Sistem de Dozare Cu Lichide [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea “Politehnica” București Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice Specializarea Tehnologii Avansate în Industria Alimentară

PROIECT : Sistem tehnic de dozare și umplere cu lichide

2015 Bucuresti

Cuprins

I.Introducere II.Clasificarea metodelor de dozare II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat II.3 Analiza factorilor care influenţează dozarea

III. MASINI SI UTILAJE PENTRU DOZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE III.1 Generalitati. Clasificare III.2 Dozatoare pentru produse lichide III.2.1 Dozatoare la nivel constant III.2.2 Dozatoare volumetrice III.2.3 Dozatoare continue de debit III.2.4 Dozatorul cu ventil comandat electromagnetic IV. MASINI SI UTILAJE PENTRU UMPLEREA AMBALAJELOR CU LICHIDE IV.1 Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor IV.2 Dispozitiv de umplere cu robinet cana IV.3 Dispozitiv de umplere fara robinete IV.4 Fazele dozarii lichidelor IV.5 Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie IV.6 Instalatia de dozare sub vid BIBLIOGRAFIE

I.Introducere

Dozarea poate fi definită că fiind procedeul de fracţionare după o anumită regulă a unei cantităţi de material, în porţii, operaţie care va fi făcută în condiţii specificate de domeniul concret de aplicaţie. În funcţie de material şi gradul de compactare al acestuia, precum şi de diferitele soluţii tehnice utilizate în măsurare, respectiv de diferitele principii de funcţionare, sistemele de porţionare se pot numi dispozitive de dozare, sisteme de dozare şi măsurare compuse din ansamble de măsurare / dozare precum şi instalaţii de dozare. Dispozitivele de dozare reprezintă părţi importante ale procesului de automatizare. Ansamblele de dozare sunt o combinaţie de diferite dispozitive de dozare, iar instalaţiile de dozare pot cuprinde mai multe componente cu dispozitive de dozare. Dozarea, este urmată de obicei de ambalare, se face în flux continuu sau discontinuu. Scopul etichetării produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaţii complete cu privire la conţinutul şi compoziţia produselor, pentru a proteja sănătatea şi interesele acestora. Alte informaţii pot oferi detalii despre o caracteristică specifică a produsului, cum ar fi originea sau procedeul de fabricaţie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate genetic, alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse băuturi fac, de asemenea, obiectul unor reglementări specifice. In cadrul unei linii de ambalare sau inbuteliere cea mai importanta operatie este dozarea deoarece de precizia acestea depinde eficienta econimica a ambalarii. Dozarea este divizarea in cantitati egale diferite prestabilite si poate fi: -

Dozarea volumetrica-Prin care produsul de ambalat este divizat in unitati egale de

-

volum. Dozarea gravimetrica-care consta in divizarea produsului de ambalat in unitati de

-

masa egale; Dozarea cu bucata-prin care produsul de ambalat este divizat in unitati continand un numar egal de bucati.

Deoarece umplerea se confunda de cele mai multe ori cu dozarea aceste operatii se realizeaza concomitent si operatiile de dozare-umplere din punct de vedere al caracteristicilor fizice ale produselor de ambalat se pot clasifica astfel:

 Dozarea volumetrica si umplerea produselor lichide cu vascozitate mica si pulverulente ce curg foarte bine in ambalaje;  Dozarea volumetrica si umplerea produselor lichide vascoase si a produselor granulate ce curg greu in ambalaje;  Dozarea gravimetrica a produselor pastoase si granulate;  Dozarea cu bucata a produselor solide;

II.Clasificarea metodelor de dozare Dozarea vizează întotdeauna masă materialului în vrac, astfel încât, sustragerea cantitativă de material este asociată cu determinarea masei de material, chiar dacă metodă în sine se bazează pe volumul de material sustras. Sistemele de dozare au că scop porţionarea masei de material, definindu-se două clase principale de procedee de dozare: • Procedee de dozare prin măsurarea debitului de material; • Procedee de dozare la care metodă de măsurare a debitului de material ţine cont de alţi parametri cum ar fi nivelul de umplere a unor volume, forţă Coriolis, absorbţia radiaţiilor .

