SIFC [PDF]

Zitiervorschau

Gurețchi Natalia, pana la documente

Tema 1: Introducere în 1C contabilitate 1. 2. 3. 4.

Concept de sistem Noțiune de sistem Principiile fundamentale a evidenței contabile în 1C contabilitate Principii de funcționare a sistemului 1C

1. Sisitemul 1c poate fi utilizat pentru a duce evidența contabilă a oricărui compartiment din contabilitate precum: - evidența circulației mijloacelor bănești pe conturile bancare de pe casa - evidența mijloacelor fixe și activelor nemateriale - evidența materialelor și OMVSD-urilor - evidența mărfurilor , serviciilor și a producerii produselor - evidența operațiilor valutare - evidența decontărilor reciproce cu alte organizații debitori, creditori, persoane fizice - evidența salariilor - evidența decontării cu bugetul și altele sistemul 1c are posibilități flexibile de organizare a evidenței contabile: 1. Evidența sintetică pe un plan de conturi cu mai multe nivele 2. Evidența după cîteva planuri de conturi 3. Evidența valutară și închiderea conturilor valutare 4. Evidența analitică multidimensională 5. Evidența cantitativă 6. Evidența mai multor firme, întreprinderi în aceeași bază informațională În producerea informației în 1C contabilitate poate fi organizată cu un grup diferit de automatizare ca: - regimul introducerii manuale a operației - regimul operațiilor tipizate - regimul formării automate a operațiilor după documente 2. Putem distinge noțiuni de bază a sistemului 1C contabilitate: Evidența contabilă , din noțiuni de bază fac parte: Constantele- sunt predestinate lucrurilor cu informație stabilă, dar pot reprezenta și date periodice schimbătoare, de obicei aceasta este informația generală despre întreprindere în care are loc evidența contabilă, ex: denumirea întreprinderii, cota TVA Nomenclatoarele Справочник sunt predestinate pentru păstrarea informației despre mulțimea de obiecte de același tip care sunt utilizate pentru evidența analitică și pentru completarea dcumentelor, de obicei nomenclatoarele sunt listele mijloacelor fixe, materialelor, agenților economici ( sunt destinate pentru păstrarea datelor). 1c contabilitate susține lucrul cu nomenclataore cu mai multe nivele și cu nomencaltaore subordonate Transferul sunt utilizate în sistem pentru descrierea setului de valori constante ce nu pot fi schimbate de utilizatori, exe: tipul de achitări-ches sau barter, tipul fondatorului: pers fizică sau juridică, tipuri de colaboratori: de bază, cumul, Documentele sunt predestinate pentru elucidarea oricăror evenimente ce au loc la întreprindere precum și pentru dirijarea achitărilor și datelor. Seturile de documente din 1c contabilitate coincid cu seturile de documente primare reale utilizate de întreprindere, care trebuie introduse în baza informaținală. Ex: factură de procurere/livrare, dispoziției de plată/incasare. Registre sunt predestinate pentru vizualizarea documentelor în 1c contabiltate

Rapoartele отчеты sunt utilizate pentru obținerea diverselor informații care conțin totaluri sau o informație detaliată, selectată conform unor ctriterii bine definite. Rapoartele sunt utilizate atît pentru analiza bilanțurilor contabile și mișcarea mijloacelor, cît și pentru formarea datelor pentru inspectoratul fiscal precum și alte instanțe. Componenta evidența contabilă: Cont contabil- este destinat pentru păstrarea planurilor de conturi a evidenței contabile, adică a obiectelor evidenței sintetice a mijloacelor întreprinderii. 1c contabilitate poate concomitent întreține mai multe planuri de conturi . pentru fiecare plan de conturi poate fi determinată lungimea proprie a codului contului și numărulu ide subcont, cît și numărul de simboluri în subcont a fiecărui nivel Operații și formule contabile- se utilizează pentru reflectarea mișcărilor mijloacelor în contabilitate sunt înregistrate sub formă de operații și formule contabile. Operația ste reflectarea deplină a oricărei operații gospodărești care a avut loc la întreprindere în evidența contabilă, dar poate conține cîteva formule contabile. Formulele contabile nu există separat de operații. Fiecare formulă contabilă aparține unei și numai unei operații Subcontul – termenul de subconto pentru notarea setului de valori utilizate pentru evidența analitică a conturilor contabile. În calitate de subconto sunt obiectele pentru care se duce evidența analitică la întreprindere: mij fixe, agenți economici, mărfuri. Tipul de subconto determină totalitatea obiectelor de un tip concret care sunt utilizate pentru efectuarea evidenței analitice. Operații tipizate mecanismul operațiilor tipizate dau utilizatorului posibilitatea de a automatiza introducerea operațiilor despre detalii. Pentru aceasta utilizatorul introduce șablonul operației tipizate în care determină scenariul formulei contabile. Formule contabile ”Corecte” . mecanismul formulelor contabile corecte este destinat pentru controlul automat a operațiilor introduse. Utilizatorul îndeplinește lista formulelor contabile corecte în corespundere cu imaginația sa despre corectitudinea evidenței contabile, apoi în procesul introducerii operațiilor, dacă este stabilit parametrul corespunzător, sistemul verifică formulele contabile ale operațiilor utilizînd această listă. Registrele formulelor și operațiilor contabile . pentru vizualizarea listelor tuturor operațiilor contabile este utilizat registrul operațiilor. În el fiecare operație este reflectată într-un singur rînd ce conține cea mai importantă informație, data numărul și suma. 3. Este cunoscut faptul că evidența contabilă este bazată pe așa noțiuni ca: . Noțiunea de bază a componentelor evidenței contabile este contul. Contul posedă o serie de proprietăți, el poate fi valutar, conține subconturi, să aibă obiecte de evidență analitică și altele. Toate conturile sunt unite în unul sau mai multe planuri de conturi. La sertarea planului de conturi în configurație se determină posibilitatea administrării evidenței contabile. Va fi utilizată doar analiza sintetică sau va fi necesară introducerea evidenței analitice precum și evidenței valutare, sau evidența cantitativă. Toate aceste posibilități se determină la configurarea planului de conturi. În sistemul 1c este posibil introducerea subconturilor cu o structură mai complexă. Un subcont poate avea la rîndul său subsubcontul său. În unele cazuri la întreprindere este necesară întrebuințarea conturilor ajutătoare, care nu trebuie să nimerească în bilanțurile contabile, așa conturi se numesc conturi extrabalanțierea. Conturile pot fi active sau pasive. Contul activ poate să aibă un sold debitor, contul pasiv trebuie să aibă un sold creditor. Această caracteristică se utilizează în sistem pentru determinarea situațiilor eronate. 4. Funcționarea sistemului 1c, se împarte în 2 procese despărțite în timp - sertarea sau configurarea - lucrul nemijlocit al utilizatorului cu baza informațională în afară de regimurile de lansare a sistemuli 1c menționate mai sus, există regimul atladcic (rus), destinat pentru ajustarea reglarea algoritmilor de prelucrare a datelor, create în regimul de configurat.

1 конфигуратор La etapa de configurare a sistemului 1c are loc reglarea, sertarea diferitor regimuri ale sistemului în corespundere cu specificul fiecărei întreprinderi. Tot aici se determină strucura și proprietățile nomenclatoarelor și documentelor. Se descriu formele și algoritmii de creare a bilanțurilor, se elaborează tipurile de decontare, se reglează administrarea evidenței sintetice, analitice, cantitative și valutare. Pentru ca interfața unei configurații concrete a sistemului să reflecte sertarea structurii de date în sistem, în cadrul configuratorului este prevăzută posibilitatea reglării componentelor de bază a interfeței sistemului, ex combinație de taste, bare cu instrumente. La etapa de configurare pot fi create cîteva interfețe pentru diferite tipuri de utilizatori, manageri, contabili, personal. Cît ș ieste creată lista utilizatorilor pentru o întreprindere concretă. Lucrul utilizatorului cu baza informațională are loc la lansarea sistemului în regimul Aici 1с предприятие

Monopolino bifă

are loc funcționarea sistemului, introducerea operaților, întocmirea rapoartelor, completarea nomenclatoarelor. Utilizatorului i se oferă posibilitatea introducerii și prelucrării informației descrise în configurator cu ajutorul algorimilor. Vom enumera proprietățile de bază de comportare a sistemului 1c care sunt determinate de o configurație completă - setul de constante - componența, structura și proprietățile nomenclatoarelor - formele de vizualizare a listei nomenclatoarelor și de introducere a elementelor nomenclatoarelor - componența ș isetu lde valori al transferurilor - formele de introducere a documentelor și operațiilor - formele registrelor de documente, operații și formule contabile - formele listei conturilor și a introducerii conturilor - seturile de planuri de conturi și proprietățile lor - conturile contabile doar acele create în configurator - formele și algoritmii rapoartelor - interfața utilizatorului - meniul principal, - setul barei de instrumente - drepturile utilizatorului la diferite obiecte și regimuri ale programei

Tema 2: Constantele

1. fereastra listei constantelor 2. redactarea constantelor 3. lucrul cu istoria formulei constantelor 1. Constantele în sistemul 1c de regulă servesc pentru păstrarea informației, care practic nu se modifică în procesul funcționării sistemului sau se modifică foarte rar . Cel mai simplu exemplu de constantă este denumirea întreprinderii, care de regulă nu se schimbă. Comoditatea utilizării constantelor constă în faptul că în ele o oarecare informație se introduce o singură dată care mai apoi poate fi utilizată multiplu la formarea documentelor în achitări, în bilanțuri contabile. Denumirea întreprinderii poate fi introdusă în constatnele special declarate, iar în multiplele formulare de folosit numele constantei pentru a obține valoarea ei. La oricare modificare din denumirea firmei este suficient de modificat denumirea o singură dată în constante și toate modificările automat se vor reflecta în toate documentele unde este utilizată această constantă. În procesul configurării problemei se poate crea un număr infinit de constante pentru păstrarea oricărei informații importante. 2. Lucrul cu constantele are loc întro fereastră specială numită Cписок констант Pentru ca această fereastră să apară la ecran selectăm din meniul principal Operații-Constatnte. Fereastra cu lista de constante reprezintă un tabel cu 3 coloane. 1. În coloana cod se scrie denumirea prescurtată a constantei, sau se alocă un cod 2. în coloana naimenovanie se scrie denumirea completă a constantei care servește petnru descifrarea denumirii prescurtate 3. în coloana znacenie se conține valoarea constantei 3. în timpul lucrului 1c utilizatorul are posibilitatea doar de a corecta valoarea constantei în lista de constatne. Adăugarea noilor constante, ștergerea constantelor de prisos, modificarea numelui prescurtat sau deplin al constatnelor existente este posibilă doar în configurator. Pentru a modifica valoarea constantei este necesar de a fixa indicatorul în celula din tabel care conține valoarea variabilă și de a apăsa tasta enter sau shift enter -celula trece în regim de redactare. După efectuarea modificărilor dorite trebuie de a apăsat tasta enter pentru a ieși din regimul de redactare. La etapa de configurare în procesul creării constantelor, pe lîngă cod și denumirea deplină constantei i se mai dă tipul valorii ei. 4. La etapa de configurare pentru oricare constantă se poate determina necesitatea păstrării istoriei (adică modificării valorii ei), asa tipuri de constante se numesc periodice. În așa caz în lista cu constante va fi păstrată nu numai ultima valoare a constantei, dar și toate valorile existente ale ei cu datele cînd au fost introduse. Pentru a vizualiza istoria valorii constante selectați cu indicatorul rîndul cu constanta necesară și efectuați una din următoarele acțiuni: - apăsați tasta F5 sau - din meniul principal действия- история значения Fereastra история значения, reprezintă un tabel alcătuit din 2 coloane: дата значения În значения se indică valoarea constantei la acea dată. Înregistrările în tabel sunt sortate după dată. Modificarea istoriei valorii constantei poate fi efectuată prin 2 metode: 1. Prin introducerea noii valori a constantei în lista cu constante 2. prin intrarea și corectarea rîndului din fereastra istoriei valorii constante

