Sistemul de Alimnetare Cu Apa Din Oslo [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231 Sistemul de alimnetare cu apa din Oslo

Sistemul de alimenatre cu apă din Oslo Agenţia Naţională de Apă şi Canalizare (Norsk Vann BA) este asociaţia naţională a serviciilor de apă şi canalizare. În Norvegia, aceste lucrări sunt, în principal, deţinute şi manageriate de către municipalităţi, numai unele sunt companii inter-municipale. Această agenţie doreşte să facă posibilă cooperarea în privinţa apei potabile şi a apelor uzate din punct de vedere tehnic, economic şi administrativ şi să susţină interesele comune ale cetăţenilor. Agenţia este de asemenea afiliată unor organizaţii şi furnizori din industria de apă potabilă şi apă uzată, şi instituţii de învăţământ şi cercetare. Norvegia are mai multă apă decât majoritatea celorlalte ţări, iar calitatea ei este foarte bună. Apele utilizate pentru capitală Oslo provin din zăpadă sau precipitaţiile acumulate din pădurile sau dealurile din jurul oraşului. O reţea de canale şi căi de transport a apei umplu rezervoarele de apă de care este nevoie pentru satisfacerea cererii populaţiei din Oslo. S-au impus restricţii în ceea ce priveşte folosirea zonelor din jurul surselor de apă potabilă din zonele apropiate oraşului (cu scopul de a proteja calitatea apei brute de activităţi precum înotul, pescuitul, picnicurile, plimbările cu barca), la mai puţin de 50 de metrii de lacuri, râuri sau versanţii din apropiere. O calitate excelentă a apei brute, dimensiunea lacurilor şi ritmul lent al debitului de apă asigură o calitate bună, chiar înainte de a ajunge la staţia de tratare. Serviciul de apă şi canalizare Oslo este o utilitate condusă de municipalitate, responsabilă cu furnizarea şi tratarea apei potabile şi a apei uzate pentru cetăţeni, întreprinderi şi turişti din oraşul Oslo şi comuna Ski. Toate activităţile sunt finanţate din taxele percepute pentru apă potabilă şi canalizare. 1.Prezentarea companiei Viziunea companiei: “Apă pură şi curată pentru toate nevoile” Viziunea pentru sănătate: “Furnizarea apei potabile, tratarea apelor uzate, managementul resurselor de apă trebuie făcute în aşa fel încât să promoveze sănătatea şi bunăstarea tuturor rezidenţilor şi turiştilor”. Viziunea pentru sustenabilitate şi mediu: “Infrastructura asociată apei potabile şi colectarea apelor uzate trebuie să fie predate următoarei generaţii într-o stare mai bună decât a fost preluată iniţial de actuală generaţie. Alimentarea cu apă potabilă şi serviciul de canalizare trebuie să fie administrate în aşa fel încât să nu dăuneze mediului înconjurător” 1 Serviciul de apă şi canalizare a oraşului Oslo este o companie care se autofinanţează, şi are 440 de angajaţi (la începutul anului 2011). Populaţia deservită este de aproximativ 600.000 persoane, incluzând şi o comună vecină, Ski. Oslo primeşte apă din sursele de suprafaţă şi din zonele împădurite din jurul oraşului, astfel: Aria bazinelor:331km2 Nr. de lacuri de acumulare: 40 Producţia anuală: 184 milioane m3 Volumul total al rezervoarelor de apă 150 milioane m 3 Apa brută este în general foarte curată, cu un pH scăzut şi cu alcalinitate redusă. Realităţi ale anului 2010 Tabelul nr. 1 : “ Realităţile anului 2010 privind Serviciul de Alimentare cu Apă şi Canalizare Oslo” Alimentarea cu apă potabilă   Producţie (milioane metrii cubi) 95  Numărul instalaţiilor de tratare 3 active (+ 1 extra)  Reţeaua de alimentare cu apă (km) 1560 Numărul de reparaţii ale instalaţiilor 172 1

