Sistem de Alimentare Diesel [PDF]

Zitiervorschau

Sistemul de alimentare a motoarelor DIESEL Scopul lucrării: Studierea construcţiei generale a sistemului de alimentare, principiul de funcţionare, particularităţile constructive şi principalele reglări ale pompei de injecţie de presiune înaltă. Timpul de efectuare – conform planului de studiu. Utilaj şi echipament: Planşe de studii, standuri, machete, agregate şi subansambluri ale sistemului de alimentare a motorului diesel, cărţi şi conspecte. Metodologia de îndeplinire a lucrării de laborator Lucrarea de laborator prevede studierea construcţiei generale, principiului de lucru, destinaţia părţilor componente ale sistemului de alimentare a motorului diesel. Metode de eliminare a aerului din sistemul de alimentare diesel. 3. Pompele de injecţie de presiune înaltă în linie, în V şi pompe de tip distribuitor. Destinaţia, scheme constructive, principiul de funcţionare, avantajele construcţiei, punctele şi metodele de reglare. 6. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu motorină, indicii şi metode de depistare. Pompele de injecţie de presiune înaltă în linie, în V şi pompe de tip distribuitor. Destinaţia, scheme constructive, principiul de funcţionare, avantajele construcţiei, punctele şi metodele de reglare. Pompa cu elemente in linie

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 3 Mod Coala № document. Executat

Diavor C.

Controlat

Beiu Ilie

T contr.

Beiu Ilie

Aprobat

Semnat

Data

Sistemul de alimentare a motoarelor DIESEL

Litera

Coala 1

Coli 13

UTM FIMT gr.I.T.T.A-121

Pompa de injectie in linie ( cu piston-sertar). Pompa cu piston sertar conform figurei unu este folosita la motorul D2156 HMN 8 are sase elementi de injectie si este antrenata de la comanda mecanismului de distributie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injectie se monteaza pompa de alimentare cu piston, antrenata de excentricul de pe arborele cu came al acesteia. Exista pompe cu patru, opt sau mai multi elementi de injectie, in functie de numarul de cilindri ai motorului. Functionarea: motorina iese tasnita prin conducta de alimentare 9 intra in camera longitudinala 26, de unde, orificiul de admisie , intra in cilindrul 20, pistonul 21, este actionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rola 16; in cursa sa ascendenta, pistonul refuleaza motorina cu presiune prin supapa de refulare 23; si racordul 25, care este trimisa prin conducta de inalta presiune 11 la injector; dupa ce cama nu mai ataca tachetul, arcul readuce pistonul in pozitia initiala. Reglarea debitului pompei de injectie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19, care angreneaza cu sectorul dintat 22. Acesta este fixat pe mansonul regulator, prevazut cu o degajare in care intra un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidala a pistonului sa fie pozitionata fata de orificiul de refulare al cilindrului si sa regleze debitul elementului, returnand o parte din motorina in camera longitudinala 26. Arborele cu came primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie prin intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul unui dispozitiv. Regulatorul de turatie 2 limiteaza turatia minima si maxima a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreutati si arcuri. Surplusul de motorina de la pompa de injectie merge la rezervoarele termoinjectoarelor. In partea inferioara a corpului pompei de injectie 1 si a regulatorului se gaseste ulei, care asigura ungerea tachetilor , a arborelui cu came si a pieselor regulatorului de turatie. Unele pompe de injectie au regulator pneumatic sau vacumatic pentru toate regimurile, a carui comanda este asigurata de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurand o functionare mai precisa. Exista si pompe cu regulator hidraulic. Regulatorul de turatie Pompele de injectie cu elemnte in linie sunt echipate cu regulatoare de turatie montate pe corpul pompei, la capatul arborelui cu came opus antrenarii.Prezenta regulatorului de turatie la motorul cu aprindere prin comprimare este impus de urmatoarele cerinte:  asigurarea stabilitatii la mers in gol  asigurarea stabilitatii la mers in sarcina  limitarea turatiilor maxime a motorului, pentru a se evita emisia de fum si cresterea solocitarilor termo-mecanice ale motorului Pentru satisfacereaa acestor cerinte, regulatoarele de turatie pot fi:  pentru un regim  pentrudoua regimuri  pentru toate regimurile Regulatorul pentru un singur regim de functionare asigura stabilitatea functionarii motorului la o anumita turatie (de obicei cea nominala), fiind montat de pompele de injectie ce echipeaza motoare ce functioneaza la o turatie constanta (de exemplu motoare ce antreneaza grupuri electrogene). Regulatorul pentru doua regimuri asigura in plus, stabilitatea functionarii in mers in gol Regulatorul pentru toate regimurile functioneaza pentru toata gama de turatii cuprinse intre turatia de mers in gol si cea nominal, asigurand stabilitatea turatiei la oricare regim de turatie aflat intre cele doua limie de mai sus mentionate.Acest tip de regulatoare de turatie este montat pe motoarele destinate tractiunii rutiere.