Tema 3: Nomenclatoarele 1. Caracteristica generală a nomenclatoarelor 2 Fereastra nomenclatorului 1. În programul 1c nomenclatoarele servesc pentru păstrarea informației condiționat constante, susținerea clasificatorilor generali. De asemenea nomenclatoarele, de obicei sunt folosite

pentru organizarea evidenței analitice. Lucrul cu nomenclatoarele se poate efectua în 2 regimuri: I. Regimul de vizualizare și redactare II. Regimul selectării elementului din nomenclator În Regimul de vizualizare și redactare, forma nomenclatorului se deschide fie cu ajutorul meniului principal al programei, fie prin tastarea butonului de pe bara cu instrumente, fie prin apăsarea butonului a altei forme, sau prin oricare alte acțiuni, dacă acestea sunt prevăzute de configurația sistemului. În regimul selectării elementelor, forma nomenclatorului se deschide la introducerea valorii subcontului constantei cîmpului documentului, sau cu ajutorul tastei F4. deosebirea dintre aceste 2 regimuri constă în faptul că în regimul alegerii selectării se poate fixa indicatorul pe elementul necesar din nomenclator și la apăsarea tastei enter de introdus elementul curent ca valoare a cîmpului redactat sau a constantei. Sistemul 1c permite organizarea nomenclatoarelor cu mai multe nivele: ( pînă la 10 nivele). Sistemul 1c are mecanismul susținerii nomenclatoarelor subordonate. Așa un mecanism permite legarea între ele a elementelor din diferite nomenclatoare, de exemplu nomenclatorul agenți economici cu nomenclatorul contracte. Sau nomenclatorul mărfuri cu unități de măsură). Într-un nomenclator subordonat, fiecare element este legat cu un element concret din nomenclatorul părinte. În timpul lucrului cu un nomenclator subordonat, setul de evenimente vizualizate este determinat de elementul curent al nomenclatorului părinte, de exemplu dacă în fereastra nomenclatorului agenți economici, indicatorul este fixat pe un element concret din nomenclator ( pe o firmă concretă), atunci în nomenclatorul subordonat lui contracte vor fi evidențiate doar contractele cu agentul economic dat. 2 Fereastra nomenclatorului Deschiderea unui nomenclator se poate efectua alegînd punctul справочники- din операи. Pe ecran va apărea lista nomenclatoarelor existente în sistem. În această listă cu ajutorul tastelor, sau cu mausul alegeți nomenclatorul dorit apoi apăsați butonul OK. În față se va deschide nomenclatorul selectat anterior. Există cîteva elemente comune pe care le are fiecare formă a nomenclatorului. Mai întîi de toate în antetul ferestrei nomenclatorului este dat denumirea lui. Denumirea nomenclatorului este stabilită în procesul de configurare și poate fi modificată tot numai în procesul de configurare. Dacă nomenclatorul este subordonat oricărui alt nomenclator, atunci în antetul ferestrei după denumirea nomenclatorului între paranteze este scrisă denumirea elementului din nomenclatorul părinte. Fereastra nomenclatorului în caz general reprezintă un tabel care conține cel puțin 2 coloane: codul și numele elementului nomenclatorului. Dacă nomenclatorul are o structură ierarhică , atunci fereastra lui poate conține arborele de grup. Dacă pentru nomencaltorul curent în meniul principal действия este stabilit vizualizarea sub formă de listă ierarhică , adică în dreptul Ierarhiceschii spisok stă bifă, atunci elementele se vor vedea sub formă de listă ierarhică. Atunci în partea stîngă în prima coloană a nomenclatorului apar semne convenționale ce detrmină tipul rîndului. Și dacă este de culoare albastră și ca o mapă , înseamnă că este un element al nomenclatorului. Dacă esete galben, rîndul corespunde unui grup de elemente. Dacă este o mapă deschisă rîndul conține denumirea grupei deschise pentru vizualizare. Așa rînd întotdeauna se stabilește în partea de sus a părții tabelare, sub denumirea coloanelor nomencaltorului și nu este dispus pentru corectare. Mai poate fi o mapă tăiată ce desemnează marcajele elementelor ce vor fi șterse. Dacă nomenclatorul este redat nu sub formă de listă ierarhică dar liniar atunci antetul grupelor și elementele nomenclatorului în tabel sunt date amestecat și se deosebesc doar prin culoarea simbolului din partea stîngă a coloanei. În procesul de configurare a problemei de regulă în tabel se includ doar cele mai importante cîmpuri ale nomencltorului, iar pentru vizualizarea și redactarea celorlalte se propune de utilizat forma elementului nomenclatorului. Așa o formă reflectă toate sau majoritatea rechizitelor nomenclatorului și poate fi folosită chiar și la introducerea unui element nou.

Pentru vizualizarea și redactarea rechizitelor nomenclatorului este necesar de fixat indicatorul pe rîndul necesar și de tastat enter. În fața dv. Se va deschide caseta de dialog de redactare a elementului nomenclatorului. Pentru a alege metoda de redactare, urmează de ales punctul Редактировать в диало din deistvia. Dacă alături de acest punct este bifă, atunci redactarea va avea loc cu utilizarea formei nomenclatorului, iar în caz contrar, pe calea redactării directe în tabelul formei nomenclatorului. 3. Vizualizarea nomenclatorului Pentru vizualizarea nomenclatorului se folosesc metode generale cu lucru cu partea tabelară a formei. Rîndurile nomenclatorului pot fi de 2 tipuri: - elementele nomenclatorului - denumiri de grupuri Antetul grupei permite trecerea la lucru cu elementele din această grupă. Deschiderea grupei într-un nomenclator se poate efectua prin una din metode: 1. Facem dublu click pe semnul + al elementului cu denumirea grupei din rîndul tabelar 2. fixăm indicatorul pe rîndul cu denumirea grupei necesare și apoi tastați CTRl+ 3. sau fixăm indicatorul pe grupul necesar și alegem sleduiușii uroveni din deistvia pentru a reveni la nivelul anterior se poate tasta combinația de taste CTRL aflîndu-vă în oricare rînd a grupei. Arborele de grup conține denumirea grupelor nomenclatorului și permite în primul rînd o vizualizare comodă a structurii nomenclatorului. Iar în al 2 rînd ușor de trecut la elementele ce intră într-un anumit grup al nomenclatorului. Pentru comoditate de a lucra arborele de grup are posibilitatea de a se desfășura și a se strînge. Semnul + în nodul ramurei arată că această ramură poate fi deschisă. Pentru aceasta este suficient de a apăsa cu mausul pe el. Ramura se va deschide pentru vizualizarea nivelului următor. Iar semnul + se va schimba în semnul -. Pentru a închide ramura este suficient să apăsa ți cu mausul pe semnul -. La vizualizarea arborelui de grup puteți vedea componența grupului dorit în tabelul nomenclatorului. Apăsînd dublu click pe denumirea grupului. Pentru nomenclatoarele cu mai multe nivele se poate conecta sau întrerupe regimul listei ierarhice. Cînd regimul este conectat, sunt arătate doar elementele nivelului superior, iar după trecerea într-o grupă oarecare, doar elementele subordonate acestei grupe. Dacă regimul listei ierarhice este deconectat, atunci sunt arătate toate elementele nomenclatorului, reconectarea regimului se face prin punctul ( ierarhiceschii spisoc- deistvia). 4. Sortarea elementelor nomenclatorului Cînd se deschide fereastra nomenclatorului pentru vizualizare, sau pentru a alege elementul necesar, rîndurile în nomenclator pot fi sortate după cod, după denumirea elementului, sau după un cîmp oarecare dacă aceasta a fost convenit la configurarea sistemului. Ordinea sortării o puteți determina în meniul deistvia punctul Sortirovka. Pentru sortarea rapidă putem utiliza următoarea combinație de taste CTRL+1-pentru sortarea după codul elementului , CTRL+2 pentru sortarea după denumirea elementului. CTRL+3 pentur sortarea după un cîmp aliator. 5. Selectarea elementelor din nomencaltor Selectarea se caracterizează prin tipul de selecție și valoarea de selecție. Tipurile de selecție se numesc criteriile care sunt determinate la etapa de configurare. Utilizatorul efectuînd selectarea poate folosi numai acele tipuri de selecție, care au fost determinate la etapa de configurare. Tipul de selecție poate fi un cîmp oarecare al nomenclatorului. Exemplu: tipul agentului economic. Valoarea de selecție poate fi oricare din valorile aleatoare ale acestui cîmp: exemplu pers fizică. Tipul de selecție și valoarea de selecție alcătuiesc condiția de selecție. Utilizatorul poate sigur să stabilească condițiile de selecție, adică să determine tipul și valoarea de selecție. Pentru conectarea manuală a

