electrică; 11.Evacuarea personalului, a bunurilor materiale de valoare şi materialelor combustibile aflate în imediata apropiere a zonei de incendiu; 12.Punerea în funcţiune a mijloacelor de stingere existente pe locul de muncă. VI. OBLIGATIILE SALARIATILOR PRIVIND APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR 1. Sa cunoasca si sa respecte instructiunile de aparare impotriva incendiilor de la locul de munca 2. Sa cunoasca modul de utilizare a mijloacelor de aparare impotriva incendiilor ; 3. Sa cunoasca modul de organizare a apararii impotriva incendiilor adecvate locului de munca; 4. Sa utilizeze instalatiile,aparatura si echipamentele potrivit instructiunilor tehnice precum si a celor date de cadrul tehnic PSI.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCTIUNI PRIVIND ACTIVITATEA DE TRANSPORTURI RUTIERE ŞI CONDIŢIILE DE PARCARE 1. În inventarul autovehiculului trebuie să se găsească stingãtorul, iar în cazul autovehiculelor care transportã încãrcãturi uşor inflamabile sau periculoase, câte douã stingãtoare precum şi ladã sau sac cu nisip, o pãturã groasã şi o lopatã pentru împrãştierea nisipului. 2. Se interzice plecarea în cursã a autovehiculelor destinate transporturilor de marfuri care nu sunt amenajate în conformitate cu prevederile Regulamentulu privind circulaţia pe drumurile publice şi ale prezentelor norme. 3. Se interzice folosirea flãcãrii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea motorului,iluminarea la remedierea sau alimentarea cu combustibil,efectuate pe timpul nopţii. 4. Se interzice pãrãsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune. 5. La locul de parcare sunt interzise: a) alimentarea cu combustibili sau lubrefianţi; b) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse combustibile,etc; c) parcarea autovehiculelor încãrcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile,cu rezervoare de combustibil fisurate sau sparte, cu buşoane lipsã sau neetanşate; d) introducerea ambalajelor care conţin carburanţi,lubrefianţi sau alte lichide combustibile; e) evacuarea lichidelor combustibile la gurile de canalizare; f) folosirea focului deschis pentru încălzirea motoarelor sau executarea unor lucrări de sudură sau lipire,repararea autovehiculelor. 6. În parcaje sunt admise numai autoturisme,corespunzător capacităţii de parcare stabilită prin documentaţie. 7. Parcarea autovehiculelor se face numai în locurile marcate,astfel încât să se păstreze spaţiile necesare pentru intervenţie rapidă în caz de incendiu. Pe platforma de parcare se vor întreţine marcajele spaţiilor destina dispunerii autovehiculelor. 8. Se interzice introducerea în parcaje a autovehiculelor care: a) sunt încărcate cu substanţe explozive (ori lichide), combustibile sau uşor inflamabile; b) au fisuri, spărturi sau sunt fără buşoane la rezervoarele de combustibil; c) prezintă scurgeri de combustibil; d) au motoare sau ţevi de eşapament supraâncălzite ori fără tobă de eşapament; e) au instalaţia electrică defectă. 9. În cazul deversării accidentale a carburanţilor sau lubrefianţilor pe pardoseală, petele se acoperă cu nisip. Nisipul îmbibat se evacuează imediat în afara parcajului, în locuri fără pericol de incendiu. 10. Materialele combustibile utilizate la curăţarea pieselor sau maşinilor se adună în cutii prevăzute cu capace de închidere. Acestea se evacuează în exterior la sfârşitul fiecărui schimb de lucru. 11. Mijloacele auto pentru transportul materialelor periculoase, clasificate conform legii, pot circula pe drumurile publice numai dacă sunt omologate pentru clasele de periculozitate a materialelor respective şi echipate cu mijloace adecvate pentru stingerea incendiilor. a. Traseele şi programele admise pentru circulaţia mijloacelor auto care transportă mărfuri periculoase, locurile în care se permite staţionarea sau parcarea acestora, precum şi condiţiile privind amenajarea parcajelor şi dotarea acestora cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor se stabilesc prin reglementări specifice şi dispoziţii locale. b. Parcarea sau gararea mijloacelor auto pentru transportul materialelor periculoase în parcaje sau garaje publice ori în apropierea clădirilor publice şi de locuit este strict interzisă.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCTIUNI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR LA STATIILE DE DISTRIBUTIE G.P.L.

I.

OBIECTIVUL DOCUMENTULUI Implementarea masurilor pentru eliminarea sau diminuarea pericolelor de producere a incendiilor la statia de imbuteliere GPL . Prevederile prezentei instructiuni se aplică cumulativ cu prevederile legii nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si a Ordinului nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

II.

PERICOL DE INCENDIU 1. Activitatea la un rezervor GPL tip Skid (incarcare din cisterna si distributie) sau incarcare butelii GPL,implica risc de explozie si de incendiu,care, in caz de producere poate avea consecinte foarte grave (victime si pierderi materiale). 2. Pericolul de incendiu si de explozie,care nu trebuie insa neglijat,se datoreaza :  Eventualelor scurgeri de gaz din rezervor ;  Depozitarii in apropiere a substantelor combustibile sau inflamabile .  Surse de aprindere 3. In contact cu scurgerile de gaz din rezervor pot initia incendii si explozii :  surse de foc deschis (sudura, chibrite, brichete) ;  surse de natura electrica (scantei, arcuri electrice) ;  motoare in functiune .

III.

PRINCIPALELE MASURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR A. Instructiuni pe timpul încărcării buteliilor se interzice : a) Accesul persoanelor străine şi autovehiculelor în zonă ; b) Fumatul şi executarea oricăror lucrări cu foc deschis pe o rază de 15 metri în jurul statiei. c) Alte măsuri de siguranţă pe timpul încărcării cu GPL: d) Dirijarea cu spatele a autospecialei spre punctul de încărcare a GPL se va face numai după ce operatorul s-a asigurat ca prin viitoarele manevre ale autovehiculului, nu poate fi acroşat ; B. Instructiuni de apărare împotriva incendiilor la staţiile de imbuteliere G.P.L. 1. Prevederi generale a) Perimetrul în care este amplasata hala de imbuteliere cu G.P.L.se delimitează prin marcaje şi amenajări corespunzătoare. b) Accesul, circulaţia interioară, ieşirile din staţie precum şi racordurile din drumul public trebuie bine întreţinute, curate şi păstrate în permanenţă libere de orice obstacole care ar putea împiedica accesul forţelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor. c) Accesul şi circulaţia interioară pe carosabil sau se delimitează prin borduri sau spaţii verzi. d) În zona statiei de imbuteliere se plantează indicatoare de restricţie şi avertizare privind :  viteza maximă admisă = max. 10 km/h ;  interzicerea fumatului şi utilizării surselor de foc deschis;  interzicerea utilizarii telefonului mobil in zona statiei ;  locurile în care autovehiculele pot staţiona;  sensul fluxurilor de circulaţie;

 interzicerea accesului persoanelor străine.  în conformitate cu cerinţele impuse de zona cu pericol de explozie (construcţie antiex).  este strict interzisă utilizarea surselor de iluminat cu flacără deschisă şi a lămpilor portabile neprotejate corespunzător mediilor cu pericol de explozie generate de gaze petroliere lichefiate,,pe o rază de 10 m.  folosirea focului deschis pe o rază de 10 m este interzisă.  lucrările de sudură la utilaje, echipamente se execută numai cu luarea măsurilor PSI specifice, stipulate în permisul de lucru cu foc.  pentru intervenţii la utilaje şi recipiente se interzice folosirea sculelor şi dispozitivelor care pot produce scântei prin frecare sau lovire.  se admit a fi utilizate scule şi dispozitive confecţionate din materiale neferoase sau special protejate, marcate în acest scop de furnizor .  lucările de întreţinere, verificare şi de înlocuire a motoarelor electrice, a aparatelor de măsură şi control, a cablurilor electrice şi corpurilor de iluminat protejate împotriva exploziilor se execută numai de către personal autorizat pentru instalaţii ex.  verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice pentru medii normale cu tensiuni până la 100vc.a.ale construcţiilor se realizează numai de personal autorizat.  verificarea, întreţinerea şi repararea instalaţiei de punere la pământ se realizează numai de personal autorizat, potrivit prevederilor normativului .  toate mijloacele de intervenţie în caz de incendiu trebuie menţinute în perfectă stare de funcţionare şi verificate conform prescripţiilor în vigoare.  personalul de deservire a statiei trebuie să îndeplinească condiţiile de personal prevăzute de prescripţiile tehnice I.S.C.I.R în vigoare.  personalul de deservire a statiei de imbuteliere trebuie să cunoască foarte bine elementele componente, modul de intervenţie în caz de incident sau incendiu şi modul de utilizare a instalaţiilor şi mijloacelor de stins incendiu.  la executarea lucrarilor legate de exploatarea instalatiilor se va folosi numai personal calificat. C. Instructiuni pentru stingerea incendiilor la staţiile de distribuţie G.P.L a) La apariţia unui incendiu de vapori de gaze petroliere lichefiate (GPL) se procedează în raport de locul producerii emanaţiei de gaze după cum urmează :  se opreşte incarcarea buteliilor  se acţionează cu stingătoarele cu pulbere până la stingerea flăcărilor şi se izolează locul incidentului;  se evacuează autovehiculele şi se opreşte accesul utilizatorilor în staţie ;  se izolează recipientul prin acţionarea sistemului de închidere de la distanţă a ventilului de siguranţă;  se opreşte alimentarea cu energie electrică a statiei de imbuteliere (alimentarea butonului din tabloul electric general) ;  se evacuează autovehiculele şi se opreşte accesul utilizatorilor din staţie ;  după sosirea pompierilor se procedează conform instrucţiunilor, asigurându-se răcirea cu apă până la terminarea operaţiunilor de intervenţie. b) În toate cazurile se anunţă conducerea staţiei, organele ISCIR teritoriale şi celelalte autorităţi competente. C. a. b. c.

PERICOLE EXISTENTE IN CAZ DE INCENDIU Extinderea incendiului in spatiile invecinate ; Electrocutari, intoxicari, arsuri, traumatisme ale salariatilor ; Raspandire de noxe in atmosfera.

D. PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR IN CAZ DE INCENDIU SE VOR RESPECTA : a. Personalul din zona afectata si din zonele invecinate va fi evacuat de indata la producerea incipienta a incendiului ; b. Personalul desemnat pentru interventie va purta obligatoriu echipament de protectie adecvat ; c. Pentru localizarea si stingerea incendiilor, izbucnite la spatiile pentru depozitare, care apartin societatii,

se va proceda astfel:

 Interventia se va realiza din primele momente ale aparitiei incendiului si se va actiona in ritm sustinut pana la stingerea incendiului in vederea limitarii la minim a pagubelor si evitarea raspandirii in cantitati mari de noxe in atmosfera ;  Se va actiona asupra intregii suprafete incendiate cu pulbere;  Se va organiza, concomitent cu stingerea, evacuarea bunurilor din incinta spatiului.  In cazul unor incendii de intensitate moderata se utilizeaza perdea de apa ,spuma ,dioxid de carbon sau chimicale uscate.  Pentru incendii mai mari se utilizeaza perdea de apa,spuma chimica.

d. Se vor anunta imediat organele abilitate in combaterea situatiilor de urgenta :  Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta–telefon 112  Serviciul de ambulanta - telefon 112  Protectia mediului PITESTI

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCTIUNI PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢIIINSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIILOR 1. Instalaţiile aferente construcţiilo(electrice,de apă,încălzire,ventilare,condiţionare,canalizare,paratrăsnet etc.) şi instalaţiile tehnologice se proiectează,se execută şi se exploatează potrivit reglementărilor tehnice şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor,astfel încât acestea să nu constituie surse de izbucnire a incendiilor şi/sau de propagare a focului. a. Instalaţiile prevăzute la alin.(1)trebuie să corespundă destinaţiei,tipului şi categoriei de importanţă a construcţiei,precum şi nivelului de risc de incendiu,să aibă nivelul de protecţie corespunzător mediului în care sunt amplasate şi să respecte prevederile din normele generale şi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor. 2. Instalaţiile tehnologice se pun în funcţiune şi se exploatează cu respectarea strictă a instrucţiunilor de utilizare,precum şi a măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor,stabilite de proiectanţii şi de producătorii respectivi. 3. Instalaţiile de ventilare sau condiţionare, se proiectează, se realizează şi se exploatează astfel încât,în funcţionare normală,părţile componente(echipamente,motoare,angrenaje,tubulatură,etc.)să nu genereze surse care pot aprinde substanţele vehiculate prin acestea şi să nu faciliteze propagarea incendiului. a. Traseele instalaţiilor de ventilare,condiţionare din construcţiile cu risc de incediu sau explozie,precum şi cele din sălile aglomerate ori din încăperile cu bunuri de mare valoare sau de importanţă deosebită vor fi independente şi complet separate de traseele pentru alte spaţii. b. Se interzice evacuarea prin aceeaşi instalaţie de ventilare,condiţionare a substanţelor care,în amestec sau prin combinaţie chimică, pot produce incendii ori explozii. 4. Efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni care prezintă pericol de incendiu, în incinta unităţii, pe timpul programului de lucru, în instalaţii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spaţii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile, este interzisă. a. Lucrările menţionate la alin.(1) se pot executa în spaţiile respective numai după ce s-au luat, după caz, măsuri pentru: evacuarea persoanelor; îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile; golirea, spălarea, blindarea traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea spaţiilor; dotarea locurilor de muncă cu mijloace de limitare şi stingere a incendiilor. b. Lucrările menţionate la alin.(1) se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc, corespunzător reglementărilor date de conducerea unităţii. 5. În cazul lucrărilor ce se execută în instalaţii şi în alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, precizate în normele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, se întocmeşte autorizaţie de lucru. a. În toate cazurile prevăzute la alin. (1)-(3) este obligatorie instruirea personalului de execuţie, control şi supraveghere asupra măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. 6. Menţinerea în bună stare a instalaţiilor şi sistemelor de captare şi scurgere la pământ a descărcărilor electrice atmosferice (paratrăsnet) şi a electricităţii statice este obligatorie la construcţii şi instalaţii, utilaje şi echipamente tehnologice, conform reglementărilor tehnice. a. Utilizarea sistemelor de captare şi scurgere la pământ a electricităţii statice conform instrucţiunilor specifice este obligatorie. 7. În spaţiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariaţilor şi al altor persoane fără echipament de protecţie adecvat condiţiilor de lucru. a. Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor şi sculelor neprotejate corespunzător sau care pot produce scântei prin funcţionare, lovire sau frecare în spaţii sau în locuri cu risc de explozie este interzisă. 8. Materialele şi substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se păstrează în condiţii adecvate naturii lor, bine ventilate şi luându-se măsuri de control şi preântâmpinare a fenomenului de autoâncălzire. a. Prevenirea apariţiei fenomenului de autoaprindere se urmăreşte şi la depozitarea fânului (ierbii tăiate şi uscate) pe suprafeţele exterioare, conform reglementărilor specifice.

b. Amplasarea depozitelor de combustibili, se face la distanţe de siguranţă, astfel încât eventualele incendii produse la acestea să nu pericliteze vecinătăţile. c. Produsele, materialele şi substanţele combustibile se amplasează la distanţă de siguranţă faţă de sursele de căldură ori se protejează astfel încât să nu fie posibilă aprinderea lor. 9. Când programul de lucru s-a terminat şi personalul a pãrãsit clădirea, instalaţia de iluminat curent trebuie întreruptã. a. Instalaţia de iluminat de veghe rãmâne aprinsã în timpul nopţii, deoarece cablurile de legãturã au fost izolate cu un material ignifug, pentru a preântâmpina producerea unui incendiu. 10.Maşinile-unelte trebuie sã fie controlate săptãmânal de electricianul de întreţinere, pentru preântâmpinarea unor scurtcircuite. 11. Eventualele defecţiuni la instalaţia 220-380 V se vor remedia de personal autorizat pentru aceste lucrări. 12.Instalaţiile electrice de forţă şi iluminat (iluminat de siguranţă, evacuare, etc.), trebuie să funcţioneze corespunzător prevederilor proiectului şi reglementărilor tehnice. 13.Exploatarea centralei termice se realizează numai cu personal calificat şi instruit asupra instructiunilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. a. Aparatele pentru supravegherea temperaturii şi presiunii din şi conducte, indicatoarele de nivel şi supapele de siguranţă se menţin în perfectă stare de funcţionare. Este obligatorie verificarea zilnică, la intrarea în fiecare schimb, a funcţionării corespunzătoare a acestora. b. Zilnic, se urmăreşte etanşeitatea instalaţiei de alimentare a focarelor cu combustibil lichid, remediindu-se imediat orice defecţiune constatată. c. În faţa focarelor, sub injectoare, se prevăd tăvi metalice cu nisip, care să colecteze eventualele scurgeri accidentale de combustibil lichid. Nisipul care conţine lichid combustibil se evacuează din centrala termică în exterior. 14.Rezervoarele pentru consum zilnic vor avea conducte de preaplin, conducte de aerisire şi indicatoare de nivel, care se întreţin corespunzător. 15.Este interzisă exploatarea centralelor termice fără o supraveghere periodică, eficace. 16.Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele stabilite de furnizor. 17.Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă. Oprirea funcţionării cazanelor se face respectând ordinea de închidere a circuitelor. 18.Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se vor menţine permanent în stare de funcţionare la parametrii proiectaţi. Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea acestora se realizează de către personal autorizat, respectându-se prevederile proiectului, instrucţiunile furnizorului şi instruţiunile de prevenirea şi stingerea incendiilor. a. La fiecare centrală de semnalizare a incendiilor, se va afişa schema circuitelor şi a detectoarelor, precum şi instrucţiunile de folosire. Accesul persoanelor străine va fi interzis. b. Centralele de semnalizare a incendiilor vor fi supravegheate în permanenţă şi se va verifica posibilitatea de alertare sigură a pompierilor militari în caz de nevoie. c. În cazul unor defecţiuni ale instalaţiei de semnalizare a incendiilor, se vor lua imediat măsuri pentru înlăturarea acestora şi a cauzelor care le-au generat. 19.Pe timpul cât, din cauza unor defecţiuni, instalaţia este scoasă parţial din funcţiune, se vor lua măsuri suplimentare de securitate. a. Toate instalaţiile de semnalizare a incendiilor vor fi date în primire unor cadre tehnice de specialitate, care vor executa verificările, întreţinerile, reviziile şi reparaţiile pe baza unui grafic întocmit potrivit precizărilor furnizorului. 20.Scoaterea din funcţiune, durata şi constatările făcute cu prilejul acestor operaţii, măsurile luate, evidenţa semnalizărilor intempestive şi cauzele acestora, vor fi menţionate în registrul instalaţiilor de semnalizare a incendiilor. 21.Mijloacele de primă intervenţie în caz de incendiu (stingătoare, lopeţi, căngi, etc.) trebuie să fie în stare permanentă de utilizare, amplasate în locuri vizibile şi uşor accesibile, la îndemâna personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii. 22.Se interzice amplasarea mijloacelor de primă intervenţie, în caz de incendiu, în locuri care pot fi cuprinse de incendiu imediat după izbucnirea acestuia. 23.Încărcarea stingătoarelor se verifică periodic, conform instrucţiunilor producătorului. Pe ele sau pe etichete se marchează data verificării, tipul încărcăturii şi cine a executat-o. 24.Se interzice utilizarea unor stingătoare deteriorate, corodate sau cu încărcătură necorespunzătoare. Substanţele pulverulente din stingătoare nu trebuie să fie întărite. 25.Buteliile cu gaze inerte comprimate, de la stingătore, trebuie să fie încărcate în permanenţă şi bine închise, iar ventilele acestora sigilate. 26.Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor nu trebuie să fie umed sau să conţină materiale cu dimensiuni mari (pietriş, balast, etc.). Lăzile cu nisip vor avea capace. 27.Mijloacele de protecţie şi salvare ale personalului în timpul intervenţiei la incendii (aparate izolante, măşti contra gazelor, costume de protecţie, corzi de brâu, etc.) trebuie să fie în stare de utilizare şi să asigure securitatea celor ce le folosesc.

