Sistemul de Pensii Din Suedia [PDF]

Zitiervorschau

SISTEMUL DE PENSII DIN SUEDIA

MASTERAND: FLORONESC CRISTINA ANNA

CUPRINS

CAPITOLUL I. SISTEMUL SUEDEZ DE PENSII. PREZENTARE GENERALA.

Sistemul suedez de pensii-model global..................................................3 Evoluțiile din domeniul de pensionare....................................................4 Componentele sistemului de pensii.........................................................5 Varsta de pensionare...............................................................................7 Contributii...............................................................................................7 Calculul pensiei.......................................................................................8 Beneficii..................................................................................................8

CAPITOLUL II. STRUCTURA SISTEMULUI DE PENSII SUEDEZ

Pilonul I. Pensiile Publice.........................................................................10 Pilonul II. Pensii ocupationale..................................................................10 Sistemul de pensii private.........................................................................11 Vechiul sistem de pensii suedez..............................................................12 Noul sistem de pensii suedez...................................................................14 Indicatori economici................................................................................18 Previziuni..............................................................................................................19 CONCLUZII...........................................................................................................20 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................21

CAPITOLUL I. SISTEMUL SUEDEZ DE PENSII. PREZENTARE GENERALA.

Sistemul suedez de pensii devine model global. In contextul in care restructurarea sistemelor de pensii a devenit o prioritate globala pe fondul imbatranirii populatiei si al problemelor din sectorul public de finante, o initiativa implementata cu aproape un deceniu in urma in Suedia pare sa devina un model ce va fi urmat pe plan mondial in sectorul pensiilor, conform The Wall Street Journal. Raportand pensiile publice la castigurile individuale si la ratele generale legate de speranta de viata, autoritatile de la Stockholm ii stimuleaza pe oameni sa devina mai productivi si sa se pensioneze mai tarziu, evitand astfel paralizia politica ce a stat in calea schimbarilor in alte tari. Unele tari est-europene au renuntat deja la sistemele postcomuniste si urmeaza modelul suedez. Masurile luate in diferite tari, de la Brazilia la Rusia, includ unele elemente suedeze. O carte a Bancii Mondiale bazata pe modelul suedez a fost tradusa in chineza, iar luna viitoare, guvernul egiptean isi va revizui planurile de renuntare la vechiul sistem de pensii, ineficient, in favoarea versiunii suedeze. Planul Suediei, proiectat in parte de catre un expat american, este conventional din punctul de vedere al functionarii, contributiile actualilor muncitori finantand beneficiile pensionarilor. Totusi, calcularea platilor in functie de salarii si proiectii privitoare la speranta de viata ii confera acestuia flexibilitate in ceea ce priveste includerea schimbarilor ce survin din punctul de vedere al veniturilor si populatiei. Daca evolutia economiei nu este una satisfacatoare, platile viitoare legate de pensii vor scadea. Iar cu cat durata de viata a celor dintr-o categorie de varsta este estimata mai sus, cu atat scad si platile de care beneficiaza acestia. Sau cel putin asa se intampla teoretic. Schimbarea a fost realizata in 1999, deci nu a trecut suficient timp pentru a o testa temeinic. Performantele economiei suedeze au fost atat de solide din 2003 incoace, cand beneficiile au inceput sa fie calculate partial conform noilor reguli, incat pensionarii au primit mai mult decat ar fi primit sub vechiul regim. Dezavantajul este ca daca rata de crestere economica nu mai este la fel de solida, pensionarii vor primi mai putin. "Acest lucru nu s-a intamplat inca, dar se va intampla", spune Ole Settergren, director al departamentului de pensii din cadrul Agentiei de Asigurari Sociale din Suedia. Noua abordare difera clar de sistemul tipic al platilor "din mers" (pay-as-you-go), care defineste un beneficiu garantat in avans, dar adesea impovareaza statul cu obligatii subfinantate. Scepticii remarca faptul ca politicienii ar putea fi totusi impinsi sa schimbe sistemul daca beneficiile devin prea mici. Planul Suediei are si alte critici. Este greu de implementat in alte parti ale Europei Occidentale unde multi considera ca sunt indreptatiti la pensii generoase. Printre alti critici se numara si International Labour Organization, care sustine ca pensiile raportate la castiguri ar trebui sa garanteze 40% din media castigurilor anterioare ale unei persoane. Suedezii, spre deosebire de majoritatea vest-europenilor, nu beneficiaza de o astfel de garantie. In acelasi timp, sistemul mentine actuala inegalitate din punctul de vedere al veniturilor: muncitorii care castiga mai mult primesc mai mult cand se pensioneaza. In Statele Unite, se monitorizeaza platile efectuate de cetateni in cea mai mare parte a carierei lor, insa sunt redirectionate contributiile cetatenilor mai bogati in sensul sustinerii pensiilor cetatenilor mai saraci.

La ce se rezuma modelul suedez? Majoritatea oamenilor vor fi nevoiti sa munceasca mai mult pentru a se bucura de genul de pensii de care beneficiau din start bunicii lor. "Costurile imbatranirii sunt transferate catre indivizi, si nu catre societate", spune Sarah Brooks, profesor in cadrul Ohio State University. In tarile cu bugete sarace, atractia planului suedez rezida in premisa acestuia: ceva este mai bun decat nimic. Acest element a fost crucial in convingerea sindicatelor din Egipt sa sprijine noul sistem de pensii al tarii inspirat din modelul suedez. In Polonia, unde o uriasa campanie a jucat un rol important in trecerea la noul sistem de tip suedez in 1999, beneficiile fiscale sunt deja evidente. Un raport recent al EU arata ca desi Polonia se confrunta cu una dintre cele mai sumbre situatii demografice, "impactul pe termen lung al imbatranirii asupra bugetului este unul dintre cele mai reduse din intreaga UE". Conceptul conturilor individuale a jucat un rol vital in convingerea suedezilor sa accepte planul. In Suedia se trimit prin posta angajatiilor anual, declaratii in plicuri portocalii prin care acestia sunt informati in legatura cu contributiile realizate in contul personal al pensiilor si cu banii pe care-i vor primi la pensionare. Banii nu exista propriu-zis, fiind platiti actualilor pensionari. Insa cei care sustin planul spun ca faptul ca salariatii vizualizeaza acesti bani sub forma unui cont individual ar trebui sa aiba drept efect psihologic incurajarea acestora sa munceasca mai mult pentru a se bucura de beneficii mai mari. Chiar si adoptarea partiala a modelului suedez poate aduce beneficii. Brazilia nu trimite cetatenilor sai declaratii anuale si nu exista o componenta de conturi private. Insa contributiile individuale si proiectiile privitoare la durata de viata sunt utilizate in calcularea pensiilor din sectorul privat din 1999. Autoritatile braziliene au decis aceasta schimbare dupa analizarea modelului suedez si au asistat la o diminuare a costurilor de atunci.