II.1 Procedee de dozare prin contorizarea debitului de material Procedeele automate de dozare prin analizarea masei sau a volumelor de material pot fi clasificate în funcţie de modul de funcţionare în: • procedee de dozare cu funcţionare discontinuă la care se realizează dozarea în şarje cu controlul debitului secvenţial de material măsurat; • procedee de dozare cu funcţionare continuă la care se realizează controlul permanent al masei de material supusă dozării.

Dozarea discontinuă poate fi executată lin sau grosier prin aproximarea unui interval de timp ce depinde de controlul debitului de material dar şi prin aranjamente de dozări continue .

II.2 Procedee de dozare prin determinarea masei materialului dozat În cazul acestor procedee, tehnicile de cântărire utilizate determină indirect masa prin efectele date de masă cum ar fi: inerţia, impulsul, absorbţia radiaţiei şi transportul căldurii . Cele mai precise metode sunt cele gravimetrice, deoarece singura lor valoare măsurată este forţa de greutate (acceleraţia gravitaţională este o constantă locală). Aplicaţia se extinde la materialele în vrac şi fluide, de la câteva grame la mii de tone pe şarja măsurată. Cântărirea este efectuată prin adăugare sau prin sustragere de volum. Dozarea prin radiaţie a fluxului de material în vrac, denumită uneori eronat „cântărirea nucleară”, se bazează pe fenomenul de absorbţie a radiaţiei de către materialul expus determinându-se astfel încărcarea specifică a benzii transportoare. Calibrarea este necesară pentru fiecare tip de material dozat. Această metodă se pretează pentru curgeri mari de material, cum se întâlnesc în instalaţiile cu transportoare cu benzi, dar nu este potrivită pentru cântăriri datorită preciziei limitate .

II.3 Analiza factorilor care influenţează dozarea Comportarea materialelor în timpul procesului de dozare este influenţată de numeroşi parametri. Aceştia pot modifica funcţionarea şi productivitatea dozatoarelor. Experimentele practice şi teoretice s-au axat, în ultimii ani, pe examinarea efectelor impactului acestor parametri de influenţă asupra curgerii materialelor. Astfel s-a arătat că aceşti parametri interferează între ei, accentuându-şi influenţa asupra procesului de dozare . Studiul analizei influenţei parametrilor de lucru asupra operaţiei de transport în funcţie de necesarul de putere s-a concretizat prin rezultate sub forma unor diagrame. Factorii de influenţă ai procesului de dozare pot fi împărţiţi în trei grupe principale: • parametri constructivi;

• parametri de lucru; • parametri legaţi de materialul dozat. Cercetările efectuate de Rehkugler G. E. ,Fehlauer B. şi Ertl S. prezintă o privire de ansamblu asupra valorilor de influenţă a unor parametri. Parametrii ce pot influenţa funcţionarea dispozitivelor de dozare sunt: • debitul sau rata de dozare; • sensibilitatea; • timpul de răspuns; • temporizarea operaţiei; • caracteristica de răspuns a frecvenţei; • precizia dozării sau reproductibilitatea ei.

III. MASINI SI UTILAJE PENTRU DOZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE III.1 Generalitati. Clasificare Produsele alimentare obtinute din procesul tehnologic de fabricatie necesita, in vederea ambalarii si livrarii sau a depozitarii, dozarea acestora. Operatia prin care se stabileste volumul, debitul volumetric sau masa produselor se numeste dozare. Dozarea, urmata de obicei de ambalare, se face in flux continuu sau discontinuu. In anumite operatii cu caracter tehnologic, materiile prime si auxiliare se distribuie in cantitati prevazute cu retetele de fabricatie. Umplerea ambalajelor trebuie sa asigure continutul dorit de produs. Aceasta operatie necesita masini speciale, in componenta carora sunt necesare dispozitive de dozare specifice naturii fiecarui fel de produs. Masinile de dozat pot fi volumetrice, gravimetrice sau numerice.