selecției, trebuie de ales punctul Otbor poznacenia otobrati. Din meniul deistvia. La conectarea regimului de selecție se deschide forma de dialog în care trebuie de indicat tipul și valoarea concretă de selecție. Pentru a introduce valoarea de selecție există 2 posibilități: 1. introducerea directă a valorii 2. obținerea listei valorilor existente ( a celor valori care real există în nomenclator) și alegerea uneia din ele 6. Introducerea unui element nou în nomenclator Pentru a introduce un element nou în nomenclator, apăsați tasta insert sau din deistvia novai sau cu pictograma corespunzatoare. Dacă este necesar ca elementul nou pe care îl introduce- ți într-un nomenclator cu mai multe nivele să nimerească într-o anumită grupă, atunci înainte de a o introduce este necesar să deschideți această grupă. Observație: dacă pentru nomenclatorul cu mai multe nivele este întreruptă prezentarea în aspect de listă ierarhică, atunci introducerea elementului nou în nomenclator este interzisă. Redactarea codului denumirii și a cîmpurilor adăugătoare la introducerea unui element nou în nomenclator poate fi prin 2 metode: 1. direct în fereastra de dialog apărută pe ecran 2. direct în rîndul nomenclatorului dacă sunt permise utilizarea ambelor metode, atunci pentru a alege o metodă de redactare, deschideți meniul principal deistvia și bifați sau de-bifați punctul redactirovati v dialoge. În fereastra de dialog, de regulă se îndeplinesc cîmpurile cod, naimenovania, cît și cîmpurile corespunzătoare celorlalte rechizite ale nomenclatorului. Dacă redactarea rechizitelor se face direct în tabel, atunci pentru elementul nou în nomenclator se va adăuga un rînd nou, care automat trece în regim de redactare. Completarea fiecărei coloane se va termina prin apăsarea tastei enter doar atunci indicatorul automat va trece în cealaltă celulă. După ce este completată ultima celulă a rîndului nou, apăsarea tastei enter deconectează regimul de redactare și noul element este memorat în nomencaltor, el se aranjează în nomenclator conform ordinii de sortare stabilite. Dacă ne-am răzgîndit să introducem un element nou apăsăm ESC. La introducerea unui element nou, de regulă se indică codul dacă acesta nu este predestinat ca el să se aloce automat. Dacă este convenit în configurator, atunci codul se verifică dacă este unic fie în tot nomenclatorul, fie în limita grupului de elemente. Dacă coincide cu un cod existent în nomenclator atunci apare mesajul de avertizare cod ne unicalinîi. În acest caz este necesar de a corecta codul. 7. Introducerea în nomenclator a unei grupe noi. Pentru a introduce un grup nou într-un nomenclator cu mai multe nivele efectuați una din următoarele acțiuni: 1. apăsați CTRL +F9 2. din meniul deistvia punctul novaia grupa, analog ca la introducerea unui element nou, la introducerea unei grupe noi, într-un nomenclator redactarea codului denumirii și a rechizitelor adăugătoare ale grupului se poate face prin 2 moduri: - în caseta de dialog ce apare pe ecran - direct în răndul nomenclatorului Observație: Sistemul nu face o diferență dintre codurile elementelor din nomenclator și a grupurilor de elemente, prin urmare ele nu pot coincide 8. Ștergrea elementelor nomenclatorului Ștergerea sau marcajul de ștergere este prevăzut de configurația sistemului și ce opțiune este posibilă putem să determinăm după parametrul ”rejim udalenia obiecta” din punctul Parametrî meniul servis panelul obsii. Sistemul susține integritatea referențială a bazei informaționale. În acest regim nu are loc ștegerea directă a astfel de obiecte ale sistemului ca . Nomenclatoare și documente pentru ele. Este posibil de

a stabili doar marcajul de ștergere. Ștergerea obiectelor în particular elementele nomenclatoarelor are loc prin efectuarea următoarelor proceduri: 1. Marcăm obiectul pentru ștergere 2. Închidem toate ferestrele 3. alegem punctul udalenie pamecinîh obiectov din meniul operații. în caseta de dialog ce se deschidem apăsăm butonul controli după care apăsăm butonul udaliti. 9. Copierea elementului nomenclatorului Un element nou sau un grup nou poate fi introdus în nomenclator prin copierea unui element sau a unei grupe deja existente pentru aceasta fixați indicatorul pe rîndul cu elementul sau grupa care va servi în calitate de exemplu și efectuați una din următoarele acțiuni: 1. Apăsați tasta F9 sau din meniul Deistvia punctul copiravati, dacă pentru un nomenclator este conectat regimul redactirovati v dialoghe pe ecran va apărea forma de dialog pentru introducerea elementului nou în care toate rechizitele vor fi copiate din elementul exemplu. Codul noului element la fel este copiat din elementul exemplu dacă pentru nomenclator nu este determinată alocarea automată a codului 10. reorganizarea nomenclatorului Lucrînd cu nomenclatoare cu mai multe nivele poate apărea necesitatea reorganizării elementelor nomenclatorului, adică permutarea elementelor existente dintr-o grupă în alta. Astfel de operație este permisă doar în acel caz, dacă în fereastra nomenclatorului în afară de tabel există arborele de grup. Pentru a permuta elementul sau grupul în alt grup al nomenclatorului, îndepliniți consecutiv următoarele acțiuni: - Deschideți arborele de grup + - În arborele de grup selectați denumirea grupului în care ați fi vrut să transfera ți elemntul ales, - În tabelul nomenclatorului, fixați indicatorul pe rîndul cu acel element sau grup pe care vreți să-l permutați - Apăsați combinația de taste CTRL+F5 sau din deistvia – perenesti v druguiu grupu; sau butonul În caseta de dialog ce se deschide, dacă coincidența codurilor are loc, apăsăm butonul da, și va avea loc transferul elementului sau a grupului în grupul dat. 11. Lucrul cu istoria valorii rechizitului

Tema: Tipuri de nomenclatoare Nomenclatoarele reprezintă prin sine lista de valori cu un anumit set de caracteristici. În configurația de bază există cca 34 nomenclatoare de bază. 1. Angajații (Сотр) păstrează lista colaboratorilor întreprinderii, el este utilizat pentru întocmirea documentelor primare , cît șI pentru ducerea evidenței analitice pe conturile: 227, 412, 512, 513.4, 531, 532, 533, 534.7

Nomenclatorul angajațI se află în meniul principal spravocniki- Zarplata- Sotrudniki, El are 3 nivele de ierarhie: în partea de jos a nomenclatorului se află butonul licinie kartocki ce permite de a obține informația pentru fiecare angajat ales. Introducerea unui angajat nou are loc prin următoarele metode: 1. Tasta Insert 2. Deistvia Novai 3. primul buton forma de dialog de introducere a unui element nou constă din 5 paneluri: Pe panelul Obsie sunt selectate datele de bază despre angajat, el are următoarele cîmpuri sau rechizite:  Nr- numărul de ordine a angajatului  Fixirovanaia stavca dohodnava – se pune bifa în cazul în care angajatul are o cotă stabilă de reținere a impozitului pe venit  FIO- numele prenumele, patronimicul  Doljnosti-funcția pe care o va ocupa angajatul  Podrazdelenie-subdiviziunea în care el este angajat  Data priema- data angajării  Data uvolinenie- se completează în cazul cînd angajatul este eliberat din funcție  Tip rabotî- tipul de angajare ( osnovnoi, vnesneie sovmestitelistva, ( este angajat prin cumul extern), dogovor opreada ( angajat în bază de contract)  Panelul Otcislenia z. platî- se introduce datele pentru calcularea salariului lunar al angajatului  Mesecinai otclad  Otcislenia zatrad polnacislenai zaboradnai plate- din planul de conturi se indică contu de cheltuieli pentru salariul calculate  Nacisleti Sot fond na ucireditelea- se bifează cînd calculul salariului este pentru patron  Vid grafica rabotî- alegem regimul de lucru  Panelul Dopolnitelina se introduce date adaugatoare despre angajat  Suma osfobajdenian v tecusim- suma apare în cazul scrierii cererii de scutire de la impozitul pe venit  Suma osfobajdenia za prosedsii period- suma scutirii de la impozit rămase din perioada anterioară  Suma- se indică sumele rămase din perioadele anterioare  Zapisati na nacalo goda- se indică anul la începutul căruia va fi indicată suma rămasă din perioada anterioară  Calicestva ijdiventev – se indică număru lde personae întreținute  Categorii zastrahvonova lita- categoria persoanei asigurate  Individualinai cod sotialnovo strahovanie- codul personal al asigurărilor sociale  Trudovaia knijka- numărul șI seria carnetului de muncă  Pe panelul Pasport – se indică datele buletinului de identitate a angajatului  Seria, numărul buletinului, data eliberării, oficiul care a eliberat, codul de identificare, numele sotului/sotiei, data de naștere, viza de resedinta, tipul documentului  Panelul Sita zatrat Se bifează cîmpul dopolinitelinaie sita, iar in campurile set zatrat ZP se indică contul de cheltuieli pentru fondul social, sed zatrad po med strahovaniu se indică contul căruia se va atribui cheltuieli pentru asigurări medicale. Nomenclatorul Agenți economici, contragenți

Se află în spravocniki –contragenți. forma de dialog de introducere a unui element nou constă din mai multe paneluri: 1. обшие – setul de rechizite din nomenclator depinde de aceea a cărui categorie se referă agentul economic dat: organizație, persoană fizică. Tipul agentului economic este ales chiar în primul cîmp al formei elementului. Dacă agentul economic este de tip organizație, atunci completăm următoarea informație: în cîmpul naemenovanie- numele agentului economic în cîmpul polnoie naemenovania- întreaga denumire a agentului economic în cîmpul Fiscalinîi cod șI NDS- se indică codul fiscal și codul după cota tva . codul fiscal al agentului economic va servi în calitate de cod în sistemul 1c. în cîmpul iuridiceschii adres se indică adresa juridică a agentului. În cîmpul pocitovîi adres se indică adresa poștală În cîmpul telefonî se indică telefoanele În cîmpul osnovnoi dogovor se indică unul din contractile încheiate cu agentul economic În cîmpul Gorod- se indică orașul unde se află agentul economic Cîmpurile neplatelisic NDS șI nerezident se bifează respective cînd agentul economic nu este plătitor de tva, sau nu este resident al RM. 2. Pentru a introduce informația ce se află pe panelul rasceotnîe seta pentru agentu leconomic de tip organizație, sau pentru agentul economic persoană fizică pe panelurile rasceotnîe seta șI pasportnîe danîe trebuie întîi de toate de înregistrat agentul economic apăsînd butonul zapisati. Aceasta este legat de faptul că pe baza panelului rasetnîie seta se completează nomenclatorul rasetnîie seta care este subordonat nomenclatorului contragenți. Pe panelul rasetnîie seta se află butoanele: - Dobaviti, apăsînd acest buton se deschide forma de dialog rasetnîie seta cu următoarele cîmpuri: robocie naimenovania- se indică dacă contul este de bază sau special nomer seta- nr contului Banc v cotorom otcrat rasetnai șet- indicațI banca în caz că deservește agentul economic Banc correspondent v slucaie neprimah roșeotov- se completează în cazul cînd întreprinderea dv. șI agentul economic dat nu suntețI deservițI de aceeașI bancă Recvizitî corespondenta- rechizitele corespondentului Redactirovati recvizitî corespondenta- se bifează cînd vrem să redactăm rechizitele corespondentului Cod caznaceistva- codul trezoreriei- se completează cînd agentul economic este în instanța trezorerială Pentru persoanele fizice, panelul obșie se completează analog ca șI pentru agentul economic persoană juridică. Panelul rasetnîie seta se completează cînd persoana fizică are cont bancar. Panelul Pasportnîie danîie se completează introducînd datele din buletinul persoanei fizice. Nomenclatorul agențI economici îi sunt subordinate nomenclatoarele: rasetnîie seta și dagavorî. Aceasta înseamnă că elementele nomenclatoarelor subordinate, pot fi văzute numai pentru elemental selectat a nomenclatorului agențI economici. De aceea accesul către aceste nomenclatoare subordinate este posibil numai din forma nomenclatorului agențI economici șI nu din meniul principal spravociniki. În cîmpul osnovnoi dogovor în panelul obșii dacă apăsăm butonul cu 3 puncte se deschide nomenclatorul dagavorî. Apăsînd tasta insert se deschide forma de dialog de introducere a unui element nou cu următoarele cîmpuri: Cod- codul contractului Naimenovania- denumirea contractului Opisanie- descrierea succintă a conținutului contractului Uslovie dagavora- condițiile contractului Sroc plateja- termen de achitare