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

2

Variatia cantitatii de combustibil se face in mod automat de catre regulatorul de turatie centrifugal , la o pozitie constanta a pedalei de acceleratie, de la care se comanda cremaliera pentru marirea sau micsorarea turatiei motorului in functie de sarcina. Injectorul Injectorul are rolul de a injecta combustibilul in stare pulverizata, cu picaturi fine, uniforme in camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injectie indirecta, pulverizarea combustibilului se impune a fi in forma de jet conic, corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a picaturilor, datorita existentei turbulentei. Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate avea in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varfuri conice, cele cu varf conic se utilizeaza la motoarele cu injectie indirecta in scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele fara varf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede. Constructiv injectoarele pot fi deschise sau inchise (cele mai utilizate, printre care si la motoarele D 797-5 si D 216 HMN 8). Injectorele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta cu camera de ardere. Acestea se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie este foarte scurt si au o presiune inalta pana la 140 de bar, la 2000 rot/min. Injectorele inchise conform figurei 2. au orificiul duzei 13 inchis perfect etans de catre arcul pulverizatorului 12. Functionare: motorina intra prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 si ridica acul de pe scaunul 14, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului din camera 15; in felul acesta, invinge forta arcului 5 si motorina este pulverizata prin orificiul 13 in camera de ardere din capul pistonului. Surplusul de combustibil scapat printre ac si ghid trece in corpul injectorului, iar prin racordul 8 este colectat de conducta de retur si trimis in rezervor. Cand presiunea motorinei a scazut, acul 12 inchide orificiul duzei sub actiunea arcului 5. Presiunea de injectie se regleaza prin modificarea arcului 5, cu ajutorul piulitei 6 si al saibei de reglaj 7.

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

3

Motorul D2156 HMN 8 este dotat cu injectoare inchise de tip KDL 94 S3R a carui constructie este la fel, insa presiunea de reglaj este de 175 de bar; reglarea presiunii se face de la o tija filetata cu contrapiulita, montata in piulita injectorului, deasupra tijei de apasare a arcului. La motoarele Diesel ale autoturismelor, se foloseste injectorul din figura 2, c montat prin insurubare in chiulasa, prin intermediul corpului 2. Motorina intra prin racordul cu filtru mecanic 1 si este pulverizata in camera de ardere prin orificiul 13, sub forma de jet de catre duza 4 si acul ei 5. Surplusul de motorina iese prin racordul 10 si printr-o conducta ce colecteaza motorina de la de la toate injectoarele este returnata la pompa de injectie si apoi la rezervor. Acest tip de injector se foloseste la motoarele cu injectie indirecta , pentru a obtine o buna turbionare si formarea unui amestec omogen cu aerul. Reglarea presiunii de injectare este realizata prin adaugarea sau scoaterea de saibe 8 pentru tensionarea arcului 7; aceasta este de 120±5 bar. Pompa-injector(figura 3.) se intalneste la unele instalatii de alimentare pentruMAC.

Aceasta solutie prezinta urmatoarele avantaje: pulverizarea optima, suprimarea pompei de injectie, cuplu maxim la regimuri joase. Pe langa aceste avantaje, prezinta si dezavantajele: adaptarea pompei-injector impune o chiulasa modificata, la care nu se pot monta patru supape, motorul functioneaza zgomotos.Principiul de functionare este urmatorul: cama 1 de pe arborele cu came, montat pe chiulasa, actioneaza tija injectorului 3, prin intermediul culbutorului 2. Prin culisarea tijei, este admisa motorina care va fi pulverizata cu presiunea de 1800-1900 bar, in

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

4

camera de ardere a motorului 7. Comanda deschiderii si inchiderii unitatii de presiune 6 pentru injectarea motorinei se face de catre un calculator. Tija este readusa in pozitia initiala de catre arcul 4.