Evoluțiile din domeniul de pensionare Aproximativ 1,7 milioane de oameni care trăiesc în Suedia de astăzi sunt la vârsta pensionarii, reprezentand aproximativ 19 la suta din populatia suedeza. Sistemul național de pensii funcționează mai mult ca de economisire obișnuit la banca. Contributiile anuale la pensii sunt plătite de către asigurați, angajatoriilor și, în anumite cazuri, direct guvernului central. Contribuțiile sunt înregistrate ca un credit de pensii în "bankbook", individual pentru fiecare contribuabil. O declarația e trimisa în fiecare an, în "Plicul Orange" si permite asiguratului sa vizioneze propriul cont de pensii premium care creste de la an la an. Atunci când persoana asigurată se retrage, fluxul de plăți este inversat, și prima de pensie este plătita pentru restul duratei de viață a asiguratului. Pensia premium este controlata individua.În fiecare an, 2,5 la sută din salariu și alte beneficii impozabile sunt alocate sub formă de credite de pensie la prezenta parte din pensie. Prima de pensie se bazează pe creditele de pensie acumulate în sistemul de pensii premium. Cuantumul pensiei depinde de valoarea contribuției aduse și se va întoarce in investiții cu privire la activele fondului în care sunt gestionate. Vă puteți alege modul în care doriți pensia premium pentru a fi investita. Dacă nu doriți să faceți nici o alegere activă, banii vor fi investiți în Fondul suedez al șaptelea Național de Pensii (AP7 Safa). AP7 Safa este potrivit pentru cei care doresc să aibă un fond de pensii premium, cu comisioane mici și care nu doresc să fie foarte activi atunci când gestionează sistemul lor de economii de pensionare. AP7 este menit să lucreze mai mult sau mai puțin ca un cont de economii, acesta fiind si motivul pentru care nu poate fi combinat cu alte fonduri. Dacă nu selectați un alt fond sau mai multe fonduri, contribuțiile la pensii premium vor fi automat investite in AP7 Safa. Puteți selecta sau părăsi Safa AP7 în orice moment. La data de 1 ianuarie 2010, ”Pensionsmyndigheten” ( Agenția de Pensii Suedeza) a preluat responsabilitatea pentru toate pensiile naționale.

Scopul acesteia este de a simplifica administrarea și va face lucrurile mai ușor pentru deponenții de pensii și pensionari. Toata administrația privind pensia națională va fi tratată în unul și același loc. Dacă un individ nu a lucrat în Suedia după 1994, nu are dreptul la o prima de pensie. Fondurile mutuale. Un fond mutual este un plasament colectiv în valori mobiliare deținute de investitori. Scopul de a salva fondurile este de a oferi o mai bună diversificare a riscurilor decât atunci când are loc salvarea în titluri individuale. Un fond mutual este gestionat de un administrator de fonduri profesionist. Agenția suedeză Pensii imparte fondurile mutuale în categorii. Categoria de fond depinde de valorile mobiliare, sau combinațiile de valori mobiliare. Pensia garantata pentru cei cu venituri mici. Pensie garantată este parte din sistemul național de pensii și se plătește la cei care au avut foarte puțin sau nici o pensie si care nu au avut un ciclu lung de venituri în timpul vieții lor. Au dreptul la pensie garantată cei care au:  Peste 65 de ani  Nu au nici o pensie pe baza de venit În scopul de a obține o pensie completă garantată trebuie să fi locuit în Suedia de 40 de ani între 16 și 64 de ani. Pensia suplimentară, face parte din sistemul național de pensii și se plătește la celor care s-au născut înainte de 1954. Este o pensie pe baza de venit, calculata in functie de venitul pe care fiecare l.a avut pana in momentul pensionarii. Deoarece nu există nici o vârsta de pensionare fixă, pensia nu va fi plătita automat. Trebuie să se aplice o cerere de pensionare înainte de a putea începe colectarea plăților de pensii. Planul pensie în cazul în care beneficiarul locuieste în afara Suediei. Dacă ați trăit și lucrat în Suedia, puteți avea dreptul la o pensie din Suedia, chiar dacă locuiți într-o altă țară si nu aveti cetățenie suedeză. Veți beneficia de pensie pe baza d evenit, pensie suplimentară și prima de pensie indiferent în ce țară vă deplasați. Puteți primi o prima de pensie în cazul în care ați lucrat în Suedia, după 1994. Dacă aveți o pensie garantată, o veti păstra numai în cazul în care vă mutați în altă țară a UE sau SEE (SEE include toate țările UE plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein), sau în Elveția și, în unele cazuri, în Canada. Dacă ați lucrat în Suedia și unul din soti decedeaza, sotul supraviețuitor sau copiii dvs. pot avea dreptul la pensia de urmaș suedeză. Trebuie notificata Agenția suedeză Pensii, dacă vă mutați la o nouă adresă în străinătate.1 Pensiile sunt bazate pe câștigurile de pe parcursul vietii. Ele sunt legate de creșterea economică în Suedia, sistemul fiind proiectat să tolereze schimbările demografice.

Componentele sistemului de pensii Sistemul de pensii suedez este compus din mai multe părți:  pensie în funcție de venit,  pensia premium,  pensia garantata,  pensie ocupațională,  planuri de pensii private. Sistemul de pensii este autonom financiar. Sistemul de pensii urmează ritmul creșterii economice și tolerează schimbările demografice. Sistemul este stabil pe termen lung - atât financiar, cât și politic. Pensiile sunt bazate pe 1

http://www.pensionsmyndigheten.se/Startsida.html

câștigurile pe durata de viață. Vârsta de pensionare este flexibilă. Ambele pensii si cee bazata pe venit și pensia premium pot fi trase de la vârsta de 61. Ele pot fi trase în întregime sau parțial. Se poate continua să lucreze în timp ce se extrage o pensie. Sistemul de pensii este autonom financiar si complet separat de bugetul guvernului central. Sistemul de pensii este stabil, deoarece mărimea pensiei este determinată de speranța medie de viață și pentru că în funcție de venit pensia plătită și credite de pensie urmeaza evoluțiile salariale. O creștere a veniturilor puternică înseamnă ca pensia va fi mai mare si invers. Ca o completare la veniturilor legate de pensia pentru limită de vârstă, o protecție de bază este disponibilă sub forma unei pensii garantate, care poate fi trasa de la vârsta de 65 de ani. Pensia bazată pe venit: Pensia în funcție de venit este partea principală a Sistemului național de pensii și se bazează pe veniturile totale de pe tot parcursul vietii.Cu cat se munceste mai mult cu atat pensia va fi mai mare. Acest principiu înseamnă că valoarea tuturor contribuțiilor de pensii efectuate în cursul vieții profesionale este echivalenta cu ceea ce primim ca pensionari sub formă de pensii. La formarea pensiilor contribuie procentele aplicate la salarii. 18,5 la sută din venit sunt pentru fondul de pensii. 16 la suta merge pentru pensia calculata pe baza de venit și 2,5 la sută pentru pensia premium. Pensia premium. Prima de pensie este, de asemenea, pe baza unui câștig de pe parcursul vieții. Prima de pensie este finanțată, și toată lumea este libera să aleagă ce fonduri urmează să fie plasate la formarea acesteia. Pensia garantata. Oricine care nu a câștigat o pensie adecvată este beneficiaza de o pensie garantata. Această compensație este finanțata de către bugetul guvernului central. Pensia garantata este indexata. Aceasta fluctueaza în funcție de inflație și este strans legată de evolutia preturilor de baza din Suedia. Suplimentul de locuințe pentru pensionari. Supliment de locuință pentru pensionari este o parte importantă a protecției sociale de bază, pentru pensionarii cu pensii mici. Pentru suplimentul de locuințe se depune o cerere la Agenția suedeză de Pensii. Pensionarul trebuie să aiba peste 65 de ani pentru a primi o locuință. Pensie de urmaș. Pensia de urmaș include veniturile legate de prestațiile în forma unei pensii pentru copii, o pensie de ajustare și (în timpul unei perioade de tranziție) o pensie pentru vaduvi, si in plus (în conformitate cu reglementările tranzitorii) o pensie de urmaș specială. Agenția responsabila care răspunde de pensii este Agentia Suedeza de Pensii. Inspectoratul de Asigurări Sociale suedez este autoritatea de supraveghere responsabilă pentru buna functionare a sectorului pensiilor.2 Prim-ministrul al Suediei, a stârnit o mare agitatie în ultimele zile din cauza sugestiei sale cum ca suedezii ar trebui sa fie activi in campul muncii pana la varsta de 75 de ani - în loc de 65 de ani care vârsta standard de pensionare este în prezent. Sistemul de pensii suedez este format din trei componente principale - sistemul național de pensii, pensii ocupaționale și de pensii facultative.Sistemul național de pensii este alcătuit din trei elemente, pensii pe baza de venit, pensii premium și pensia garantata. Pensiile pe baza de venit și pensiile premium sunt complet independente de bugetul național. Pensia pe baza de venituri este finanțata prin contribuțiile angajatorului, reprezentând 16% din venitul brut anual al unui angajat. Pensia premium este finanțata printr-o contribuție suplimentară din partea angajatorului egală cu aproximativ 2,5% din venitul brut anual al angajatului. 2