Pentru produse solide pulverulente dozarea se face volumetric sau gravimetric. In cazul produselor solide in forma de bucati mici, cu o configuratie geometrica regulata, cum sunt bomboanele, dozarea se face cu ajutorul masinilor cu inregistrator numeric. Masinile sau dispozitivele pentru dozarea gravimetrica a produselor solide, folosesc platane de balanta, care masoara cu precizie cantitatea de produs destinata ambalarii. Dozatoare volumetrice se intalnesc si la dozarea produselor de dimensiuni mici si cu forma regulata, cum ar fi mazarea verde, ciresele etc. Pentru produsele lichide se folosesc dozatoare volumetrice. Acestea acumuleaza, in prealabil, un volum de produs egal cu cel al recipientului in care urmeaza sa fie ambalat si pe care il descarca in momentul umplerii. Pentru a se asigura o precizie a dozarii, se impune realizarea acestei operatii in anumite conditii de temperatura, pentru a se evita variatiile de volum datorate variatiilor de temperatura a produsului. Masinile de dozat produse vascoase, cum ar fi pasta de carne, gemurile, se folosesc dozatoare volumetrice cu functionare discontinua sau dozatoare volumetrice de debit cu functionare continua (spriturile pentru umplut pasta de carne in membrane). In industria conservelor, se folosesc masini speciale de dozare automata pentru solide si lichide, de exemplu, la dozarea fructelor si a siropului in acelasi recipient. Astfel, clasificarea masinilor si dispozitivelor pentru dozarea produselor alimentare se poate face dupa mai multe criterii: - dupa proprietatile fizico-dinamice ale produselor avem: - dozatoare pentru produse solide, lichide, vascoase, solide si lichide; - dupa modul de functionare: - dozatoare cu functionare continua si discontinua; - dupa principiul de dozare: - dozatoare gravimetrice, volumetrice si numerice; - dupa conditiile in care se desfasoara operatiunea de dozare avem: - dozare la presiune atmosferica, izobarometrica, la suprapresiune, in vid; - dupa fortele care asigura deplasarea materialului doza: - cu piston, cu transportor elicoidal, cu transportor cu racleti sau cu banda, disc rotativ cu razuitor, mecanism vibrator, etc.;

Dozatoarele sunt dispozitive cu functionare comandata si cu functionare automata. In continuare vor fi prezentate principalele masini si instalatii pentru dozarea produselor alimentare, dupa proprietatile fizico-chimice ale acestora.

III.2 Dozatoare pentru produse lichide Dozarea lichidelor este o operaţie realizată în scopul umplerii recipienţilor folosiţi pentru ambalare. Debitul de dozare este determinat de viteză de curgere şi diametrul conductelor prin care lichidele alimentează aparatele şi utilajele de imbuteliere. Dozarea lichidelor în volum se realizează la maşinile de dozat şi ambalat, printr-o succesiune de faze. Principiul de funcţionare a dozatoarelor se diferenţiază, după modul de transferare al cantităţii de produs în recipient, în dozatoare: -la nivel constant, când este menţinut un nivel constant al lichidului în rezervorul maşinii; -la volum constant, când din rezervorul maşinii se transferă cu pahare de măsură de volum egal cu al recipientului ce urmează a fi umplut, cantităţile necesare.

III.2.1 Dozatoare la nivel constant Dozatoarele la nivel constant echipeaza masinile de imbuteliat lichide in sticle, care asigura automatizat procesul de umplere si inchidere. Masinile pot asigura introducerea lichidului la presiune atmosferica, izobarometric, cu suprapresiune de gaz sau sub vid. Dozatorul de nivel (Fig. 1) este un dispozitiv alcatuit din: corpul dozatorului (1) fixat la baza rezervorului de alimentare al masinii cu piulita (2) si mansonul metalic (3) liber sa culiseze pe portiunea cilindrica a corpului de umplere. Mansonul (3) este prevazut cu un centrator (4) pentru sticlele care sunt aduse pe rand la umplere, in interiorul corpului se gaseste o conducta de eliminare a aerului (5), care asigura comunicarea dintre spatiile de aer situate deasupra nivelului de lichid din rezervorul de alimentare a masinii si interiorul sticlei atasate la capul de dozare. Conducta are la partea inferioara o garnitura de etansare (6) care inchide sau deschide sectiunea de trecere a lichidului prin corpul dozatorului. Cand dozatorul nu are atasata sticla, arcul (7) mentine mansonul in pozitie inferioara, astfel ca sectiunea de curgere a lichidului din rezervor este obturata de garnitura de etansare. La ridicarea sticlei prin dispozitivul masinii de imbuteliat gatul ei se sprijina de centrator, ridicand mansonul, care comprima arcul (7), asigurand deschiderea sectiunii prin care lichidul va curge in sticla, iar aerul va trece prin conducta (5) in spatiul din rezervor pana la atingerea nivelului in sticla redat prin linia punctata b-b'. La coborarea sticlei, dupa scurgerea timpului necesar umplerii

acesteia, mansonul deplasat de arc va inchide sectiunea de curgere a lichidului, fiind presat pe garnitura de etansare.