Elementele componente ale pompei 1. cremaliera cu comanda 2. arbore cu came de antrenare 3. racorduri injectoare Caracteristicile principale ale pompei cu elemente in linie:  pentru fiecare injector pompa este prevazuta cu un element de pompare(piston)  pistoanele sunt actionate prin intermediul unui arbore cu came conectat la arborele cotit al motorului  cantitatea de combustibil injectata este reglata cu ajutorul unei cremaliere comandata de pedala de acceleratie  fiecare element de pompare este conectat la injector prin intermediul unor conducte de inalta presiune

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

5

In figura alaturata este prezentata o pompa de injectie cu elemente in linie impreuna cu restul pieselor ce compun sistemum de injectie. Combustibilul este aspirat in rezervor cu ajutorul unei pompe de transfer, numita si pompa de joasa presiune, si transferat catre filtru de motorina. Dupa filtrare combustibilul este introdus in pompa de inalta presiunie, cu elemente in linie, comprimat si transferat catre injectoare prin intermediul conductelor de legatura.

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

6

Aceste tipuri de pompe de injectie pot ridica presiunea de injectie pana la 1200 bari. Motoarele diesel modern nu mai folosesc pompele de injectie cu elemnte in linie datorita controlului rudimentar al presiunii de injectie si a cantitatii de combustibil injectata. De asemenea un inconvenient este dat de faptul ca dimensiunile pompei si numarul de elemente depinde de numarul de cilindrii al motorului. Aplicatiile pe care se utilizeaza aceste pompe cu mai mult de 6 pistonae sunt in general vehicule de transport, autobuzele, utilajele agricole precum si motoarele stationare. Pompa cu elemente in line este costisitoare deoarece utilizeaza un numar mare de piese identice, de mare precizie, costul fabricatiei si a intretinerii fiind ridicad. De asemenea reglajul este complicat iar probabilitatea de a avea caracteristici de injectie diferite intre cilindrii este mare datorita posibelelor diferente de geometrie

Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (rotativa). Pompa de injectie rotativa (fig. 3), utilizata la instalatia motorului D 797-05 si la autoturisme echipate cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul uni rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera succesiv orificiile corespunzatoare

Fig.3. Functionare: motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea regland-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalul din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se injecteaza; este trimisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cand arborele de antrenare 12 primeste miscare de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incat motorina este trimisa prin cana lul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta de inalta presiune, ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat, prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

7

dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcinii motorului, la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie. Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17 (cu limitator de cursa 21), arcului 16, bratului 14 si tijei15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie comandat. Dispozitivul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtine o variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate in corpul pompei de injectie 20. Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul motorinei se regleaza prin pozitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixeaza pe butucul de antrenare (care face legatura inre arborele de antrenare 12 si rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turatie este de tipul cu colivie si greutati nearticulate, care basculeaza si mansonul glisant de la arborele de antrenare 12; aceasta actioneaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune sunt prevazute cu supape de refulare. Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare Diesel de diferite marci. Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte componente. Cea mai raspandita este pompa V.E. Bosch (anexa 3) formata dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu distribuitor a carui piston are o miscare combinata (de rotatie si axiala (anexa 3), regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului (care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina la oprirea motorului).

Functionare: motorina este aspirate din filtru de catre pompa de alimentare si trimisa prin canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie, in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia comandata de pedala de acceleratie. Pentru aerisirea instalatiei, filtrul motorinei este prevazut cu o pompa de aerisire de tip cu membrane. Unele pompe rotative Bosch au o capsula vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