În cazul cînd mărfurile, materialele, serviciile șI alte sunt livrate conform avansului primit anterior de la furnizor sau cumpărător în mărime de 100%, cîmpul sroc plateja nu se completează. Nomenclatorul VAlute Nomenclatorul valute păstrează lista valutelor. El se află în meniul principal spravociniki, are doar un singur nivel de ierarhie, forma de dialog de introducere a unei valute noi are următoarele cîmpuri: Sacrașeonoe nazvanie- denumirea prescurtată Codul valutei Polnoie nazvanie- denumirea completă Tecușii curs- cursul current Cratnosti- paritatea, multiplicitatea În cîmpul cratnosti se dă nr de unitățI a valutei străine pentru care are loc transformarea în lei, iar în cîmpul curs se indică cursul current în lei pentru nr de unități în valuta străină indicat în rechizitul cratnosti. Rechizitele curs și cratnosti sunt periodice. De aceea pentru a modifica cursul trebuie să selectăm valuta apoi de deschis istoria cursului F5 șI de introdus valoarea. Toate valorile anterioare ale cursului sunt memorate și le putem vizualiza în istoria cursului. Rechizitul curs asigură formarea rapoartelor despre cursurile valutare pentru fiecare dată indicată. Nomenclatorul Bănci

Acesta păstrează lista băncilor ce sunt utilizate la indicarea rechizitelor bancare a întreprinderii dv. Cît și a rechizitelor bancare a agenților economici dv. Care le-ațI indicat în nomenclatorul agențI economic. Nomenclatorul este organizat pe 2 nivele ceea ce permite de a uni băncile în grupe aliatoare. El se află în meniul principal spevociniki- banki. Forma de dialog de introducere aunui element nou are rechizitele: - naimenovanie banka- denumirea băncii - mesto nahajdenie banca- adresa - corespondentii set- cont correspondent - pocitovîi adres banca- adresa postală - telefoanele de contact - gorod- orasul în care se află banca Nomenclatrul OMVSD OMVSD_ MBP Este destinat pentru păstrarea listei OMVSD-urilor care se află în întreprinderea dv. El se află în meniul spravocinik- TMT I uslughi- MBP Forma elementului conține următoarele rechizite: Cod- se alocă automat Naimenovanie- denumirea OMVSD Edinita izmerenie- spravocinic procie Vstavca NDS- cota tva

Tena- pretul Ostatocinaia stoimosti- VPR Pe forma de dialog de introducere a unui element nou se afla constanta periodică Pridel stoimosti MBP, ea se indică din operații-constantî Rechizitul ostatocinaia stoimosti se completează pentru OMVSD-urile ce depășesc 3000 lei. șI se calculează- din prețul OMVSD se scade limita. Nomenclatorul Tovarî Acest indicator este destinat pentur păstrarea listei mărfurilor și este folosit la alcătuirea documentelor primare, cît și pentru ducerea evidenței analitice. În acest nomenclator este prevăzută structura pe mai multe nivele ceea ce permite după necesitate să grupați mărfurile. La introducerea în nomenclator a unei mărfi noi, se completează următoarele rechizite -cod –automat - tip- sobstvenîi, na comisii ( se atribuie mărfurile primite în consignație cont 923) - naimenovania- denumirea mărfii - edinița izmerenia- unitatea de măsură - țena- suma cheltuielilor reale pentru procurare fără cota tva pentru o unitae valoarea rechizitelor edinița izmerenie și țena, se folosesc pentru întocmirea documentelor primare după rulajul mărfurilor cît și pentru ducerea evidenței cantitative pe contul 217 nomenclatorul materiale acesta păstrează lista materialelor. În el este prevăzută o structură cu 2 nivele ceea ce permite după necesitate să grupați materialele. Forma de dialog a unui element noi are următoarele rechizite: cod- se alocă automat naimenovanie- denumirea materialului edinița izmerenie- unitate de măsură țena –suma cheltuielilor la procurare fără tva, pe unitate de măsură. Vid materiala se indică pe care subcont a contului 211 se va duce evidența analitică a materialului respectiv

Documentele și registrele documentelor 1. Tipuri de registre ale documentelor în 1c informația despre operațiunile gospodărești ce au loc în cadrul unei întreprinderi, poate fi introdusă și păstrată cu ajutorul documentelor. La setarea configurației are loc configurarea documentelor și crearea registrelor necesare pentru păstrarea lor. Documentul poate automat să formeze o operație contabilă ce reflectă operația gospodărească respectiv în evidența contabilă. În procesul configurării se pot crea un număr nelimitat de registre ale documentelor. Păstrarea documentelor de cîteva tipuri, poate avea loc într-un registru. Unele și aceleași documente pot fi

reflectate în cîteva registre. În afară de aceasta în sistemul 1c, există registre comune în care se conțin toate tipurile de documente. Registrele documentelor sunt preconizate pentru comoditatea reflectării listelor de documente. Documentul nu este strîns legat de un oarecare registru. Setul de documente reflectat într-un registru sau altul, este pe deplin determinat de configurație. În afară de registrele formate la stadia de configurare, în sistemul 1c există 2 registre predeterminate: 1. complet ( polnii) 2. altele ( procie) registrul complet reflectă documentele de toate tipurile și permite lucrul cu toate documentele introduse în sistem. Registrul altele, este utilizat pentru reflectarea acelor documente pentru care în procesul de scriere configurației în mod evident nu este arătat un registru concret în care el trebuie să se reflecte. 2. Fereastra de lucru a registrelor documentelor Pentru chemarea la ecran a unui registru concret pot fi utilizate funcțiile meniului principal, butoanele de instrumente, butoanele alegerii valorilor de tipul document a altor forme. În general registrele documentelor se pot deschide folosind punctul Jurnal documentov din operatii. În fața va apărea lista registrelor documentelor existente în sistem. În această listă selectați registrul necesar și tastați ok. Configurația ferestrei în registru pe deplin depinde de cerințele înaintate față de registre la configurarea sistemului. În caz general fereastra registrelor documentelor reprezintă un tabel ce conține următoarele 4 coloane: 1. data 2. vremea 3. document ( denumirea) 4. nomer ( numărul) de regulă aceste coloane sunt prezente în oricare registru. În afară de ele la sertarea configurației poate fi determinat un număr nelimitat de coloane adăugătoare. Coloanele adăugătoare se folosesc, pentru deducerea oricăror valori ale rechizitelor documentelor. Fiecare rînd al registrului este o referință la un document. În antetul ferestrei registrului este dată denumirea registrului, determinată la etapa de configurare. și intervalul de utilizare al documentelor care poate fi schimbat în dependență de necesități. Componența coloanelor registrului și amplasarea lor poate fi modificată doar în procesul de configurație. După valorile rechizitelor care apar în coloanele de bază, cît și cele adăugătoare putem executa căutarea arbitrară. Coloana din stînga a registrului este coloana de serviciu. În ea prin diferite simboluri este arătată starea documentului. dacă e o simplă foaie documentul este format, dar nu formează formulă contabilă. Dacă este o foaie cu bifă documentul formează formulă contabilă. și dacă are X, documentul este marcat pentru ștergere. Printr-o Pictograma specială în registrul documentelor este desemnată operația contabilă introdusă manual. Forma registrului este alcătuită dintr-o totalitate de elemente dirijabile. Dacă aceasta este convenit de configurație, forma registrului documentului ca și multe alte forme de redactare poate conține paneluri. Așa elementele dirijabile sunt utilizate pentru formele registrelor documentelor după o oarecare valoare. De exemplu, registrul poate conține paneluri ce reflectă documentele introduse de unul sau alt utilizator. 3. Vizualizarea registrului documentelor Pentru vizualizare se folosesc metode obișnuite de lucru cu partea tabelară. Pentru trecerea rapidă la începutul sau sfîrșitul registrului pot fi folosite corespunzător tastele:

Hond- început, End-sfîrșit. În afară de aceasta pentru deplasarea cursorului în registru pot fi folosite următoarele combinații de taste: CTRL +) ( paranteză patrată) pentru deplasarea către documentele cu data următoare și CTRL + ( pentru deplasarea către documentele cu data anterioară. 4. Interval de vizualizare Avînd un număr mare de documente ce se află în registru, vizualizarea registrului pentru căutarea documentului necesar poate lua mult timp. În acest caz este util să limităm volumul de vizualizare a înregistrărilor din registru prin intervalul de vizualizare. Intervalul de vizualizare determină pentru care perioadă de timp vor fi arătate documentele în timpul vizualizării registrului. Intervalul curent de vizualizare este arătat în denumirea antetului ferestrei în paranteze dup ădenumirea registrului. Intervalul de vizualizare poate fi stabilit prin 2 moduri. Automat și manual. Atunci cînd fereastra cu registrul respectiv este deschisă, intervalul de vizualizare automat se stabilește acel care e determinat în sertarea parametrilor ai registrelor. Pentru modificarea intervalului de vizualizare a înregistrărilor este necesar de ales punctul interval din meniul deistvia sau pictograma cu 2 săgeți, în faț ăse va deschide caseta parametrî jurnala. În rechizitul C... se stabilește data începutului perioadei de vizualizare. În rechizitul PO... se stabilește data de sfîrșit a perioadei de vizualizare. Pentru a stabili perioada apăsați ok. La vizualizarea registrului vor fi arătate numai acele documente întocmite în perioada indicată. La vizualizarea registrelor înregistrările apar în ordine cronologică. Sunt sortate după dată în interiorul datei înregistrările sunt sortate după timpul documentului. Dacă în limita unei date mai multe documente au același timp, ele sunt sortate după ordinea introducerii în sistem. 5. selectara documentelor mecanismul de alegere a documentelor reprezintă posiblitatea vizualizării în registru a documentelor selectate după o valoare a rechizitului, sau după tipul documentului. De exemplu: putem selecta toate documentele după un anumit depozit sau după un anumit agent economic, pentru a alege toate facturile de procurare. Mecanismul de selectare este determinat în configurator. La această etapă sunt determinate tipurile de selecție, utilizatorul avînd posibilitatea de a folosi doar acele tipuri de selec ție care sunt determinate la configurarea sistemului. De exemplu în sistem pot fi determinate 2 tipuri de selecție upă depozit sau după agentul economic. Depozitul sau agentul economic concret al documentului vor fi valori de selecție. Selecția documentelor poate avea loc numai în anumite registre. Drept semn formal că selecția în registru concret este posibilă ne dă punctul otbor po znaceniu -otorati din deistvia. Unul și același document poate intra în diferite tipuri de selecție și poate reflecta diferite valori de selecție, de exemplu factura de transfer intern poate fi inclusă în selecția după 2 depozite 1. de unde 2. unde poate să fie tranferată mapa. Tipul cuvenit și valoarea de selecție este reflectată în fereastra registrului documentului. Conectarea regimului de selecție a documentelor în registre în dependență de configurație poate fi realizată prin 2 metode:Manuală și automată. La conectarea manuală, utilizatorul poate singur să impună criteriile de selecție, adică tipul de selecție și valaorea de selecție. Pentru conectarea manuală a selecției înregistrărilor în registrele documentelor, treuie să alegeți punctul Otbor po znaceniu otobrati din deistvia. La intrarea în regimul de selecție se deschide fereastra de dialog, care dă utilizatorului posibilitatea de a alege tipul de selecție și valoarea de selecție. De exemplu: tipul de selecție depozit iar valoarea de selecție depozitul semifabricatelor. În partea se sus a ferestrei de dialog, este dată lista tipurilor de selecție aflate în configurație. ( vid otbora). De exemplu depozite și agenți economici. În partea dreaptă a listei tipurilor de selecție se află cîmpul pentru introducerea nemijlocită a valorii de selecție. Pentru aceasta apăsăm butonul 3 puncte. Pentru a introduce valoarea există 2 posibilități: 1. introducerea nemijlocită a valorii de la tastatură