28.Înainte de utilizarea mijloacelor de protecţie şi salvare, personalul respectiv va fi temeinic instruit asupra modului de folosire a acestora. 29.Mijloacele de primă intervenţie se dispun astfel încât să se afle în imediata vecinătate a locurilor cele mai vulnerabile la incendiu; a. să aibă asigurat accesul uşor şi rapid pentru personalul de intervenţie;să nu stânjeneacă funcţionalitatea spaţiului.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCŢIUNI INTERNE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR, SPECIFICE INSTALAŢIILOR ELECTRICE DE FORŢĂ ŞI ILUMINAT A. Tablouri electrice Art.1.Tablourile electrice se vor amplasa in zone usor accesibile personalului de specialitate pentru intretinere si in locuri ferite de pericolul de deteriorari mecanice. Art.2.Se va urmari ca in exploatare sa nu se amplaseze in zona tabloului utilaje sau materiale care sa impiedice accesul la tablou. Art.3.Tablourile electrice si zona din jurul acestora se vor pastra in stare de perfecta curatenie. Art.4.Tablourile electrice vor fi prevazute cu intrerupator general, cu maneta scoasa in exterior sau tip ciuperca. Art.5.Tablourile eiectrice si celelalte aparate si echipamente eiectrice individuale amplasate in incaperi, vor fi prevazute cu carcase de protectie. Art.6. Tablourile generale de distributie ale posturilor de transformare vor fi amplasate in incaperi speciale sau imprejurimi cu plasa de sarma inchise in permanenta cu cheie, accesul la ele fiind permis numai electricienilor autorizati. Art.7.Tablourile de distributie, comanda si automatizare pot fi amplasate in hale. Tablourile electrice de distributie, releele, contactoareie, reostatele de pornire si alte asemenea aparate trebuie prevazute cu carcase de protectie, accesul la ele fiind permis numai personalului autorizat si care poseda chei speciale. Art.8.Tablourile eiectrice amplasate in medii cu praf combustibil, vor fi etanse, pentru a impiedica intrarea prafului combustibil si depunerea lui pe elementele componente. B. Circuite electrice - masuri generale Art.9.Traseele cablurilor electrice trebuie astfel alese, incat sa se asigure protectia acestora impotriva deteriorarilor mecanice datorate vibratiilor, supraincalzirii sau altor cauze. Art.10.La pozarea cablurilor si conductelor se vor respecta distantele de siguranta fata de conductele termice si utilajeie cu temperaturi ridicate, ori se va asigura protectia cablurilor impotriva efectului termic. Art.11.Montarea cablurilor in canale sau tuneluri, in care sunt montate conducte de gaze sau fluide inflamabile, este interzisa. Art.12.Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale, pe portiuni unde s-ar putea turna metal topit, fluid, avand o temperatura ridicata sau substante care au actiune distrugatoare asupra invelisurilor cablurilor este interzisa. Art.13.Montarea cablurilor, sigurantelor, clemelor, conductorilor si tablourilor electrice direct pe elemente de constructie combustibile nu este admisa. Art.14.Intrarile si iesirile cablurilor din dulapuri, statii eiectrice, canale,. tuneluri, precum si la trecerea lor prin plansee sau pereti, vor fi obturate etans cu material necombustibil. Art.15.La montarea conductelor aeriene: a)-se vor utiliza izolatoare fixate pe suporturi necombustibile,amplasate la distante admise de prevederile legii; b)-nu se vor folosi ca suporti arborii; c)-se vor lua masuri ca acestea sa nu cada pe constructii,instalatii si materiale combustibile,substante inflamabile sau sa vina in contact cu ele ; d)-nu se vor poza in podurile cladirilor si in constructii din materiale combustibile ; e)-se vor izola la trecerea prin plansee si pereti combustibili. Art.16.Se interzice utilizarea conductelor si cablurilor care, sub sarcina,se incalzesc peste temperatura admisa. Art.17.Se va urmari si asigura ca temperatura invelisuiui de protectie al conductoarelor si cablurilor electrice sa nu depaseasca sub sarcina limitele admise.

Art.18.Legarea conductorilor din cupru sau otel se va face numai prin rasucire si matisare, cositorire sau cu cleme corespunzatoare sectiunii conductorilor ce se leaga. Art.19.Legarea conductorilor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu, iar a celor cu sectiuni mai mari de 10 mm prin sudura. G. Instalatii electrice in medii normale de categoriile E, D si C (fara praf combustibil) Art.20.Exploatarea instalatiilor electrice din incinta intreprinderilor industriale se va face numai daca acestea indeplinesc conditiile de executie impuse de normativele de proiectare si constructie in vigoare. Art.21.Se interzice folosirea aparatelor, echipamentelor si utilajelor electrice: a) daca nu au asigurat gradul de protectie necesar in raport cu mediul existent in incaperile, spatiile sau zonele in care se utilizeaza (uscat, umed cu intermitenta, umed, ud, cu agenti corosivi, cu temperatura ridicata, cu praf necombustibil sau combustibil, expus la intemperii, cu pericol de explozie etc.) conform normativului I-7 ; b) cu protectia mentionata la punctul a) deteriorate ; c) cu lagare si carcase avand o temperatura mai mare decat cea admisa ; d)fara sa aiba protectee, izolarile de protectie sau separarile necesare, legarea la pamant, legarea la nul etc. conform normativului 1-7 ; e)amplasate necorespunzator fata de materialele combustibile, substantele inflamabile si gazele tehnice combustibile, substantele inflamabile si gazele tehnice comprirnate in recipienti ori neizolate fata de acestea, astfel incat sa se inlature posibilitatea aprinderii lor; f) nesupravegheate. Art.22.Instalatiile electrice se vor verifica periodic ca aspect exterior si prin efectuarea de masuratori cu ajutorul aparatelor. Defectele constatate (care pot genera scantei, scurtcircuite, supraincalziri etc.) vor fi evidentiate intr-un registru si remediate in cel mai scurt timp. Art.23.La efectuarea oricarui fel de racordare noua pentru diverse receptoare de curent (motoare electrice, aparate etc.) se va tine seama ca reteaua electrica (circuitele electrice) sa nu fie supraincarcata. Art.24. Instalatiile electrice improvizate sunt interzise. Art.25.In incaperile (indiferent de destinatia lor) care, dupa terminarea lucrului, se inchid, toti consumatorii electrici vor fi scosi de sub tensiune. In incaperile care nu se inchid dupa terminarea lucruiui, va ramane sub tensiune numai instalatia de paza (veghe). Art.26.Corpurile de iluminat nu se vor suspenda de conductoarele care le alimenteaza. Folosirea abajururilor din hartie sau alte materiaie combustibile la lampile de iluminat este interzisa. Art.27.Intreruperea si restabilirea circuitelor electrice se vor realiza numai cu ajutorul intrerupatoarelor. Nu se admite realizarea contactelor directe intre capetele conductorilor. Art.28.Pentru alimentarea aparatelor electrice portative, se vor folosi stechere sau fise cu conductori izolati, in stare buna si supravegheate tot timpul cat sunt sub tensiune. Lampile portative se vor alimenta maximum la 24 Volti. Art.29.Nu este admisa incarcarea circuiteior electrice peste sarcina indicate. Folosirea intrerupatoarelor, comutatoarelor, prizeior sau dozeior defecte (cu capace sparte, incomplete etc.) este interzisa. Art.30.In cazul demontarilor partiale ale unei instalatii, lasarea capeteior de conductori electrici neizolate este interzisa. Art.31.Nu este permisa utilizarea de protectii la suprasarcina si scurtcircuit peste limltele de incarcare a circuiteior electrice. Art.32.Folosirea motoarelor si aparatelor electrice cu carcasele si capacele demontate sau in conditii care sa nu asigure racirea lor, nu este admisa. H. Instalatii electrice in medii de categoriile A si B Art.33. Se vor respecta prevederile de la articolele 1 - 32 si suplimentar masurile specifice prevazute in continuare. Art.34. Utilizarea de aparate si echipamente electrice neomologate pentru categoriile de mediu in care sunt amplasate ESTE INTERZISA. Art.35. Aparatele si echipamentele electrice vor avea marcate clar grupa de aprindere si clasa de explozie pentru care au fost omologate. Art.36. Corpurile de iluminat portative vor fi de tipul antiexploziv, antidefiagrant si nu vor functiona la tensiune mai mare de 24 Volti. Art.37. La executia circuiteior electrice se va urmari etansarea acestora in doze, inclusiv proba de presiune la cele executate in tuburi si se vor utiliza conductori din cupru sau aluminiu, numai omologati pentru mediile respective. I. Instalatii electrice in medii de categoria C (cu praf combustibil) Art. 38. Se vor respecta prevederile de la art. 1 - 32 si urmatoarele : Art.39. Echipamentele si aparatele electrice amplasate in astfel de medii vor avea gradul de protectie impus prin norme. Art.40. Circuitele electrice se vor executa in cablu sau conductoare introduse in tuburi metalice de protectie etanse. Art.41. La circuitele executate in tuburi de protectie se va face proba la presiune.

Art.42. Pentru stingerea incendiilor la instalatiile electrice aflate sub tensiune se vor utiliza stingatoare cu praf si C02. In spatii inchise mici se pot utiliza si stingatoare numai cu C02. Dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica se pot utiliza si stingatoare cu spuma chimica sau apa de la hidranti.

S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

INSTRUCŢIUNI INTERNE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA COLECTAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR ŞI ALE RESTURILOR MENAJERE 1. Resturile menajere si ambalajele se vor depozita in locurile special amenajate, cu asigurarea distantei de siguranta fata de cladiri; 2. Se interzice distrugerea ambalajelor si a resturilor menajere prin incinerare in incinta spatiului societatii; 3. La locul.de depozitare temporara a resturilor menajere se interzice colectarea substantelor si materialelor inflamabile; 4. Se interzice, cu desavarsire, fumatul si focul deschis la locul de depozitare a resturilor menajere; 5. La sfarsitul fiecarei zile, resturile menajere si ambalajele vor fi evacuate din incinta societatii. 6. Regulile şi măsurile in situatii de urgenta specifice, sunt: a) Deşeurile, reziduurile combustibile şi ambalajele, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie; b) Se colectează sau se înlătură prin spălare,scurgerile de lichide combustibile de la pardoseli, instalaţii, maşini şi utilaje, canale sau din alte locuri; c) Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide,care conţin astfel de produse şi nu se pot elimina prin spălare, se colectează în cutii sau vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară,prevăzute cu capac,amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate; d) Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile care se neutralizeaza,se depoziteaza în raport de natura şi de proprietăţile fizico-chimice ale acestora; e) Ambalajele reutilizabile, metalice, din material plastic sau din sticlă, se separa de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. f) Arderea ocazională a resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate,ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

INSTRUCŢIUNI INTERNE DE STINGERE ŞI EVACUARE A PERSONALULUI SALARIAT, ÎN CAZ DE INCENDIU 1. Obiectul instrucţiunii Scopul acestui document este de a stabili procedura şi planul care trebuie pus în aplicare în cazul unui eventual incendiu. Procedurile de evacuare, în caz de incendiu, sunt elaborate pentru asigurarea siguranţei utilizatorilor din clădire, pe timpul izbucnirii unui incendiu, prin coordonarea şi controlul evacuării persoanelor din clădire, până la sosirea pompierilor şi a celorlalte forţe de ajutor extrem calificat (Protecţie Civilă, Poliţie, Jandarmi, Salvare, etc.). 2. Documente de referinţă Planul de evacuare a cladirii; Planul de intervenţie al clădirii; 3. Responsabilităţi 3.1 Responsabilitatea conducerii Persoanele responsabile pentru implementarea şi administrarea procedurii de evacuare sunt directorii de locatii, care deţin autoritate de control asupra clădirii. 3.2 Directorul de locatie ( prin intermediul cadrului tehnic P.S.I. ) este responsabil pentru:  Repartizarea membrilor echipei de primă intervenţie + înlocuitor pentru fiecare zonă din clădire, în care sunt responsabili cu evacuarea;  Asigurarea resurselor necesare tuturor membrilor echipei de intervenţie, pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile;  Asigurarea implementării măsurilor şi recomandărilor făcute de pompierii militari, cu ocazia controalelor de specialitate, pe timpul aplicaţiilor şi exerciţiilor;  Asigurarea implementării eficiente şi a gestionării modului de evacuare.  Verificarea, funcţionarea şi întreţinerea periodică a mijloacelor tehnice P. S. I.;  Activarea alarmei la începerea unui exerciţiu de stingere şi evacuare, în caz de incendiu;  Legătura cu serviciile de urgenţă, (Pompierii, Salvare, Protecţie Civilă, Poliţie, etc.), pentru asigurarea pregătirii în caz de incendiu;  Întocmirea şi ţinerea la zi a evidenţei exerciţiilor de stingere şi evacuare, în caz de incendiu, efectuate în clădirile societăţii, în baza unei planificări aprobate de conducere;  Coordonarea, implementarea şi revizuirea procedurii de evacuare;  Organizarea unei analize, cu membrii echipei de intervenţie, după consumarea unui eveniment sau a unui exerciţiu planificat;  Informarea celor din subordine asupra procedurilor ce trebuie adoptate în cazul unei evacuări a clădirii, inclusiv prezentarea căilor de evacuare, a itinerariilor de ieşire şi a locului final de adunare;  Instruirea celor din subordine de a evacua imediat clădirea în cazul activării unei alarme în timpul orelor de lucru;  Anunţarea echipei de intervenţie despre orice persoană care lipseşte în cazul unei alarme (pompierilor militari şi celorlalte forţe, în caz real de incendiu); 3.3. Membrii echipei de primă intervenţie sunt responsabili pentru:

 Îndeplinirea atribuţiilor, în cazul unui incendiu, aşa cum reiese din procedura de faţă;  Participarea la o analiză, după efectuarea unui exerciţiu simulativ de evacuare;  Raportarea, către Dispeceratul Brigăzii de Pompieri a Capitalei, a oricărui început de incendiu, incendiu sau alt accident tehnic, generator de incendii sau explozii, care impune necesitatea evacuării persoanelor sau a altor situaţii de risc deosebit, care presupune intervenţie organizată, cu mijloace adecvate;  Organizarea şi efectuarea de controale şi verificări periodice pe linie P. S. I., dar nu mai puţin de 1/lună şi de exerciţii practice de stingere şi evacuare a persoanelor, în caz de incendiu; 3.4. Membrii echipelor de primă intervenţie, potrivit prezentei instrucţiuni, au şi următoarele obligaţii:  Cunoaşterea locurilor în care sunt amplasate stingătoarele de incendiu, ieşirile de urgenţă şi punctele de declanşare manuală alarmei de incendiu din zona de care răspund;  Asigurarea zonei de care răspund, împotriva izbucnirii unui eventual incendiu, precum şi controlul practicabilităţii şi neobstrucţionării căilor de evacuare;  Anunţarea telefonică a pompierilor militari, la numărul 112 sau instruirea altei persoane în acest sens, care să apeleze, în caz de urgenţă. Pompierii apelaţi vor pune întrebări cu privire la eveniment. Nu încheiaţi convorbirea până când nu răspundeţi la aceste întrebări. Nu părăsiţi locul de unde aţi apelat telefonic pompierii, deoarece aceştia vor suna imediat, pentru confirmarea apelului de urgenţă efectuat. 4. Procedura de urgenţă 4.1. La descoperirea unui incendiu, orice persoană are următoarele obligaţii: 1. Anunţarea IMEDIATĂ a incendiului; 2. Încercarea de stingere a focului, dacă nu este prea riscant (nu se va utiliza mai mult de 1 stingător; dacă focul nu s-a stins, evacuaţi imediat zona); 3. Anunţarea telefonică a pompierilor, la numărul 112, din cea mai apropiată zonă neafectată; 4. Comunicarea, către conducerea companiei, a detaliilor referitoare la locaţia exactă şi la amploarea incendiului. 4.2. La declanşarea alarmei de incendiu, lucratorii sunt obligaţi să acţioneze astfel: 1. Încetează orice activitate; 2. Personalul salariat al societăţii va opri instalaţia sau aparatul la care lucrează, prin acţionarea butonului de oprire; 3. Abandonează obiectele personale; 4. Lasă uşile deschise; 5. Părăsesc imediat clădirea prin ieşirile de urgenţă, sau prin locurile indicate de membrii echipei de intervenţie: 6. Merg către locul de adunare stabilit; 7. Menţin libere căile de acces către clădire; 8. Urmează toate indicaţiile primite de la membrii echipei de intervenţie; 9. Asistă, dacă este posibil, evacuarea în siguranţă a persoanelor din afara societăţii; 10.Rămân în afara clădirii până la încheierea definitivă a evenimentului. 4.3. La declanşarea alarmei de incendiu, membrii echipei de primă intervenţie sunt obligaţi: 1. Să intre în toate încăperile accesibile din zona de responsabilitate alocată şi să dirijeze utilizatorii pentru evacuarea clădirii; 2. Să îndrume utilizatorii către cea mai apropiată cale/ieşire de urgenţă; 3. Să menţină calmul utilizatorilor pe timpul evacuării; 4. Să meargă la punctul de adunare după evacuarea zonei; 5. Să preia controlul asupra locului de adunare şi să se asigure că nici o persoană nu intră înapoi în clădire până la primirea dispoziţiei, în acest sens, a conducerii societăţii; 6. Să participe la o analiză, după terminarea evenimentului şi să raporteze orice dificultăţi întâlnite în procesul de evacuare; 5. Procedura de contabilizare a persoanelor 1. Odată ce salariaţii unităţii şi persoanele din afara acesteia, care se aflau în clădire, s-au adunat la locul stabilit, membrii echipei de intervenţie vor începe numărarea persoanelor. 2. Contabilizarea persoanelor se va face consultând: - condica de prezenţă a personalului salariat; - registrul de poartă; - informaţiile primite de la personalul salariat al unităţii, după asigurarea validităţii informaţiei. 3. Se va ţine cont de starea emotivă a persoanelor într-o astfel de situaţie şi se va încerca validarea informaţiilor primite prin consultarea a cel puţin 2 surse de informare. 6. Accesul Pompierilor Accesul echipajelor specializate ale Pompierilor se va face direct din strada. Seful locului de munca şi salariatii vor comunica pompierilor detaliile incendiului (locaţie, amploare, etc.), îi vor informa cu privire la eventualele persoane

lipsă la apel (împreună cu locaţia presupusă a acestora) şi vor rămâne la dispoziţia acestora pe durata operaţiunii de stingere a incendiului. 7. Frecvenţa simulărilor de incendiu Se va efectua cel puţin 1 exerciţiu de stingere şi evacuare în caz de incendiu, anual.

DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

INSTRUCŢIUNI INTERNE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA EXPLOATAREA INSTALATII DE INCALZIRE I. La exploatarea sistemelor de incalzire se vor respecta urmatoarele masuri: 1. Exploatarea centralelor termice precum si a instalatiilor de incalzire aferente, se efectueaza numai de catre personal calificat si instruit in ceea ce priveste exploatarea acestora, respectandu-se prevederile “Normativului pentru exploatarea instalatiilor de incalzire centrala” si instructiunile producatorului; 2. Instructiunile specifice de exploatare vor fi afisate vizibil; 3. Periodic, in timpul exploatarii instalatiilor se va asigura instructajul si verificarea cunostrintelor personalului. 4. Conductele de aburi sau de apă supraîncălzită vor fi izolate numai cu materiale incombustibile; 5. Pe radiatoarele şi pe conductele termice nu se vor depune vase cu lichide inflamabile, îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile; 6. Exploatarea centralelor termice , precum şi a instalaţiilor de cazane aferente se va efectua numai de către un personal calificat şi instruit, în cea ce priveşte prescripţiile tehnice de exploatare a acestora şi normele de prevenire a incendiilor; 7. Punerea în funcţiune şi exploatarea centralelor termice se va face numai pe baza autorizaţiei de exploatare eliberată de Inspecţia de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat (I.S.C.I.R.) cu respectarea instrucţiunilor în vigoare; 8. În centrala termică nu se vor depozita utilaje sau materiale, care nu au legătură cu exploatarea acesteia; 9. Aparatele pentru controlul temperaturii şi presiunii din cazane şi conducte, indicatoarele de nivel pentru combustibil sau pentru agentul de încălzire, supapele de siguranţă etc. vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare; 10.Se va asigura în permanenţă etanşeitatea tuturor traseelor de alimentare ale cazanelor alimentate cu combustibil lichid: rezervoare, conducte pentru transport, pompe, îndeosebi racordurile la arzătoare; 11. Izolaţiile conductelor pentru combustibil şi a cazanului, în special în jurul arzătoarelor, vor trebui să fie permanent într-o stare perfectă şi pe cât posibil ferite de îmbibarea cu combustibil; 12.În faţa focarelor, sub injectoarele cazanelor alimentate cu combustibil lichid vor fi prevăzute tăvi metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalaţii. Scurgerile accidentale de combustibil provenind de la oricare din dintre utilajele, scările şi platformele cazanului vor fi colectate şi înlăturate; 13.Conductele de preaplin, conductele de aerisire şi indicatoarele de nivel ale rezervoarelor pentru consum zilnic vor fi menţinute în perfectă stare de funcţionare. Acest tip de rezervoare nu va fi dotat cu indicatoare de nivel din sticlă; 14.Pentru fluidificarea combustibilului din rezervoare prin încălzire, se va folosi numai aburi sau apă caldă, în nici un caz foc deschis; 15.Înainte de aprinderea combustibilului la injectoare se va verifica focarul pentru a se constata dacă nu prezintă scurgeri de combustibil. Focarele şi canalele de fum vor fi ventilate timp de 10 minute, folosindu-se instalaţia de ventilaţie, cu ajutorul căreia se vor evacua gazele arse; 16.Aprinderea combustibilului pulverizat în focarele cazanelor se va efectua fie electric, fie cu ajutorul unei torţe fixate pe o vergea metalică lungă de circa 80cm. Nu sunt admise improvizaţiile ca: băţ de chibrit, ziar aprins etc. Pentru stingerea flăcării se va prevedea o ladă cu nisip sau un vas cu apă amplasate în apropierea cazanului; 17.Se interzice reaprinderea focului de la zidăria incandescentă a focarului sau de la flacăra altui arzător; 18.Se interzice exploatarea centralelor termice fără o supraveghere permanentă sau încredinţarea urmării funcţionării cazanelor unor persoane fără calificare corespunzătoare; 19.Fiecare cazan va fi revizuit şi reparat în termenele prevăzute de instrucţiunile I.S.C.I.R.