8

turbine de supraalimentare cu aer (limitatur de fum la motoarele turbo), se mai gaseste un termostat care regleaza pozitia de relanti marit, la rece. Regulator de turatie Pompele de injectie cu distribuitor rotativ sunt echipate cu regulatoare de turatie pentru toate regimurile, mecanice sau hidraulice. Regulatorul de turatie mechanic este de tipul centrifugal, fiind format din greutatile montate in carcasa, aceasta este la randul ei fixat pe arborele de antrenare al pompei de injectie. Regulatorul actioneaza asupra bratului supapei de dozare prin intermediul mansonului, parghiei si tijei. La un regim de functionare dat, stability prin pozitia parghiei de acceleratie, forta centrifuga a greutatilor este echilibrat de catre forta elastic a arcului principal, stabilindu-se astfel o anumita pozitie pentru supapa de dozare. La cresterea turatiei, forta centrifuga creste si supapa de dozare este rotita in sensul scaderii debitului de combustibil pana in momentul in care se ajunge din nou la un echilibru intre forta centrifuga si forta elastic. Arcul asigura functionarea regulatorului de turatie la mersul in gol. Oprirea motorului este realizat cu ajutorul parghiei de oprire care prin intermediul excentricului deplaseaza tija de oprire, aceasta roteste supapa de dozare in pozitia de debit nul, realizand astfel oprirea motorului. Parghia de actionare si bratul parghiei de acceleratie sunt prevazute cu cate trei orificii de fixare a arcului principal, varianta de fixare a arcului este specificata pe placuta indicatoare de pe corpul pompei de injectie. Greutatile regulatorului sunt montate liber in carcasa lor, aceasta reste prevazuta cu sase locasuri, care pot fi ocupate de tot atatea mase centrifuge sau de un numar mai mic. Regulatorul hydraulic de turatie utilieaza presiunea pompei de transfer, supapa de dozare fiind inlocuita de catre piston, ce se poate deplasa axial sub actiunea presiunii combustibilului. Fortei de presiune a combustibilului I se opune forta elastic a arcului care poate fi modificat de catre parghia de acceleratie. Pentru o anumita pozitie a parghiei de acceleratie , forta de presiune este echilibrata de catre forta elastic a arcului; la cresterea turatiei, presiunea de transfer creste, pistonul se ridica intr-o pozitie de echilibru, iar muchia sa micsoreaza sectiunea de trecere a combustibilului catre capul hydraulic. Ca urmare, turatia motorului scade. Defectele principale ale sistemului de alimentare cu motorină, indicii şi metode de depistare. Pompa de alimentare daca este de tip cu membrana, poate avea aceleasi defectiuni ca si cea de benzina. Daca este cu piston, defectiunile cele mai frecvente sunt: - griparea sau uzura pistonului - ruperea arcului pistonului - griparea sau uzura tachetului cu galet - griparea pistonului pompei de amorsare - infundare perifiltrului pompei - deteriorarea supapelor de admisie si refulare sau a arcurilor Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei. Dupa remediere se scoate aerul din instalatie. Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehicolului pana la atelier.Defectiunile cele mai inportante sunt : - inteparea cu intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie (elementulde pompare a distributieila pompa de tip CAV) datorita uzurii prin patrunderea impuritatilor in

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

9

instalatie. Motorul functioneaza neregulat, iar pedala de acceleratie si respectiv cremaliera se deplaseaza scadent. Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elementului defect. – Griparea unui element al pompei de injectie (elementul de pompare la pompa de tipCAV), datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul de ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul nu mai poate deplasa cremaliera. Remediera consta in demontarea spalarea si eventual slefuirea pistonului cucilindru ; in caz ca defectiunea nu se poate remedia aceasta se va face in ateierul specializat. - patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare de motorina in camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului, daca motorul este oprit, nu se mai poate porni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducte de retur in rezervor. Cand cantitatea de aer este prea mare, cauzata deobicei de demontari repetate sau la golirea completa a rezervorului de motorina, se purjeaza pompa de injectie, dupa care cum s-a aratat mai sus; - uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului,ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dar mai ales arcului tarat.Dupa reparare, pompa de injectie se centricubeaza in mod obligatoriu pe stand special.Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni: cauzate de conditiile de lucru(presiune si temperaturi inalte): - intepenirea acului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectoasa motorinei; - presiuni unilaterale asupra arcului sau asezarii defectoase pe scaun, care poate fi urmata, uneori, de supra incalzirea motorului. In acest caz, motorul functioneaza neregulat, scoate fum negru se aud batai sis cade puterea, daka este oprit motorul porneste foarte greu, iar cand defectiunea exista la doua injectoare, numai porneste. Depistarea injectorului defect se face prin demontarea partial a racordului de legatura a conductei de inalta presiune sau prin demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara actionand motorul sau demarorul, se urmareste pulverizarea; care nu debiteaza motorina sub forma de ceata sau nu are un zgomot sec este defect(prezinta un zgomot ca un scartit). Injectorul defect se dezansambleaza, se curate acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei special sau cu un betisor de brad, apoi se spala cu motorina; acult trebuie sa alunece usor, singur, in corpul pulverizatorului. - infundarea orificiilor pulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe pulverizarisi, deci, a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedierea consta in demonatrea si desfundarea orificiilor cu acul din trusa speciala: apoi, se spala bine pulverizatorul in motorina si apoi se remonteaza. - Neetanseitatea acului pulverizatorului, urmare a depunerilor de calamina,intepenirii acului, uzurii acului si corpului pulverizatorului, sau a scaunuluiacului. Motorul functioneaza cu intreruperi, puterea scade, iar dupa oprire,motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare defecte. Se depisteaza defectiunea, dupa cum sa aratat mai sus, si la nevoie se inlocuieste pulverizatorul. - uzura injectorului si in special a pulverizatorului, care numai asugura o pulverizare buna a motorinei; motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata, injectorul se inlocuieste.Filtru de aer poate sa se infunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu sau nu mai poate fi pornit. In acest caz, se demonteaza filtrul se sufla cu aer comprimat elementul filtrant, iar daca este de tip filtrant se inlocuieste s iuleiul. - catalizatorul infundat poate provoca functionarea neregulata a motorului, iar emanarea de noxe si fum negru sa fie puernica; se face verificarea functionariilui cu ajutorul fumetrului si daca nu corespunde se inlocuieste. - la instalatia turo neetansarile racordurilor duce la functionarea incorecta a motorului; remedierea consta in inlocuirea racordurilor. Zgomotele provocata de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor. Daca sunt provocate de turbina, acestea se vor echilibra dinamic pe stand special in atelier.