2. obținerea listei de valori ( a celor valori care real există în sistem, și selectarea uneia din ele) după introducerea valorii pentru conectarea selecției trebuie să apăsați butonul ustanaviti otbor po znaceniu. Remarcă: la selecția după tipurile documentelor, valoarea de selecție nu apare, iar apăsarea butonului ustanoviti otbor po znaceniu duce la conectarea imediată a selecției. În partea de jos a ferestrei de dialog se află setul de elemente pentru obținerea listei valorilor existente de selec ție. După apăsarea butonului poluciti spisok, lista se completează cu valorile de selecție după tipul de selecție curent. Timpul de analiză a înregistrărilor conținute în registru depinde nu de numărul lor, dar de numărul existent în el a valorii tipului dat de selecție. Conectarea obțiunii poluciati po ...znacenii ne dă numărul de valori care vor fi alese la completarea listei valorilor existente pînă la apari ția mesajului de avertizare Abratno po ...znacenii sau ( prodoljiti). Dacă în toate tipurile de selecție numărul de valori nu este prea mare atunci puteți folosi mecanismul poluciati avtomaticeski . Mecanismul v intervali jurnala permite conectara în listă a valorilor de selecție numai a documentelor aflate în momentul dat în intervalul ales. Pentru a deconecta regimul de selec ție trebuie de apăsat butonul otcliucit otbor. În acest caz registrul va arăta toate înregistrările aflate în el. Butonul otmena permite renunțarea la condiția nou aleasă, însă nu deconectează selecția curentă. Un alt tip de selecție este selecție după o coloană, permite neintrînd în forma de dialog a selec ției să conectați regimul de selecție după o coloană curentă din registrul documentelor. Selecția va avea loc dacă coloana curentă este criteriul de selecție, adică este inclusă în tipurile de selecție date de configurator. Valoarea căutată va fi valoarea curentă a coloanei registrului. Pentru selectarea după valoarea unei coloane, fixați indicatorul pe valoarea aleasă, în coloana registrului și din meniul deistvia alegeți punctul otobrati po colonki. La conectarea regimului după o coloană, nu apare fereastra de dialog, dar selecția are loc deodată. Neintrînd în regimul otbor po znaceniu este posibilă deconectarea regimului de selecție. Pentru aceasta alegeți punctul: otbor po znaceniu otcliuciti din meniul principal deistvia. În timpul întregii perioade de lucru în sistem se păstrează istoria de selecție. Dacă este necesar, puteți reveni la selecția efectuată anterior și o puteți repeta alegînd din deistvia otbor po znaceniu-istoria. Pe ecran se deschide o formă de dialog care conține lista selecțiilor anterioare. Fixați indicatorul pe selecția necesară, apoi apăsați butonul ok. Fereastra istoriei de selecție se va închide, iar în registru se va conecta regimul de selecție ales.

Tema: crearea documentelor Evidența materialelor Compartimentul evidența materialelor se află în meniul principal Documentî – uciot materialov. Primul document de evidență este postuplenie materialov. Pentru selectarea evidenței procurării materialelor este utilizat documentul postuplenie materialov ce se află în meniul principal deistviauciot materialov. Documentul constă din 2 părți componente: 1. antetul ( sapca documenta) 2. partea tabelară antetul documentului conține următoarele rechizite: - nomer, numărul ca și codurile la nomenclatoare se alocă automat. Însă de obicei se ia din factura furnizorului. - data, se ia data facturii nu neapărat cînd e primită marfa - postavsik- furnizorul din ...se alege din nomenclatorul contragenți - dogovor- contract cu furnizorul respectiv ....care este ales din nomenclatorul dagavorî

- sclad- depozitul în care intră materialele îl alegem din nomencaltorul mesta hranenia - dacă materialele sunt impozabile atunci se completează rechizitul naloghi- apăsînd ... apoi apăsăm insert și adăugăm o nouă înregistrare în nomenclatorul Variantî roseta naloga. Înregistrarea se salvează, apoi făcînd dublu clik pe ea se selectează în antetul documentului în rechizitul naloghi. Partea tabelară conține următoarele rechizite. 1. nr de ordine- se alocă automat 2. material- denumirea materialului 3. cantitatea 4. pretul- pretul pentru o unitate 5. suma- suma fără tva 6. NDS- suma tva 7. vsevo- total ( suma tva cu suma) partea tabelară poate fi completată prin 2 metode: 1. cu ajutorul butonului Potbor, la apăsarea butonului se deschide nomenclatorul materialî, selectăm elementul, apoi apare caseta de dialog de introducere a cantității 2. apăsînd dublu click sau insert direct în partea tabelară. Deosebirea dintre cele 2 metode este prin completarea direct în partea tabelară , nomencaltorul materialî se inchide după selectarea fiecărui material. După completarea documentului se salvează apăsînd butonul zapisati. Pentru a genera formulele contabile, se apasă butonul Provesti. Subcontul concret al contului 211 este în formulele contabile determinat automat după valoarea rechizitului vid materiala a elementului concret indicat în nomenclatorul materialî. În cazul în care materialele procurate, se impozitează există posibilitatea de a forma factură fiscală direct din forma documentului. Pentru aceasta este necesar să apăsați butonul HH Postavsikam, care se află mai sus de partea tabelară a documentului, lîngă butonul Potbor. Dt 211 ct 521 Dt 534 ct 521- pentru factura fiscală la suma tva. Documentul realizația materialov

Vînzarea materialelor se reflectă în evidența contabilă prin documentul realizația materialov ce se află în meniul principal documentî, blocul uciot materialov. În antetul documentului este necesar de completat următoarea informație: 1. nr-numărul facturii 2. data-data vînzării materialelor 3. poluciateli- din nomenclatorul contragenți se indică cumpărătorul 4. dogovor- din nomenclatorul dagavorî se indică contractul cu cumpărătorul dat 5. scad- depozitul de unde sunt livrate materialele 6. operaționîe rashodî- indică codul tipului de cheltuială se atriuie. În partea tabelară se indică: material- denumira materialului otpusina-cantitatea materialului tena- pretul de vînzare pentru unitate nds- suma tva suma- suma fără tva vsevo- total suma completarea părții tabelare poate avea loc prin 2 metode:

1. modul obișnuit de introducere a unui rînd nou în partea tabelară , insert 2. metoda alegerii nemijlocite din nomenclatorul materialî pentru aceasta apăsăm butonul potbor prin metoda a 2, la deschiderea nomenclatorului materialî, dacă bifăm rechizitul pocazati ostatki în nomenclator se va mai adăuga o coloană nouă care se numește ostatoc de unde putem vizualiza rămășițele în stoc. Dacă materialele se impozitează atunci se întocmește factură fiscală apăsînd butonul nalogavaia nacladnaia. Înainte de a forma factură fiscală documentul se salvează din zapisati și pentru a genera formule contabile, apăsăm butonul Provesti. Pentru factură fiscală apăsăm butonul zapisati provesti. Acest document generează următoarele formule dt 714 ct 211- suma costului materialului cu prețul de procurare dt229.4 ct 612.1- la suma veniturilor dt 224, ct 534.2 – la suma tva documentul vnutreneie peremeșenie materiala

la transferarea materialelor într-un depozit în altul se întocmește documentul vnutreneie peremeșenie materiala. La formarea documentului se completează următoarele rechizite: nomer- numărul facturii data- data mișcării interne sclad istocinic- depozitul de unde sunt transferate sclad naznacenie- depozitul unde se transferă materialele partea tabelară se completează prin 2 metode , vezi Documentul realizația materialov după completarea materialelor necesare pentru care are loc mișcarea internă, documentul se salvează prin butonul zapisati provesti pentru formule. Dt 211 ct 211

Documentul spisanie materialov

În cazul decontării materialelor se întocmește documentul spisanie materialov.Documentul constă din 2 paneluri: Osnovnoi Act po spisaniu. Pe panelul osnovnoi în antetul documentului indicăm: Nomer-numărul facturii Data-data decontării materialelor Scald istocinic- depozitul în care are loc decontarea Siot spisania- contul de decontare a materialelor În partea tabelară poate fi completată prin 2 metode. Vezi mai sus. În partea tabelară se indică denumirea materialuli și cantitatea decontată. Suma operației se calculează automat reieșind din prețurile materialelor indicate în nomenclatorul materialî. Formula este Dt contul în antetul tabelului ct 211. Tot la materiale putem găsi Putevoi list- foaia de parcurs. Foaia de parcurs se folose ște pentru obținerea informației, despre mișcarea automoilelor întreprinderii. În baza documentului dat, are loc

decontarea combustibilului. Documentul se află în meniul principal documentî, blocul uciot materialov- putevoi list. Pentru formarea documentului completăm următoarele rechizite: Nomer-numărul foii de parcurs Data- data întocmirii documentului Za periud s... po- perioada de deplasare Voditeli- sofer este ales din nomenclatorul sotrudniki Masina- ( Kak os)- din nomenclatorul osnovnîie stredstva Ovtomobili- se alege din nomenclatorul avtomobili organizații Zapisati provesti. Acest document nu generează formule contabile. Documentul Spisanie toplivo: Documentul dat poate fi introdus prin următoarele metode: 1. din documentul putevoi list cu ajutorul butonului deistvia, 2. din meniul principal documentî, uciot materialov, spisanie- toplivo antetul documentului conține următoarele rechizite: nomer-numărul facturii data-data decontării mesta hranenie-depozitul unde se află osnovanie- se alege foaia de parcurs în baza căreia are loc decontarea combustibilului siot spisanie toplvo- contul de decontare a combustibilului, cont de cheltuieli probel- se indică km parcurs de automobil norma rashoda na 100 Km- consumul combustibilului la 100Km obșii rashod po norme- se calculează automat în dependență de km parcurs și consumul al 100 Km. Completarea părții tabelare are loc prin 2 metode. Și se indică denumirea combustibilului și cantitatea de combustibil ce treuie decontat. Se sfîrșește prin Zapisati-provesti, formula contabilă: dt cont de cheltuieli. Ct 211.3 Documentul vozvrat materialov postavsicu Returnarea materialelor procurate de la furnizor se întocmește prin Documentul vozvrat materialov postavsicu. Întocmirea documentului dat are loc doar în baza documentului postuplenie materialov. Antetul documentului constă din următoarele rechizite: Nomer Data Completarea părții tabelare are loc prin apăsarea butonului Osnavania. De unde se indică factura de intrarea a materialelor. Partea tabelară se completează automat, în cazul cînd nu sunt returnate toate denumirile de materiale și în cantitatea lor de intrare, are loc redactarea părții tabelare. Documentul se salvează Zapisati . provesti. Dacă la intrarea materialele au avut tva, atunci se întocmește factura fiscală apăsînd nalogavaia naclodnaia. Se fac formulele Dt 521 Ct 211, tva: dt 534 ct 521.1, ( cu rosu)