20.Oprirea funcţionării cazanelor este obligatorie atunci când se constată: 21.Creşterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără a putea fi readus la nivelul normal; 22.Defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguranţă; 23.Spargerea unor ţevi în interiorul cazanelor; 24.Aprinderea depunerilor de funingine şi cocs în canalele de fum etc. 25.Funcţionarea cazanelor se va opri respectându-se ordinea de închidere a circuitelor şi anume: a. Se închid robinetele de alimentare cu combustibil; b. Se închid robinetele de alimentare cu apă; c. Se închide circuitul aburului; 26.Supravegherea cazanelor poate înceta numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil şi scăderea presiunii aburului la zero

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

INSTRUCTIUNI DE ORDINE INTERIOARĂ OBLIGATORII DE URMAT PENTRU PERSOANELE DIN EXTERIOR(VIZITATORI) 1. Persoanele din afara societăţii se vor deplasa numai însoţite numai pe traseele şi în locurile stabilite. 2. Vor respecta întocmai regulile şi măsurile de prevenire şi stingerea incendiilor stabilite în cadrul societăţii. 3. În caz de incendiu: a) Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică. b) Respectaţi întocmai instrucţiunile date de personalul societăţii sau cel de pază. c) Părăsiţi în ordine încăperea în care va aflaţi, urmărind marcajele sau indicatoarele de securitate sau consultaţi planul de evacuare. d) Alăturaţi-vă unui grup. e) Dacă va aflaţi la etaj, coborâţi calm scările la parter şi de aici către exteriorul clădirii. f) Nu reveniţi la locul incendiului decât chemaţi de persoanele cu competenţă, organizatori ai intervenţiei. g) Nu folosiţi liftul în caz de evacuare (excepţie lifturile special destinate pentru aceasta) h) În cazul în care dvs. observaţi un început de incendiu, aveţi obligaţia să anunţaţi imediat personalul societăţii sau cel de pază, acordând după posibilitate, ajutor în vederea limitării şi stingerii incendiilor. 4. În caz de incendiu, aveţi obligaţia să acordaţi ajutor, când şi cât este raţional posibil, persoanelor aflate în pericol sau dificultate, din proprie iniţiativă sau la solicitarea victimei, a personalului de primă intervenţie sau a pompierilor militari.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

INSTRUCŢIUNI PROPRII PRIVIND PROTECTIA CIVILA 1.

SCOP Instrucţiunea are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice situaţiilor de urgenţă, dezastrelor, prevenirii şi reducerii efectelor acestora, stabilind sarcini organizatorice, tehnice, operative, planificate, organizate şi măsuri cu caracter umanitar şi de informare realizate potrivit legii. 2.

DOMENIUL Se aplică în scopul prevenirii şi reducerii efectelor situaţiilor de urgenţă sau la instituirea măsurilor excepţionale determinate de producerea dezastrelor, situaţii de conflict armat în scopul protejării salariaţilor, bunurilor şi mediului, înlăturării operative a urmărilor acestora, asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. 3.

DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI

3.1. DEFINIŢII 3.1.1.1. dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenta elaborate şi aprobate potrivit legii; 3.1.1.2. situaţie de protecţie civilă - situaţia generata de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viata, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; 3.1.1.3. înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării masurilor de protecţie; 3.1.1.4. avertizare - aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre; 3.1.1.5. prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unui atac aerian; 3.1.1.6. alarmare - transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; 3.1.1.7. adăpostire - măsura specifica de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenta, împotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecţie civila sunt spatii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor; 3.1.1.8. asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publica şi securitate naţionala. 3.1.1.9. plan de apărare - sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie operativă, de refacere şi reabilitare, în vederea conducerii unitare ale acestora.

3.2. PRESCURTĂRI 3.2.1.1. IPPSU – Instrucţiuni proprii de prevenirea situaţiilor de urgenţă – Document care reglementează realizarea prevederilor legislative în vigoare. 3.2.1.2. IGSU - Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta

3.2.1.3. S.U. - Situaţii de Urgenţă 3.2.1.4. Pr. C. - Protecţia Civilă 3.2.1.5. M.T.P.S.I. / M.T P. C - Mijloace tehnice de prevenire şi stingerea incendiilor, sau mijloace tehnice ale acţionării în situaţii de protecţie civilă – sisteme, instalaţii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale destinate prevenirii şi limitări incendiilor, situaţiilor de protecţie civilă sau efectelor acestora. 4.

DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. L 481/2004 Privind protecţia civila – actualizata iulie 2008 4.2. Legea 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor 4.3. Ordin nr. Nr. 712/23.06. 2005 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenta; 4.4. Ordin nr. 886/30.09.2005 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor tehnice privind sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. 4.5. Ordin nr. 1184/2006 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenta 4.6. Ordin nr. 1995/2005/1160 al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenta specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren. 4.7. ODIN nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenta generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. 4.8. OMAI Nr. 684/07.06. 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenta radiologică 4.9. Legea 195/28.06.07 pentru modificarea şi completarea OG nr. 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. 4.10. Ordin nr.163/28.02.2007 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normele generale de apărare împotriva incendiilor. 4.11. HGR nr. 537/06.06.2007 – privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor. 4.12. Ordin nr.158/22.02.2007 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. 5.

DESCRIEREA RESPONSABILITĂŢILOR ŞI A ACTIVITĂŢILOR

5.1. RESPONSABILITĂŢI 5.1.1. CONDUCATORUL LOCULUI DE MUNCA 5.1.1.1. Asigură, la nivelul locului de munca cadrul organizatoric şi mijloacele necesare pentru organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila stabilite în documentele sistemului şi legislaţia în vigoare. 5.1.1.2. Participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civila şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, acordare prim ajutor, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă organizate de subunităţile din subordine la locul unde îşi desfăşoară activitatea . 5.1.1.3. Informează conducerea, autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate. 5.1.1.4. Verifică, cu ocazia controalelor periodice, modul de respectarea a prevederilor legale, precum şi a celor stipulate în documentele referitoare la situaţii de urgenţă. 5.1.1.5. Respectă reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă stabilite pentru activitatea coordonată având obligaţia ca prin deciziile şi faptele sale să nu primejduiască viaţa, 5.1.1.6. Coordonează activitatea şi repartizează lucrătorii din subordine pe locuri de muncă în funcţie de pregătirea, calificarea, instruirea şi însuşirea instrucţiunilor proprii, legilor şi actelor legislative în vigoare corespunzător activităţii desfăşurate. 5.1.1.7. Participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civila şi conduc nemijlocit forţele şi mijloacele din subordine în acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, acordare prim ajutor, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă organizate la locul unde îşi desfăşoară activitatea . 5.1.1.8. Informează conducerea, autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate. 5.1.1.9. Respectă reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă stabilite pentru activitatea coordonată având obligaţia ca prin deciziile şi faptele sale să nu primejduiască viaţa, bunurile şi mediul. 5.1.1.10. Urmăreşte modul de respectare a proiectelor de execuţie, a tehnologiei de lucru şi a prescripţiilor tehnice aplicabile în sectorul său de activitate.

5.1.1.11. Impune şi verifică respectarea măsurilor stabilite prin instrucţiuni, documentele şi prevederile legale aplicabile, pentru prevenirea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila. 5.1.1.12. Asigură echipamentul individual de protecţie pentru toţi lucrătorii din subordinea sa, în funcţie de riscurile locurilor de muncă, în concordanţă cu normativul de acordare a EIP aprobat. 5.1.1.13. Răspunde de activitatea punctelor de lucru din subordinea sa luând toate măsurile de prevenire şi combatere a efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila, pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti evitarea pericolelor ce pot apărea în desfăşurarea procesului de muncă. 5.1.1.14. Pentru apărarea împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila să execute informarea şi pregătirea preventiva a personalului din subordine cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce le revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgentă. 5.1.1.15. Înainte de începerea lucrului, face verificări privind : - starea de sănătate a lucrătorilor (corespunzători din punct de vedere fizic să realizeze sarcinile de muncă şi să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care scad capacitatea de atenţie ), neadmiţând prezenţa la lucru a personalului care nu este într-o stare psiho-fiziologică corespunzătoare. - cunoaşterea sarcinilor de muncă de către lucrători; - executarea de sarcini de muncă numai de către lucrători care sunt instruiţi sau (dacă este cazul) autorizaţi, pentru activitatea desfăşurată; - dotarea şi utilizarea EIP de către lucrători, neadmiţând prezenţa la lucru a lucrătorilor care nu au şi nu utilizează EIP corespunzător riscurilor identificate; - asigurarea zonelor periculoase, îngrădirea lor şi semnalizarea de securitate necesară; - organizarea locului de muncă potrivit activităţii ce urmează să se efectueze. - Aplică măsuri proprii de remediere a deficienţelor constatate, în limita competenţei. 5.1.1.16. Verifica periodic existenţa şi starea normală a MT PSI, mijloacelor tehnico-materiale specifice combaterii evenimentelor de protecţie civilă, mijloacelor de alarmare din zona de activitate. 5.1.1.17. Asigura şi intervine împreună cu grupa de intervenţie a locului de munca la stingerea şi limitarea incendiilor, combaterii evenimentelor de protecţie civilă. 5.1.1.18. Asigura supravegherea permanenta a lucrărilor cu foc deschis sau cu pericol de incendiu şi explozie pe timpul execuţiei lucrărilor precum şi la terminare. 5.1.1.19. Asigura menţinerea permanentă în stare de utilizare a căilor de evacuare şi de acces în caz de incendiu, evenimentelor de protecţie civilă. 5.1.1.20. Respectă reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila stabilite pentru activitatea coordonată având obligaţia ca prin deciziile şi faptele sale să nu primejduiască viaţa, bunurile şi mediul.

5.1.2.

EXECUTANT(lucratori) 5.1.2.1. Să cunoască, să respecte, să aplice măsurile prevăzute în instrucţiunile de SSM, SU, legislaţia în vigoare şi în orice alt document intern sau extern, tehnologiile de execuţie a lucrărilor stabilite de superiori aduse la cunoştinţă sub orice forma, corespunzător locului de munca, activităţii desfăşurate. 5.1.2.2. Participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civila, acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenta organizate la locul unde îşi desfăşoară activitatea . 5.1.2.3. Să cunoască şi să respecte instrucţiunile de exploatare şi întreţinere a EM prevăzute de producător în Cărţile Tehnice/Instrucţiunile de exploatare (executând verificările zilnice pentru EM, scule-unelte de mână din dotare, solicitând reparare, înlocuire pentru cele defecte). 5.1.2.4. Să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a EIP din dotare, să-l verifice zilnic, înainte de utilizare, să-l prezinte la verificările periodice prevăzute în instrucţiunile de utilizare şi să solicite un nou EIP atunci când cel avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare. 5.1.2.5. Să poarte EIP din dotare, pe toată perioada în care este expus riscurilor pentru care a fost acordat EIP respectiv şi să-l utilizeze numai în scopul pentru care acesta i-a fost acordat şi să-l păstreze în bune condiţii. 5.1.2.6. Să se prezinte la locul de muncă corespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcinile de muncă şi să nu fie sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care scad capacitatea de atenţie. 5.1.2.7. Să execute numai operaţiile tehnologice pentru care este calificat, instruit, autorizat şi numit de superiorul ierarhic şi să nu intervină la alte locuri de muncă sau EM pentru care nu este calificat şi numit de superiori 5.1.2.8. Să respecte programul de lucru şi să păstreze ordinea, curăţenia şi disciplina la locul de muncă; 5.1.2.9. Să nu părăsească locul de muncă, fără acordul superiorului ierarhic. 5.1.2.10. Să nu se deplaseze, staţioneze sau să lucreze în locuri de muncă cu pericol temporar sau permanent sau în zone cu risc ridicat şi specific, dacă aceasta nu reprezintă sarcina de muncă. 5.1.2.11. Să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a M.T.P.S.I. / M.T P.C, a mijloacelor tehnicomateriale specifice combaterii incendiilor, evenimentelor de protecţie civilă din dotarea punctului de lucru şi modul de acţionare conform instrucţiuni proprii, planuri de intervenţie pentru SU. 5.1.2.12. Informează conducerea, autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate. 5.1.2.13. În cazul apariţiei unui pericol iminent, producerii unui eveniment sau alte situaţii de protecţie civilă, să oprească lucrul îndepărtând personalul din zona periculoasa, să anunţe imediat şeful ierarhic sau conducerea societăţii şi să participe la activitatea de alarmare, intervenţie, evacuare şi de acordarea prim ajutor, funcţie de măsurile dispuse de şefii ierarhici, planului de intervenţie stabilit.

5.1.2.14. Să comunice imediat după constatare conducătorului locului de muncă ori ce încălcare a măsurilor de securitatea muncii, PSI sau a oricărei situaţii ca fiind un pericol de incendiu, situaţie de protecţie civilă. 5.1.2.15. Respectă reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila stabilite pentru activitatea desfăşurată având obligaţia ca prin deciziile şi faptele sale să nu primejduiască viaţa, bunurile şi mediul. 5.1.3. CADRU TEHNIC PSI 5.1.3.1. Verifică, periodic, modul de respectare al măsurilor de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila dispuse în prezenta instrucţiune şi în orice alta reglementare interna sau externa, aplicabile locurilor de muncă şi respectiv activităţilor verificate şi propune măsuri de remediere a deficienţelor. 5.1.3.2. Participa la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civila şi conduc nemijlocit forţele şi mijloacele din subordine în acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, acordare prim ajutor, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă organizate la locul unde îşi desfăşoară activitatea . 5.1.3.3. Informează conducerea, autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate. 5.1.3.4. În cazul observării sau raportării, de către lucrători sau alţi participanţi la procesul de muncă despre apariţia de defecţiuni în funcţionarea EM, de deficienţe pe linie SU, producerea de calamităţi naturale sau situaţii de protecţie civilă, după caz, sistează lucrul, îndepărtează lucrătorii din zona periculoasă, anunţă şefii ierarhici şi ia măsuri pentru remedierea deficienţelor (desemnarea de personal calificat, autorizat pentru reparare, înlăturare deficienţe constatate / semnalate) acţionare conform planuri de apărare stabilite, pentru prevenirea riscurilor şi pericolelor. 5.1.3.5. Urmăreşte ca amenajările, mijloacele de lucru, echipamentele de muncă (utilaje, instalaţii, dispozitive, etc.), M.T.P.S.I. / M.T P. C de la locurile de muncă controlate să fie permanent în bună stare de funcţionare, inclusiv căile de acces, evacuare şi circulaţie folosite pentru activităţi de producţie sau forţele de intervenţie. 5.1.3.6. Verifică, luând măsuri în consecinţă, instruirea personalului, cunoaşterea planurilor de apărare, efectuarea aplicaţiilor, existenţa şi starea semnalizării riscurilor, precum şi organizarea locurilor de muncă controlate. 5.1.3.7. Respectă reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare împotriva efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civila stabilite pentru activitatea coordonată având obligaţia ca prin deciziile şi faptele sale să nu primejduiască viaţa, bunurile şi mediul.

5.2. DESCRIEREA ACTIVITATILOR 5.2.1. Generalităţi 5.2.1.1. Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele: - identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României; - culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civila; - informarea şi pregătirea preventiva a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce ii revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenta; - organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenta şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; - înştiinţarea autoritarilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civila; - protecţia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate; - asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civila; - organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă; - asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasa neexplodata din timpul conflictelor militare; - participarea la misiuni internaţionale specifice; - constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice. 5.2.1.2. Atribuţiile protecţiei civile se completează cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale în domeniu, la care România este parte. 5.2.1.3. Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civila se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenta publice sau private, profesioniste şi voluntare. 5.2.1.4. Serviciile de urgenta private se înfiinţează de către operatori economici şi instituţii sau se constituie ca societăţi comerciale, în condiţiile legii. 5.2.1.5. În cazurile prevăzute de lege, orice persoană fizică sau juridică este obligată să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civila, să permită accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privata, să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit masurilor dispuse şi aduse la cunoştinţa de către autorităţile abilitate. 5.2.1.6. Încălcarea prevederilor legii de protecţie civilă, atrage răspunderea juridică, civilă, contravenţională sau penală, după caz. 5.2.1.7. Constituie contravenţii la prevederile legii de protecţie civilă următoarele fapte: - neincluderea masurilor de protecţie civila în programele de dezvoltare economico-sociala sau în proiectele de buget; - neorganizarea serviciilor de urgenta voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora; - neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civila, precum şi transmiterea neautorizata de mesaje de protecţie civila;

- neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea masurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora; - neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civila, precum şi nementinerea în stare de operativitate a acestora; - nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia civila ori neindeplinirea masurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea; - neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civila; - neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a masurilor de utilitate publica privind protecţia civila sau nerealizarea la termen a acestora; - nementinerea adăposturilor publice de protecţie civila în buna stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora; - neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civila; - neindeplinirea masurilor de protecţie nucleara, biologica şi chimica a populaţiei; - neanuntarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind masurile de protecţie civila luate ori necesar a fi luate; - folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civila cu destinaţie publica; - interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenta în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice; - neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice; - neindeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenta; - accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenta în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător. 5.2.2. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie civilă 5.2.2.1. Activităţile şi masurile de protecţie civila se planifica, se organizează şi se aplica în concordanta cu prevederile legislaţiei în vigoare şi ale actelor normative de aplicare ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate precum şi cu programele şi procedurile elaborate de conducere societate, de către persoane calificate instruite şi /sau abilitate special în acest scop. 5.2.2.2. Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor, se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile întocmindu-se la nivelul sucursalelor planurile de analiză şi acoperire a tipurilor de riscuri. 5.2.2.3. La nivelul unităţilor,se constituie structura pentru managementul situaţiilor de urgenta, se planifică şi organizează activităţile de pregătire a salariaţilor privind protecţia civilă, evacuării în caz de urgenţă precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile de apărare prevăzute. 5.2.2.4. La instituirea masurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca şi cele care se completează sau se înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile şi atribuţiile pe linia protecţiei civile prevazute de lege. 5.2.2.5. La instituirea masurilor excepţionale salariaţii sunt obligaţi să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitara, rezerva de alimente şi apa, precum şi alte materiale de prima necesitate pentru protecţia lor şi a familiei. 5.2.2.6. Protecţia persoanelor, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleara, biologica şi chimica, evacuare şi alte masuri tehnice şi organizatorice specifice. 5.2.2.7. Înştiinţarea, prealarmarea, alarmarea se realizează prin mijloacele specifice, de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi de structurile specializate din cadrul societăţii (mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu prin orice operator audiovizual de pe teritoriul României). 5.2.2.8. Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi de serviciile de urgenta profesioniste. 5.2.2.9. În cazul unui atac iminent, în situaţia în care nu s-a declarat starea de război, primele mesaje de prealarma şi de alarma se transmit cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, pe baza înştiinţărilor Statului Major General şi structurilor specializate din cadrul categoriilor de forte armate, conform planurilor de cooperare întocmite în acest sens. 5.2.2.10. Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se executa numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a agentului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. 5.2.2.11. Semnalele de alarmare transmise prin sistemul de sirene al protecţiei civile sunt: - semnalul ALARMĂ AERIEANĂ : se compune din 15 sunete (impulsuri sonore a 4 secunde fiecare cu pauză 4 secunde între ele); - semnalul ALARMĂ CHIMICĂ : se compune 5 sunete (impulsuri sonore a 16 secunde fiecare cu pauză 10 secunde între ele; - semnalul CALAMITATE NATURALĂ : se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele; - semnalul INCETAREA ALARMEI AERIENE se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. 5.2.2.12. Evacuarea se executa pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform normelor şi instrucţiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta 5.2.2.13. Pentru protecţia de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comanda, adăposturi publice de protecţie civila aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile.