http://www.government.se/sb/d/15473/a/183496

Vârsta de pensionare este în mod normal 65 de ani, dar e flexibilă și unii oameni încep să lucreze mai puțin atunci când varsta de 61 de ani, în timp ce unii continua sa munceasca pana in jurul varstei de 67 ani. Suedezi de peste 65 de ani, 7,8 la sută au fost angajati în 2010, conform Institutului de Statistica din Suedia. Toți angajatorii din Suedia trebuie sa plătească contribuțiile la asigurări sociale obligatorii în numele angajaților lor, care constă în taxe pentru pensii, asigurări de sănătate și alte beneficii sociale. Aceste contribuții se ridică la 31.42 la sută din salariul brut. Două tipuri principale de pensii ocupaționale din planul de asigurari sociale sunt utilizate în sectorul privat si vin să completeze protecția de bază statutară (pensia publica nationala pe baza de venituri): asigurarea de pensie ocupationala convenita în mod colectiv si asigurarea non-colectiva.3 Varsta de pensionare Varsta oficiala de pensionare in Suedia este 61 de ani, fara o varsta maxima limita. Din momentul schimbarii sistemului de pensii, varsta medie la care se pensioneaza suedezii a crescut la 63 de ani. Nu a fost stabilită o vârstă obligatorie de pensionare în cadrul sistemului suedez de pensii de stat; cu toate că de la 1 ianuarie 2003 legea stipulează că angajatul are dreptul de a continua să activeze în câmpul muncii până la împlinirea vârstei de 67 ani. Pensia individuală PFA pentru personalul din administraţia publică locală prevede că participantul se poate pensiona după împlinirea vârstei de 61 ani. Dacă angajatul se retrage din câmpul muncii înainte de împlinirea vârstei de 65 ani, beneficiile de pensie suplimentară PFA ale participantului se reduc cu 0.4% pe lună. Dacă participantul se pensionează după împlinirea vârstei de 65 ani, la pensia sa suplimentară PFA se adaugă 0.4%.4 Contributii Suedia a început reforma sistemului de pensii în 1999. Deja în 2001, aproximativ 90% participă la diferite convenţii colective care prevăd regimuri de pensii private. Cota totală a contribuţiilor constituie 18,5%, dintre care 16% – în sistemul de distribuire sau Conturile Naţionale de Pensii a angajaţilor („Income Pension Notional Accounts”). Celelalte 2,5% rămase merg în sistemul de acumulare sau „Pensii adăugătoare” („Premium Pensions”).5 Există un singur sistem pentru persoanele care s-au născut înainte de 1938 cu un sistem de tranziţie pentru persoanele născute între anii 1938 şi 1953. In cazul persoanelor rezidente născute după anul 1953, primul etaj este un sistem de contribuţii fixe. Pensia de stat este compusă din următoarele două elemente: pensia în funcţie de venit şi pensia în funcţie de prima de asigurare.. Acest plafon este de 7.5 ori suma de bază a preţului majorat. În acest caz, suma de bază a venitului este legată de indexul de venit. Din salariu, primele care se ridică la 18.5%, se plătesc la nivelul întregii coloane. Din acesta, pensia în funcţie de venit se ridică la 16% iar pensia în funcţie de asigurare se ridică la 2.5%. Pensia în funcţie de venit se plăteşte după împlinirea vârstei de 61 ani. La pensionare, pensia anuală în funcţie de venit se determină împărţind fondurile totale acumulate (amortizarea fondurilor acumulate este egală cu creşterea salarială medie) la un numitor de speranţă de viaţă. Acest calcul se face o singură dată la pensionare şi, în consecinţă, conduce la beneficii stabile de pensionare. 3

http://www.investsweden.se/Global/Global/Downloads/Fact_Sheets/Social-security-and-pensions.pdf C. Grigorescu Prestaţii sociale în ţările membre ale Uniunii Europene şi României Centrul de informare şi documentare economică, Bucureşti, 2003 5 Lames C. Capretta Global Aging and the Sustainability of Public Pension Systems Center for Strategic & International Studies, Washington DC, 2007 4

Calculul pensiei Numitorul speranţei de viaţă (Palmer E. şi Klevmarken, N.A.) este formula de supravieţuire t p x . A t p x luată din tabelul de mortalitate universală care se foloseşte la determinarea numitorului speranţei de viaţă ţinând cont de un δ egal cu 1.60%. Acest sistem permite ca pensionarea târzie să derive într-o pensie anuală crescută ţinând cont de suma cuvenită calculată statistic. În fiecare an, pensia în funcţie de venit este actualizată cu variaţiile din suma în funcţie de venit. Pensia în funcţie de asigurare are la bază un sistem de asigurare unitar. Aceasta înseamnă că capitalul de pensii este economisit în fonduri de asigurare. În această situaţie, angajatul poate decide singur în care fonduri să fie investit acest capital. Dacă angajatul nu ia o decizie investiţională, banii vor fi plasaţi în fondul naţional de pensii. Ca şi la pensia în funcţie de venit, pensiile în funcţie de asigurare pot fi plătite din momentul în care angajatul atinge vârsta de 61 ani. Suma pensiei va depinde de capitalul economisit şi de dobânda primită. În cazul pensiei suplimentare PFA, în funcţie de venit, participantul poate acumula beneficii suplimentare de pensie în funcţie de asigurare peste cei 7.5 sume de bază de preţ crescut. Acest lucru se poate face pe baza salariului final moderat cu ajutorul formulei de calcul de mai jos: Puncte de pensie = (nivelul pensiei) * (numărul anual mediu de puncte) * (perioada lucrată până la 30 ani/30) Număr anual de puncte i = Venit de pensionare i/ suma de bază a preţului crescut i Pensie j = Puncte de pensie * suma de bază a preţului crescut j (unde j = durata pensiei) Numărul mediu anual de puncte obţinut de funcţionarii publici se calculează pe baza mediei ultimelor cinci puncte anuale de dinaintea datei de pensionare. Punctele medii anuale pentru personalul din administraţia publică centrală şi locală pot fi calculate pe baza mediei celor mai bune cinci puncte anuale obţinute de acestea în şapte – doi ani înainte de data de pensionare. Beneficii Conform contractului colectiv de muncă încheiat între entităţile guvernamentale şi angajaţii acestora, beneficiile suplimentare individuale de pensii în funcţie de asigurare se acordă prin sistemul de contribuţii fixe. În ceea ce priveşte contribuţia fixă , primele ce se ridică la 3.5 – 4.5% din salariu se plătesc până la suma egală cu de 7.5 ori sumele de bază din salariu, în timp ce cifrele corespunzătoare sumei ce depăşesc limita amintită sunt de 1 şi 2.1%. La sfârşitul fiecărui an, participantul trebuie să ia o decizie în privinţa companiei de asigurări la care doreşte să-şi economisească capitalul şi în ce limită. În acest sens, participantul poate alege o poliţă de asigurare tradiţională de pensie sau o asigurare legată de unitate. În plus, participantul mai poate opta şi pentru acoperirea suplimentară a anumitor riscuri. Când se pensionează, capitalul de pensie acumulat al participantului se împarte la un numitor al speranţei de viaţă, pentru a stabili pensia care i se cuvine acestuia. Dacă membrului nu i se cuvin beneficii de pensionare sau doar o sumă relativ mică, se plăteşte pensia garantată. În cazul persoanelor singure această pensie garantată este egală cu 2.13 sumele de bază din preţ. Dacă participantul este căsătorit, pensia garantată este egală cu 1.90 sumele de bază din preţ. La încheierea perioadei de muncă nu se aplică nici o perioadă minim de serviciu la reducerea beneficiilor cuvenite de pensionare. Este imposibil transferul beneficiilor de pensie către altă organizaţie. Beneficiile de pensie vor fi indexate în continuare.