Evidența mărfurilor ucet tavarov Blocul evidența mărfurilor se află în meniul Documentî, Optovaia torgovlea. 1. postuplenie tavarov procurarea mărfurilor în sistemul 1c este arătată prin documentul postuplenie tovarov. Documentul constă din antetul documentului și partea tabelară. În antetul documentului se indică nomer-nr facturii furnizorului data- data intrării mărfurilor client sau postavsik- din nomenclatorul contragenți alegem furnizorul de mărfuri dagavor- din nomenclatorul dagavorî se selectează contractul de eliberare a mărfurilor sclad- depozitul din nomenclatorul mesta hranenia se selectează depozitul în care are loc intrarea mărfurilor nalogi- din nomenclatorul variantî rasiota nalogov- se indică cota tva pentru completarea părții tabelare se folosește nomenclatorul tovarî. Completarea părții tabelare are loc prin 2 metode: - potbor sau insert partea tabelară constă din următoarele rechizite tovar-denumirea mărfii calicestvo-cantitatea de mărfuri procurate țena- prețul ( dacă în nomenclatorul tovarî este indicat el apare automat) suma- suma totală produsul între cantitate și preț accizî- accizele nds- suma tva vsevo- suma totală. Dacă mărfurile sunt impozabile atunci se întocmește factura fiscală apăsînd pe butonul HH postavsika. Zapisati- provesti. Pentru fiecare denumire de marfă din partea tabelară se formează cîte o formulă contabilă

Dt 217 Ct 521, tva Dt 534 Ct 521 2.rashodnaia naclodnaia iesirea mărfurilor din stoc la vînzarea mărfurilor se indică acest document. În antetul documentului se indică următoarele date din factura cumărătorului. Nomer- numărul facturii Data- data de intrarea a mărfurilor Contragent- din nomenclatorul contragentî se indică cumpărătorul Dagavor- din nomenclatorul dagavorî se indică contractul de cumpărare Scad- depozitul d eunde are loc vînzarea mărfurilor . Completarea părții tabelare are loc prin 2 metode: - potbor sau insert partea tabelară constă din următoarele rechizite nomer- nr rîndului din tabel tovar- denumirea mărfurilor din nomenclatorul tovarî edinita izmereni- unitatea de măsură calicestvo- camtitatea pe care o vindem tena- se completează automat dacă în nomenclatorul tovarî este completat rechizitul țena prodaji suma- suma fără tva nds- suma tva vsevo- suma totală dacă mărfurile au tva atunci se întocmește factura fiscală apăsînd nalogavaia nacladnaia. Zapisati provesti. Se formează formule contabile: dt 711.2 Ct 217.1 la suma costului mărfurilor vîndute dt 221 Ct 611 la suma venitului dt 221 Ct 534 la suma tva 3. vnutreneie peremesenie tovarov miscarea internă a mărfurilor la transferul mărfurilor dintr-un depozit în altul se întocmește documentul dat. În antetul documentului se indică nomer-nr facturii data-data mișcării interne a mărfurilor sclad istcnic-depozitul de unde începe mișcarea internă sclad nazacenia- depozitul unde are loc mișcarea în partea tabelară se indică denumirea mărfurilor și cantitatea Completarea părții tabelare are loc prin 2 metode: - potbor sau insert zapisati, provesti formula este dt 217 ct 217, se modifica doar subcontul 4. vnutrinee spisanie tovarov pentru decontarea mărfurilor se întocmește acest document. În antetul documentului se indică nomer- numărul facturii data- data decontării sclad istocnic- depozitul în care are loc decontarea siot spisanie- contul de decontare rashod operationîi deiatelinosti- cheltuielile activității operaționale.

În partea tabelară se indică Denumirea mărfii și cantitatea. Completarea părții tabelare are loc prin 2 metode: - potbor sau insert zapisati, provesti dt contul indicat Ct 217 pentru factura fiscală dt contul indicat în antetul doc Ct 534.2 la suma tva a mărfurilor decontate 5. Rasclad tavara postavsiku Returnarea mărfurilor furnizorului se întocmește prin documentul dat. Completarea documentului are loc automat la apăsarea butonului osnovania. Selectăm din caseta ce se deschide postuplenie tovara. Partea tabelară se va completa automat. În cazul cînd nu se returnează toate denumirile de mărfuri și în aceeași cantitate ca la procurare are loc redactarea documentului. Dacă la procurare mărfurile au tva, întocmim factura fiscală apăsînd pe nalogavaia nacladnaia. Formulele dt 521 Ct 217 la suma costului fără tva Dt 534 Ct 521 la suma tva, este în paranteza cu minus. 6. vozvrat tovara ot pocupatelea. Pentru a refelcta returnarea mărfurilor de la cumpărător se folosește documentul dat. Completarea documentului are loc automat dacă am indicat factura de vînzare a mărfurilor. Apăsînd osnovania și selectînd documentul rashodnaia naclodnaia. Dacă la vînzare mărfurile au avut tva, atunci se întocmește factura fiscală.

Tema:Evidența OMVSD Documentele ce țin de evidența OMVSD se afla în meniul principal dokumenti-uceot MBP. Postuplenie MBP-intrarea OMVSD în stoc- la procurarea OMVSD de la furnizor, întocmim acest document. Documentul constă din 2 părți componente: -antet -partea tabelară Antetul are următoarele rechizite: -nomer-nr.facturii -data-data intrării OMVSD -postavshik-din nomenclatorul contraaghenti alegem furnizorul OMVSD -dogovor-din nomenclatorul dogovori, contractul de livrare OMVSD -sklad-depozitul unde intra OMVSD -naloghi-cota TVA Partea tabelară se completează cu ajutorul listei OMVSD-urilor indicate în nomenclatorul MBP. Completarea părții tabelare este posibilă prin 2 metode: -adăugarea unui rînd nou sau butonul Podbor În partea tabelară se indică: -denumirea OMVSD din nomenclatorul MBP -kolichestvo-cantitatea în care se procură -țena-prețul OMVSD -suma-se calculează automat -NDS-suma TVA -vsevo-suma totală Documentul se salvează zapisati-provesti, pentru TVA se completează factura fiscală, apăsînd butonul NNPostavshika Dt213.1 Ct521.1 este la suma fără TVA și la TVA Dt534.2 Ct521.1

Vvod MBP v exploatațiiu La procurarea OMVSD-urilor, evidența contabilă se duce pe subcontul 213.1. Pentru a fi date în exploatare se întocmește acest document. Documentul constă din antet și parte tabelară.În antet se indică: -nomer-nr.facturii -data-data dării în exploatare -mesta hranenie MBP-depozitul unde au intratOMVSD-urile la procurare -naznachenie ispolizovania-scopul dării în exploatare -mesto exploatații MBP-locul unde are loc darea in exploatare Completarea părții tabelare are loc prin 3 metode: 1. înserarea unui rînd nou 2. butonul Podbor 3. butonul Zapolniti – în partea tabelară automat se introduc toate denumirile de OMVSD pe care le-am procurat, redactăm dacă nu le-am dat pe toate în exploatare În rechizitul naznachenie ispolizovania se indică unde și cu ce scop au fost eliberate OMVSD din stoc. Documentul se salvează zapisati-provesti. Avem 2 formule contabile: 1.OMVSD mai mici de 3000 lei:în debit o sa fie contul ce se determina din rechizitul naznachenie ispolizovanie și în Ct213.1 și va fi la suma costurilor OMVSD fără TVA 2.OMVSD mai mari de 3000 lei:în Dt213.2 Ct213.1 la suma costurilor OMVSD fără TVA; contul indicat în rechizitul naznachenia ispolizovania și Ct214.1 la suma prețului de procurare-VPR Spisanie MBP Pentru decontarea OMVSD se întocmește acest document. Documentul dat se întocmește pentru OMVSD, costul cărora depășește limita de 3000 de lei. În antetul documentului avem: -nomer-nr.facturii -data-data casării sau decontării OMVSD -naznachenie ispolizovania-se alege din nomenclatorul Naznachenie ispolizovanie MBP și trebuie să coincidă cu cel indicat în documentul Vvod v exploatațiiu MBP. -mesto exploatații MBP-locul unde au fost date în exploatare OMVSD -vid roshodov po spisaniu-se indică tipul de cheltuială Partea tabelară se completează prin 3 metode: -adăugarea unui rînd nou -butonul Podbor -butonul Zapolniti Prin a 3 metodă,în partea tabelară apar toate denumirile de OMVSD ce se află în locul dării în exploatare indicat în antetul documentului și în cantitățile respective. În partea tabelară apar doar acele denumiri care sunt mai mari ca 3000 de lei. Documentul se salvează prin Zapisati-Provesti și avem Dt214.1 Ct213.2 la suma uzurii calculate. Și Dt714.9 Ct213.2 la suma valorii probabile rămase (VPR). Vîbîtie MBP La ieșirea din funcțiune a OMVSD sau la vindere se întocmește acest document. Avem: -nomer-nr.facturii -data-data scoaterii din uz -contraaghent-din nomenclatorul contraaghentî se indică agentul -contractî-se indică contractul -mesto hranenie-locul păstrării OMVSD -operaționnîe rashodî-se indică activitățile operaționale -vid NVP-are 2 opâiuni:MBP v zapase și MBP v exploatații Dacă vindem MBP v exploatații, completăm rechizitul Naznacenie ispolizovanie.Partea tabelară se completează prin 3 metode:

-butonul Podbor -adăugarea unui rînd nou -butonul Zapolniti În partea tabelară se indică denumirea OMVSD-urilor, cantitatea obiectelor ieșite din funcțiune, prețul pentru o unitate și rechizitele Suma NDS și Vsevo se calculează automat. Documentul se salvează Zapisati-Provesti și avem: -Dt contul din rechizitul Naznachenie ispolizovanie Ct213.1 sau 213.2 la suma costurilor -Dt229.4 Ct612.1 la suma venitului -Dt229.4 Ct534.2 la suma TVA Vnutrenie peremeșenie MBP Pentru a arată în evidența contabilă mișcarea internă a OMVSD, se întocmește acest document. Antetul documentului conține următoarele rechizite: -nomer-nr.documentului -data-data mișcării -sclad istocinik-depozitul de unde începe mișcarea -sclad naznacenie-locul unde sosesc OMVSD Trebuie să bifăm sau MBP v zapase sau MBP v exploatații. -naznacenie ispolizovanie tecușee-se indică destinația curentă a OMVSD -naznacenie ispolizovanie novoe-se indică noua destinație a OMVSD Partea tabelară se completează prin 2 metode: -butonul Podbor -prin addăugarea unui rînd nou În partea tabelară se indică denumirea și cantitatea. Documentul se salvează Zapisati-Provesti. Și se formează Dt213.1 Ct213.1 atunci cînd le mișcăm pe OMVSD din rezervă. Dacă OMVSD au TVA, întocmim factura fiscală.