www.vann-og-avlopsetaten.oslo.kommune.no

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231 care aveau scurgeri Numărul de rezervoare cu apă curată 18  Numărul de staţii de pompare 31 Numărul de supape de reducere a 138  presiunii Reţeaua de canalizare şi tratare   Apa tratată (milioane metrii cubi) 115 Numărul staţiilor de tratare 2 Reţeaua publică de canalizare(km) 1339 Reţeaua publică de gestiune a apei 709 pluviale (km) Bazine de acumulare 4  Baraje 250 Apa pluvială scursă în reţeaua de 658 canalizare Supape de măsurare 125 Numărul clienţilor   Gospodării 52473  Consumul declara bazat pe suprafaţa 47931 clădirii Consumul măsurat în funcţie de 761 apometru Întreprinderi (numai consumul de 3781 metrii) Fiecărui utilizator îi sunt alocaţi 200 de litrii pe zi pentru consum, astfel: 40 l pentru igiena personală Toaletă 30 l Uz personal 20 l Spălat 25 l Prepararea alimentelor 8 l Spălatul maşinii/grădină 7 l În total 130, restul până la 200 reprezintă scurgeri din sistem: 22% apă potabilă, 2% canalizare. Pierderile din reţelele de apă potabilă şi canalizare sunt calculate ca fiind parte integrantă din cheltuielile zilnice pentru toţi utilizatorii.      

· · · ·

2. Finanţarea serviciului şi indicatori economico – financiari Serviciul de Alimentare cu Apă şi Canalizare Oslo este o companie care se autofinanţează. Privire de ansamblu asupra bugetului din 2011: Buget total: 2001.4 milioane NOK Cheltuieli de exploatare: 700.7 milioane NOK Cheltuieli de investiţii: 1300.7 milioane NOK Venituri din exploatare: 1025.2 milioane NOK Buget 2010  Milioane NOK Costurile operaţionale de tratare şi 3.88 distribuţie a apei pe metru cub Costurile operaţionale de canalizare şi 2.99 tratare pe metru cub Costul total al tratării apei şi 1028 canalizării pe cetăţean

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231

3.Staţiile de tratare a apei potabile, caracteristici şi metode Oset, situată în partea de nord a capitalei Oslo, are o capacitate de 6000 litrii pe secundă (l/s), în mod normal ea acoperă circa 85 – 90 % din consum. Metodele de epurare folosite sunt: aerarea, microscreeining2 (filtre cu găuri de 5 microni) şi clorare. Skullerud, situată în partea de sud-est a oraşului Oslo, acoperă în mod normal 10% din totalul cererii. Tratamentul folosit constă în trei cicluri de filtrare cu precipitate de sulfat de aluminiu, dioxid de carbon şi var pentru controlul coroziunii. Capacitatea de filtrare este de 500 l/s (în condiţii normale). Pentru situaţii de urgentă are o linie de rezervă cu o capacitate de 1800 l/s cu un tratament pe bază de dezinfecţie cu hipoclorit de sodiu şi microscreening. Alunsjøen, situată în partea de nord a oraşului Oslo, are o capacitate de producţie de 150 l/s, şi poate acoperi 2% din cererea de apă potabilă. Tratamentul folosit este filtrarea de 0,5 mm şi clorinare. Langlia, la vest de Oslo, cu o capacitate de 350 l/s. procedeul folosit pentru tratarea apei este de filtrare de 0,5 mm şi clorinare. 4.Sistemul de alimentare cu apă Reţeaua de distribuţie şi conducte:  Numărul de rezervoare: 18  Volumul total al rezervoarelor:199220 m3  Numărul de staţii de pompare a apei 27  Numărul de staţii de formare a presiunii 52  Numărul de staţii de reducere a presiunii 128  Lungimea totală a reţelei de distribuţie 1550 km  Pierderile prin scurgeri sunt de aproximativ 205 m 3 din totalul apei produse, incluzând atât conductele private cât şi cele publice.  Consumul pentru activităţi comerciale 18.2 mil. m 3  Consumul privat 39.7 mil. m3  Stropire grădină 4.7 mil. m3  Scopuri publice 9.0 mil. m3  Pierderi 18.7 mil. m3  Producţia totală, Oslo 90.3 mil. m3  Producţia pentru municipalităţile vecine 0.254 mil. m 3  Producţie apă/persoană (litrii pe zi) 461  Producţia maximă zilnică 441000 m3  Producţia maximă anuală 122 milioane m3 5.Strategii şi planuri de investiţii ale Serviciului de Alimentare cu Apă Oslo 5.1.Planul multianual de modernizare a sistemului de alimentare cu apă din Oslo Planul multianual pentru sistemul de alimentare cu apă din Oslo stabileşte liniile directoare de evoluţie până în anul 2015 şi este conceput să garanteze: - Apă suficientă – capacitatea de alimentare cu apă trebuie să fie suficientă astfel încât să facă făţă situaţiilor de urgenţă şi cererii consumatorilor; - Apă bună – calitatea apei potabile trebuie să îndeplinească cerinţele reglementărilor norvegiene în domeniul apei potabile şi să se încadreze în standardele internaţionale din acest domeniu; 2