1 - corpul dozatorului; 2 - piulita; 3 - manson culisant; 4 - centrator; 5 - conducta de eliminare a aerului; 6 - garnitura de etansare; 7 - arc; 8 - rezervorul de alimentare.

Fig. 1. Dozator

de nivel

III.2.2 Dozatoare volumetrice Dozatorul volumetric (Fig. 2) se compune dintr-un rezervor de alimentare (1), in care se gasesc mai multe cupe (2) cu un volum egal cu al produsului ce urmeaza sa fie dozat. Conducta (3), solidara cu cupa, are un robinet cep si la partea inferioara un centrator pentru gatul ambalajului Recipientul (6) este ridicat de platoul (7) sub actiunea tijei (8) a unui piston, determinand ridicarea ansamblului cupa de masura, conducta, robinet. Pentru a impiedica pierderile de lichid din rezervor, o garnitura fixata in aceasta etanseaza spatiul in care culiseaza conducta (3). Robinetul (4) deschide sau inchide scurgerea lichidului din cupa fiind actionat de un limitator. Un arc readuce cupa in pozitia initiala, la retragerea platoului cu ambalajul. Pentru functionarea normala a dozatorului, capatul superior al cupei de masura (2), la golirea acesteia, trebuie sa fie ridicat deasupra nivelului lichidului din rezervorul (1) cu 1520 mm. a - pozitia initiala;

b - pozitia de umplere: 1 - rezervorul de alimentare; 2 - cupa de masura; 3 - conducta; 4 - robinet; 5 - centrator; 6 – ambalaj; 7 - platou; 8 - tija. Fig. 2. Dozator volumetric

III.2.3 Dozatoare continue de debit Pentru dozarea diferitelor materii prime sau auxiliare lichide, cum ar fi solutii de saramura, apa etc., se utilizeaza dozatoare de debit prevazute a asigura aportul acestora in cantitatile prevazute de retelele de fabricatie pentru fiecare sort de produs. Acestea fac parte din instalatiile dotate cu posibilitati de citire sau inregistrare a debitului masic sau volumetric si eventual a temperaturii acestuia (in cazul apei). Cele mai reprezentative instalatii sunt: - dozatoarele semiautomate; - dozatoarele automate.  Dozatorul semiautomat reprezinta un vas cilindric (1) avand un indicator de nivel (2) si un termometru. Alimentarea cu lichidul care trebuie masurat se face prin conducta (4), iar evacuarea prin conducta de golire (S). Dozatorul poate fi utilizat si la amestecarea apei, in care caz alimentarea se face prin doua conducte, una de apa calda si alta de apa rece, prin intermediul robinetelor corespunzatoare. In acest dozator apa se poate incalzi si prin barbotare cu abur, introdus printr-o conducta separata.  Dozatorul automat permite masurarea (si inregistrarea) de precizie a cantitatii de lichid stabilite, fiind cuplat la un termoregulator pentru pregatirea lichidului la temperatura prescrisa. De la termoregulatorul (1), lichidul trece la debitmetrul cu elice (2). Debitmetrul este prevazut cu un dispozitiv de indicare al cantitatii prestabilite si masurate de lichid, precum si cu un ventil electromagnetic pentru inchiderea si deschiderea automata a alimentarii cu lichidul dozat. In cazul solutiei de sare sau al suspensiei de drojdie, dozatorul se racordeaza direct la conducta pe care se pompeaza aceste lichide. Pentru dozarea

grasimilor fluidificate se utilizeaza instalatii similare a caror alimentare se face prin conducte incalzite cu abur, pentru a se mentine grasimea in stare fluida. III.2.4 Dozatorul cu ventil comandat electromagnetic Este utilizat la masinile de ambalat lapte in pungi din material plastic.Dozatorul DM-1 se compune dintr-un bazin (4), avand un racord de admisie a laptelui (6) si un tub de dozare (8). Atat admisia cat si dozarea se face prin intermediul unor ventile 7 si 9 actionate alternativ de electromagnetii (l) prin intermediul tijelor (2).