Tema:Evidența cadrelor și a salariilor. În sistemul 1C, evidența informației despre angajați se realizează prin intermediul nomenclatorului Sotrudniki. Cele mai importante rechizite a nomenclatorului dat sunt periodice, de aceea sunt utilizate un set de documente pentru a ordona informația despre fiecare angajat. Toate documentele ce țin de evidența cadrelor și a salariilor se țin în meniul principal Dokumenti blocul Zarplata. Nomenclatoarele ce trebuiesc completate pînă a trece la cadre și salarii se completează pentru 1 ianuarie a anului respectiv. NOMENCLATOARE: -categoria osvobojdenii-categoriile de scutiri a impozitului pe venit -goda și kalendari -prazniki Aceste 3 nomenclatoare se află în meniul principal Spravociniki blocul Zarplata. -șkala podohodnovo naloga – cele 7/18% -naloghi i otcislenie – se indică cotele pentru asigurări Aceste 2 nomenclatoare se află în meniul principal Spravociniki blocul Naloghi. Prikaz o priiome na rabotu Se întocmește atunci cînd persoana se angajează la întreprindere. Toate datele din acest document se introduc automat și în nomenclatorul Sotrudniki. Documentul are următoarele paneluri: -obșie-în acest panel se indică nr documentului, data documentului și data ordinului -FIO-numele, prenumele, patronimicul -doljnosti-funcția -podrazdelenie-din nomenclatorul cu același nume se indică subdiviziunea în care este angajat

-tip rabotî-se divizează în: a)osnovnoe mesto rabotî-se bifează dacă angajatul e de bază b)vneșnie sovmestitelistvo-se bifează dacă angajatul e angajat prin cumul extern c)rabota po dogovoru/podreada-se bifează dacă angajatul e angajat prin contract -Nacislenie zarobotnîi platî- aici se introduce informația despre mărimea salariului angajatului în rechizitul mesecinîi otclad, iar în rechizitul sceot- se indică contul de cheltuieli ce vor fi atribuite pentru remunerarea muncii -pasport- sunt -seria pasaportului -nomer-numărul buletinului de identitate -IH- numarul personal ( 13 cifre) -Kem vîdan- oficiul de eliberare -data vîdaci- data eliberării -data rojdenia- data, luna anul de nastere a angajatului -mesto jitelistvo propiska- viza de reședință. -Dopolinitelino -categorii zastrahovonogo lita- din nomenclatorul clasificator categorii zastrahovonnogo lița se indică categoria persoanei asigurate -individualinîi cod socialinogo strahovania- se indică codul personal al asigurărilor sociale - seria- seria carnetului de muncă - nomer- numărul carnetului de muncă - Șita zatrat pe acest panel se bifează rechizitul dapolnitelinîie șeta, șet zatrad SF( socialinîi fond) , apoi indicăm contul de cheltuieli penru fndul social, și șet zatrad po med-strahovaniu - se indică contul de cheltuieli pentru asigurări medicale. tot la completarea tuturor panelurilor doc se salvează prin zapisati provesti. Remarcă: pentru a indica tipul graficului de lucru din meniul principal Spravociniki, blocul zarplata nomenclatorul Sotrudniki deschidem fiecare angajat în redactarea în formă de dialog și pe panelul zaboratnîie platî în rechizitul rejim rabotî, vid grafica rabotî, se selectează regimul de lucru 6 zile sau 5 zile lucrătoare. Apoi datele se salvează și zapisati, provesti.

Document Pricaz o cadrovîh izmenenii Modificările datelor despre un angajat se reflectă prin acest document. acest document este folosit la transferul angajatului dintr-o subdiviziune în alta la modificarea salariului lunar, dacă are loc și modificarea contului de distribuire a cheltuielilor și dacă se schimbă tipul de angajare. documentul constă din 3 paneluri. În forma documentului se indică numai noile valori pentru acele rechizite care se modifică. -panelul obsie -nomer- numărul ordinului modificării -data- data documentului -data sostavlenia- data întocmirii ordinului -po sotrudnicu- pentur angajatul respectiv -podrasdelenie- noua subdiviziune, dacă se modifică dintr-o subdiviziune în alta. dacă se schimbă tipul caracterului de angajare se bifează una din obțiunile: osnovnoie mesto rabotî, sovmestitelistvo, rabota po dogovoru contracta. dacă angajatului i se modifică mărimea salariului tarifar, sau contul de atribuire a cheltuielilor , atunci aceste modificări, se indică pe panelul nacislenie zaborodnoi platî. dacă se modifică contul de atribuire a cheltuielilor pentru asigurarea medicală și fondul social, atunci se completează panelul seta zatrat. după introducerea modificărilor documentul se salvează zapisati provesti. - Toate modificările survenite vor fi înregistrate și în nomenclatorul sotrudniki.

3. Documentul Pricaz ob izmenenie oplatî documentul este utilizatat atunci cînd angajaților li se modifică mărimea salariului tarifar. în antetul documentului se indică numărul documentului, numărul ordinului de modificare a salariului, data. Partea tabelară poate fi completată prin una din metode: podbor, insert, zapolniti. în partea tabelară se indică numele prenumele angajatului, iar în colonița oclad se introduce noul salariu tarifar. documentul se salvează prin zapisati provesti și toate modificările apar în nomenclatorul sotrudniki.

4. Documentul Pricaz ob uvolnenie Eliberarea angajatului din funcție are loc prin acest document. în documentul dat se indică numărul ordinului de eliberare, data, și data eliberării din funcție. în rechizitul sotrudniki se indică angajatul din nomenclatorul sotrudniki. documentul se salvează zapisati provesti. data eliberării se introduce automat pentru angajatul respectiv în nomenclatorul sotrudniki în rechizitul data uvolnenia. 5. Zaiavlenie ot osvobojdenie ot podohodnogo nologa Pentru a profita de scutire pentru impozitul pe venit, angajatul scrie cerere pentru scutire de impozitul pe venit. în sistemul 1c, aceasta este legat prin documentul dat. documentul se poate întocmi pentru o persoană aparte, cît și pentru o subdiviziune și chiar pentru toată întreprinderea o dată. pentru a introduce un element nou în partea tabelară a documentului apăsați cu mausul în primul rînd al cooanei sotrudniki și din nomenclatorul cu același nume selectați elementul necesar, apoi pe fiecare lună aparte din nomenclatorul categorii osfobojdenia fixați suma necesară de scutire. pentru a introduce rîndul următor fixați indicatorul în coloana numărul de ordine și tastați insert. cînd introduceți datele pentru toți angajații dintr-o subdiviziune, atunci în antetul documentului în rechizitul podrazdelenie indicați subdiviziunea apoi apăsați butonul zapolniti. atunci cînd vrem să arătăm scutire pentru toți lucrătorii întreprinderii și fără a indica în rechizitul podrazdelenie, apăsăm btonul zapolniti. partea tabelară poate fi redactată , adică acel angajat care nu are scutire de impozit cuvenit poate fi șters cu tasta delete. documentul se salvează zapisati provesti.

6. Rașeot bolnicnîh pentru a calcula suma concediilor de boală, și pentru a reflecta datele operației în documentele nacislenie zaborotnîi platî și vîplata zaborotnoi platî iz casî în sistemul 1c, este preconizat documentul raseot bolinicnîh. în antetul documentului se indică următoarele numărul, data, în rechizitul sotrudnik se indică angajatul care a avut concediu medical. în rechizitul ---bolel s - se indică data cînd o început concediul de boală rechizitul po- data pînă cînd a stat în concediu de boală. -popravca na staj- se indică % în partea tabelară se indică tipurile de achitări care se includ la calculul salariului mediu. la apăsarea butonului rasceot, se vor completa automat rechizitele - v tecenii- nr de zile de boală - itogo c nacesleniu- suma concediului de boală documentul se salvează zapisati provesti.

Rașeot otpusknîh Acest document e folosit pentru calcularea concedialelor. În antetul documentului se indică: -numarul -data -angajatul ce a fost în concediu -bil v otpusk s- data de cînd a început concediul -po- data pînă cînd a fost în concediu

În partea tabelară a documentului se indică toate tipurile de plăți ce vor fi incluse în calculul salariului mediu. La apăsarea butonului rasșeot se vor completa automat rechizitele: -v tecenie – cîte zile de concediu -itogo suma otpusknîh – suma concedialelor La apăsarea butosnovnoionului provesti, documentu va arată suma respectivă în documentul nacislenie zarobotnoi platî. Formula contabilă pentru calculul concedialelor o putem vedea în documentul nacislenie zarobotnoi platî.

Nacislenie zarobotnoi platî Acest document se întocmește în momentul calculării salariului. El are 2 paneluri: -osnovnoi -stavki naloga Pe panelul osnovnoi avem rechizitele: -nr documentului -data – data calculării salariului -podrazdelenie – subdiviziunea pentru care se calculează salariul Partea tabelară se completează prin 3 metode: -insert;podbor;zapolniti Atunci cînd în partea tabelară vrem să apară toți angajații întreprinderii, rechizitul podrazdelenie nu se completează. În partea tabelară se indică: -nr de ordine -numele, prenumele, patronimicul angajatului -nr de zile lucrătoare, orele pentru aceste zile -oklad – salariul Celulele premia, otpusknîe, bolinicinîe se completează doar în cazul cînd angajatul le are. În rechizitul i togo este suma totală. Toate rechizitele din partea tabelară cu excepția rechizitului sotrudnik se completează automat. Pe panelul stavki nalogav avem CAS ale patronului și CAM. Aceste rechizite se completează automat și corect dacă sunt indicate în nomenclatorul naloghi i otcislenie. Documentul se salvează zapisati provesti.