Suedia are un sistem de pensii integrat pentru sectoarele public şi privat dar cu beneficii separate pentru sectorul public. Sistemul naţional este compus din pensii garantate în funcţie de venit, pensii de venit şi pensii personale obligatorii. Există două sisteme distincte de pensii ocupaţionale pentru administraţia centrală şi cea locală; două sisteme de pensii ocupaţionale pentru sectorul privat reglementat prin contractul colectiv de muncă. Împreună, aceste patru sistem acoperă 90% din forţa de muncă. Toate pensiile ocupaţionale funcţionează ca un supliment peste plafonul oferit de sistemul naţional. Contractul de Pensii din 2003 in Suedia a oferit tuturor angajaţilor oportunitatea de a transfera suma finanţată lunar din dreptul lor la pensie (componenta de bază a pensiei unei persoane – o pensie în funcţie de impozite ce are la bază alocaţia lunară a angajatorului de 2.3% din salariu – administrată de Comisia Naţională de Stat a Pensiilor Angajaţilor) în oricare alte fonduri disponibile pe piaţă. Participanţii au la dispoziţie două luni pentru a lua o decizie în urma primirii pachetului de opţiuni prin poştă. Participanţii pot alege unul sau mai multe fonduri. Participanţii aleg profilul preferat al riscului investiţional. În afara contribuţiei obligatorii la pensie, angajatorul mai plăteşte alţi 2% (în prezent, deşi procentul se schimbă în timp) din salariu pentru o pensie complementară - Kåpan Tjänste – pentru angajaţii care au împlinit vârsta de 28 ani. Atunci urmează Kåpan Extra – o pensie ocupaţională stabilită local pentru angajaţii de peste 18 ani. Suma primei se stabileşte prin contract. Contractele pot fi semnate pentru toată instituţia sau pentru departamente de personal. În final, există Kåpan Plus care este disponibilă tuturor celor care au împlinit cel puţin 18 ani şi care este sau a fost funcţionar de stat sau care primeşte o declaraţie de la Kåpan. Prin acest sistem, participantul poate alege procentul din salariul lor pe care doresc să-l investească în asigurarea de pensie privată. În sistemul suedez de pensii de stat există trei etaje: stat, companii şi pensii individuale. Pensiile de stat sunt reglementate prin lege şi servesc ca bază de fundamentare. Pensia corporativă poate fi văzută ca suplimentare a pensiei de stat. Acest sistem a fost implementat prin contracte încheiate la nivel naţional. Există trei planuri diferite pentru funcţionarii publici, şi anume: PA 03, PFA 98 şi PFA 01. PA 03 este pentru guvernul naţional, iar PFA 98 şi PFA 01 sunt pentru autorităţile locale. Acest sector este format din 850,000 angajaţi. Sistemul aferent consiliului judeţean şi sectorul guvernamental însumează 460,000 angajaţi.

CAPITOLUL II. STRUCTURA SISTEMULUI DE PENSII SUEDEZ Sistemul de pensii suedez este conceput pe trei niveluri; sistemul național (public) de pensii, pensii profesionale obligatorii și pensii facultative. Pilon public de pensii,din Suedia este unic în Europa de Vest. Parte a contribuției de asigurări sociale se achită în conturile individuale de investiții și o pensie finanțată este construit de catre companii independente de administrare a fondurilor responsabile de gestionare a activelor. Sistemele ocupaționale de pensii obligatorii sunt în vigoare pentru angajații care lucrează în industriile reglementate prin acorduri colective de muncă la nivel național. Angajatorii care nu fac parte din convențiile colective pot oferi planuri pe bază de voluntariat. Pensiile individuale voluntare completează peisajul sistemului de pensii din Suedia.6 Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta intr-o schema de pensii in sistemul “pay as you go”, care este universala si obligatorie, al doilea pilon este un

6

http://www.pensionfundsonline.co.uk/country-profiles/sweden

sistem de pensii ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Pilonul I. Pensiile Publice Sistemul public de pensii suedez este alcatuit din 3 elemente: 1.Pensiile pe baza de venit. Componenta majora a sistemului de pensii de stat este pensia în funcție de venit. Aceasta este finanțata pe principiul ”pay-as-you-go”.Rata de contribuție se ridică la 16%, care se înregistrează în conturi virtuale.Vârsta de pensionare este flexibilă și beneficiile de pensionare, pot fi revendicate de la vârsta de 61, cel mai devreme. Sistemul de pensii este autonom, din bugetul național și din veniturile bazate pe contribuțiile la pensii se transferate sume in fondurile tampon ale sistemului de pensii: Prima, a Doua, a Treia și a Patra ”Fonduri AP”(Naționale de Pensii). Fiecare fond primeste un sfert din contribuții și este responsabil pentru un sfert de plata a pensiilor. Echilibrare automată înseamnă ca sistemul de pensii isi reglementează finanțele proprii și evită ca guvernul să intervină prin ridicarea contribuțiilor sau să împrumute bani pentru Fondul de Pensii. 2.Pensii Premium. Pensia premium este parte finanțata din venituri legate de pensii pentru limită de vârstă. Sistemul de pensii premium este administrat de Autoritatea de pensii de stat Premium (PPM). Banii sunt depozitati în conturi individuale de investiții, cu alegere individuală. În plus, guvernul a înființat un fond de investiții special pentru persoanele fizice care nu doresc să facă propriile decizii de investiții; contribuțiile lor sunt automat investite cu Fondul de Economii Premium, care este gestionat de Fondul Național de Pensii al șaptelea suedez (AP7). Individul este liber in a schimba fondul ales, în orice moment și în mod gratuit. Prima de pensie poate fi trasă la vârsta de 61, cel mai devreme, dar este de asemenea posibil să se amâne retragerile din contul de pensii, care impune ca activele sunt investite în fonduri de securitate. Autoritatea de pensii de stat Premium este responsabila pentru operarea sistemului de pensii premium. Colectează contribuțiile și le investeste în functi de optiunea individuala de investitie, astfel, nu există nici o relație între individ și manager de fonduri. 3. Pensia garantata. În plus față de pensia în funcție de venit și pensia premium, pensia garantată, oferă o pensie minimă pentru persoanele peste 65 de ani, cu venituri mici sau fără, cu cel puțin 40 de ani de rezidență în Suedia. Aceasta este finanțata de la bugetul de stat.