Proces utilizat pentru eliminarea rezidurilor solide din apa afluenţilor secundari sau din lacurile de acumulare. Este una din metodele avansate de tratare a apelor uzate. Presupune rotaţia la o viteza scazută, de până la 4 r/min a unui tambur din tesaturi cu o raritate a materialului de 23 sau 35 de µM.

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231

-

Fiabilitate ridicată pentru reţeaua de aprovizionare – reţeaua de alimentare trebuie să fie sigură şi să îndeplinească cerinţele de calitate, cantitate şi continuitate. Master planul constă într-un plan cadru global şi sub-planuri pentru renovarea reţelei de conducte şi modernizarea staţiilor de tratare şi alimentare. 5.2.Planul de dezvoltare al reţelei de distribuţie a apei potabile Planul de dezvoltare constă în construcţia unei noi staţii de tratare a apei la Oset, cu apă brută din Lacul Maridal şi printr-un nou tunel din Lacul Langlia. Acest tunel poate fi extins până la Lacul Holsfjorden, dacă pe viitor consumul va cere acest lucru. Atunci când nouă staţie de tratare va fi complet funcţională, actualele bazine de la Lacul Alunsjø şi Langlia pot fi închise. Toată apă potabilă din Oslo va îndeplini standardele de calitate stabilite la nivel naţional. Planul de dezvoltare are un buget de 1.600 milioane NOK planificat până în 2015. A fost realizat un studiu de fezabilitate împreună cu o evaluare a riscurilor proiectării şi construcţiei. Un studiu special pentru staţia Langlia este încă în pregătire. 5.3.Planul de renovare a reţelei de conducte Acest sub-plan a fost aprobat de către Consiliul Local în anul 2008 şi punerea lui în aplicare s-a realizat în primăvara anului 2009. Scopul lui este de a menţine un standard bun de calitate şi regularitate pentru alimentarea cu apă potabilă, folosind un sistem de întreţinere care să reducă scurgerile din reţeaua de conducte. Planul include, de asemenea, construirea unei staţii de măsurare şi monitorizare a consumului de apă şi reducerea pierderilor. Reţeaua de conducte este îmbunătăţită prin repararea conductelor existente său prin înlocuirea completă a lor. Se acordă o importanţă deosebită metodelor care nu necesită modalităţi de excavare convenţionale. Costul estimat se ridică la 585 milioane NOK pe perioada 2009-2015. Autorităţile municipale vor folosi bugetele anuale pentru a stabili ritmul şi măsura în care planul este pus în aplicare. Până la începutul anului 2011 au fost reabilitate 64600 m de conducte de apă, la un cost de 328,7 milioane NOK. 6.Protejarea mediului înconjurător Politica în domeniul mediului înconjurător este destinată să adopte cele mai bune posibile decizii în domeniul gestionării apelor uzate. O componentă importantă este de a urmări şi controla scurgerile nedorite din reţeaua de apă şi canalizare. Transportul poluanţilor la staţiile de tratare este monitorizat permanent prin intermediul unor staţii de măsurare plasate pe toate cursurile de apă. Monitorizarea traseelor de apă este utilizată pentru a diagnostica starea apei din conducte. Acordurile cu importanţii agenţi economici din cadrul industriei sunt foarte importante în ceea ce priveşte controlul deversărilor de apă. Acest program a cuprins 15 companii în 2009, cu accent pe acele companii ale căror activităţi pot crea probleme pentru funcţionarea eficientă a reţelei de conducte, proceselor de tratare şi calitatea tratării. Un alt domeniu important este urmărirea rezervoarelor de combustibil - în Oslo sunt aproximativ 17000 rezervoare subterane de combustibil lichid. 7.Calitatea servicului de alimentare cu apă şi canalizare din Oslo Există o monitorizare excelentă pentru siguranţa şi puritatea calităţii apei pentru că Reglementările în Domeniul Apei Potabile din Norvegia specifică precis că apă potabilă trebuie să fie curată fără nici un miros proeminent, gust sau culoare. Aceasta nu trebuie să conţină componente fizice, chimice sau biologice care ar putea pune în pericol sănătatea consumatorilor. Apă potabilă trebuie să respecte peste 50 de proprietăţi şi criterii de calitate. Autoritatea pentru Siguranta Alimentului Norvegia este organul superior de supraveghere a apei potabile şi a serviciului de canalizare. Serviciul de Apă şi Canalizare din Oslo are proceduri zilnice, săptămânale, lunare, semestriale de probe şi analize. Se controlează apa în bazinele de acumulare, staţiile de epurare şi casele consumatorilor. În fiecare an Laboratoarele Agenţiei de Apă şi Canalizare Oslo analizează aproximativ 3500, 4000 probe de apă uzată, apă potabilă (din industrie şi alte întreprinderi), precum şi din diferite alte