1 - electromagneti; 2-tije; 3 - resort; 4 - bazin; 5-plutitor; 6 - racord de admisie; 7,9- ventile de dozare; 8 - tub de dozare.

Fig.3 Schema dozatorului DM-1

Revenirea ventilelor in pozitia deshis asigura cu ajutorul a doua resorturi (3). In prima faza ventilul de admisie (7) este in pozitie deschisa, ventilul de dozare (9) este inchis, fiind tras in pozitia superioara de electromagnetul sau. Laptele patrunde prin conducta (6) in bazinul (4) al dozatorului, dupa care nivelul se stabilizeaza prin inchiderea orificiului la ridicarea plutitorului (5). Urmeaza deschiderea ventilului de dozare prin incetarea actiunii electromagnetului sau si inchiderea ventilului de admisie prin actionarea electromagnetului respectiv. Frecventa actiunii dozatorului este reglata de forma camei ce comanda alternativ electromagnetii. Pentru dozarea berii, bauturilor racoritoare a apei minerale sau a altor produse lichide sub presiune de gaz, se folosesc dozatoarele ce functioneaza sub presiune egala atat a lichidului din rezervorul de alimentare a masinii de umplut ambalaje (sticle, butoaie) cat si

din ambalaje. Aceste aparate de umplere izobarometrica sunt dupa constructie prevazute cu sau fara robinete de comanda.

IV. MASINI SI UTILAJE PENTRU UMPLEREA AMBALAJELOR CU LICHIDE Pentru umplerea buteliilor se folosesc masini rotative (Fig.4) avand un numar de dispozitive de umplere corespunzator cu capacitatea urmarita, fiecare butelie ajungand in contact cu cate un dispozitiv de umplere prin care se asigura echilibrarea presiunii prin introducerea de aer sau CO2, umplerea propriu-zisa si evacuarea aerului din sticla pe masura umplerii acesteia. Pentru acest scop, dispozitivul de umplere izobarometrica este prevazut cu trei canale functionale sau cu un numar mai redus, un canal putand prelua succesiv mai multe functii. IV.1 Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor

Masinile de umplut sticle constau dintr-un rezervor de alimentare cu bere si din dispozitivele de umplere dispuse periferic. Buteliile de sticla spalate ajung prin intermediul unui transportor cu placi articulate si a unor stelute de leviere combinate cu dispozitive elicoidale de alimentare, la elementele de ridicare (pistoane cu platouri actionate pneumatic). Acestea asigura ridicarea sticlelor in cursul rotirii pana ce ajung in contact cu dispozitivele de umplere.

Fig. 4. Dispozitivul de umplere izobarometrica a sticlelor

IV.2 Dispozitiv de umplere cu robinet cana

Dispozitivul de umplere izobarofnetrica a sticlelor preintampina degajarea bioxidului de carbon din bere datorita spumarii pe durata umplerii. Partile componente ale dispozitivului sunt prezentate in figurile 5 si 6. Urmeaza umplerea prin cele trei operatiuni de egalizare a presiunii, umplerea propriu-zisa si eliminarea aerului, dupa care in continuarea rotirii, sticlele coboara din nou pana ce ajung la nivelul transportorului, unde cu ajutorul stelutei de deviere sunt dirijate spre masina de capsulat. 1 -carcasa robinetului; 2 - cep; 3 - pintenul robinetului -cep; 4 - conducte de aer; 5 - piesa de mijloc; 6 -centrator pentru gatul sticlei; 7 - conducta de umplere; 8 -ambalaj; 9 - platoul cilindrului de ridicare; 10 - garnitura de cauciuc; 11 - suportul dispozitivului; 12 - inchizator; 13 -ventil de aer; a - sectiune; b - vedere laterala. Fig. 5. Dispozitiv de umplere cu robinet cana

Organele de umplere de tipul cu robinet cu trei canale comandate prin came (Fig. 5) prezinta neajunsuri prin uzura prematura si aparitia neetanseitatii la inchiderea celor trei canale, ceea ce conduce la limitarea productivitatii si scaderea calitatii produsului imbuteliat (in cazul berii, aceasta devine opalescenta).