Pilonul II. Pensii ocupationale Beneficiile celui de-al doilea pilon de pensii sunt determinate prin convenții colective de muncă la nivel național. Angajați permanenți automat aparțin unui sistem de pensii ocupaționale. Aceste sisteme sunt cunoscute ca ITP pentru mansonul alb de angajați și SAF-LO pentru mansonul albastru de angajați. Unele industrii (de exemplu, bancar, de asigurări) au alte sisteme de pensii decât PTI, dar dispozițiile de beneficii sunt mai mult sau mai puțin același. Angajatorii care nu fac parte din acordurile colective pot oferi planuri pe bază de voluntariat. Acestea, de asemenea, de multe ori urmeaza gama si nivelul de beneficii furnizate în baza ITP. Ca urmare, planurile de pensii din Suedia sunt extrem de standardizate. Noul sistem este structurat în 3 nivele. Primul nivel, de tipul sistemului solidar, este obligator. El funcţionează după principiul Conturilor Naţionale de Pensii (NCDA). Tariful procentual condiţional echivalează cu ritmul mediu de creştere a veniturilor. Mărimea pensiei depinde de numărul anilor trăiţi de grupul în

cauză, de oameni şi de ritmurile sporirii producţiei de mărfuri şi de servicii în decursul perioadei prognozate7; Nivelul doi, sistemul de acumulare obligator. Nivelul trei, benevol, în formă de mecanisme de economii profesionale şi individuale de pensii. Vîrsta de pensionare şi pentru bărbaţi, şi pentru femei este de 65 de ani, însă unele categorii de cetăţeni pot primi o pensie parţială de la 61 ani. Contribuţiile de la 4,4 mln. de cetăţeni se adună centralizat şi se trimit la direcţia guvernamentală. Activele generale din sistemul de acumulare se distribuie între cinci fonduri private. La ieşirea la pensie, fiecare cetăţean poate să cumpere dreptul de a primi pensie (anuitate) din unul din aceste fonduri. Sistemul de acumulare nu are nici un fel de garanţii suplimentare, ca exemplu, nivelul de venituri, precum şi nici un fel de mecanisme de reglementare suplimentară, în afară de acele existente deja pe piaţa financiară. Se exclud depunerile în bonuri imobiliare, active de mărfuri sau împrumuturi directe. În Suedia acţionează, de asemenea, mecanismul fondului de rezervă. Încă în 1960, autorităţile publice au început să dezvolte fondul de rezervă, cînd a fost lansat suplimentar sistemul de pensii de stat. În primii ani au fost stabilite cote de contribuţii mult mai mari decît se considera necesar pentru achitarea pensiilor curente. Fondul de rezervă8 asigură administrarea activelor prin intermediul a cinci fonduri, în valoare de aproximativ 15 mlrd. dolari fiecare. Primele patru fonduri administrează activele în mod standard pe baza unora şi aceloraşi legi chibzuite, dar diferite ca structuri de concurenţă. Fondul al cincilea, care este mult mai mic, învesteşte, preponderent în capitalul de risc. Aceste fonduri acţionează în cadrul legii adoptate de Parlament. Ele trebuie să interacţioneze cu alte organe statale, dar au un grad suficient de independenţă faţă de stat. Ministerul de Finanţe exercită asupra lor controlul financiar anual prin intermediul unei firme externe şi prezintă rezultatele în Parlament. Normele investiţionale ale fondului sunt, relativ, libere. Sunt doar limitate depunerile pe piaţa de capital. Maximum 5% din active pot fi investite în acţiuni care nu se cotează la bursă, numai indirect, prin companiile de venituri sau fondurile sociale. Pentru a reduce riscurile, cel puţin 30% din active trebuie depuse în hîrtii de valoare cu nivel mic de risc creditar şi risc mic de lichidare. În sistemul de pensii din Suedia se utilizează activ tehnologiile informaţionale. În special, toate au acces la reţelele Internet pentru a urmări costul activelor în conturi. Există broşuri cu un conţinut simplu, mediu şi complex. Viitorul pensionar dispune de informaţie şi înţelege atît funcţionarea sistemului în ansamblu, cît şi a elementelor care se referă nemijlocit la pensia sa.

Sistemul de pensii private - caracteristici cheie. Reforma sistemului de pensii din Suedia nu a vizat si sistemul privat, care genereaza pensii ocupationale si planuri individuale de pensii. Pensiile ocupationale sunt generate de intelegeri intre patronate sau intre patronate si sindicate, fara un amestec din partea statului. In Suedia aproape toti angajatii vor beneficia de o pensie ocupationala. Pensiile ocupationale multumesc in principal pe cei care desi au venituri mari nu vor primi o pensie pe masura in sistemul public de pensii, datorita plafoanelor. Sistemul de pensii ocupaționale, în Suedia este covârșitor determinat prin acorduri colective, și este efectiv obligatoriu pentru majoritatea angajatorilor. Sistemul de pensii ocupaționale 7

Nicholas Barr., Reforming Pensions: Myths, Truths, and Policy Choices, IMF, Working Paper 00/139, International Monetary Fund, Washington, 2000 8 S. Perepeliţa Căile de perfecţionare a sistemului de pensii ULIM, Chişinău 2004

acoperă peste 90% din forța de muncă. Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

Structura sistemului de pensii private

Obligatoriu / cvasi-obligatorii, la locul de muncă ● societățile benevole și fundații de pensii ● companiile de asigurări de viață ● planuri de pensii ocupaționale: rezerve Obligatoriu / cvasi-obligatorie, personală ● sistemul de pensii Premium (PPM) Voluntară, personală ● economisire de pensii individuale (IPS).