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231 părţi ale sistemului de canalizare. Laboratoarele sunt acreditate NS-EN ISO/IEC 17025 3. Planurile de măsuri pentru protejarea cursurilor de apă au un rol principal pentru Serviciul de Alimentare cu Apă şi Canalizare Oslo. Agenţia are staţii de măsurare pe toate cele nouă cursuri de apă majore din Oslo, care sunt, enumerate de la vest: Mærradalsbekken, Hoffselva, Frognerelva, Akerselva, Hovinbekken, Alna, Ljanselva şi Ellingsrudbekken. Apa se controlează în aceste puncte continuu, iar probele de apă luate de aici sunt cele care stau la baza calculelor în ceea ce priveşte cantitatea de poluant transportată de sistemele de apă. În plus, cele mai importante lacuri de acumulare, precum şi lacurile din zonele de locuit sunt de asemenea monitorizate. Situaţia referitoare la staţia de colectare Oslo Fjord este monitorizată de Institutul Norvegian pentru Cercetare în Domeniul Apei (Norwegian Institute for Water Research), acest lucru a fost comandat de către Centrul Tehnic al Consiliului Inferior Oslo. Toată apa pentru băut a oraşului Oslo este corespunzătoare din punct de vedere al asigurării sănătăţii, dar numai apa tratată în staţia Skullerud îndeplineşte 100% cerinţele naţionale de calitate privind apă potabilă. 7.Serviciul clienţi Agenţia pentru Apă şi Canalizare Oslo asigură apă pentru aproximativ 538.000 locuitori ai oraşului Oslo şi 20.000 ai municipalităţii Ski. Serviciul de Alimentare cu Apă şi Canalizare Oslo este o companie orientată spre client, furnizând un serviciu corect şi eficient. Prin urmare, studiile de piaţă sunt utilizate sistematic pentru a monitoriza opiniile clienţilor şi pentru a îmbunătăţi serviciile companiei. Ca soluţii pentru dezvoltare s-a găsit utilizarea Internetului ca un canal de servicii de informare. În prezent, se încearcă să se facă posibil a fi operaţional acest serviciu 24 de ore pe zi. Serviciul clienţi cuprinde controlul calităţii instalaţiilor, administrarea tarifelor apei potabile şi de canalizare şi centrul de informaţii pentru clienţi legate de lucrările efectuate de Serviciul de Apă Potabilă şi Canalizare Oslo. Unul din obiectivele sale este de a fi un “link” între companie şi clienţi şi de asemenea de a echilibra interesele clienţilor cu cele ale autorităţilor publice şi diviziunile tehnice în conformitate cu legislaţia în vigoare. Numărul total de contacte cu clienţii în 2010 a fost de aproape 52000 din care 47000 provin din categoria consumatorilor privaţi iar restul agenţi economici. Categoria consumatorilor privaţi cuprinde abonaţi colectivi (asociaţii de proprietari) şi blocuri de apartamente, care fiecare poate include mai multe sute de consumatori. SUBIECTE PENTRU DEZBATERE 1. Realizati analiza S.W.O.T. pentru sistemul de alimentare cu apa din Oslo (cele 4 etape). Care sunt elementele cele mai importante ale fiecarei liste de strategii SO, ST, WO, si WT, si care ar fi rezultanta generala? 2. Ce elemente de cultura organizationala se individualizeaza in conditiile generate de un astfel de mediu cultural ca cel norvegian? (Realizati o lista de elemente culturale pentru aceasta companie si detaliati continutul acestora) 3. Cum ati formula declaratia misiunii firmei? 4. Explicati si aplicati instrumentul SIX THINKING HATS pentru o situație particular din studiul de caz. 5. Prezentati o investitie realizata in vederea dezvoltarii / modernizarii infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare din unitatea administrativ teritoriala in care locuiti. Care apreciaţi că sunt implicaţiile unor astfel de investiţii asupra nevoilor cetăţenilor şi calităţii vieţii? 6. Care sunt principalii stakeholderi ai companiei? Caracterizati din punct de vedere al puterii, al nivelului de interes si al vitezei de reactie stakeholderii acestei companii norvegiene cu cei ai unei companii romanesti ce presteaza acelasi serviciu. 7. Realizati pentru compania de apa norvegiana un plan de implementare a unei strategii date prin transformarea culturii organizationale.