5.2.2.14. Orice persoană care ia cunoştinţa de existenta muniţiilor ramase neexplodate din timpul conflictelor armate are obligaţia să anunţe de îndată, după caz, şeful ierarhic, conducere societate sau centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenta profesionist, dispeceratul de urgenta, politia sau primarul. 5.2.2.15. Se interzice salariaţilor, persoanelor fizice neautorizate să ridice, să manipuleze ori să utilizeze muniţia neexplodata. 5.2.2.16. Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei ramase neexplodate din timpul conflictelor armate se executa de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni din serviciile de urgenta profesioniste din subordinea IGSU. 5.2.2.17. Protecţia nucleara, radiologica, chimica şi biologica se realizează prin mijloace de protecţie individuala, colectiva sau prin alte masuri tehnice şi organizatorice specifice, stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta şi de serviciile de urgenta profesioniste, cu prioritate în zonele de risc. 5.2.2.18. La producerea unor evenimente de poluare majoră despre care au cunoştinţă, conducerea societăţii, conducătorii locurilor de muncă şi persoanele abilitate au obligaţia să avertizeze prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenta producerii sau producerea acesteia serviciile de urgenţă abilitate. 5.2.2.19. Conducerea societăţii, conducătorii locurilor de muncă, şi persoanele abilitate au obligaţia să avertizeze imediat, salariaţii, populaţia din zona afectată asupra riscurilor de poluare şi contaminare a zonelor limitrofe unităţilor respective şi să intervină cu forţele şi mijloacele de care dispun pentru protecţia salariaţilor, populaţiei şi înlăturarea efectelor poluării. 5.2.2.20. Depoluarea consta în luarea unor masuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului. Se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate. 5.2.2.21. Masurile de depoluare sunt însoţite, după caz, de evacuarea persoanelor şi a animalelor din mediul poluat sau de interzicerea utilizării apei, a alimentelor şi a furajelor contaminate. 5.2.2.22. Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate şi periculoase, delimitate şi marcate corespunzător, care intra sub incidenţa situaţiilor de protecţie civila, este interzis. 5.2.2.23. Limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de protecţie civila cuprind ansamblul de activităţi şi acţiuni executate în scopul restabilirii situaţiei de normalitate în zonele afectate. 5.2.2.24. Dotarea structurilor de protecţie civila, se efectuează pe baza normelor elaborate de persoanele juridice care au constituit aceste structuri, avizate de IGSU. 5.2.2.25. Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenta mijloacelor tehnice de protecţie civila, precum şi durata normata de folosinţa a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de IGSU. 5.2.2.26. Finanţarea cheltuielilor cu protecţia civila se asigura, potrivit legii, din bugetele proprii ale societăţii, după caz. 5.2.3. Reguli de comportament în situaţii de protecţie civilă 5.2.3.1. La transmiterea semnalelor de alarmare fiecare persoană trebuie: - să-şi păstreze calmul, să deschidă aparatele de radio, televizoarele şi să asculte informaţiile generale şi sfaturile emise prin aceste staţii de autorităţile abilitate sau conducătorii locurilor de muncă. - să folosească telefonul numai pentru a anunţa evenimente importante (incendii, alunecări de teren, inundaţii, accidente majore, etc.). - să aibă la îndemână un stoc de provizii de supravieţuire pentru 2-3 zile. 5.2.3.2. În cazul evacuării pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform normelor şi instrucţiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă fiecare persoană trebuie să se doteze cu: - apă (în vase plastic, canistre); - hrană (în pachete conservate sau sigilate); - medicamente necesare pentru diferitele boli din acel moment precum şi trusa de prim ajutor; - îmbrăcăminte şi încălţăminte conform sezon, saci dormit, pături, lanterne, lumânări, chibrituri, radioreceptor portabil, baterii rezervă; - documentele de identitate. 5.2.3.3. După producerea unui dezastru orice persoană trebuie să: - respecte măsurile, îndrumările, comunicările organelor de protecţie civilă; - să întrerupă gazele, se va aerisi încăperile dacă este miros de gaz, - să va întrerupă curentul electric, şi nu se vor atinge firele electrice căzute, rupte; - este interzis conectarea aparatelor electrice la curent dacă persoana este udă sau stă în apă; - dacă este necesar utilizarea de aparate electrice înainte de conectare la priză se vor verifica, usca, şterge de umezeală; - se va intra cu precauţie, numai dacă este strict necesar, în clădirile care au fost avariate, slăbite fără torţe, lumânări, ţigări aprinse; 5.2.3.4. După producerea unui dezastru se vor urmări indicaţiile şi sfaturile organelor de protecţie civilă în legătură cu folosirea apei, alimentelor, folosirea asistenţei medicale, adăposturilor stând departe de zonele calamitate. 5.2.3.5. Este interzisă transmiterea de zvonuri, sau ştiri exagerate despre pagube, evenimente. Se vor anunţa persoanele care trebuie să ştie de locul unde vă aflaţi pentru a nu se alerta inutil. 5.2.3.6. Ordinea , calmul şi disciplina se vor respecta pe toată durata evenimentului până revenirea la starea de normalitate.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR.4 DIN 06.01.2014 PRIVIND REGLEMENTAREA FUMATULUI În temeiul art.19, lit.a din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ; Ord.MAI 163/2007 privind aprobarea Normelor Generale de Aparare impotriva incendiilor CAP.II,sect.2,art.17,lit.c, CAP. IV,sect. 2.art.106,alin.3;Legea 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun,Directorul,Ec.Mihail Vasile, DECIDE: Art. 1. Se reglementează fumatul în spaţiile aparţinând S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI. Art. 2. În toate spaţiile de lucru şi depozitare, precum şi la punctele de colectare şi depozitare a resturilor menajere(deşeurilor)din cadrul unităţii,fumatul este interzis cu desăvârşire. Art. 3. Personalul angajat poate fuma numai în locurile special amenajate. Art. 4. Răspund de supravegherea respectării reglementărilor privind fumatul, următoarele persoane: Art. 5. Alte precizări privind reglementarea fumatului: - în toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevăzute de reglementările în vigoare; Art.6. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi. DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR.5 DIN 06.01.2014 PRIVIND MASURI SPECIALE PENTRU CONTRACARAREA EFECTELOR PERIOADELOR CANICULARE,SECETOASE SI SPECIFICE SEZONULUI RECE În temeiul art.19, lit.a din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si O.MAI 163/2007 privind aprobarea Normelor Generale de Aparare impotriva in cap.II,sec.1,art.5,lit.b,cap.IV,sec.1, art.95 (1),

Directorul,Ec.Mihail Vasile, DECIDE: Art. 1. Se vor lua următoarele măsuri speciale prin efectuarea de lucrări premergătoare în timpul sezonului rece şi în perioadele caniculare şi secetoase care să contracareze efectele negative ale acestora ( în sfera PSI );Persoanele responsabile pentru organizarea aplicării acestor măsuri sunt: Art. 2. Premergător sezonului rece şi în timpul sezonului rece: - se interzice utilizarea focului deschis (sub orice formă) pentru dezgheţul unor conducte ale diverselor instalaţii; - în cazul unor căderi masive de zăpadă, se vor asigura eliberarea căilor de acces în spaţiile de siguranţă de pe platformă, astfel încât să se permită accesul maşinilor de luptă ale pompierilor în orice punct al unităţii; - pe timpul sezonului cu temperaturi foarte scăzute (de la – 5 0C în jos) se vor lua măsuri de protejare la îngheţ a mijloacelor iniţiale de prevenire a incendiilor (stingătoare de incendiu cu spumă chimică, aeromecanică). Service-ul la stingătoarele portabile şi carosabile, este asigurat prin contract, de firmă specializată. Art. 3. În condiţiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate şi a lipsei de precipitaţii, se nominalizează următoarele sectoare în care creşte riscul de incendiu: - zona deschisă a parcării; - spaţiile verzi deschise, apropiate şi limitrofe construcţiei. Măsurile luate, în aceste sectoare, se referă la: - se va asigura protejarea faţă de efectul direct al razelor solare a tuturor buteliilor-recipienţi şi a rezervoarelor care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune;

- se vor îndepărta şi colecta obiectele optice (inclusiv cioburile de sticlă) care pot acţiona în anumite condiţii drept concentratori de raze solare; - se va verifica zilnic situaţia rezervei de apă de incendiu, respectiv a instalatiei de paratrăznet. Art.4. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

ANEXA 1 – REGULI ŞI MĂSURI SPECIALE DIN DOMENIUL PREVENIRII ŞI STINGERII INCENDIILOR CARE SĂ CONTRACAREZE EFECTELE PERIOADELOR DE ANOTIMP RECE, CANICULAR ŞI SECETOS 1. REGULI ŞI MĂSURI PENTRU SEZONUL RECE: Art.1 Înainte de începerea sezonului rece, se vor controla şi se vor înlătura defecţiunile constatate ale instalaţiilor de încălzire alimentate cu gaze naturale, precum şi dispozitivele de încălzire acţionate electric (reşeuri, calorifere cu ulei, etc.). Art.2 Se vor verifica şi asigura uneltele pentru deszăpezirea căilor de evacuare şi intervenţie din cadrul societăţii. Art.3 Se vor urmări categoria şi cantităţile de precipitaţii, precum şi evoluaţia acestora în perioadele cu temperaturi scăzute:  cantităţile de zăpadă care pot provoca ruperi de platforme şi acoperişuri  cantitatea de zăpadă în exces, care blochează drumurile şi căile de acces  se vor urmări zonele în care sunt vânturi dominante şi curenţi ce troienesc zăpada (statistici din anii trecuţi)  chiciura care poate provoca ruperea cablurilor şi a crengilor  gheaţa, sloiurile şi ţurţurii care se formează la streaşina acoperişurilor  apa din dezgheţuri, care poate provoca inundaţii, ruperi de diguri, maluri, lucrări de geniu  apa din dezgheţuri de pe terasele cu traseele pluviale înfundate  gheaţa de pe platforme, scări, zone de lucru, părţi de utilaje  gheaţa de pe luciul de apă (bazine, canale, şanţuri, bălţi, lacuri, ape curgătoare) Art.4 Se vor respecta impunerile şi recomandările autorităţilor locale, pentru activităţile pe timp friguros. Se va respecta legislaţia pentru activităţile pe timp friguros. Art.5 Se va tine legatura cu centrele si comandamentele pentru dezapezire si interventii in caz de situatii de urgenta. Art.6 Se vor pregati (daca este posibil) mijloace proprii pentru dezapezire si tractare pentru utilaje si mijloace de transport iobilizate. Art.7 Se vor folosi materiale antiderapante pentru platforme, drumuri si cai de acces. Art.8 Se recomanda mijloace de comunicare si localizare pe utilaje si mijloacele de transport (statii radio, telefoane mobile, sisteme GPS). Art.9 Avand in vedere ca, pe timp friguros, lucratorii isi acopera urechile, se vor stabili modalitati de atentionare si comunicare vizuala. Tinand cont si de faptul ca perioada cu lumina naturala este mai scurta iarna, se vor prevede sisteme de iluminare. suplimentare pentru santier si organizarea de santier. De asemenea, si sistemele de iluminare si avertizare luminoasa ale utilajelor si mijloacelor de transport vor fi verificate zilnic. Art.10 Se vor verifica si respecta recomandarile din cartile tehnice ale utilajelor, pentru lucrul pe timp friguros (atenţie la interdicţiile pentru anumite utilaje in legatura cu conditiile de temperatura, umiditate, altitudine, mediu salin, vant etc.). Art.11 Este interzisa oprirea nemotivata a utilajelor si a mijloacelor de transport, pe drumurile si caile de acces ingustate din cauza zapezii. Art.12 Nu se vor face improvizatii pentru incalzire in zona rezervoarelor cu combustibili. Art.13 Lucratorii din santier vor fi instruiti pentru activitatea pe timp friguros, in functie de categoriile de lucrari pe care le executa. Art.14 Se vor proteja, izola si urmari instalatiile ce vehiculeaza fluide ce pot ingheta in perioadele cu temperaturi negative. Art.15 Tot personalul va fi instruit pentru lucrul pe timp friguros. Art.16 În caz de înzăpezire se va acţiona pentru:

- asigurarea deblocării surselor de alimentare cu apă şi a căilor de acces către mijloacele de interventie; - participarea la înlăturarea zăpezii, care prezintă pericol de prăbuşire, de pe acoperişurile clădirilor; - înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apei rezultate din topirea zăpezii în incinta societăţii; deblocarea principalelor drumuri de acces către clădirea societăţii, astfel încât maşinile pompierilor să poată interveni pe toate laturile. 2.

REGULI ŞI MĂSURI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE

Generalităţi Art.1 În perioadele caniculare şi secetoase, sub influenţa directă a razelor solare creşte gradul de uscăciune a plantelor şi materialelor combustibile sau se produc creşteri mari de volum în timp scurt ale vaporilor şi ale gazelor inflamabile aflate în rezervoare, recipiente sau în alte ambalaje de stocare. Art.2 Uscăciunea avansată favorizează, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mică decât în mod obişnuit şi în timp mai scurt decât cel de manifestare a sursei, iar pe de altă parte, propagarea cu viteză ridicată a focului. Art.3 Creşterile rapide ale volumului vaporilor şi gazelor inflamabile determină creşteri bruşte ale presiunii în rezervoarele sau recipientele de păstrare a produselor respective, sub efectul căreia pot apărea frecvent explozii, urmate de incendii. Art.4 Temperaturile atmosferice ridicate determină degajări masive de substanţe volatile şi inflamabile din componenţa unor materiale de protecţie sau de izolare care se pun în operă în special în timpul zilei. Art.5 În perioadele caniculare şi/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora: a) culturile agricole, în special cele de cereale păioase; b) depozitele de furaje şi plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice şi din gospodăriile populaţiei; c) zonele cu vegetaţie forestieră; d) locuinţele şi anexele gospodăreşti, în special cele din mediul rural ale căror elemente de construcţie sunt executate din lemn; e) recipientele, rezervoarele şi alte categorii de ambalaje care conţin lichide uşor inflamabile şi gaze lichefiate sub presiune; f) substanţele care se descompun sub acţiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor şi brom cu unele gaze etc.); g) sursele naturale de apă pentru incendiu, cărora le scad nivelul şi debitul. Art.6 La intrarea în schimb se vor verifica mijloacele şi materialele tehnice pentru stins incendii privind starea lor de funcţionare optimă. Cele neconforme sau necorespunzătoare se vor înlocui imediat. Art.7 Se va supraveghea permanent locurile de muncă la care riscul de incendiu este crescut (foc deschis, surse de căldură, materiale inflamabile sau combustibile, recipiente butelie, rezervoare şi a alte tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, etc.). Art.8 La toate aceste locuri se vor asigura mijloacele şi materialele tehnice pentru stins incendii în cantităţi suficiente. Art.9 La sesizarea oricărei degajări de fum sau început de incendiu se va da alarma imediat şi se va intervenii operativ pentru lichidarea focarului şi a cauzelor care au condus la apariţia acestuia. Art.10 La sfârşitul programului de lucru se va efectua curăţenie totală la locul de muncă şi în vecinătatea acestuia, îndepărtându-se materialele combustibile şi inflamabile Art.11 Materialele combustibile şi inflamabile se vor depozita în locuri special amenajate, ferite de acţiunea surselor de căldură, a razelor solare. Art.12 Scurgerile de produse inflamabile, indiferent că sunt pe platforme betonate sau nu, vor fi imediat îndepărtate şi se vor depozita în locuri special amenajate (de exemplu gropi acoperite cu pământ). Art.13 Periodic şi după terminarea operaţiilor cu foc deschis, punctul de lucru şi zonele învecinate vor fi verificate în continuare în vederea depistării eventualelor focare de incendiu. Se recomandă ca în ultimele două ore să nu se execute lucrări cu foc deschis, timp în care punctul de lucru respectiv se supraveghează. Art.14 Se va restricţiona executarea, în intervalele foarte călduroase din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive. Art.15 Efectuarea, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări în exteriorul clădirilor, care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii (vopsiri, lăcuiri, etc.), va fi restricţionată. Art.16 Se vor lua măsuri de îndepărtare, din punctele de colectare a deşeurilor şi a resturilor menajere, a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticlă), care pot acţiona, în anumite condiţii, drept concentratori ai razelor solare. Art.17 Se interzice fumatul sau executarea lucrărilor cu foc deschis în locurile care nu sunt amenajate special pentru acest scop. Art.18 La locurile pentru fumat, se interzice aruncarea la întâmplare a ţigărilor aprinse. Acestea se aruncă în lada cu nisip, special amenajată, prin înfigere în stratul cu nisip, asigurându-se că s-au stins şi nu pot deveni focare de incendiu. Art.19 Zilnic se vor verifica echipamentele de muncă pentru depistarea contactelor imperfecte care se pot încălzi puternic sau care pot produce arc electric, precum şi pentru depistarea defectelor care pot conduce la scurtcircuite.

Art.20 Echipamente de muncă care în timpul funcţionării încep să producă scântei sau să se încălzească puternic se vor scoate imediat din funcţionare şi nu se admite repornirea acestora până la remedierea cauzelor care au condus la aceste efecte. Art.21 Se interzice depozitarea materialelor inflamabile, combustibile sau care se pot autoaprinde, precum şi a recipientelor butelie, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune în locuri aflate sub acţiunea razelor solare sau în care temperatura mediului ambiant poate să crească peste temperatura de autoaprindere. Acestea se vor depozita la umbră (copertine, şoproane deschise etc.). Art.22 Se interzice utilizarea lucrului cu foc deschis, în anumite intervale din timpul zilei, în exteriorul clădirilor, având în vedere uscăciunea avansată. Art.23 Se interzice consumul excesiv, fără rost al apei din rezervele pentru stins incendii.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR.6 DIN 06.01.2014 PRIVIND ORGANIZAREA INTERVENŢIEI LA LOCUL DE MUNCĂ Având în vedere prevederile art.19 lit.a,e şi f,Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,ale Cap.II,Secţ. 1,art.5 din Norme Generale de Apărare Împotriva Incendiilor Ord.163/2007,precum şi ale art.37 alin (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă-republicata in 2008, Ţinând cont de prevederile Cap.II, Sec. 3, art. 20 al.(3), pct.e din Ord.163/2007-Norme Generale de Apărare Împotriva Incendiilor, Directorul,Ec.Mihail Vasile, emite următoarea:

DECIZIE: I. ORGANIZAREA APĂRARII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR LA LOCUL DE MUNCĂ La nivelul fiecărui sector de activitate se constituie echipe de primă intervenţie în caz de incendiu şi de salvare / evacuare. Stabilirea atribuţiilor şi a răspunderilor concrete de intervenţie privind localizarea şi lichidarea unui incendiu precum şi organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor materiale de valoare,revine conducătorului sectorului respectiv. Echipa de primă intervenţie, în caz de incendiu, va avea următoarea structură : 1. Conduce intervenţia : - Cadrul tehnic PSI-IONESCU DAN SIMA 2. Alarmează personalul existent pe locul de muncă, conducerea societăţii, pompierii: SEF DE ECHIPA-BARCANESCU NICOLAE

TOPOLOVENI

SERVANT:MARICA NICOLAE SEF DE ECHIPA-PIENARU GHEORGHE SERVANT:ANTON IONUT SEF DE ECHIPA: BARATOIU PAUL SERVANT:CRASAN MARIAN SEF DE ECHIPA:ANDREI LUCIAN SERVANT:MICU NICOLETA

POENARI,JUD.GORJ DEP.FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI

3. Întrerupe alimentarea cu energie electrica, etc. : SEF DE ECHIPA-BARCANESCU NICOLAE

TOPOLOVENI

SERVANT:MARICA NICOLAE SEF DE ECHIPA-PIENARU GHEORGHE

POENARI,JUD.GORJ

SERVANT:ANTON IONUT SEF DE ECHIPA: BARATOIU PAUL SERVANT:CRASAN MARIAN SEF DE ECHIPA:ANDREI LUCIAN SERVANT:MICU NICOLETA

DEP.FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI

3. Acţionează mijloacele de stingere din dotare: SEF DE ECHIPA-BARCANESCU NICOLAE

TOPOLOVENI

SERVANT:MARICA NICOLAE SEF DE ECHIPA-PIENARU GHEORGHE SERVANT:ANTON IONUT SEF DE ECHIPA: BARATOIU PAUL SERVANT:CRASAN MARIAN SEF DE ECHIPA:ANDREI LUCIAN SERVANT:MICU NICOLETA

POENARI,JUD.GORJ DEP.FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI

4. Organizarea evacuării Componenţa echipelor de evacuare-salvare: SEF DE ECHIPA-BARCANESCU NICOLAE

TOPOLOVENI

SERVANT:MARICA NICOLAE SEF DE ECHIPA-PIENARU GHEORGHE SERVANT:ANTON IONUT SEF DE ECHIPA: BARATOIU PAUL SERVANT:CRASAN MARIAN SEF DE ECHIPA:ANDREI LUCIAN SERVANT:MICU NICOLETA

POENARI,JUD.GORJ DEP.FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI

5. Stabilirea traseelor de evacuare cu precizări: Ordinea evacuării persoanelor şi bunurilor de valoare:  Se evacuează salariatii  Se evacuează arhiva cu actele şi documentele firmei. Locul stabilit pentru evacuarea bunurilor materiale:  Măsuri de protecţie pentru persoane şi bunuri pe timpul şi după evacuarea acestora: - echipa de evacuare va coordona şi supraveghea întreaga operaţiune, astfel încât toate persoanele să fie in afara oricarui pericol.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