Vechiul sistem de pensii suedez Sistemul vechi de pensii propune o pensie de baza si o pensie suplimentara, in functie de venituri. Sistemul mai prevede si beneficii suplimentare pentru indivizii cu o pensie suplimentara neglijabila. Pensia de baza, Folkspension (FP) este suplimentata asadar de Allmana Tillagspension (ATP). In vechiul sistem oricine a trait in Suedia cel putin 40 de ani sau a muncit 30 de ani are dreptul la o pensie de baza. Pensia de baza reprezinta 96% din suma de baza. Pensionarii casatoriti primesc fiecare 78.5% din suma de baza. Aceasta era in 1998 de 3680 de Euro anual, adica 306 euro lunar. Salariul mediu al unui angajat este de cinci ori mai mare. Suma de baza este indexata in functie de cresterea indicatorului costului vietii. O persoana care a muncit 30 de ani are dreptul in acest sistem la o pensie suplimentara integrala. Pensia anuala este calculata ca 60% din veniturile medii in cei 15 din anii de angajare cu veniturile cele mai mari, mai putin suma de baza ( care este oricum acordata sub forma de pensie de baza). Veniturile la care se aplica cota de 60% au limita superioara de 7,5 sume de baza, adica aproximativ 27600 de euro. In vechiul sistem , anumite suplimente sunt platite celor care au pensii din venituri mici sau celor care nu primesc pensie din venituri:



Suplimentul in bani este de 55.5% din suma de baza si este redus cu 100% din pensia de venit la care persoana respectiva are dreptul. Astfel, daca un pensionar are numai pensia de baza, aceasteia i se adauga 55.5%, adica suma lunara minima ajunge la 475 de euro.  Suplimentul locativ lunar este 85% din costurile cu intretinerea, sume ce pot varia intre 10 si 400 de euro lunar. Suplimentul locativ este incasat de o treime din pensionari. In 1996 321,000 de femei si 49,000 de barbati primeau suplimente in bani. Iata modalitatea de calcul in vechiul sistem: 1. Stabilirea punctelor de credit. Veniturile din fiecare an sunt transformate in puncte de credit. Acestea sunt calculate daca venitul este mai mare de suma de baza si mai mic decat 7,5 sume de baza. Suma de baza era in 1997 de 37,000 SEK. Numarul maxim de puncte ATP este 6,5. Venit anual

Sumadebaza deductibila

Venitul pensionabil

Numarulde puncte

Numarul de puncte ATP

249,681

37,000

212,681

5.75

5.75

312,101

37,000

275,101

7.44

6.5

374,521

37,000

337,521

9.12

6.5

436,941

37,000

399,941

10.811

6.5

2. Pe baza mediei punctelor din toti anii, se selecteaza 15 ani, in care veniturile sunt cele mai ridicate. 3. Nivelul pensiilor: Persoanele care au avut venituri pentru cel putin 30 de ani primesc 60% din venitul pensionabil. Persoanele care au muncit mai putin de 30 de ani primesc un venit redus in concordanta cu numarul de ani munciti. 4. Valoarea pensiei este ajustata cu varsta de pensionare. Valoarea pensiei esre redusa cu 0,5% pentru fiecare luna inainte de 65 de ani si crescuta cu 0,7% pentru fiecare luna muncita peste varsta de 65 de ani. O persoana care decide sa se pensioneze la 61 de ani isi vede astfel pensia redusa cu 21%. Sistemul de “suma de baza” este folosit in asigurarile sociale din Suedia in scopul calcularii mai multor beneficii sociale, ajutoare in caz de boala, ajutoare pentru cresterea copiilor. Aceasta suma a fost introdusa pentru a permite o mai usoara ajustare la inflatie, astfel asigurand pastrarea valorii reala a beneficiilor sociale. Suma de baza reprezinta aproximativ 20% din salariul unui muncitor industrial. Suma de baza nu este un indicator al unui standard de viata minim acceptabil. Initial suma de baza reprezenta (anii ’60) valoarea pensiei de baza. Probleme ale vechiului sistem  Dependenta dintre finantarea sistemului de pensii si cresterea economica, deoarece veniturile sunt dependente de totalul salariilor platite in economie. Indexarea pensiilor se face in functie de inflatie.  Plafoanele pentru calcularea pensiilor. Existenta plafonului de 7.5 * suma de baza pune de asemenea unele probleme in viitor. Suma de baza este indexata in functie de preturi. Daca salariile reale cresc, limita maxima a veniturilor carora li se aplica cota

de 60% scade relativ cu salariile. Aceasta inseamna ca o crestere constanta in termeni reali a salariilor va mari suma care nu este inclusa in calculul pensiei, pentru cei ale caror venituri sunt mai mari de 7.5* suma de baza( aproximativ 2300 de euro lunar). In sistemul nou, suma de baza va fi indexata in functie de cresterea salariului mediu, generand astfel echitate intre generatii.  Fluctuatiile demografice. Problema demografica rezulta din faptul ca in 2025 se estimeaza ca vor fi 41 de pensionari la fiecare 100 de indivizi activi. Daca sistemul sar fi mentinut, ar fi insemnat o crestere in rata contributiei. Contributiile ar trebui crescute oricum tinand cont de speranta de viata care este in crestere in Suedia iar sistemul ar fi fost oricum afectat de numarul mare de pensionari nascuti in perioda “baby boom”. O rezolvare simplista a problemei demografice ar fi cresterea contributiilor sau a varstei de pensionare. Noul sistem rezolva aceasta problema tinand cont de cresterea sperantei de viata in calcularea beneficiilor.

Noul sistem de pensii suedez Noul sistem de pensii schimba complet regulile in priviinta pensiei minime garantate cat si in priviinta pensiei calculate in functie de venit. Pensia minima este oferita ca un supliment de Stat pentru cei care nu au sau au o foarte mica pensie din venituri. Aceasta este finantata din contributii si are doua surse de finantare: una dintr-un sistem “pay as you go” modificat in profunzime iar cealalta dintr-o noua schema de finantare. Reforma inlocuieste vechiul sistem de pensii bazat pe beneficii definite cu un sistem bazat pe contributii definite. Tip de pensie

PAYG ( pay as you go)

Contributie definita Pensia din venit (noua) Beneficiu definit

Pre-finantat Pensia din prime(noua)

Pensia ATP (veche), Pensia de baza (veche), Pensia garantata (noua)

Sursa: Settergren (2001). Principalele caracteristici ale noului sistem de pensii sunt:  Beneficiile se calculeaza in functie de intregul venit obtinut pana la pensionare  Valoarea contributiilor platite in trecut este indexata in functie de cresterea salariilor  Beneficiile sunt indexate in functie de salarii  Rata de contributie este gandita sa ramana neschimbata, beneficiile fiind cele care se vor modifica in functie de conjuncturae economica  Beneficiile depind de speranta de viata calculata  Beneficiile variaza si in functie de varsta individuala de pensionare, care este flexibila  Drepturile de pensie se castiga si in perioade fara venituri, cum ar fi perioadele de ingrijire a copilului  Schema de pensii pre-finantate, complet noua, a fost introdusa. Contributii Pensia din venituri este compusa dintr-un sistem “pay as you go” si o parte finantata din rezerve din prime. Cele doua scheme separate vor fi finantate din contributii care totalizeaza 18.5% din veniturile acoperite. Acestea vor fi supuse unui plafon care reprezinta aproximativ 1,5 * salariul mediu pentru un muncitor in industrie(7,5 sume de baza).Sumele din contributii care depasesc cota de 7,5% merg la bugetul de stat sub forma de taxa si nu au