3

ISO 17025 - Cerinte Generale Pentru Competenta Laboratoarelor de Incercari si Etalonari;

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231

1. Etapa 1 –SWOT PF 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Susține interesele comune ale cetățenilor Agenția este afliată unor organizații și furnizori Apele utilizate provin din zăpadă și precipitații Restricții în ceea ce privește folosirea zonelor din jur Fiecărui utilizator îi sunt alocați 200 de litrii pe zi de consum Este o companie care se autofinanțeză Renovarea rețelei de conducte și modernizarea stațiilor Monitorizat prin intermediul unor stații măsurare Utilizarea Internetului ca un canal de servicii de utilizare

PS

1. Toate activitățile sunt finanțate din taxele perceptute pentru apă și canalizare 2. Pierderile din rețelele de apă potabilă și canalizare sunt calculate ca fiind parte integrate din cheltuielle zilnice 3. Numai apa tratată în stația Skullerud îndeplinește 100% cerințele naționale privind apa potabilă. 4. Încearcă să se facă posbil a fi operational acest serviciu 24 de ore pe zi

O 1. Oslo primește apă din sursele de suprafață și din zonele împădurite din jurul orașului 2. Autoritatea pentru Siguranța Alimentului Norvegia este organul superior de supraveghere a apei potabile și a serviciului de canalizare 3. Este o companie orientată spre client

A 1. Probleme create de activitățile companiilor ce pot afecta funcționarea eficientă a rețelei de conducte ?

Etapa 2 – Prioritizarea factorilor SWOT PF 1. PF6 2. PF2 3. PF1

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231 4. PF5 5. PF9 6. PF3 7. PF8 8. PF7 9. PF4

PS 1. PS4 2. PS1 3. PS2 4. PS3

O 1. O2 2. O1 3. O3

A 1. A1

Etapa 3 – Elaborarea balanțelor Balanța în echilibru – O2 CU PF 1 Blanța în dezechilibru cu amplitudine mica - O1 CU PF4 Blanâa în dezechilibru cu amplitudine mare – O3 CU PF4

Etapa 4 –Elaborarea strategiilor O2

PF6 Folosim autofinanțarea pentru a avea în permanență spirjinul din partea Autorității pentru Siguranța Alimentului Norvegia

PS3 Recomandăm comunicarea cu Autoritatea pentru Siguranța Alimentului Norvegia pentru