MĂSURI TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE PENIRU REALIZAREA INTERVENŢIEI ÎN CAZ DE INCENDIU În scopul acţionării cu eficienţă, în cazul oricărui început de incendiu sau avarie urmată de incendiu, în spaţiile în care institutia îşi desfăşoară activitatea, persoanele nominalizate în prezenta decizie, care au funcţii de conducere sau coordonare a activităţii din zonele de competenţă, vor lua următoarele măsuri:  Organizează alarmarea şi anunţarea incendiului tuturor persoanelor şi instituţiilor interesate (persoanele fizice, salariaţii, etc, aflate în zona producerii incendiului, conducerea societăţii, pompierii militari, poliţia, salvarea, protecţia civila, după caz);  Organizează activitatea de evacuare a persoanelor şi bunurilor materiale de valoare;  Stabilesc mijloacele de primă intervenţie sau instalaţiile cu care intervin pentru stingerea incendiilor;  Conduc acţiunea echipelor de primă intervenţie a căror componenţă este stabilită prin dispoziţie scrisă, în vederea localizării şi lichidării incendiului produs;  Stabilesc măsuri de protecţie individuală a personalului de intervenţie pe timpul desfăşurării acestei activităţi;  Pun la dispoziţia forţelor chemate în ajutor (pompieri, salvare, poliţie) toate informaţiile necesare unei intervenţii rapide şi eficiente;  Stabilesc măsuri privind înlăturarea efectelor negative produse de incendiu şi reluarea activităţii în condiţii depline de securitate. Orice salariat care observa un incendiu are obligaţia de a anunţa, prin orice mijloc conducerea societăţii, pompierii, salvarea, poliţia, după caz, şi să acorde ajutor după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiilor. In caz de incendiu, orice salariat indiferent de locul de muncă sau de pregătirea profesională a acestuia are obligaţia de a acorda ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a conducerii societăţii sau a pompierilor militari. 1.Alarmarea în caz de incendiu Alarmarea locală, a persoanelor aflate la locul de muncă, a echipelor de prima intervenţie şi a conducerii societăţii se face prin voce, cu ajutorul dispozitivelor de anunţare sau alarmare, telefonic sau prin intermediul instalaţiilor automate de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu (acolo unde acestea există). Alarmarea pompierilor militari se face telefonic la Dispeceratul Unic pentru Situaţii de Urgenţă, la numărul “112”. De alarmarea pompierilor răspunde persoana desemnată prin decizie.Pompierilor li se va comunica locul incendiului( subsol, parter, etaj, acoperiş), natura lui( materialul care arde, lemn, hârtie, materiale plastice, lichide combustibile etc.) posibilităţile de propagare, pericolul pe care îl reprezintă pentru oameni, precum şi alte informaţii solicitate de aceştia. În vederea însuşirii concepţiei de acţiune pentru stingerea incendiilor, a verificării şi funcţionării sistemelor de alarmă şi stingere a incendiilor precum şi pentru menţinerea antrenamentului

echipelor de primă intervenţie, se vor organiza periodic aplicaţii şi exerciţii practice cu participarea tuturor salariaţilor, în baza unui grafic aprobat de conducerea societăţii şi/sau a societăţilor cooperante. 2.Concepţia de acţiune pentru stingerea incendiilor Echipele de prima intervenţie intervin pentru stingerea incendiilor izbucnite în oricare încăpere a societăţii, folosind mijloace de prima intervenţie aflate în dotare, sau după caz, a hidranţilor interiori sau exteriori (subterani) de incendiu. Conducerea societăţii sau persoanele desemnate de acestea, vor lua măsuri impuse de situaţie privind acordarea ajutorului medical persoanelor accidentate. Se vor lua măsuri urgente pentru limitarea incendiului în funcţie de natura, proporţiile lui, proprietăţile materialelor şi substanţelor combustibile incendiate sau aflate în imediata apropiere a focarului incendiului, sarcina termică, viteza de ardere, direcţiile principale probabile de propagare şi eficienţa intervenţiei pe locul de muncă; Se adoptă, în funcţie de situaţia tactică existentă, cele mai eficiente procedee de stingere pentru:  reducerea temperaturii în zona de ardere;  izolarea elementelor combustibile faţă de aerul atmosferic;  introducerea de inhibitori (gaze inerte, abur, substanţe chimice) în spaţiile în care se produc reacţii de ardere;  oprirea accesului substanţelor combustibile în zona de ardere. Echipele de salvatori vor executa misiunile prestabilite pentru salvarea oamenilor şi evacuarea bunurilor materiale de valoare. În cazul inundării zonei incendiate cu fum se vor lua măsuri pentru punerea în funcţie a instalaţiilor de exhaustare (acolo unde acestea există), practicarea unor deschideri pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi care se pot degaja pe timpul incendiului. Se va avea în vedere la practicarea acestor deschideri sau la spargerea geamurilor să se efectueze limitat pentru a nu conduce la alimentarea în exces cu oxigen contribuind astfel în mod dezavantajos la propagarea şi mărirea vitezei de ardere amplificând dinamica incendiului. 3. Evaluarea capacitaţii de apărare împotriva incendiilor

Periodic, la nivelul fiecărui loc de muncă indiferent de natură activităţii desfăşurate, se va analiza stadiul cunoaşterii şi aplicării prevederilor legale referitor la activitatea de apărare împotriva incendiilor şi se vor adopta măsuri pentru îmbunătăţirea nivelului de protecţie şi siguranţă la foc. Materialele de analiză se vor întocmi de persoanele cu atribuţii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi se vor referi la:  Îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor ce revin conducerii, factorilor cu funcţii de răspundere;  Stadiul depistării şi îndepărtării cauzelor de incendiu, a stărilor de pericol şi situaţiilor deosebite precum şi măsurile luate în vederea înlăturării acestora;  Constituirea şi funcţionarea echipelor de specialişti sau de intervenţie, implicarea şi aportul acestora la activitatea de apărare împotriva incendiilor;  Capacitatea de intervenţie a forţelor şi mijloacelor proprii precum şi modul de cooperare şi colaborare cu organele specializate pe linia activităţii de apărare împotriva incendiilor;  Dinamica incendiilor, începuturile de incendii, avariile sau exploziile, cauzele care le-au generat şi consecinţele acestora. II-A. APARAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR NATURALE ŞI CATASTROFELOR Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în cazul producerii unor calamităţi naturale ori catastrofe, s-au prevăzut măsuri pe baza scenariilor şi situaţiilor concrete atât pentru încăperile cu destinaţie de birouri, spaţii cu activităţi diverse (productive, depozitare, vânzare, etc), cât şi pentru cele tehnico-administrative. In elaborarea concepţiei de acţiune se acordă prioritate salvării vieţilor oamenilor, concentrării forţelor şi mijloacelor pentru limitarea pierderilor materiale şi înlăturarea consecinţelor respective. Măsuri pregătitoare pentru:

 Identificarea, nominalizarea şi luarea în evidenţă a punctelor vulnerabile cu pericol de incendiu sau explozie care ar putea fi afectate şi modul de intervenţie;  Întocmirea, reactualizarea şi cunoaşterea planurilor de situaţie a tuturor nivelurilor, evidenţierea căilor de evacuare, traseele conductei de gaze, lichide combustibile, apă, instalaţii electrice, încălzire, etc.  Stabilirea pentru toate locurile de muncă a modului de operare (acţiune) în caz de incendiu, calamităţi naturale, catastrofe;

 Limitarea posibilităţilor de propagare a focului, fumului şi gazelor fierbinţi;  Reducerea sarcinii termice;  Creşterea capacităţii de intervenţie prin pregătirea specială a forţelor proprii şi a echipelor de intervenţie de pe locurile de muncă.

Măsuri pe timpul evenimentelor şi imediat după producerea acestora Aplicarea planului de acţiune şi a măsurilor stabilite în raport de situaţia concreta;  Cunoaşterea permanentă a situaţiei operative din societate, depistarea şi înlăturarea defecţiunilor produse la sistemele de protecţie împotriva incendiilor.

imediată a pericolelor şi a

Măsuri pentru înlăturarea consecinţelor

 Stabilirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuie luate la repunerea în funcţie a instalaţiilor, la redarea în exploatare a clădirii societăţii şi verificărea îndeplinirii măsurilor respective;  Repunerea în funcţie a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor sau efracţie avariate, după caz, înlocuirea acestora ori suplimentarea lor prin măsuri cu caracter temporar;  Controlul respectării normelor în toate sectoarele de activitate;  Studierea concluziilor desprinse în urma evenimentului şi stabilirea de măsuri pentru viitor.

II-B. PARTICULARITĂŢI ALE INTERVENŢIILOR ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR In cazul producerii de cutremure:  Recunoaşterea clădirii şi instalaţiilor afectate prin: - recunoaşterea proporţiilor distrugerilor; - gradul de pericol pentru oameni; - mijloace şi procedee de salvare; - starea căilor de acces; - măsura în care au fost afectate instalaţiile utilitare; - posibilitatea de producere a unor explozii sau incendii şi măsurile necesare pentru preîntâmpinarea acestora.  Organizarea acţiunilor de salvare a salariaţilor sau clienţilor surprinşi sub dărâmături sau blocaţi în subsol;  Asigurarea alimentării cu apă pentru incendiu;  Supravegherea unor instalaţii unde există posibilitatea izbucnirii de incendiu;  Urmărirea repunerii în stare de funcţionare a instalaţiilor utilitare. În cazul inundaţiilor  Se acţionează pentru cercetarea zonelor clădirii afectate pentru stabilirea situaţiei reale;  Evacuarea persoanelor aflate în pericol;  Organizarea evacuării bunurilor materiale de valoare sau a celor care interacţionează periculos în contact cu apa, aflate în locurile inundate;  Organizarea evacuării apei din subsoluri;  Asigurarea întreruperii, cu ajutorul specialiştilor, a instalaţiilor electrice şi de gaze, interzicerea folosirii mijloacelor de iluminat improvizate;  Asigurarea pazei bunurilor calamitate;  Limitarea zonelor calamitate prin măsuri adecvate şi în funcţie de situaţia efectivă la faţa locului;  Asigurarea unor legături permanente între punctele de comanda şi echipele de lucru dislocate , pentru a putea fi concentrate operativ în caz de incendiu. În caz de înzăpezire  Asigurarea deblocării surselor de alimentare cu apă şi a căilor de acces către acestea, protejarea surselor;  Deblocarea principalelor căi de circulaţie interioare;  Verificarea funcţionării instalaţiilor utilitare;  Luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea accidentelor pe timpul desfăşurării intervenţiei;  Participarea la înlăturarea zăpezii de pe acoperişurile în pericol de prăbuşire (dacă este cazul).  Intensificarea activităţii de prevenire îndeosebi în spaţiile aglomerate şi periculoase la incendii;  Înlăturarea posibilităţilor de pătrundere a apei rezultate din topirea zăpezii în subsolurile şi canalele tehnologice.

II-C. PLANURILE DE SITUAŢIE ALE CONSTRUCŢIILOR Planurile de situaţie ale clădirii se găsesc anexate la "Planul de intervenţie". Serviciul Personal va aduce la cunoştinţa personalului societăţii prevederile prezentei decizii în părţile ce-i privesc şi va urmări aplicarea ei.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR. 7 DIN 06.01.2014 PRIVIND STABILIREA PUNCTELOR VITALE - VULNERABILE LA INCENDIU DIN CADRUL INSTITUTIEI

În baza OMAI 163 / 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor si a prevederilor Legii 307 / 2006 ,Directorul,Ec.Mihail Vasile, DECIDE: Art. 1. Prin prezenta Decizie,în cadrul societatii se stabilesc următoarele puncte vital - vulnerabile la incendiu: - STATIA DE IMBUTELIERE G.P.L.TOPOLOVENI - PUNCTUL DE LUCRU :POENARI,GORJ DEPOZITUL DE FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI Art. 2.Pentru o deplină securitate împotriva pericolului de incendiu pentru punctele menţionate la art.1,se desemnează responsabilul cu întreţinerea şi funcţionarea: SEF DE ECHIPA-BARCANESCU NICOLAE

TOPOLOVENI

SERVANT:MARICA NICOLAE SEF DE ECHIPA-PIENARU GHEORGHE SERVANT:ANTON IONUT SEF DE ECHIPA: BARATOIU PAUL SERVANT:CRASAN MARIAN SEF DE ECHIPA:ANDREI LUCIAN SERVANT:MICU NICOLETA

POENARI,JUD.GORJ DEP.FURAJE CALINESTI,ARGES PITESTI

Toate măsurile necesare funcţionării, în deplină siguranţă împotriva incendiilor, vor fi aduse imediat la cunoştinţa Managerului sau a înlocuitorului acestuia, pentru a fi adoptate.

Art. 3. Obligaţiile privind ducerea la îndeplinire a prezentei Decizii,de către persoana desemnată la art.2 fac parte din sarcinile de serviciu. Art.4. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi. DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

MODUL DE SISTARE A CONSTRUCTIILOR OPRIREA FUNCTIONARII IN CAZUL ANULARII AVIZULUI AUTORIZATIEI DE RISC LA INCENDIU

ACTE DE AUTORITATE, DOCUMENTE ŞI EVIDENŢE SPECIFICE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR a) Actele de autoritate(decizii,dispoziţii)privind apărarea împotriva incendiilor emise de conducătorul instituţiei,conform pevederilor art. 19,lit. a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi art.5,17 din O.M.A.I. nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor Generale de apărare împotriva incendiilor: - dispoziţie privind stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor; - instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă; - dispoziţie privind reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului (proceduri şi măsuri specifice); - dispoziţie privind organizarea instruirii personalului ( proceduri, tematici şi grafice de instruire); - dispoziţie de constituire a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, ori contract/ convenţie cu un alt serviciu privat pentru situaţii de urgenţă; - dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire afuncţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor , în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu; - reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice ( dacă este cazul); - convenţii/contracte cuprinzând răspunderile ce revin părţilor pe linia apărării împotriva incendiilor în cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinţă asupra bunurilor imobile/antrepriză; - dispoziţia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, conform legii; - măsuri speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase. ii. Documentele şi evidenţele specifice apărării împotriva incendiilor ale operatorilor economici/ instituţiilor menţionate la art. 5 lit. C), şi 18 din o.m.a.i. Nr.163/2007 pentru aprobarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor. Documentele şi evidenţele specifice apărării împotriva incendiilor ale operatorilor economici/instituţiilor trebuie să cuprindă cel puţin: a) planul de analiză şi acoperire a riscurilor al unităţii administrativ-teritoriale, în partea ce revine operatorului economic/instituţiei; b) fişa obiectivului, conform modelului prezentat în anexa nr. 5 la Regulamentul de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă, aprobat prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.474/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fişa obiectivului se trimite la inspectoratul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă; c) raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor; d) documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc.; e) avizele/autorizaţiile de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor; f) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate; g) registrele instalaţiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii după atestatele firmelor care au efectuat/efectuează proiectarea, montarea, verificarea, întreţinerea, repararea acestora sau care efectuează servicii în domeniu; h) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul; i) date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, conform criteriilor de performanţă; j) lista operatorilor economici/instituţiilor cu care a încheiat contracte de închiriere/convenţii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora şi a numărului şi termenului de valabilitate ale contractului; k) planurile de protecţie împotriva incendiilor (de evacuare, de depozitare, de intervenţie); l) evidenţa exerciţiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor construcţiei; m) evidenţa exerciţiilor de intervenţie efectuate, având anexate concluziile rezultate din efectuarea acestora; n) rapoartele de intervenţie ale serviciului privat pentru situaţii de urgenţă; o) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice; p) lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii; q) grafice de întreţinere şi verificare, conform instrucţiunilor producătorului/furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje, instalaţii şi sisteme care pot genera incendii sau care se utilizează în caz de incendiu;

r) rapoartele întocmite în urma controalelor preventive proprii sau ale autorităţii de stat competente; s) programe/planuri cuprinzând măsuri şi acţiuni proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu. Documentele şi evidenţele specifice privind apărarea împotriva incendiilor se actualizează de către cei care le-au întocmit şi aprobat, dacă: a) s-au produs modificări ale actelor normative şi ale reglementărilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora; b) s-au produs modificări ale personalului cu atribuţii stabilite conform acestora; c) s-au produs modificări referitoare la construcţii, instalaţii sau la specificul activităţii. Prevederile de mai sus se aplică la operatorii economici şi la instituţiile care au un număr de salariaţi cel puţin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru întreprinderile mici. Pentru operatorii economici, instituţiile şi alte persoane juridice ce desfăşoară activităţi în domeniu reglementat de o autoritate, care nu se încadrează în prevederile aliniatului de mai sus , administratorul, conducătorul sau persoana cu funcţii de conducere, după caz, asigură organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor prin emiterea următoarelor documente: a) instrucţiuni de apărare împotriva incendiilor şi atribuţii ale salariaţilor la locurile de muncă; b) reglementarea lucrului cu foc deschis şi a fumatului; c) organizarea instruirii personalului; d) dispoziţie de sistare a lucrărilor de construcţii/oprire a funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor, în cazul anulării avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu; e) reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor periculoase specifice produselor sale. Operatorii economici, instituţiile şi celelalte persoane juridice prevăzute la alin. (2) asigură următoarele documente şi evidenţe specifice apărării împotriva incendiilor: a) documentaţia tehnică specifică, conform legii: scenarii de securitate la incendiu, identificarea şi analiza riscurilor de incendiu etc.; b) avize/autorizaţii de securitate la incendiu, însoţite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor; c) certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor şi echipamentele specifice de protecţie utilizate; d) registrul pentru evidenţa permiselor de lucru cu focul; e) organizarea apărării împotriva incendiilor la locul de muncă; f) fişele de instruire, conform reglementărilor specifice; g) lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii; h) rapoartele întocmite în urma controalelor autorităţii de stat şi măsurile şi acţiunile proprii sau rezultate în urma constatărilor autorităţilor de control pentru respectarea reglementărilor în domeniu. Autorizatiile de securitate la incendiu pot fi anulate de unitatile emitente, daca pe durata exploatarii constructiilor sau amenajarilor se constata nerespectarea masurilor de aparare impotriva incendiilor in ceea ce priveste: - limitarea propagarii incendiilor la vecinatati si in interiorul compartimentelor de incendiu, - protectia si evacuarea sigura a utilizatorilor, - siguranta fortelor care intervin pentru stingerea incendiilor ori in alte situatii de risc, - asigurarea posibilitatilor eficiente de alimentare cu apa in caz de incendiu si, dupa caz, cu energie a consumatorilor aferenti sistemelor de protectie prevazute. Anularea avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu impune sistarea lucrarilor de constructii sau, respectiv, oprirea functionarii ori utilizarii constructiilor sau amenajarilor respective. In cel mult 48 de ore, inspectoratul pentru situatii de urgenta va comunica la registrul comertului, prefectului si altor institutii publice cu competente in domeniu masura de anulare a avizului sau autorizatiei de securitate la incendiu. SANCTIUNE Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei continuarea executarii lucrarilor de constructii sau functionarea ori utilizarea constructiilor/amenajarilor respective dupa anularea avizului sau a autorizatiei de securitate la incendiu, potrivit art. 44, alin. V., lit. b) din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR.8 DIN 06.01.2014 PRIVIND REGULI SI MASURI LA UTILIZAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE

Ec. Mihail Vasile,Director al S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI,avand in vedere prevederile: art. 19 lit f) din Legea nr. 307/2006 privind Apararea Impotriva Incendiilor; art. art. 17 lit. g) din Anexa la Ordinul nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor Generale de Aparare Impotriva Incendiilor; Potrivit drepturilor conferite in baza actelor normative de organizare si functionare al societatii, privind regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul si depozitarea substantelor periculoase specifice produselor sale, DISPUNE: REGULI SI MASURI LA UTILIZAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTULUI SI DEPOZITAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE A.DISPOZITII GENERALE Art. 1. Termenii folositi in prezenta dispozitie au urmãtoarele intelesuri: a.substantã-element chimic si compusii sãi in stare naturalã sau obtinuti printr-un proces de productie, continand orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitãtii produsului si orice impuritate care derivã din procedeul utilizat, exceptand orice solvent care poate fi separat fãrã a afecta stabilitatea substantei si fãrã a-i modifica compozitia. b. preparat - amestecuri sau solutii de douã sau mai multe substante; c. polimer - o substantã constituitã din molecule care se caracterizeazã printr-o secventã a unuia sau mai multor tipuri de unitãti moleculare si care contin o simplã majoritate ponderalã de molecule si au cel putin 3 unitãti monomere legate printr-o legãturã covalentã la cel putin o altã unitate monomerã sau la o altã substantã reactivã si constituitã cel putin dintr-o simplã majoritate ponderalã de molecule de aceeasi greutate molecularã. Aceste molecule trebuie sã formeze o gamã de greutate molecularã, in mijlocul cãreia diferenjele de greutate molecularã sunt esential atribuite diferentei in numãrul de unitãti monomere. in sensul prezentei definitii, prin unitate monomerã se intelege forma reactionatã a unui monomer intr-un polimer; d. plasare pe piatã - punerea la dispozitie tertilor, inclusiv importul pe teritoriul Romaniei care e considerat plasare pe piatã in sensul prezentei ordonante de urgentã; e. IESCE - inventarul european al substantelor existente puse pe piatã. Acest inventar contine lista definitivã cuprinzand toate substantele considerate cã se aflau pe piata comunitarã la data de 18 septembrie 1981. Art. 2. Substantele si preparatele periculoase in intelesul prezentei dispozitii si in conformitate cu legislatia europeana sunt urmãtoarele: a. substante si preparate explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pãstoase sau gelatinoase, care pot sã reactioneze exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de probã determinate, detoneazã, produc o deflagratie rapidã sau sub efectul cãldurii explodeazã cand sunt partial inchise; b. substante si preparate oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezintã o reactie puternic exotermã; c. substante si preparate extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scãzut si cu un punct de fierbere scãzut, precum si substantele si preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambiant; d. substante si preparate foarte inflamabile: - substantele si preparatele care pot sã se incãlzeascã si apoi sã se aprindã in contact cu aerul la temperatura ambiantã, fãrã aport de energie; sau - substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurintã dupã un scurt contact cu o sursã de aprindere si care continua sã ardã sau sã se consume si dupã indepãrtarea sursei; sau - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scãzut; sau - substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emanã gaze foarte inflamabile in cantitãti periculoase; e. substante si preparate inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere scãzut; f. substante si preparate foarte toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã in cantitãti foarte mici pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sãnãtãtii; g. substante si preparate toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã in cantitãti reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sãnãtãtii; h. substante si preparate nocive - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sãnãtãtii; i. substante si preparate corosive - substantele si preparatele care in contact cu tesuturile vii exercitã o actiune distructivã asupra acestora din urmã; j. substante si preparate iritante - substantele si preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie; k. substante si preparate sensibilizante - substantele si preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanatã pot

da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice; l. substante si preparate cancerigene - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã pot determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora; m. substante si preparate mutagenice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora; n. substante si preparate toxice pentru reproducere substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatã pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive nonereditare in progeniturã sau pot dãuna functiilor ori capacitãtilor reproductive masculine sau feminine; o. substante si preparate periculoase pentru mediul inconjurãtor - substantele si preparatele care introduse in mediul inconjurãtor, ar putea prezenta sau prezintã un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului. Art. 3. Restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase este reglementata de HG nr. 347/2003, modificata si completata prin HG nr. 932/2004 si HG nr. 646/2005. HG nr. 347/2003 modificata si completata prin HG nr. 932/2004 si HG nr. 646/2005 transpun in legislatia nationala Directiva Consiliului 76/769/CEE impreuna cu amendamentele acesteia adoptate pana la data de 30 septembrie 2004 inclusiv. Art. 4. Prevederile legislatiei privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizari anumitor substante si preparate chimice periculoase nu se aplica in urmatoarele cazuri: a. transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase pe calea ferata, rutiera, navala si aeriana; b. substantelor si preparatelor chimice care se exporta in tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene; c. substantelor si preparatelor chimice periculoase aflate in tranzit sau care sunt supuse operatiunilor vamale,cu conditia ca acestea sa nu fie procesate. Art. 5. Substantele, grupele de substante si preparate chimice periculoase prevazute in HG 347/2003, modificata si completata cu HG 932/2004 si HG 646/2005, se pot introduce pe piata si se pot utiliza numai cu respectarea conditiilor specifice de restrictionare. Sunt exceptate substantele, grupele de substante si preparate chimice periculoase utilizate pentru activitatile de cercetare, dezvoltare si pentru efectuarea analizelor chimice in cadrul procesului de invatamant. Art. 6. Directiva 2002/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamenetele electrice si electronice a fost transpusa in Hotararea Guvernului nr. 992/2005, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 816/2006. Prevederile acestei hotarari a intrat in vigoare la data de 01.01.2007. Art. 7. Directiva 2004/42/CE a Consiliului si a Parlamentului European din 21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in diferite vopsele, lacuri si produse de refinisare a suprafetelor vehiculelor si modificarea Directivei 199/13/CE din 11 martie 1999 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, a fost transpusa in Hotararea Guvernului nr. 735/2006. B. TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE Art. 8. Transportul substantelor si preparatelor chimice periculoase este reglementat, in Romania, prin Legea nr. 31/1994 pentru aderarea Romaniei la Acordul European privind transportul International Rutier al Marfurilor Periculoase (ADR), HG nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a prevederilor Acordului European privind transportul International Rutier al Marfurilor Periculoase modificata si completata cu HG nr. 258/2004. Art. 9. Transportul marfurilor periculoase trebuie sa se desfasoare in conditii specifice, fiind asociat cu riscuri speciale datorate proprietatilor periculoase, pentru om si mediul inconjurator, ale substantelor transportate (de ex. inflamabile, corosive). Fiecare substanta si preparat chimic periculos trebuie pregatit pentru transport, ambalat intrun ambalaj corespunzator pentru a elimina posibile pierderi necontrolate de material. Ambalarea are un rol deosebit de important in scopul minimizarii riscurilor. Alegerea ambalajului este elementul cheie al intregului proces de transport. Art. 10. Ambalajele destinate transportului substantelor si preparatelor chimice trebuie incercate si omologate. Procedura de omologare este stabilita prin Ordinul MEC nr. 610/2005. Art. 11. Ambalajele omologate trebuie marcate cu codul UN (UN – Natiunile Unite). Acest cod certifica conformitatea tipului constructiv de ambalaj cu prevederile ADR si faptul ca acesta intruneste toate cerintele in vederea utilizarii sale pentru transportul materialelor periculoase. Codul UN reprezinta un sistem international de identificare care furnizeaza informatii importante privind ambalajul. Art. 12. Lista cu ambalajele omologate necesare transportului substantelor si preparatelor chimice periculoase este prezentata in anexa prezentei dispozitii. Art. 13. in conformitate cu prevederile Directivei 91/155, amendata de D 93/112 si D 2001/58 - Ghid pentru intocmirea Fisei Tehnice de Securitate (SDS)-, agentii economici din Statele Membre ale Uniunii Europene au obligatia sa furnizeze odata cu livrarea produselor chimice un document intitulat Fisa Tehnica de Securitate(Safety Data Sheet - SDS).

Art. 14. Fisa Tehnica de Securitate este un document acceptat international pentru comunicarea informatiilor privind pericolele si riscurile pe care le prezinta o substanta sau un preparat chimic, precum si masurile ce trebuie luate pentru reducerea sau eliminarea acestora. Art. 15. Fisa Tehnica de Securitate constituie un fel de „pasaport" ce trebuie sa insoteasca orice livrare de substate si preparate chimice. Art. 16. In general, Fisa Tehnica de Securitate furnizeaza (utilizatorilor) informarea necesara privind securitatea, la utilizare a substantelor si preparatelor chimice. Acest rol si-l mentine si in noul sistem legislativ european REACH. Art. 17. Fisa Tehnica de Securitate se intocmeste de catre persoana juridica responsabila cu punerea pe piata (producator, importator sau distribuitor) al produsului. Art. 18. Fisa Tehnica de Securitate se redacteaza in limba romana si se furnizeaza gratuit. Art. 19. Fisa Tehnica de Securitate se transmite tuturor utilizatorilor,inca de la prima livrare a substantelor/preparatelor chimice,precum si dupa fiecare revizie,tuturor utilizatorilor din ultimele 12 luni. Art. 20. Fisele Tehnice de Securitate si reviziile acestora se pastreaza in dosarul tehnic, ce se constituie pentru fiecare substanta sau preparat chimic periculos. Art. 21. Cerintele privind obligativitatea intocmirii Fiselor Tehnice de Securitate, cuprinsul si modul de intocmire sunt reglementate de urmatoarele acte legislative: a. OUG 200/2000 aprobata cu modificari si completari prin Legea 451/2001 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase (articolele 21, 22) : b. HG 92/2003 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase (articolele 16 – 18 si Anexa 5) : J. REGULI SI MASURI SPECIFICE ACTIVITATII Art. 22. Depozitarea buteliilor GPL pot constitui surse de izbucnire a incendiilor, in afara locurilor special destinate in acest sens este strict interzisa. Art. 23. Materialele si substantele care prezinta pericol de autoaprindere se pastreaza in conditii adecvate naturii lor, luandu-se masui de control destinate preintampinarii fenomenului de autoincalzire. Art. 24.Se interzice depozitarea in aceeasi magazie sau compartiment a materialelor care dau nastere la reactii periculoase la incendiu si explozie sau necesita substante de stingere incompatibile, cum ar fi: a. recipiente de gaze sub presiune cu substante care degaja gaze toxice sau vatamatoare, corozive si/sau radioactive, la un loc cu cele combustibile b. substante sau materiale care degaja gaze corozive, impreuna cu echipamente, aparataje etc. sensibile la coroziuni. c. materiale ce reactioneaza periculos cu substantele stingatoare utilizate in caz de incendiu pentru stingerea celorlalte materiale din compartiment d. substante inflamabile (vopsele, diluanti, prenandez etc.) impreuna cu carbid sau acizi. Art. 26. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si/sau explozive, nu se admite amenajarea de spatii pentru birouri sau de productie. Acestea se realizeaza in incaperi separate, conform reglementarilor tehnice. Art. 27. In spatiile de depozitare ale materialelor si substantelor combustibile periculoase si/sau explozive, nu se vor primi produse fara a fi insotite de FISA TEHNICA DE SECURITATE. Art. 28. La depozitarea substantelor periculoase care prezinta pericol de incendiu sau explozie deosebit, ori care se degradeaza in timp si ca urmare pot duce la izbucnirea incendiilor sau la producerea exploziilorm se va asigura controlul starii acestor substante conform intructiunilor producatorului si a prescriptiilor stabilite de beneficiar. Art. 29. La lichide combustibile din clasele 1 si 2 depozitate, se vor lua masuri de protectie impotriva radiatiilor solare. Art. 30. Scurgerile de lichide combustibile se colecteaza imediat si se indeparteaza in locuri prestabilite Art. 31. Platformele betonate si nebetonate ale depozitelor se curata de reziduri ori de cate ori este necesar. Art. 32. Este interzis transportul recipientelor cu gaze sub presiune impreuna cu alte materiale sau substante combustibile sau periculoase, precum si transportul de persoane la un loc cu acestea. Art. 33. Personalul care manipuleaza recipiente incarcate cu gaze oxidate trebuie sa aiba mainile, imbracamintea si sculele curate si fara urma de ulei sau alte grasimi. Art. 34. Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi inchise in care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind de regula instantanee. Art. 35. Depozitarea combustibilului lichid sau solid pentru consumul zilnic necesar, se face conform reglementarilor specifice. Art. 36. Se vor lega de asemenea la pamant carcasele corpurilor masinilor, aparatelor si utilajelor la care se prelucreaza materiale producatoare de praf comustibil. Eventualele scurgeri accidentale se vor inlatura prin folosirea unor materiale absorbante (rumegus, nisip etc.) care se vor colecta imediat in vase metalice cu capac, iar apoi vor fi evacuate in locurile stabilite pentru aceasta. Art. 37. La executarea operatiilor de curatire cu produse combustibile (motorina, petrol,diluanti,solventii pe baza de alcool, etc.) a utilajelor sau a unor piese componente ale acestora, se intrerupe alimentarea electrica si se inlatura orice sursa de foc deschis din incapere, asigurandu-se totodata si mijloacele necesare interventiei in caz de incendiu.

Art. 38. In spatiile cu pericol de explozie este interzisa folosirea imbracamintei, lenjeriei si altor obiecte din materiale sau fibre sintetice ori din materiale plastice, precum si a incaltamintei care prin lovire sau frecare poate sa produca scantei capabile sa aprinda gazele, vaporii sau pulberile inflamabile in amestec cu aerul. Art. 39. In spatiile cu pericol de explozie, este interzisa folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, si sculelor neprotejate corespunzator, care prin lovire sau frecare pot produce scantei capabile sa aprinda amestecurile explozive. Art. 40. Este de asemenea interzis folosirea focului deschis in locurile in care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza sau se mainupuleaza materiale combustibile si substante periculoase (incaperi, zone, instalatii, mijloace de transport etc.) care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea acestora cum sunt: a. instalatii de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport sau distributie a gazelor combustibile (acetilina, hidrogen, gaz metan etc.) si a oxigenului; b. instalatii de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.); c. ateliere de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de intretinere si reparatii autovehicule si utilaje, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.; d. depozite de lichide combustibile,de material lemnos si produse din lemn, de produse textile si de hartie,carbid,mase plastice,recipiente transportabile cu gaze tehnice comprimate,explozivi etc.; e. incaperi in care se aplica pardoseli, tapete si alte lucrari (finisaje, vopsire etc.) cu substante combustibile si in cele care se executa curatire a pardoselilor cu substante combustibile; f. incaperi si poduri ale cladirilor, ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile; g. laboratoare in care se utilizeaza substante combustibile, incaperile de incarcat acumulatori; h. sali aglomerate si anexele lor (cluburi, camine, spitale, policlinici, gari, autogari, sali de asteptare si spatii de cazare comuna); i. mijloace de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta pericol de incendiu si explozie, mijloace de transport in comun, rezervoarele de carburanti ale vehiculelor si platforme de parcare; j. schele, cofraje si esafodaje realizate din materiale combustibile; k. incaperi cu echipament electric de calcul, masura, control si automatizare, precum si incaperile speciale cu cabluri electrice; l. suprafete in care se cultiva plante cerealiere combustibile, pe care se afla vegetatia uscata si cele impadurite; m. alte locuri stabilite de conducatori. Art. 41. Este interzisa parcarea pe platforme a autovehiculelor incarcate cu materiale explozive, combustibile sau usor inflamabile, cu rezervoare fisurate sau sparte, cu busoane lipsa sau necorespunzatoare.

DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

MĂSURI CARE TREBUIE LUATE ÎN CAZ DE ACCIDENT SAU SITUAŢIE DE URGENŢĂ

1. În cazul în care se produce un accident sau apare o situaţie de urgenţă în timpul transportului, membrii echipajului vehiculului trebuie să desfăşoare următoarele acţiuni, dacă este posibil şi sigur să se acţioneze, astfel:

 Să acţioneze sistemul de frânare, să oprească motorul şi să deconecteze bateria acţionând întrerupătorul principal, dacă acesta există;  Să evite sursele de foc, în special, să nu se fumeze sau să conecteze vreun echipament electric;  Să informeze serviciile de urgenţă corespunzătoare, oferind cât mai multe informaţii despre incident sau accident şi despre substanţele implicate;  Să îmbrace vesta fluorescentă şi să amplaseze corespunzător dispozitivele de avertizare;  Să ţină la îndemână documentele de transport pentru a le pune la dispoziţie personalului responsabil cu intervenţia de urgenţă;  Să nu calce sau să atingă substanţele împrăştiate şi să evite inhalarea emanaţiilor,fumului, pulberilor şi vaporilor stând în amonte de locul accidentului pe direcţia vântului; 2. În situaţiile în care este potrivit şi sigur, să utilizeze extinctoarele pentru a stinge un incendiu în fază incipientă sau mic de la anvelope, frâne sau compartimentul motorului; 3. Să nu intervină pentru stingerea incendiului din interiorul compartimentelor de încărcare a mărfurilor; 4. În situaţiile în care este posibil şi sigur, să foloseascechipamentul aflat la bord pentru a se preveni scurgerile în mediul acvatic sau în sistemul de canalizare şi pentru a ţine sub control împrăștierea acestora; 5. Se va îndepărta din apropierea locului accidentului sau situaţiei de urgenţă, va sfătui alte persoane să se îndepărteze şi va urma indicaţiile serviciilor de urgenţă; 6. Să îndepărteze orice obiect de îmbrăcăminte şi orice echipament de protecţie utilizat şi contaminat pe care îl va înlătura în siguranţă.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI INSTRUCTIUNI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR PENTRU RECIPIENTE SI BUTELII 1.Recipientele butelii in care se inmagazineaza gaze comprimate,vor fi verificate,depozitate, manipulate si exploatate conform prescriptiilor tehnice elaborate de ISCIR. 2.Persoanele care manipuleaza,depoziteaza si utilizeaza recipiente–butelii,vor trebui sa cunoasca si sa aplice metodele corecte de lucru,avand o buna pregatire profesionala si instruire pe linia prevenirii si stingerii incendiilor. 3.Se interzice mentinerea in exploatare a recipientelor–butelii,care prezinta urmatoarele deficiente:  lipsa poansoanelor reglementare (data verificarii, scadenta,capacitatea,presiunea de incarcare, greutatea totala a

buteliei,poansonul organului de verificare);  expirarea termenului reviziei periodice;  defectarea robinetului cu ventil;  deteriorarea vizibila a corpului (fisuri, urme de lovituri, coroziunea pronuntata etc.)  lipsa vopselei de protectie si a marcarii gazului;  lipsa capacelor de protectie si a inelelor de cauciuc, trase pe corp. 4.Recipientele – butelii transportabile, continand gaze comprimate sau lichefiate, se depoziteaza in cladiri fara etaj, protejate impotriva razelor solare, a intemperiilor ori, in general, a actiunii termice, precum si a interventiilor persoanelor straine. 6.Pastrarea recipientelor – butelii se va face in pozitie verticala, asezate in boxe sau stelaje, asigurate cu lanturi sau bratari, impotriva rasturnarii. Recipientele pline se pastreaza separat de cele goale. Recipientele fara postament se pot aseza in pozitie orizontala, in stelaje, avand robinetele indreptate intr-o singura directie. 7.Se interzice depozitarea recipientelor – butelii, in medii umede, cu actiune coroziva, in spatii de siguranta, precum si pe caile de acces. 8.Incalzirea spatiilor de pastrare a recipientelor – butelii se va face numai cu instalatii de apa calda sau aburi, pana la o temperatura de maxim 400C. Se interzice, categoric, incalzirea cu foc deschis. 9.Recipientele – butelii, vor fi amplasate la o distanta de cel putin 1 m fata de corpurile, elementele si conductele neizolate de incalzire centrala si de cel putin 10 m fata de locul de sudura, sobe, scantei sau alte surse de foc, materiale inflamabile sau uleioase. 10.La manipularea recipientelor – butelii, personalul trebuie sa aiba mainile si echipamentul curat, fara pete de ulei sau unsoare. 11.Nu se vor transporta recipiente – butelii , avand reductorul montat, prin tarare sau tinandu-se de robinete ori de reductorul sub presiune. Transportul se va face cu carucioare special destinate. 12.Robinetele inghetate ale recipientelor – butelii , se vor dezgheta cu carpe curate, udate cu apa fierbinte sau cu saculet de nisip incalzit, interzicandu-se utilizarea surselor de foc. 13.Transportul recipientelor – butelii se va putea face numai cu mijloace de transport prevazute cu suspensii; intre recipientele – butelii se intercaleaza materiale despartitoare, ca: scanduri, inele din franghie, inele de cauciuc.Se vor lua masuri de evitare a actiunii razelor solare sau a altor surse de caldura, peste temperatura de 400C. 14.In timpul transportului, recipientii – butelii, se vor aseza cu robinetii in aceeasi directie, avand montate capacele de protectie. 15.Pentru stingerea incendiilor la depozitele pentru recipienti – butelii, continand gaze comprimate sau lichefiate, se vor lua urmatoarele masuri:  se va efectua racirea cu jet de apa pulverizata;  se vor evacua recipientii – butelii incarcati, la distanta cat mai mare, de locul incendiului

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI VERIFICAREA ŞI ÎNTREŢINEREA STINGĂTOARELOR Stingătoarele de incendiu constituie mijloace principale de intervenţie pentru stingerea începuturilor de incendiu. Pentru a fi eficiente trebuie să existe în stare de funcţionare. Acest lucru se asigură printr-o bună şi permanentă întreţinere, verificare amănunţită a elementelor componente, precum şi a funcţionalităţii în ansamblu.

Tipul stingătorului 0

Toate tipurile

Cu pulbere

Cu CO2 Cu apă pulverizată

Operaţia efectuată

Modul de efectuare

1 2 - verificarea existenţei şi amplasarea corectă - Vizual - verificarea aspectului exterior şi a stării de - Demontarea integritate. completă a - curăţare şi reprotejare adecvată. stingătoarelor - funcţionalitatea subansamblurilor componente. -Aplicarea de - Rezistenţa internă a recipientului. suprapresiune conform prescripţiilor. Verificarea stării de încărcare a buteliei cu CO2. -Prin demontarea şi Verificarea stării calitative a pulberii. cântărirea buteliei. -Prin palpare Înlocuirea pulberii. manuală. Manual sau mecanizat. -Prin cântarirea Verificarea stării de încărcare. stingătorului complet asamblat. -Prin demontarea Verificarea stării de încărcare a buteliei cu CO2. buteliei şi cântărire. Verificarea cantităţii de apă. -Prin măsurarea volumetrică.