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

10

Scaparile de aer la racitor, sau ineficacitatea lui se remediaza prin inlaturarea impuritatilor sau cositorirea partilor deteriorate. Dupa orice interventie, se face aerisirea circuitului de motorina.

Defecte.Cauze posibile a defectarii sitemului de alimentare MAC Motorul nu porneşte •Rezervorul de carburant este gol •Robinetul de carburant este închis •Aer in sistemul de alimentare •Conductele de combustibil sunt neetanşe, sparte, astupate. Apa de condensare in carburant (Se elimina apa din filtru si rezervor) •Filtrul de aer înfundat •Evacuarea astupata (contrapresiunea gazelor arse este prea mare) •Circuitul de curent este întrerupt (Se conectează întrerupătorul principal al bateriei. Levierul schimbătorului se aşează pe poziţia “N”. Se înlocuieşte siguranţa defectă. Cablurile si contactele desprinse, corodate si rupte trebuie reparate) •Bateriile sunt descărcate •Starter/ întrerupător magnetic defect •Începutul pompării dereglat •Injector înfundat •Supapele nu închid sau sunt blocate •Mecanismul biela-manivela este blocat din exterior •Defecţiune interna a motorului (pistoane corodate, posibil datorita conţinutului de apa din carburant) Motorul porneşte, insa „nu urca in turaţii“ sau se opreşte secundara este cuplata de carburant înfundat de proasta calitate sau are multe impurităţi de aer înfundat Motorul nu porneşte sau porneşte greu când este încălzit motorului defectuoasa injecţii reglat greşit de injecţie dereglata sau defecta este insuficienta sau diferenţa de presiune mai mare de 3-4 bari intre cilindri

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

11

Motorul nu porneşte sau porneşte greu la temperaturi scăzute de carburant înfundat cu parafina de pornire cu flacăra este defecta Motorul nu funcţionează rotund atunci când este cald, întreruperi in funcţionare in sistemul de alimentare de carburant neetanşe, rupte, astupate de ralanti reglata sub nivelul indicat supapelor necorespunzător sau conductele lor înfundate injecţiei necorespunzător de supraalimentare defecta de injecţie dereglata sau defecta insuficienta sau diferenţa de presiune mai mare de 3-4 bari intre cilindri Variaţii ale turaţiei in timpul funcţionarii insuficient in rezervor in instalaţia de alimentare defect defecte Motorul nu poate fi oprit de oprire, îndoita, blocata de injecţie dereglata sau defecta Putere insuficienta in instalaţie de aer / de combustibil înfundat necorespunzătoare a carburantului Concluzie: In urma efectuarii lucrarii de laborator am facut cunostina sistemul de alimentare a motoarelor Diesel.Am studiat partile componente, functionare sistemului cat si tipurile de pompe de injectie ce se folosesc la injectarea motorinei in cilindri.

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

12

Bibliografie: 1. Gh.Fratila,Mariana Fratila, S.Samoila -“Automobile, Cunoastere,Intretinere,Reparare 2. http://www.scribd.com/doc/76830009/6-Instalatia-de-Alimentare 3. http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Constructia-instalatiei-de-ali54959.php 4. http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/19-diesel/25-motor-diesel-injectie-directa.html

UT ITT 527.1 2.1 208 Sch Coala № document.

Semnat

Data

Coala

13