IV.3 Dispozitiv de umplere fara robinete

La dispozitivul de umplere fara robinete (Fig. 6) este specific faptul ca lichidul patrunde in sticla prin curgere peliculara dea-lungul peretelui acesteia, iar aerul este evacuat prin conducta centrala. 1 -rezervor; 2 - caseta dispozitivului de umplere; 3 - carcasa resortului; 4-ghidaj; 5 - tije ridicatoare; 6 - tub de umplere; 7 - resort de deschidere; 8 - resort de inchidere; 9-ghidaj; 10 - cap de centrare a sticlei; 11 - ghidajul capului de centrare; 12 - supapa de descarcare (evacuare a aerului). Fig. 6. Dispozitiv de umplere fara robinete (sectiune)

IV.4 Fazele dozarii lichidului a – fixarea sticlei pe dispozitiv; b – deschiderea admisiei de aer sau CO2 in sticla; c – deschiderea lichidului din rezervor in sticla si evacuarea aerului; d – inchiderea admisiei lichidului si coborarea sticlei: 1 – conducta de intrare aer sau CO2 din rezervor in sticla; 2 – conducta intrare produs; 3 – conducta iesire aer. Fig. 7 Fazele dozarii lichidului

IV.5 Instalatii de dozat si umplut bere in butoaie

Umplerea berii in butoaie se efectueaza in mod asemanator cu cea a buteliilor de sticla, pe principiul izobarometric, cu deosebirea ca nu se aplica rotirea recipientelor si umplerea la nivel constant. Butoiul este adus pe un stativ cu orificiul in sus, dupa care se coboara dispozitivul de umplere, ce intra prin acesta pana aproape de fundul butoiului. Dispozitivele de dozare sunt deplasate manual sau hidraulic. In figura 8 sunt prezentate fazele umplerii butoaielor cu bere pe principiul izobarometric.

Fig. 8. Fazele umplerii butoaielor pe principiul izobarometric

I. a – deshiderea robinetului de aer; b- deschiderea robinetului de bere; c – asezarea butoiului pe suport. II. introducerea aerului (sau Co2) din tancul de bere in butoi. III. a – deschiderea ventilului de umplere; b – introducerea aerului deasupra pistonului prin manevrarea manetei M; c – intrarea berii in butoi concomitent cu evacuarea aerului din butoi in rezervorul masinii; d – se urmareste aparitia berii in lanterna V, cand va fi extras elementul de umplere. IV. a – inchiderea butoiului; b – se scoate butoiul de sub aparat. Instalatiile moderne de umplere sunt prevazute cu tancuri de alimentare, presiunea berii din conducta regland, printr-un ventil cu membrana, operatiunile de egalizare a presiunii si de alimentare treptata cu bere pe masura umplerii butoiului. In unele cazuri ventilele de aer cu

membrana au fost inlocuite cu ventile cu comanda independenta pe baza de diferente de presiune, berea ajungand in contact cu aerul numai in faza de echilibrare a presiunii. IV.6 Instalatia de dozare sub vid Instalatiile de dozare sub vid sunt folosite la imbutelierea produselor lichide sensibile la oxidari, pentru a le feri de contactul cu aerul. In figura 9 este reprezentata schema unei instalatii de dozare sub vid. 1 - ambalaj; 2 -platou; 3 - garnitura de etansare; 4 - placa; 5 - rezervor; 6 - conducte de scurgere; 7 - centrator; 8 -pompa de vacuum; 9 - conducta; 10,11 - conducte de aer; 12 - conducta de alimentare; 13-plutitor. Fig. 9. Instalatie de dozare sub vid

Umplerea sticlelor decurge in felul urmator: un transportor cu placi aduce ambalajele care sunt asezate pe platourile (2) ale masinii. Platourile actionate pneumatic ridica si fixeaza gatul sticlei prin centratorul inelar (7) la garnitura de cauciuc (3), impingand placa (4) si comprimand resortul de readucere. Lichidul alimentat prin conducta (12) in rezervorul (5) are mentinut nivelul constant prin plutitorul (13). Din rezervor lichidul curge in sticla prin conducta (6). Curgerea este activata de absorbtia aerului din sticla prin depresiunea realizata de pompa de vacuum (8) in instalatie.