nici o influenta asupra drepturilor de pensie ale individului. Aceasta masura a fost luata pentru a evita ca in noul system distributia veniturilor sa se incline in favoarea celor cu venituri mai mari.( Wadensjö 2000:154). Limita de 7,5 sume de baza se va indexa in functie de salarii, impiedicand scaderea valorii ei reale. Contributiile din schema PAYG se inregistreaza virtual in conturi individuale. Aceasta este caracteristica ce justifica denumirea de sistem de contributii definite individual (NDC). Din cei 18.5%, 16% provin din schema “pay as you go”. Aceasta contributie este gandita sa fie stabila, printr-un sistem de indexari. Cei 2.5% ramasi vor finanta schema de rezerve din prime. Plafonul veniturilor va fi indexat in functie de salarii, spre deosebire de sistemul vechi, unde era indexat in functie de preturi. In noul sistem s-au introdus beneficii pentru perioade care nu pot fi corelate cu venituri ( spre exemplu cresterea copiilor acasa, studiile) sau pentru venituri pentru care nu au fost platite contributii de catre angajator ( indemnizatia de somaj). Statul va plati integral sau partial aceste contributii, atat catre sistemul “pay as you go” cat si catre sistemul prin prime. Dimensiunea sociala a noului sistem de pensii este astfel evidentiata prin transparenta surselor de finantare. Principalele caracteristici ale schemei “pay as you go” sunt:  Rata contributiei este gandita sa fie constanta  Beneficiile sunt calculate in functie de veniturile obtinute pe tot parcursul vietii, in limita plafonului  Anumite perioade in care individul primeste ajutoare sau nu realizeaza venituri conteaza ca perioade in care se platesc contributii  Drepturile de pensie sunt indexate in functie de salariul mediu si se acumuleaza de-a lungul intregii cariere  Varsta de pensionare este flexibila dupa 61 de ani  Cuantumul pensiei depinde de speranta de viata a unei cohorte si de varsta de pensionare individuala  Beneficiile sunt indexate in relatie cu cresterea salariului mediu – 1,6%  Va continua sa existe un fond de rezerva in sistemul “pay as you go” Faptul ca nivelul pensiei depinde de castigurile de-a lungul vietii indica o schimbare de opinie asupra ceea ce este considerat acceptabil social. Riscul unui nivel neadecvat generat de un flux intrerupt de castiguri de-a lungul vietii a trecut de la Stat la individ, dar este diminuat de efectul pensiei minime garantate. Drepuri de pensie vor fi garantate pentru anumite perioade fara venituri. Contributiile vor fi platite integral, fie de catre Stat fie de catre Stat si angajat. Pentru indivizii care primesc ajutoare pentru boala, ingrijirea copilul, somaj, granturi educationale si accidente de munca, contributia angajatorului este platita de catre Stat in vreme ce contributia angajatului este platita individual, avand ca baza chiar beneficiul. Drepturile de pensie pentru pensia din venituri stabilitite intr-un anumit an impreuna cu drepturile de pensie din anii anteriori constituite cuantumul individual. Aceasta suma se calculeaza anual in trei etape: 1. Sumele celor care au murit inainte de a atinge varsta pensionarii sunt distribuite indivizilor nascuti in acelasi an( prin simpla impartire pana la 59 de anii, prin ajustare cu un factor dupa 60 de ani) 2. Suma este ajustata pozitiv sau negativ in functie de un indice care tine seama de venituri 3. Costul administrarii sistemului de pensii este distribuit intre indivizii asigurati

Beneficiile din primul an de pensie se calculeaza impartind drepturile de pensie acumulate la un factor de anuitate. Felul in care se stabileste factorul de anuitate si se indexeaza pensiile este crucial pentru buna functionare a sistemului. Obiectivul principal in stabilirea factorului de anuitate si in calcularea factorului de indexare este principiul ca rata de contributie trebuie sa fie constanta. Pentru a pastra stabilitatea financiara trebuie sa existe cateva legaturi intre factorul de anuitate si indexare. Principalele repere sunt: 1. Speranta de viata este elementul cheie in determinarea factorului de anuitate. Aceasta inseamna ca o speranta de viata in crestere diminueaza sumele existente la data calcularii si ca speranta de viata a individului este luata in calcul cand se calculeaza pensia. 2. Efectul introducerii indexarii in functie de salarii este ca in caz de crestere reala a salariilor pensiile vor creste mai mult decat in cazul indexarii preturilor iar daca salariile se reduc pensiile vor fi mai mici decat ar fi in cazul indexarii in functie de preturi. Ca urmare a trecerii la indexarea in functie de salarii, nu mai exista garantia ca pensionarii vor fi compensati integral pentru inflatie. Astfel, pensionarii impartasesc cu restul populatiei riscul unor slabe rezultate economice. Factorul de anuitate si pensia lunara la varsta la care pensia este trasa( pentru un capital initial de 150000 euro si o crestere anuala a salariului real de 1,6%): Procent din Varsta de

Factorul de

Pensia pe luna

pensia obtinuta la

pensionare

anuitate

61

18,2

700

72

62

17,6

760

78

63

17,1

820

84

64

16,5

890

92

65

15,9

970

100

66

15,3

1060

109

67

14,2

1270

130

68

14,2

1390

143

70

13,0

1530

157

65 de ani

Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii, publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia.

Nivelul garantat pentru pensia publica Statul plateste un supliment, echivalentul diferentei intre un nivel garantat si pensia din venituri obtinuta. Toti cetatenii care au trait in Suedia cel putin 40 de ani sunt indreptatiti sa primeasca acest supliment. Acesta se reduce in functie de timp pentru cei care au trait mai putin de 40 de ani in Suedia. Pentru un pensionar singur fara pensie din venituri, suplimentul integral este echivalentul a 2,13 sume de baza din vechiul sistem, ceea ce reprezenta in 1998

646 euro. Nivelul garantat continua sa fie ajustat in functie de inflatie. Daca salariile cresc in termeni reali si nivelul garantat nu este ajustat in consecinta, atunci nivelul garantat va scadea comparativ cu salariile, iar pe termen lung aceasta va genera o importanta mai mare a pensiei din venituri. Comparatie Noul sistem este gandit sa nu coste mai mult in ceea ce priveste baza de contributie decat vechiul sistem ar fi costat la o rata de crestere a salariului real de 2%. Insa daca ratele de crestere sunt mai mici noul sistem va genera pensii mai mici decat ar fi generat vechiul sistem. Invers, daca ratele de crestere sunt mari, pensiile vor fi mai mari in consecinta. Noul sistem ia in calcul veniturile de pe tot parcursul vietii in vreme ce vechiul sistem era bazat pe o perioada de calcul relativ scurta. Stabilizatorii automati ai noului sistem de pensii In noul sistem beneficiile sunt ajustate automat la fluctuatii economice si demografice prin trei stbilizatori automati:  Indexarea in functie de cresterea salariului real a drepturilor de pensie si a beneficiilor  Indexarea varstei de pensionare cu speranta de viata  Sistemul de echilibrare Sistemul de echilibrare presupune ca activele si pasivele sistemului PAYG ar putea fi calculate anual si chiar trecute intr-un bilant. Calcularea activelor si a pasivelor din sistem se face conform legislatiei si se poate calcula o rata de acoperire a a activelor cu pasivelor: Rata de acoperire= (Valoarea capitalizata a contributiilor+ Fonduri de rezerva) / Obligatii sub forma de beneficii Mecanismul automat de balansare este intentionat sa activeze de indata ce rata de acoperire scade sub 1; la acel moment indexarea drepturilor de pensii si a beneficiilor curente vor fi adaptate la cresterea salariului real. Indexarea va fi redusa prin multiplicarea variatiei in cresterea salariului real cu rata de acoperire. Indexarea va continua pentru atata vreme cat rata de acoperire este mai mica de 1. In cazul unor anumite conditii economice si demografice, sistemul ar putea constitui un surplus permanent si substantial. In acest caz, daca surplusul devine prea mare, ar putea fi distribuit catre beneficiarii sistemului de pensii.