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231 A1

Recomandăm dezvoltarea finanțărilor pentru rezolvarea conductelor

dezvoltarea celorlalte 3 stații Recoamdam finalizarea renovării tuturor conductelor pentru dezvoltarea stațiilor de epurare

2. Ce elemente de cultura organizationala se individualizeaza in conditiile generate de un astfel de mediu cultural ca cel norvegian? (Realizati o lista de elemente culturale pentru aceasta companie si detaliati continutul acestora) Componentele Culturii Organizaționale a) Manifestări vizibile ( infrastructura, planul de dezvoltare, modalități de comunicare) -

Alimnetarea cu apă potabilă și servciile de canalizare trebuie să fie administrată astfel încât să nu dăuneze mediului înconjurător

-

Capacitatea de alimentare cu apă trebuie să fie suficientă, să facă față situațiilor de urgență și cererilor consumatorilor

-

Calitatea apei trebuie să îndeplinescă cerințele reglementărilor norvegiene

-

Rețeaua de alimnetare trebuie să fei sigură și să îndeplinească cerințele de calitate, cantitate și continuitate

-

“link” între companie şi clienţi şi de asemenea de a echilibra interesele clienţilor cu cele ale autorităţilor publice şi diviziunile tehnice în conformitate cu legislaţia în vigoare

b) Normele ( standarde de normalitate, politici , restricții) -

Fiecărui utilizator îi sunt alocați 200l pentru consum

-

Planul de dezvolatre constă în contrucția unei noi stații de tratare a apei la Oset, cu apa brută

-

Rețeaua de conduce este îmbunătățită prin separarea conducntelor existente prin înlocuirea lor

-

Transportul poluanților la stațiile de tratare este monitorizat permanent prin intermediul unor stații de măsurare plasate pe toate cursurile de apă

c) Valorile - profesionalism, integritate pe piața muncii, responsabilitate, compasiune față de cetățeni și mediul înconjurător

Academia de Studii Economice din Bucuresti Anul 3, seris B, grupa 231

3. Cum ati formula declaratia misiunii firmei? Misiunea noastră este aceea de a menține sănătatea clienților prin rezvolvarea integral și într-un mod elegant problema apelor uzate. 5. Prezentati o investitie realizata in vederea dezvoltarii / modernizarii infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare din unitatea administrativ teritoriala in care locuiti. Care apreciaţi că sunt implicaţiile unor astfel de investiţii asupra nevoilor cetăţenilor şi calităţii vieţii? O investitie realizata in vederea modernizării infrastructurii de alimnetare cu apă și canalizare din unitatea asministrativ teritoarială ar fi investirea într-un proiect în urma căruia fiecare stație de pompare dețin GPS, cu cartelă, conectată la monitorul Serviciul de Apă și Canalizare. În momentul unui defectări, pe ecranul monitorului apare avaria, gravitatea acesteia, și locul averiei, astfel se dețin informațiile necesare despre pompele de alimentare, fără a fi necesară deplasare la locurile în care acestea sunt montate. O astfel de investiție, aduce un plus cetățenilor, deoarece nu va fi necesară stoparea de apă, în cazul unei defecțiuni, întrucât pompele funcționează în continuare, pe parcursul defecțiunii. 6. Care sunt principalii stakeholderi ai companiei? Caracterizati din punct de vedere al puterii, al nivelului de interes si al vitezei de reactie stakeholderii acestei companii norvegiene cu cei ai unei companii romanesti ce presteaza acelasi serviciu. Principalii stakeholderi ai companiei sunt : Servicii / furnizori, Clienti, Institutii (universitati, grupuri de lucru, etc.), Sectorul energetic si regenerabile, Stakeholderi interni (angajati), Comunitati generale. Puterea acestor stakeholderi din Norvegia este una nelimitata, iar in Romania este limitata. La nivel de interes, stakeholderii din Norvegia sunt mai mult interesati, decat cei din Romania, in baza prestarii acestui serviciu. Iar la nivel de reactie, Norvegia e sub Romania, deoarece Romania desi are o putere de reactie limitata, are un impuls de reactie mai puternic.