PERIODICITATEA VERIFICĂRII STINGĂTOARELOR

Tipul stingătoarelor Toate stingătoarele

Periodicitate

Observaţii

Cele cu CO2 conform Lunar ( săptămânal pentru punctele vitale ISCIR vulnerabile sau zonele cu risc foarte mare de incendiu ) Anual.

La 3 ani sau ori de câte ori starea de integritate o impune Cu pulbere

Anual, maximum 2 ani.

Cu CO2

Anual.

Cu apă pulverizată

Anual.

Abatere de 1% faţă de greutatea inscripţionată. Nu se admite tasarea sau aglomerarea. Abatere maximă de 1 % faţă de greutatea inscripţionată. Abatere maximă de 1 % faţă de greutatea inscripţionată. Abatere maximă de 1 % faţă de capacitatea stingătorului

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

EVIDENŢA ŞI SITUAŢIA STĂRII TEHNICE A STINGĂTOARELOR

Tip stingător

Loc amplasare

Verificări periodice

Obs

Nr. crt 1

Nr. buc

Data verificări

2 3 4 5 6 7 8 9 10

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

E V I D E N Ţ A EXERCIŢIILOR DE INTERVENŢIE SI EVACUARE EFECTUATE LA S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI

Termen scadent

Nr crt Data şi ora executării exerciţiului

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

Tipul exerciţiului

Locul/Sectorul de activitate

Cine a organizat Obs. exerciţiul Numele, semnătura

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

PLANIFICAREA EXERCITIILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR SI DE PROTECTIE CIVILA

Nr. crt.

Data

1.

.06.2015

3.

. 12.2015

Denumire exercitiu  APLICATIE-exercitiu de evacuare si de interventie in caz de

calamitati si incendii: Descrierea şi utilizarea mijloacelor de primă intervenţie P.S.I. (strigătoare, hidranţi, etc);  APLICATIE-exercitiu de evacuare si de interventie –Reguli si masuri in caz de cutremur Ordin nr.163/2007 pt.aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva incendiilor(MO nr.216/2007)-art.143-art.153Planificarea si executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu/Controlul propriu al respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor;

Durata exerciti u 2h

2h

INTOCMIT CADRU TEHNIC PSI IONESCU DAN SIMA

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

PROCES-VERBAL INCHEIAT IN DATA DE.......06.2015

In cadrul unitatii S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI,s-a desfasurat exercitiul de evacuare si de interventie in caz de calamitati si incendii si descrierea şi utilizarea mijloacelor de primă intervenţie P.S.I. (strigătoare, etc),la care au participat urmatorii: NUME SI PRENUME 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

SEMNATURA

ANDREI LUCIAN BANICERU MARIUS BARCANESCU NICOLAE BOSTENARU NICOLAE BRICHIUS DRAGOS GABRIEL BIDICA MARIUS JAN BARATOIU PAUL CRASAN MARIAN COMAN ILIE DARADAN FLORIN LORESCU IULIAN GEANA DUMITRU CRISTIAN IORGULESCU GHEORGHE JOITA ELENA LUPU MARIN MIHAIL VASILE MARICA NICOLAE MIHAILA ION MARCHIDAN VIOREL MACHE STEFAN NANESCU GHEORGHE NEDELCU GHEORGHE PALOS MARIAN PAUN CONSTANTIN PREDA COSTICA PIENARU GHEORGHE ANTON IONUT PANESCU GEORGIAN RADU ROBERT SGORCEA FLORICA TOMA CONSTANTIN TUDORCIOIU AUREL UNGUREANU CONSTANTIN UNGUREANU VASILE

INTOCMIT CADRU TEHNIC PSI IONESCU DAN SIMA S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

PROCES-VERBAL INCHEIAT IN DATA DE.........12.2015

In cadrul unitatii S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI,s-a desfasurat exercitiul de evacuare si de interventie –Reguli si masuri in caz de cutremur si planificarea,executarea exercitiilor privind modul de actiune in caz de incendiu/Controlul propriu al respectarii normelor de aparare impotriva incendiilor,la care au participat urmatorii: NUME SI PRENUME 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68.

SEMNATURA

ANDREI LUCIAN BANICERU MARIUS BARCANESCU NICOLAE BOSTENARU NICOLAE BRICHIUS DRAGOS GABRIEL BIDICA MARIUS JAN BARATOIU PAUL CRASAN MARIAN COMAN ILIE DARADAN FLORIN LORESCU IULIAN GEANA DUMITRU CRISTIAN IORGULESCU GHEORGHE JOITA ELENA LUPU MARIN MIHAIL VASILE MARICA NICOLAE MIHAILA ION MARCHIDAN VIOREL MACHE STEFAN NANESCU GHEORGHE NEDELCU GHEORGHE PALOS MARIAN PAUN CONSTANTIN PREDA COSTICA PIENARU GHEORGHE ANTON IONUT PANESCU GEORGIAN RADU ROBERT SGORCEA FLORICA TOMA CONSTANTIN TUDORCIOIU AUREL UNGUREANU CONSTANTIN UNGUREANU VASILE

INTOCMIT CADRU TEHNIC PSI IONESCU DAN SIMA S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

SISTEME SI INSTALAŢII DE STINGERE A INCENDIILOR Atunci când se doreşte o protecţie sigură a construcţiilor împotriva eventualelor incendii, nu este suficient a se acţiona, prin măsuri de protecţie „pasive", numai asupra elementelor de construcţie. Instalaţiile de stingere a incendiilor se impun, în continuare, ca o soluţie optimă de protecţie. Fiecărui tip de produs de stingere îi corespunde astăzi un anumit tip de instalaţie, menită a asigura o intervenţie eficientă. Astfel, se pot enumera: • instalaţii de stingere cu apă; • instalaţii de stingere cu spumă;

• instalaţii de stingere cu pulberi; • instalaţii de stingere cu gaze inerte (dioxid de carbon, azot) sau înlocuitori de haloni. În general, instalaţiile sunt considerate: • fixe, când toate elementele componente sunt în stare de fixaţie; • semifixe, când o parte din elemente simt fixe şi altele mobile; • mobile, când toate componentele sunt mobile (respectiv autospeciale şi alte utilaje). A. INSTALAŢII DE STINGERE CU APĂ Clasificare În categoria instalaţiilor de stingere cu apă sunt incluse:  coloane uscate;  instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori;  instalaţii de sprinklere;  instalaţii de drencere;  instalaţii de pulverizatoare. Cele mai simple instalaţii sunt coloanele uscate, respectiv conducte fixe şi rigide, instalate permanent într-o clădire şi destinate racordării furtunurilor pompierilor, puse sub presiune în momentul utilizării. Coloanele umede sunt conducte fixe şi rigide instalate permanent într-o clădire şi racordate la rezervoarele de apă, care permit alimentarea furtunurilor pompierilor. Cel mai frecvent întâlnite sunt instalaţiile de hidranţi exteriori (de stradă sau de construcţie). Ele nu sunt altceva decât reţele de alimentare cu apă, aflate permanent sub presiune, prevăzute cu dispozitive de racordare a maşinilor, utilajelor şi accesoriilor de refulare apă. În funcţie de poziţia lor de montaj, hidranţii exteriori pot fi subterani sau supraterani, ambele categorii având prevăzute robinete de închidere, acţionate manual. O categorie larg utilizată pentru asigurarea protecţiei împotriva incendiilor a construcţiilor o constituie instalaţiile de hidranţi interiori. Ele sunt reţele de alimentare cu apă a unor racorduri fixe, prevăzute cu robinet de închidere, furtun şi dispozitiv de refulare apă. Instalaţiile de sprinklere sunt instalaţii cu rol complex, permiţând detectarea incendiilor, refularea automată a apei în zona incendiată (suprafaţă limitată) şi avertizarea personalului, local sau la distanţă, în locurile cu prezenţă permanentă. în funcţie de temperatura minimă a mediului ambiant în care sunt montate, instalaţiile de sprinklere pot fi de tipul:  apă-apă;  apă-aer;  apă-antigel. Instalaţiile de drencere sunt instalaţii destinate pentru stingerea incendiilor cu apă, limitarea sau localizarea acestora, prin realizarea unor perdele de apă, limitarea sau localizarea acestora, priun realizarea unor perdele de apă cu care se protejează golurile (uşi, ferestre, scări rulante etc.) din elementele de compartimentarea împotriva incendiilor, răcirea unor suprafeţe sau bunuri ce pot fi afectate de căldură în caz de incendiu etc. De cele mai multe ori, instalaţiile de drencere sunt acţionate manual, dar pot fi şi automatizate. Ajutajele de refulare a apei (drencerele) sunt, de regulă, sprinklere fără element de declanşare. Din acest motiv, instalaţiile de drencere refulează apă simultan, prin mai multe ajutaje (sector de drencere). Instalaţiile de stingere cu apă pulverizată sunt instalaţii similare, constructiv şi din punct de vedere al destinaţiei, cu instalaţiile drencer, deosebirile constând în: - presiune de lucru, minimă necesară 4-6 bari faţă de maximum 3 bari la instalaţiile drencer; - fineţea picăturilor de apă mai mare,dar lungimea eficientă a jetului de apă redusă-maximum1,5 m. Acţionarea unor astfel de instalaţii este locală şi nu pe suprafeţe întinse, aşa cum este cazul instalaţiilor de drencere. Recomandări pentru dotarea cu instalaţii de stingere cu apă Instalaţiile de hidranţi echipează, în general, toate clădirile civile şi industriale, instalaţiile tehnologice şi depozitele de materiale şi substanţe combustibile, inclusiv unele construcţii, pe timpul lucrărilor de investiţii. Excepţie fac unele clădiri industriale cu pericol redus de incendiu, clădiri social-culturale cu număr redus de persoane şi niveluri şi unele depozite cu cantităţi mici de materiale. Montarea instalaţiilor tip sprinkler este recomandată: - în secţiile de tâmplărie din lemn şi derivate ale acestuia, cu suprafeţe mai mari de 500 m 2, dacă sunt situate în clădiri cu alte destinaţii, fără a fi despărţite cu pereţi antifoc şi cu suprafaţa mai mare de 2000 m 2 dacă sunt clădiri independente; - în depozitele pentru modele din lemn, cu o suprafaţă de peste 300 m 2; - în depozite închise cu stive înalte (peste 4 m), cu produse (sau ambalaje) combustibile; - în garaje sau parcaje acoperite, cu peste 50 de autovehicule, cu excepţia celor de la nivelul solului; - în morile de cereale de mare capacitate; - în clădiri cu săli aglomerate (teatre, cluburi, case de cultură, săli polivalente etc.), cu capacitate mai mare de 400 locuri, studiouri de filmare, radio, televiziune;

- în magazinele universale generale, de textile, încălţăminte, de mobilă, mărfuri metalo-chimice cu suprafeţe, de regulă, mai mari de 500 m2. Instalaţiile de drencere se prevăd în încăperile cu pericol mare de incendiu, unde, din cauza propagării rapide a focului sau din alte motive, nu pot fi utilizate instalaţiile de sprinklere care declanşează automat, dar progresiv. Instalaţiile de stingere cu apă pulverizată se prevăd, de regulă, pentru protejarea structurilor şi echipamentelor, instalaţiilor tehnologice, recipiente de gaze inflamabile, transformatoare şi întrerupătoare cu ulei, motoare cu ardere internă (de puteri mari), gospodării de cabluri electrice cu izolaţie combustibilă, pentru prevenirea formării umor amestecuri explozive B. INSTALAŢIILE DE STINGERE CU SPUMĂ Clasificare Instalaţiile de stingere a incendiilor sunt astăzi larg răspândite, datorită raportului optim între costul şi eficacitatea acestora şi a faptului că au, în general, o fiabilitate ridicată. Din punct de vedere al alcătuirii, instalaţiile de stingere cu spumă a incendiilor pot fi:  fixe - toate elementele componente în stare de fixaţie;  semifixe - o parte din elementele componente sunt mobile. Variante: - traseele de distribuţie şi dispozitivele de generare spumă sunt fixe, iar sursa de alimentare cu soluţia spumantă mobilă; - sistemul de alimentare cu apă, rezervorul de spumant şi sistemul de dozare fixe, în timp ce dispozitivul de generare spumă este mobil (racordarea prin furtun); - sistemul de alimentare cu apă fix, rezervorul de spumant, dozatorul şi dispozitive de generare mobile.  mobile - toate elementele componente mobile (autospeciale). Indiferent de varianta constructivă, schema de principiu a unei instalaţii de stingere cu spumă conţine sistemul de alimentare cu apă. Din punct de vedere al coeficientului de înfoiere al spumei utilizate, instalaţiile de stingere cu spumă pot fi: • cu spumă de joasă înfoiere; • cu spumă de medie înfoiere; • cu spumă de înaltă înfoiere A SE REŢINE: Instalaţiile de stingere a incendiilor cu spumă, fixe sau semifixe se prevăd, de regulă, la:  construcţiile în care se păstrează peste 10 m 3 lichide combustibile cu temperatură de aprindere mai mică de 55° C (benzină, petrol, toluen, alcool, etc.);  construcţiile în care se utilizează sau păstrează peste 50 m lichide combustibile cu temperatura mai mare de 55° C (motorină, păcură, uleiuri etc.);  rampele auto sau căile ferate cu mai mult de 5 guri de încărcare-descărcare pentru lichide combustibile C. INSTALAŢIILE DE STINGERE CU BIOXIDUL DE CARBON Pentru stingerea incendiilor la echipamentele electrotehnice, electronice şi de calcul, se foloseşte bioxidul de carbon, sub formă de gaz sau de zăpadă carbonică. Acesta este un gaz incolor şi inodor, care se dizolvă uşor în apă, solubilitatea sa scăzând odată cu creşterea temperaturii, nu arde şi nici nu întreţine arderea. Un litru de bioxid de carbon (CO2) în stare normală are 1,976 kg,deci este mai greu decât aerul, proprietate care îl face să fie utilizat la stingerea incendiilor. Greutatea specifică este de 1,53, temperatura critică fiind de + 31 0C, acesta putându-se lichefia cu uşurinţă. Temperatura de fierbere a bioxidului de carbon lichid, la 760 mm hg, este de – 78,5. La temperatura de –52,20C şi la presiunea de 5,28 atmosfere, CO2 poate fi lichid, solid sau gazos. Efectul de stingere al bioxidului de carbon se obţine, în principal, prin înăbuşirea focarului. Prin introducerea acestui gaz în zona de ardere se înlătură aerul şi, ca urmare, arderea încetează.Cea mai eficace acţiune de stingere se obţine în spaţii închise, deoarece concentraţia necesară se menţine mult timp, iar pierderile se pot completa cu uşurinţă. Pentru stingerea incendiilor la celelalte substanţe, concentraţia medie a bioxidului de carbon în aer trebuie să fie de 30 – 35 %. Pentru stingerea incendiilor, este indicat să se folosească bioxidul de carbon la:

 depozite de materiale amenajate în încăperi cu goluri cu suprafaţă mică şi în care nu se poate face control;  încăperi cu documente de importanţă deosebită, ca arhive, muzee, biblioteci, laboratoare, institute de cercetări, care fac parte din categoria A şi B de pericol de incendiu, fiind dotate cu instalaţii şi aparataj de mare valoare;

 maşini şi instalaţii electrice amplasate în încăperi închise;  transformatoare şi generatoare electrice, staţii de distribuţie;  centrale telefonice automate;  centre de calcul;  încăperi de producţie fără supraveghere continuă, cu materiale importante pentru continuarea producţiei;  instalaţii sau utilaje cu proces tehnologic din categoriile A, B, C de pericol de incendiu, care constituie mare pericol pentru restul instalaţiilor şi utilajelor;  vase cu lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor scăzută şi un volum de maxim 500 m3;  vase maritime;  Pentru stingerea incendiilor cu bioxid de carbon se pot folosi două procedee:  Inundarea totală a spaţului unde s-a declanşat incendiul, care se realizează cu o instalaţie corespunzătoare acestui scop;  Acţionare locală, care constă în lichidarea unui incendiu pe o suprafaţă redusă.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

PRINCIPALELE TIPURI DE DEZASTRE ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA IDENTIFICATE CONFORM H.G. 642/2005 1. Generalităţi Prin dezastre se înţelege: a) fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă.

În această categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile şi epizotiile; b) evenimente cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente. În acestă categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, în subteran, avarii la construţiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masă şi exploziilor, accidentele majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase, căderile de obiecte cosmice, accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii. Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofă) se înţelege: - gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia. Dezastrele se pot clasifica fie după modul de manifestare (lente sau rapide), fie după cauză (naturale sau antropice). O altă formă de a defini dezastrele este formula următoare: Dezastrele=Vulnerabilităţi+Hazard Termenii formulei au următoarele semnificaţii: - Vulnerabilităţi = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educaţie, creşterea populaţiei, fragilitatea economiei, sărăcie, structuri de urgenţă birocratice etc. - Hazard = fenomen rar sau extrem de natură umană sau naturală care afectează viaţa, proprietăţile şi activitatea umană iar a cărui extindere poate duce la dezastre; - hazard =  geologice (cutremure, erupţii vulcanice, alunecări de teren);  climatice (cicloane, inundaţii, secetă); de mediu (poluarea mediului, epizootii, deşertificare, efrişare păduri);  epidemii şi accidente industriale; războiul (inclusiv terorismul). Conform acestei terminologii, se mai definesc: - criza = situaţie internă sau externă a cărei evoluţie poate genera o ameninţare asupra valorilor, intereselor şi scopurilor prioritare ale părţilor implicate (separat sau împreună); - accident = întâmplare neprevăzută venită pe neaşteptate, curmând o situaţie normală, având drept cauză activitatea umană; - accident complementar= accident care are loc pe timpul sau după desfăşurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia. 2. Definiţii pentru fenomene naturale distructive de origine biologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă - alunecare de teren = deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare; - cutremur = ruptură brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale; - epidemii = răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale; - fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant; - inundaţii = acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. 3. Definiţii pentru evenimente cu urmări deosebit de grave asupra mediului înconjurător provocate de accidente - accident chimic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unei substanţe toxice pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia; - accident biologic = eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a unui agent patogen pe timpul producerii, stocării, manipulării sau transportului acestuia; - accident nuclear = eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi contaminarea personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător, peste limitele admise; - accident hidrotehnic = funcţionare defectuoasă a unei construcţii hidrotehnice ce duce la pierderi de vieţi umane şi distrugeri materiale, în aval de locaţia acesteia; - accidente majore la utilajele tehnologice periculoase = distrugerea sau avarierea unor utilaje tehnologice, datorită neglijenţei umane, ducând la numeroase victime şi mari pierderi materiale; - accidente majore pe căile de comunicaţii = întreruperea temporară a circulaţiei, care generează distrugerea acestor căi de comunicaţii, victime umane, animale, cât şi pagube materiale - avarii majore la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii = distrugerea parţială a reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii datorită acţiunii umane sau naturale;

- căderi de obiecte cosmice = pierderi umane sau distrugeri materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşire a unor sateliţi, meteoriţi sau comete; - incendii de masă = ardere declanşată natural sau artificial, în urma căreia se produc însemnate pierderi de vieţi umane, animale, precum şi pagube materiale. Apărarea împotriva dezastrelor comportă: - măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie; - măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave; - măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare. Scopurile apărării împotriva dezastrelor: - reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor posibile generate de diferitele dezastre; - asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor; - realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai rapide şi durabile. Etapele apărării împotriva dezastrelor: - pregătire pentru limitarea efectelor dezastrelor; - declanşarea dezastrelor; - alarmare; - intervenţia; - reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate; - dezvoltarea societăţii; - continuarea pregătirii.  Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor: - includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii, la nivel central şi local; - realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard; - optimizarea activităţii structurilor care asigură coordonarea şi conducerea acţiunilor de prevenire; - dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.  Principalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor: - instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de dezastru; - exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei; - pregătirea operativă a factorilor cu drept de decizie; - realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre.  Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre: - cercetare zonei afectate; - coordonare acţiunilor de căutare-salvare (deblocare-salvare în caz de război), acordarea asistenţei medicale de urgenţă, etc.; - evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu; - crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi; - distribuirea ajutoarelor umanitare. 4. Fişele caracteristice ale principalelor tipuri de dezastre Acest tip de fişe au fost elaborate de către specialiştii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate componentele principale ale acestor fişe pentru dezastrele caracteristice ţării noastre. 4.1. Cutremur - cauza fenomenului: vezi definiţia. - caracteristici generale: mişcare vibratorie generată de undele seismice care poate genera prăbuşiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului şi alunecări de teren. - predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung şi mediu cu o mare probabilitate de reuşită. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuşită redusă. Predictibilitatea se bazează pe monitorizarea activităţii seismice, istoricul acesteia şi observaţii în teren. - factori de vulnerabilitate: construirea de localităţi în zone cu risc seismic ridicat; clădiri cu structuri de rezistenţă antiseismică neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate mare de locuinţe şi populaţie pe suprafeţe reduse; informarea redusă (în special a populaţiei) despre cutremure. - efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor clădiri sau a altor tipuri de infrastructură, incendii, accidente hidrotehnice, alunecări de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales în zonele des populate sau pentru clădirile prost conformate antiseismic); sănătate publică (număr ridicat de persoane ce necesită intervenţii chirurgicale, contaminarea apei potabile şi probleme de asigurare a condiţiilor sanitare minime de supravieţuire). - măsuri de reducere a riscului: proiectarea lucrărilor de investiţii conform normelor de zonare seismice; informarea, pregătirea şi antrenarea populaţiei privind normele de comportament în caz de cutremur. - măsuri de pregătire specifice: înştiinţarea populaţiei, întocmirea şi exersarea măsurilor cuprinse în planurile de protecţie şi intervenţie. - măsuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor şi pierderilor, căutare-salvare, asistenţă medicală de urgenţă, reabilitarea facilităţilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.