Indicatori economici: Unitate de masura

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

P.I.B

mld. USD

272.5

292.4

295.3

324.0

352.1

364.0

345.5

365.9

PIB/locuitor

USD

30 418

32 516

32 701

35 680

38 486

39 475

37 155

39 013

VNB/locuitor

USD

30 793

32 500

32 936

36 139

39 364

40 870

37 825

39 728

Deficitul public

% / PIB

-1.3

0.4

1.9

2.2

3.6

2.2

-0.9

-0.3

Chelt.pensii publice

% / PIB

7.8

7.7

7.6

7.3

7.2

-

-

-

Chelt.pensii private

% / PIB

-

-

1.0

1.1

1.3

1.2

-

-

Total populatie

locuitori

8 958

8 994

9 030

9 081

9 148

9 220

9 299

17.3

17.4

17.6

17.9

18.3

2009

2010

2011

-

-

9.58

9.21

17.2 17.2 17.3 % / total populatie SURSA: Country statistical profile: Sweden 2011-2012 Populatie +65 ani

Unitate de masura Fonduri publice de pensii

Fonduri de pensii

mil. SEK*

2004

2006

2007

2008

649 219 775 859 866 705 926 775 735 204 832 492

% / PIB

SURSA: OECD.Stat.Extract *) coroana suedeza

2005

7.38

9.07

9.26

8.68

7.38

8.37

9 379

Previziuni Cheltuielile cu pensiile ca proportie din PIB se estimeaza ca vor creste de la 9% in 2004 la 10,7% in 2050. Indexul de pregatire al Suediei, variabila care masoara pregatirea tarii in fata unor viitoarea provocari demografice este de 6,0 (Economist Intelligence Unit 2004). Rata se calculeaza pe baza varstei efective de pensionare, pe baza ratei totale de participare la sistemul de pensii, a sistemelor de pensii private si a cresterii productivitatii muncii in ultimul deceniu. Prin comparatie, Suedia este relativ mai slab pregatita decat Olanda, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, dar mult mai bine pregatita decat tari ca Spania, Italia, Grecia, Austria, Cehia. Contributiile care nu sunt folosite pentru plata pensiilor sunt stranse in fonduri- tampon. Aceste fonduri, cunoscute sub numele de Fonduri Nationale de Pensii sau fonduri AP sunt transferate in Trezoreria de Stat, pentru a acoperi o parte a cheltuielor bugetare generate de reforma, cum ar fi costurile generate de pensia garantata si contributiile platite pentru ingrijirea copilului, studii superioare sau pensii de handicap. Fondurile au fost reduse la 3,5 ani de plati. Evolutia acestor fonduri este anticipata astfel: Nivelul de acoperire masurat in ani de plati de pensii, la diferite rate de crestere in salariul real/ rate de rentabilitate a investitiilor Crestere salariala/ rentabilitate a

1997

2010

2020

2030

2040

2050

2%/4%

3.5

4.4

4.2

4.3

4.6

6.0

2%/2%

3.5

3.6

2.7

2.0

1.3

1.5

0.5 % / 2 %

3.5

3.6

2.6

1.8

1.0

1.0

investitiilor

Sursa: Scherman 1999:42 Daca scenariile de mai sus se dovedesc nerealiste, un mecanism de balansare va fi activat. Acest mecanism a fost votat de Riksdag in Mai 2001 si consta intr-un indice alternativ pentru indexarea drepturilor de pensie si a beneficiilor, care reduce in fapt sumele acordate. Pentru a anticipa un dezechilibru, se calculeaza o balanta anuala care compara beneficiile de plata in viitor cu contributiile de primit + sumele din fondurile de rezerva.

CONCLUZII 1. Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta intr-o schema de pensii in sistemul PAYG “pay as you go”, care este universala si obligatorie, Al doilea pilon este un sistem de pensii ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Varsta medie de pensionare este de 63 de ani, in vreme ce speranta de viata atinge 80,3 ani. Comisia Europeana raporteaza ca Suedia este una dintre cele mai bine pregatite tari in fata problemei imbatranirii populatiei. 2. Suedia a trecut de la un sistem traditional de beneficii definite la doua sisteme de contributii definite. In noul sistem, 14% din contributii se indreapta catre conturi individuale finantate intregral, in vreme ce restul de 86% se canalizeaza catre noul sistem PAYG. Pensiile de urmasi si de handicap care faceau parte din vechiul sistem au fost acoperite de sisteme separate. Sistemele de contributii definite au fost asociate in mod traditional cu scheme de finantare intregrala. Insa noul sistem PAYG din Suedia nu reprezinta de fapt un sistem de contributii definite, deoarece beneficiile nu sunt finantate din fonduri capitalizate si deci “dobanda” la contributii va diferi de cea de pe piata. Pentru a distinge intre sisteme de contributii definite care sunt finantate integral si cele care sunt finantate printr-un sistem PAYG, cele din urma se numesc sisteme de contributii definite individual (Notional Defined Contribution- NDC). Principala diferenta intre aceste sisteme este ca in fata instabilitatii financiare in cadrul sistemului de beneficii definite se poate opera asupra ratei de contributie sau asupra marimii beneficiilor, in vreme ce in noul sistem se poate opera asupra valorii pensiilor. Intr-un sistem de contributii definite individual (NDC) un deficit temporar poate fi remediat si prin cresterea ratei contributiilor, dar cu asumarea unor riscuri foarte mari de largire a deficitului. Cresterea contributiei in sistemul NDC nu este viabila intrucat plati mai mari cresc in mod automat beneficiile promise. Echivalentul a 16% din venitul anual al individului va fi creditat in fiecare an in contul sau individual. Suma corespondenta este transferata in rate lunare catre fondul de rezerva, care finanteaza platile pensiilor. In fiecare an indexarea conturilor individuale se face si cu castiguri din reducerea cohortei si cu diminuari din costuri administrative. Nu exista o varsta de pensionare oficiala in sistem. Creditele de pensii continua sa se adauge daca individul are venituri din care sa se opreasca contributii pentru pensii, indiferent de varsta sa sau de faptul ca a inceput sa primeasca pensia. Pensia lunara poate fi primita incepand cu varsta de 61 de ani, fara o varsta maxima limita.

BIBLIOGRAFIE

1.

C. Grigorescu, ”Prestaţii sociale în ţările membre ale Uniunii Europene şi României” Centrul de informare şi documentare economică, Bucureşti, 2003

2.

Lames C. Capretta, ”Global Aging and the Sustainability of Public Pension Systems” Center for Strategic & International Studies, Washington DC, 2007

3.

S.Perepeliţa, ”Căile de perfecţionare a sistemului de pensii” ULIM, Chişinău 2004

4.

Nicholas Barr, ”Reforming Pensions: Myths, Truths, and Policy Choices” IMF, Working Paper 00/139, International Monetary Fund, Washington, 2000

5.

http://www.pensionsmyndigheten.se/Startsida.html

6.

http://www.government.se/sb/d/15473/a/183496

7.

http://www.investsweden.se/Global/Global/Downloads/Fact_Sh eets/Social-security-and-pensions.pdf

8.

http://www.pensionfundsonline.co.uk/country-profiles/sweden

9.

http://www.zf.ro/business-international/sistemul-suedez-depensii-devine-model-global-pe-fondul-imbatranirii-populatiei

10.

http://www.oecd.org/sweden/47273197.pdf