BIBLIOGRAFIE 1. BACĂOANU, Ana. Operaţii şi utilaje în industria alimentară. Iaşi: Universitatea Tehnică ‘’ Gheorghe Asachi” 1997. 2. BANU, C., GEORGESCU, Gh., MĂRGINEAN, Gh., PASAT, Gh. D., DORIN, S. Cartea producătorului şi procesatorului de lapte. Bucureşti : Editura Ceres, 2005. 3. BANU, Constantin. Dicţionar explicativ pentru ştiinţă şi tehnologie : Industrie alimentară : român englez francez rus.Bucureşti : Editura Academiei Române, Comisia de Terminologie pentru Ştiinţele exacte, AGIR, 2006. 4. BANU, Constantin. Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor din industria cărnii. Bucureşti : Editura Tehnică, 1990. 5. BANU, Constantin. Manualul inginerului de industrie alimentară : Vol. 1. Bucureşti : Editura Tehnică, 1998. 6. BIBIRE, Luminiţa. Operaţii şi aparate : industria alimentară.Chişinău : Tehnica- Info, 2004. 7. Bratu, E.: Operatii unitare in ingineria chimica, vol. 1-3, Ed. Tehnica, Bucuresti,1984-1985. 8. Gavrilă, L.: Operaţii unitare 1 – note de curs 2008-2009, format electronic. 9. Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1.2.– Amestecarea,Universitatea din Bacău, 2001, format electronic. 10. Gavrilă, L.:Transportul fluidelor– Aplicaţii în industria alimentară şi biotehnologii, Ed.Tehnica-Info,Chişinău, 2002. 11. Gavrilă, L., Zichil, V.:Bazele ingineriei în industria alimentară şi Fenomene de transfer, Ed. Tehnica-Info, Chişinău,2000.

biotehnologii–

12. Gavrilă, L.: Fenomene de transfer, vol. I-II, Ed. Alma Mater, Bacău,2000. 13. LUCA, Ghe.: Operații și utilaje din industria vinului, Editura Tehnică, București. 1997. 14. PASAT, Gh. D, Utilaje și instalații în industria alimentară. EdituraPrintech, București, 2005. 15. PASAT, Gh. D. Operații unitare în industria alimentară. Editura Printech, București,2007. 16. PASAT, Gh. D., Operații în industria alimentară. Caiet de seminar și laborator. Editura Printech, București, 2004. 17. RĂŞENESCU, Ioan. Operaţii şi utilaje în industria alimentară.Vol.1 şi 2.Bucureşti : Editura Tehnică,1971- 1972. 18.RĂŞENESCU, Ioan. Lexicon- îndrumar pentru industria alimentară: tehnologii, operaţii, procese şi produse. Vol. 1: A- L. Bucureşti : Editura Tehnică.

19. STAN, C., CRĂCIUN,I. Operaţii şi utilaje în industria chimică.Bucureşti : Editura Tehnică,1993. 20. STOICA, Anicuţa. Operaţii termice în industria alimentară. Bucureşti : Politehnica Press, 2007. 21. STROIA, Ion. Utilaje pentru industria alimentară fermentativă : Vol.1. Bucureşti,1997. 22. TELEOACĂ, R., PETCULESCU, E., ONOFREI,I. Procese şi aparate în industria alimentară.Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică,1993. 23. VOICU, Gheorghe. Procese şi utilaje pentru panificaţie : curs. Bucureşti: Editura Bren,1999. 24. http://aspeckt.unitbv.ro/jspui/bitstream/123456789/52/1/Rezumat_teza%20Manescu.pdf 25. http://www.scritub.com/economie/Ambalarea-i-implicaiile-ei-eco54521216.php 26. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MASINI-SI-UTILAJE-PENTRUDOZAR863.php 27. http://www.masini-deambalat.ro/produse/masini_verticale_de_dozat_si_ambalat_255/pagina_2.html .