- instrumente de evaluare a impactului: scările de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneză, etc.). 4.2. Alunecare de teren - cauza fenomenului: vezi definiţia. - caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit fenomen geologic. - predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice. - factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate. - efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere; pierderi umane. - măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor. - măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare. - măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrat. - instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţii. 4.3. Inundaţii - cauza fenomenului: vezi definiţia. - caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, înălţimea viiturii, durata şi frecvenţa acesteia. - predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu şi scurt, în funcţie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii şi al cursurilor de apă. - factori de vulnerabilitate: clădiri construite în zona inundabilă, lipsa sistemului de avertizare a populaţiei, capacitate redusă de absorbţie a solului, clădiri şi fundaţii cu capacitate de rezistenţă slabă, stocuri de alimente neprotejate. - efecte: distrugeri materiale, pierderi umane şi contaminarea surselor de apă. - măsuri de reducere a riscului: lucrări de apărare şi amenajare a digurilor. - măsuri de pregătire specifice: sisteme de detecţie şi alarmare, educarea şi participarea comunităţii, planificarea executării lucrărilor de apărare. - măsuri post-dezastru: evaluarea efectelor dezastrului, căutare-salvare, asistenţă medicală, aprovizionarea pe termen scurt cu apă şi alimente, purificarea apei şi adăpostire temporară. - instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor. 4.4. Secetă - cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, creşterea temperaturii apei oceanelor, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă. - caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a căror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenţa sistemului de irigaţii, etc.). - predictibilitate: perioadele de precipitaţii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea timpurie asupra posibilităţii de producerea a fenomenului. - factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele de risc, etc. - efecte: scăderea producţiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea preţurilor, creşterea ratei inflaţiei, reducerea stării nutriţionale a populaţiei, îmbolnăviri, criza energetică, etc. - măsuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare şi înştiinţare imediată. - măsuri de pregătire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de apărare împotriva efectelor dezastrului; - măsuri post-dezastru: menţinerea stabilităţii preţurilor, distribuirea centralizată a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apă, etc. - instrumente de valoare a impactului: monitorizarea situaţiei meteorologice şi hidrologice, nutriţionale şi economico-sociale. 4.5. Poluarea mediului - cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marină, poluarea apei potabile, creşterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon. - predictibilitate: poluarea este considerată şi raportată la consumul pe cap de locuitor, astfel că în ţările în curs de dezvoltare ea este în creştere. - factori de vulnerabilitate: industrializarea şi lipsa legilor în domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului. - efecte: distrugerea recoltelor agricole, pădurilor şi sistemului acvifer, distrugeri materiale, înrăutăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea temperaturii etc. - măsuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea şi protecţia surselor de apă, controlul producerii de aerosol şi produselor de freon, etc.

- măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan de protecţie şi siguranţă a mediului la nivel naţional, includerea problemelor de mediu în programele guvernamentale de dezvoltare etc. - instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestră şi aeriană a solului şi apei, evoluţia climei, etc. 4.6. Defrişare păduri - cauza fenomenului: incendiile de masă, boli ale masei lemnoase, exploatare neraţională. - caracteristice generale: declanşarea altor hazarde prin slăbirea stabilităţii solului, masa lemnoasă moartă. - predictibilitate: depinde de politica ţării respective în domeniul şi existenţa unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului. - factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenţa de lemn ca sursă de energie, lipsa unei politici de exploatare, creşterea rapidă a populaţiei etc. - efecte: distrugerea culturilor tradiţionale şi creşterea necesităţilor de import, inundaţii, secetă, foamete etc. - măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil. - instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pădurilor şi supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reîmpăduriri. 4.7. Epizootiile - cauze: vezi definiţia. - caracteristici generale: se datorează unei combinaţii de mai mulţi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei şi migrarea animalelor. - predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor. - factori de vulnerabilitate: numărul mare şi variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc. - efecte: îmbolnăvirea în proporţii de masă la nivelul comunităţii, foametea etc. - măsuri de pregătire specifice: elaborarea unui plan naţional de apărare, programe de pregătire a responsabililor guvernamentali şi a fermierilor, etc. - instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenţei şi severităţii infecţiei. 4.8. Epidemii - cauza fenomenului: condiţii sanitare precare, sărăcie, contaminarea apei şi alimentelor etc. - caracteristici generale: posibilitate ridicată de răspândire, existenţa unor dezechilibre economice şi sociale, lipsa personalului specializat, etc. - predictibilitatea: studiile şi rapoartele epidemiologice pot creşte capacitatea de diagnoză şi prognoză, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubaţie, etc. - factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutriţie deficitară, apă potabilă de slabă calitate etc. - efecte: bolnavi şi morţi, pierderi economice, panică etc. - măsuri de reducere a riscului: monitorizarea evoluţiei factorului de risc medical de urgenţă, elaborarea unui plan de protecţie cu alocarea resurselor necesare. - măsuri de pregătire specifice: verificare şi confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, găsirea surselor epidemice, controlul evoluţiei cazurilor, etc. - măsuri post-dezastru: existenţa unui serviciu medical de urgenţă, ajutor medical. - instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologică, evaluarea periodică a eficienţei serviciului medical de urgenţă. 4.9. Accident chimic şi industrial - cauza fenomenului: greşeli de exploatare a instalaţiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare şi transport, accidente pe căile de comunicaţii, etc. - predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creşte incidenţa acestora. - factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare şi alarmare, neinstruirea populaţiei posibil a fi afectată, necunoaşterea şi nerespectarea legislaţiei în domeniu. - efecte: distrugeri ale instalaţiilor şi structurilor industriale, generarea unor incendii de masă, contaminarea apei, terenului şi aerului, morţi, răniţi, etc. - măsuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregătire şi intervenţie la nivel local. - măsuri de pregătire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea şi testarea planurilor de protecţie şi intervenţie, etc. - măsuri post-dezastru: evacuarea din zona de risc, căutare-salvare, decontaminare zonei afectate şi a personalului, măsuri de prim ajutor, etc.; - instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

DECIZIA NR.9 DIN DATA 06.01.2014 PRIVIND REGLEMENTAREA COLECTARII DEŞEURILOR, REZIDUURILOR COMBUSTIBILE ŞI AMBALAJELOR, PRECUM ŞI NEUTRALIZAREA ACESTORA În temeiul art.19, lit.a din Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor si OMAI 163/2007 privind aprobarea Normelor Generale de Aparare impotriva incendiilor;

In baza actului constitutiv,Directorul unitatii S.C.EXTENSIV S.R.L.PITESTI,emite urmatoarea DECIZIE: Se reglementează colectarea deşeurilor, reziduurilor combustibile şi ambalajelor, precum şi neutralizarea acestora astfel: Art.2.Se nominalizează următoarele deşeuri,reziduuri combustibile şi ambalaje ce pot apărea în societate: a) hârtie, carton, folie plastic provenite din ambalaje; b) lemn provenit din ambalaje; c) diverse materiale de la autovehicule staţionate(parcare); d) resturi vegetale, gunoaie diverse provenite de pe spaţiile verzi întreţinute, respectiv în cazuri speciale. Art. 3. Regimul de colectare şi neutralizare a deşeurilor, locul de depozitare este următorul: a) resturile vegetale, gunoaiele diverse se colectează şi se ard ocazional. Art. 4. Regulile şi măsurile in situatii de urgenta specifice, sunt: g) Deşeurile, reziduurile combustibile şi ambalajele, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se depun în locurile destinate depozitării lor, astfel încât la locurile de muncă să fie în permanenţă curăţenie; h) Se colectează sau se înlătură prin spălare,scurgerile de lichide combustibile de la pardoseli, instalaţii, maşini şi utilaje, canale sau din alte locuri; i) Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe de bumbac,rumeguş,etc), care conţin astfel de produse, şi nu se pot elimina prin spălare, se colectează în cutii sau vase metalice ori cu căptuşeală metalică interioară, prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără risc de incendiu şi marcate; j) Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile care se neutralizeaza,se depoziteaza în raport de natura şi de proprietăţile fizico-chimice ale acestora; k) Ambalajele reutilizabile, metalice, din material plastic sau din sticlă, se separa de restul conţinutului cu materiale adecvate şi se depozitează în locuri special destinate. l) Arderea ocazională a resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate,ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii. Art.6. Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţa tuturor factorilor implicaţi. APROBAT DIRECTOR EC.MIHAIL VASILE

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

PLANUL DE ACTIUNE IN SITUATII DE URGENTA MISIUNILE SALARIAŢILOR ÎN CADRUL E.P.I. (echipe de primă intervenţie în caz de incendiu) A. MISIUNILE CE REVIN COMPONENTILOR E.P.I: Prima persoană care observă incendiul: -va anunţa verbal acest lucru la locul de muncă strigând „ foc” ; -va anunţa şeful locului de muncă ; -va da alarma de incendiu la întregul personal din unitate ;

-va acţiona în continuare conform planului sau va executa sarcinile pe care eventual le va primi funcţie de împrejurări. Conducerea unităţii, şeful locului de muncă sau chiar persoana care a observat incendiul, va anunţa unitatea specializată de pompieri la telefon„112”procedându-se astfel: -se indică numele, adresa, numărul de telefon de la care se apelează; -se indică locul incendiului şi ce arde; -se rămâne lângă telefon pentru confirmarea mesajului şi pentru a furniza alte relaţii referitoare la eveniment. a) Întreruperea curentului electric Masuri preventive: * Tablourile electrice de distribuţie vor fi amplasate în zone uşor accesibile personalului de specialitate de întreţinere şi în locuri ferite de pericol de deteriorare prin lovire. * Ele vor fi prevăzute cu carcase de protecţie, iar uşile se vor menţine închise şi încuiate. * Tablourile electrice şi zona din jurul acestora se vor menţine curate şi libere. * Pentru întreruperea sau conectarea circuitelor electrice, tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupător general exterior. * Pe uşa tabloului electric va fi inscripţionată zona din spaţiul de lucru pe care o deserveşte. Responsabilitati * Persoana nominalizată în cadrul E.P.I., special formată pentru intervenţia la instalaţiile electrice, va întrerupe, în caz de incendiu, alimentarea cu curent electric, în zona incendiului astfel încât apa de la furtun să nu vină în contact cu instalaţii electrice sub tensiune şi va avea grijă să nu se cupleze întâmplător de o altă persoană, care ar putea, fără să ştie, să închidă circuitul. * Dacă focul este de proporţii sau se extinde mai mult şi necesită o întrerupere generală a curentului electric, persoana numită cu întreruperea curentului electric (persoana nominalizată )va trebui să cunoască punctele de unde se întreurpe curentul pe zone. La sosirea pompierilor raportează în ce zonă este scoasă tensiunea. 1. ŞEFUL LOCULUI DE MUNCĂ(sectorului de activitate) va conduce operaţiile de stingere, coordonând să se intervină şi să se acţioneze conform planificării şi numărului de persoane disponibile în momentul respectiv: * persoanele stabilite şi instruite în prealabil vor interveni cu mijloacele de stingere din dotare ( stingătoare , hidranti, etc ). *persoanele stabilite vor evacua eventualele materiale, bunuri etc., surprinse de incendiu în interior şi / sau vor proteja şi îndepărta celelalte materiale combustibile din zona incendiată. *Se vor îndepărta prioritar, cât mai urgent posibil; *eventualii recipienţi cu gaze sub presiune ( butelii cu G P L, cu oxigen, cu CO2, alte gaze ) *în funcţie de natura şi amploarea incendiului se va decide deconectarea parţială sau totală a instalaţiei electrice . Operaţia se va efectua de persoane calificate şi echipate corespunzător.

Atenţie ! : deconectarea totală a instalaţiei electrice implică şi oprirea iluminatului şi eventual a unor consumatori vitali care pot influenţa desfăşurarea în continuare a operaţiilor de stingere. Atenţie ! : *Dacă din cauza incendiului sau pe timpul desfăşurării operaţiilor de stingere apare riscul de accidentare a unor persoane , se va anunţa şi solicita Serviciul public de urgenţă (Salvare) la numărul de telefon „ 112”, procedându-se astfel: * - se indică : * numele persoanei care apeleaza, * adresa locului de producere a evenimentului, * numărul de telefon de la care se apelează, * - se dau relaţii despre : * natura afecţiunilor şi gravitatea accidentului * - părţi afectate ale corpului (cap, coloana, fracturi); * - intoxicaţii cu fum ;

* - arsuri, etc ; * - până la sosirea serviciului specializat, se asigură primul ajutor în caz de accident la locul de muncă cu mijloacele disponibile şi de către personalul instruit în prealabil. d) Evacuarea persoanelor şi acordarea primului ajutor Responsabilitati * Se va face de către componenţii echipelor de primă intervenţie care au fost special instruiţi pentru această acţiune la cursurile de formare organizate şi ţinute de cadre medicale * Evacuarea se va efectua pe căile de evacuare stabilite şi evidenţiate în planul de evacuare afişat la locul de muncă pe formularul care cuprinde „Organizarea Apărării Împotriva Incendiilor″ pe locul de muncă. * Personalul evacuat va fi deplasat pe un loc exterior, în afară de orice pericol, unde i se va face prezenţa de către cel numit cu evacuarea pentru a cunoaşte dacă nu este cineva rămas în zona periculoasă, iar dacă este se va interveni pentru ajutor. e) Evacuarea bunurilor materiale Bunurile materiale se vor îndepărta din zona incendiului în limita posibilului, fără a se expune pericolului de accidentare sau de a lua foc.

S.C. EXTENSIV S.R.L. PITESTI

APROBAT DIRECTOR EC. MIHAIL VASILE

REGULI DE COMPORTARE LA INTRODUCEREA SEMNALELOR DE ALARMARE ALE PROTECŢIEI CIVILE SEMNALE DE INSTIINTARE IN CAZ DE ALARMA Situatii de protectie

Durata

Semnificatia

civila Alarma aeriana Alarma la dezastre

15 sunete (impulsuri) modulate cu durata si intervale de Prevenirea populaţiei despre apariţia pericolului imediat de 4 secunde lovire a obiectivului (localităţii) 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10 secunde intre ele

Prealarm ă aeriană

3 sunete (impulsuri) a 32 secunde fiecare cu pauze de 12 secunde intre ele

Incetarea alarmei

Sunet continuu, de aceeasi intensitate cu durata de 2 minute

respectiv Apariţia indicilor sau descoperirea contaminării radioactive, chimice sau biologice, avarierea sau distrugerea unei construcţii hidroenergetice şi alte riscuri ce pot fi prevăzute Prevenirea autorităţilor asupra pericolului produs de situaţiile de urgenţă care pot fi anticipate sau atacurilor aeriene inamice Instiintarea populatiei despre faptul ca pericolul a trecut şi pot fi reluate activităţile

LA RECEPTIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE DE PROTECTIE CIVILA 1. ALARMA AERIANA 1.1. Pentru cei ce se gasesc la locul de munca: - sa execute masurile prevazute la acest semnal, insusite cu ocazia instruirii de protectie civila; - se întrerupe lucrul sau alte preocupari; - actionati cu calm si nu produceti panica; - se intrerupe iluminatul exterior si interior (pe timpul intunericului), cu exceptia iluminatului camuflat; - se ridica masca contra gazelor si se trece in pozitia "de mars"; se ocupa, cat se poate de repede locul in adapost; - conducatorii mijloacelor de transport sunt obligati sa se opreasca imediat, sa deschida usile, sa deconecteze mijlocul de transport de la reteaua electrica de contact si in urma pasagerilor sa se grabeasca spre cel mai apropiat adapost; sa asculte si sa execute masurile stabilite de organele de protectie civila. 1.2. Pentru cei ce se gasesc in localurile publice: - sa asculte cu atentie comunicatele despre locurile cele mai apropiate de adapostire si sa se indrepte catre acestea; - sa-si puna mijloacele de protectie individuale in stare de pregatire. 1.3. Pentru cei ce se gasesc acasa: - se opreste gazul, se deconecteaza aparatele electrice si sursele de iluminat, se stinge focul in sobe; - se imbraca copiii si se iau mijloacele individuale de protectie (m.c.g. se trece in pozitia "de mars"); - se anunta vecinii, daca nu au auzit semnalul; - se ia trusa sanitara, documentele de identitate si rezerva de apa si alimente si se intra cat mai repede in locurile de protectie, sau daca nu sunt in adaposturi naturale. 1.4. Pentru cei pe care semnalul ia prins in strada: - se paraseste mijlocul de transport imediat ce acesta s-a oprit; - se trec in stare de pregatire mijloacele de protectie individuala si se ocupa repede cel mai apropiat adapost; - daca nu reusiti sa ocupati un adapost, indreptati-va spre cea mai apropiata incapere subterana, trecere subterana, tunele sau culoare, in lipsa acestora folositi orice sant, râpa, groapa, transee, sau alte adaposturi naturale. La sate in afara de masurile mentionate mai sus, vitele se mâna in locuri adapostite (râpe, valcele, cariere). E.

ALARMA CHIMICA

Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat:

- sa imbrace imediat m.c.g. sau mijloacele improvizate (banderola vata-sifon) si dispozitivele de protectie a pielii (incaltaminte, manusi); - sa ia rezerve de apa, alimente, medicamente, obiecte de prima necesitate, documentele de identitate si sa coboare in adapost; - daca va adapostiti in locuinta sau in camera de lucru, terminati rapid actiunea de ermetizare (etanseizare) a usilor si ferestrelor incaperii cu tesaturi, banda adeziva, leucoplast, scotch; in incaperi cu sobe se inchid cosurile, se astupa orificiile si fisurile; - animalele se muta in amenajarile pregatite din timp si vor executa controlul etanseizarii magaziilor, depozitelor, fantanilor, recipientilor cu apa, capitelor; - dupa ce pericolul de contaminare a trecut, regulile de comportare ulterioara va vor fi comunicate de organele de protectie civila. FARA APROBAREA ORGANELOR DE PROTECTIE CIVILA NU DEZBRACATI MIJLOACELE INDIVIDUALE DE PROTECTIE SI NU PARASITI ADAPOSTUL SAU INCAPERILE ETANSE !

3. RISCURI NATURALE - deschideti aparatele de radio si televizoarele care emit local sau, după caz, naţional si ascultati regulile si masurile transmise de organele de protectie civila; - pregatiti rezerva de alimente, medicamente si imbracaminte, adecvata situatiei ordonate (obligaţie stabilită prin Lefea 481 din 08 noiembrie 2004); - semnalati organelor de protectie civila urmari ale calamitatii sau catastrofei (daca le observati); - nu produceti panica, nu raspanditi zvonuri. 4. INCETAREA ALARMEI Dupa comunicarea acestui semnal populatia ationeaza in concordanta cu situatia fiecaruia: - muncitorii, functionarii, elevii si studentii se intorc la locurile de munca sau intrerup lucrul pentru lichidarea urmarilor atacului; - populatia neincadrata in munca si copiii se intorc acasa si actioneaza in functie de comunicarile primite; - se reiau activitatile sociale in localitatile rurale.

 TOATA POPULATIA TREBUIE SA FIE PREGATITA PENTRU EVENTUALITATEA REPETARII ALARMEI SI SA URMAREASCA CU ATENTIE COMUNICARILE SI SEMNALELE ORGANELOR DE PROTECTIE CIVILA !

TOTI SALARIATII DIN CADRUL S.C. EXTENSIV S.R.L.PITESTI SUNT OBLIGATI SA ACORDE AJUTOR IN CAZ DE OBSERVARE SAU DECLANSARE A UNUI INCENDIU IN CADRUL UNITATII. 