Vîplata zarobotnoi platî iz casî La achitarea salariului din casă se întocmește documentul respectiv. Documentul are 2 paneluri: -vedomosti -stavki nalogov În antetul documentului pe primul panel se indică: -nomer – numărul -data – data achitării salariului din casă -podrazdelenie – subdiviziunea Dacă vrem să formăm formula contabilă pentru a arăta achitarea salariului din casă, bifăm rechizitul provesti po kase. Dacă vrem din bancă sau din contul curent, bifăm rechizitul provesti po banku. Cînd bifăm rechizitul ne provoditi, formula contabilă legată de conturile 242, 241 nu va fi și va trebui adăugător, prin extras de cont și dispoziție de plată de întocmit achitarea. Partea tabelară se completează prin:adăugarea unui rînd nou; butonul podbor sau zapolniti. Partea tabelară se completează automat dacă am indicat numele, prenumele angajatului sau dacă am utilizat butonul zapolniti. Dacă bifăm rechizitul informația o rasșeote atunci după salvarea documentului și generarea

formulelor contabile, ne va apărea informația despre toate impozitele reținute și sumele respective, dacă a avut scutire personală și cît va primi angajatul la mînă. Pe panelul stavki nalogov avem: -stavka PF iz zarobotnîi platî – CAS a angajatului -stavka vznosa po medstrahovaniiu – CAM a angajatului Rechizitele se vor completa automat luînd informație din nomenclatorul naloghi i otcislenie. Pentru a reține corect impozitul pe venit, se verifică dacă sunt indicate ratele corect în nomenclatorul șkala podohodnovo naloga.

Documentele și registrele. Continuare:

1.Introducerea documentelor. La setarea configurațiilor se determină structura documentelor, tipurile de ferestre de dialog pentru introducerea lor, formele de imprimare cît și algoritmul de formare a formulelor contabile sau modificarea informației în registre. Documentul de orice tip are numărul și data. Documentul conține 2 părți de bază: antet și partea tabelară. În antet sunt toate rechizitele care se referă la documentele de aclași tip. În parteatabelară a documentului este lista de date omogene care este una pentru fiecare document. În caz general, partea tabelară reprezintă totalitatea de rînduri cu o anumită structură. În unele documente, partea tabelară poate fi folosită în calitate de date primare pentru calcularea sumei totale. Documentul 1C Contabilitate poate conține doar o parte tabelară. Selectarea unui document pentru a fi adăugat poate fi în diferite moduri: 1.Introducerea unui document nou din registru – dacă este activă fereastra oricărui registru existent în sistem, atunci pentru introducerea unui document nou, apăsăm Insert sau din meniul principal Deistvia-Novii. Dacă în registru pot fi reflectate cîteva tipuri de documente, pe ecran va apărea caseta de dialog Vibor vida dokumenta, din care se alege tipul de document necesar. În această listă vor fi date doar denumirile documentelor care pot fi reflectate în registrul curent. Remarcă:dacă în sistem există mai multe tipuri de documente, și nu ținem minte în care registru se află documentul de care avem nevoie, deschidem registrul Obșii jurnal. Documentele introduse în registru complet automat, se reflectă în toate registrele pentru care este convenit în configurare. Dacă în registru se păstrează documentele de un songur tip, atunci caseta Vibor vida dokumenta nu se va deschide, însă va apărea caseta de dialog pentru completarea rechizitelor. În timpul lucrului în registrul de operații și formule contabile Jurnal provodok, există de asemenea posibilitatea introducerii unui document nou. Introducerea se efectuiază astfel:din meniu se introduce un document nou. Interfața de utilizator poate conține comenzi sau butoane ale barei de instrumente care pot piermite de-odata introducerea unui element nou fără a deschide registrul în care se păstrează aceste documente. 2.Numărul șidata documentului. Partea tabelară a documentului. Practic orice document are cîmpurile pentru introducerea datei și numărului documentului. Aceste rechizite se completează obligatoriu, deoarece în caz contrar programul nu permite introducerea lui. Dacă la setarea configurației pentru document este setată numerotarea automată, atunci data documentului se alocă automat cît și numărul documentului. Numărul și data documentului poate fi redactată. Sistemul va urmări ca numărul indicat de noi să nu coincidă cu numărul documentelor de același tip deja introduse în sistem. Dacă sistemul va găsi că numărul documentului coincide cu alt număr, atunci va apărea mesajul de avertizare Nomer ne unikalen. În configurare poate fi dată și așa zisul prefix al numărului documentului. Acesta va duce la ceea că la introducerea documentului nou, numărul consecutiv va fi alocat nu numai reeșind din regulile de alocare automată dar și reeșind din prefixuri. Sistemul propine în calitate de data documentului, data de lucru stabilită în parametrii generali din meniul principal Servis-Parametrî. În caz general, data de lucru este data curentă din sistem a calculatorului, data propusă poate fi modificată. Documentul poate conține partea tabelară. În acest caz, pentru introducerea rechizitelor va fi prezent tabelul. Pentru redactarea rechizitelor părții tabelare, urmează cu ajutorul tastelor sau a mouseului să selectăm celula ce conține acest rechizit. Pentru a introduce în partea tabelară un rînd nou, apăsăm Insert sau din meniul principal Deistvia – Novaia stroka. Pentru a șterge un rînd din partea tabelară, selectăm rîndul apoi apăsăm tasta Delite. ștergerea rîndului sau înregistrării va avea loc fără mesaj de avertizare. Un rînd nou în partea tabelară, putem să-l introducem prin metoda copierii unui rînd deja existent. Pentru aceasta selectăm rîndul care vaservi în calitate de exemplu apoi tastăm F9, în partea tabelară se va adăuga un rînd nou, rechizitele vor fi completate cu valori copiate din rechizitele rîndului exemplu.

Coloana din stînga a părții tabelare conține numărul rîndurilor. La introducerea unui element nou în partea tabelară, lui automat i se alocă numărul de ordine consecutiv. Pentru document, în configurație poate fi determinată una din 2 variante de lucru cu numele rîndurilor din partea tabelară. Prima variantă presupune posibilitatea redactării numărului de rînd. În așa documente, numărul format automat, poate fi modificat la introducerea unui rînd nou și în continuare în procesul redactării lui. Dacă în rezultatul ștergerii rîndurilor din partea tabelară a fost deranjată numerotarea continuă, atunci ea poate fi restabilită alegînd punctul Obnoviti nomera strok din meniul Deistvia. A doua variantă determină numerotarea automată a rîndului documentului. Pentru așa documente, numărul rîndului nu poate fi modificat. Numerele rîndurilor în așa documente mereu se aranjează strict consecutiv, însă pentru așa documente există posibilitatea de a mișca rîndurile în sus și în jos. Pentru mișcarea rîndurilor în sus și în jos, utilizăm corespunzător Peremestiti vverh sau vniz din meniul Deistvia. La mișcarea rîndurilor, numărul lor automat se modifică. Există posibilitatea de a plasa un rînd nou intr-un anumit loc al părții tabelare. Pentru aceasta plasăm indicatorul pe rîndul înaintea căruia vrem să-l plasăm pe cel nou și alegem Vstaviti stroku din meniul Deistvia. Noului rînd i se vaaloca numărul rîndului pe care era inițial indicatorul iar celelalte rînduri cor fi automat renumerotate. În timpul lucrului cu partea tabelară a documentului, există posibilitatea sortării rîndurilor. Pentru asta fixăm indicatorul în acea coloană a părții tabelare după valoarea căruia dorim să sortăm rîndurile documentului, apoi din meniul principal Deistvia alegem corespunzător Sortirovati po vozrastaniiu sau po ubivaniiu. Sortarea se recomandă să o efectuăm după introducerea în partea tabelară a tuturor înregistrărilor. 3.Copierea documentului. Un document nou poate fi introdus făcînd o copie a unui document deja existent. Pentru aceasta, deschidem registru cu documentele de tipul necesar, fixăm indicatorul pe rîndul cu documentul pe care dorim să-l copiem și tastăm F9 sau din meniul Deistvia – Kopirovati. În rezultat, pe ecran va apărea forma documentului în carea toate rechizitele documentului vor fi copiate din rechizitele documentului exemplu. Noului document, dacă aceasta este permis de configurator, i se alocă numărul de ordine consecutiv, iar în calitate de dată va fi data de lucru definită în document. 4.Vizualizarea documentului. Regimul de vizualizare permite deschiderea documentului fără posibilitatea de redactare și blocare a documentului. Aceasta permite deschiderea documentului blocat de un alt utilizator. Pentru a deschide documentul în regim de vizualizare, alegem Prosmotr din meniul Deistvia. 5.Ștergerea documentelor. Pentru marcajul de ștergere a documentului, fixăm indicatorul pe rîndul cu documentul pe care dorim să-l ștergem apo apăsăm tasta Delite sau din meniul principal Deistvia alegem Udaliti. Dacă documentul este marcat pentru ștergere, aceasta va fi desenat cu un semn corespunzător în partea stîngă din registru. 6.Anularea marcajului de ștergere. Pentru anularea marcajului de ștergere, selectăm documentul cu marcaj de ștergere apoi apăsăm tasta Delite sau din meniul Deistvia – Otmeniti pometku na udalenie. După răspunsu DA la interogarea despre anularea marcajului de ștergere, documentul va fi restabilit. Aceasta se va reflecta și prin semnul convențional din partea stîngă în registru. 7.Salvarea documentului Dupa completarea tuturor rechizitelor necesare ale documentului,el trebuie salvat. În dependență de configurarea documentului concret, sunt posibile cîteva variante de realizarea a acestei acțiuni: -dacă fereastra de dialog de introducere a documentului conține butoane corespunzătoare ca Ok, sohraniti, zapisati, atunci salvarea documentului se realizează apăsînd pe unul din ele -dacă forma de dialog de introducere a documentului nu are butoane preconizate pentru salvarea documentului, atunci documentul se salvează cînd se inchide fereastra de dialog 8.Generarea formulelor contabile ale documentului se numește acțiunea care îndeplinește modificarea celorlalte date ale sistemului pe baza informației documentului.

Pentru generarea formulelor contabile sunt preconizate butoanele Ok sau Provesti. Semnul documentului în care sunt generate formulele contabile este bifa. De obicei, la generarea formulelor contabile prin butonul Ok,documentul se inchide. În unele cazuri se crează situația din cauza căreia generarea formulelor contabile este imposibilă. De ex: la generarea formulei contabile a facturii de livrare s-a depistat la depozit că nu este cantitatea necesară de marfă, în acest caz apare mesajul de avertizare Dokument ne provedeon, ceea ce înseamnă că formulele contabile nu pot fi generate, documentul nu va fi închis automat dar o sa ni se propună sa-l inchidem. Pentru a genera formulele contabile, este necesar să determinăm cauza din care nu pot fi generate și apoi să o înlăturăm, apoi apăsînd pe butonul Provesti generarea formulelor contabile va avea loc. Pentru a anula formulele contabile trebuie să selectăm documentul, apoi din meniul principal Deistvia să alegem Sdelati dokument ne provedeonnîm sau din partea de jos a registrului apăsăm Otmeniti. Odată cu anularea formulelor contabile, vor fi anulate toate restricțiile pe care documentul le îndeplinea anterior. Observație:un document ce nu generează formule contabile, poate fi redactat. 9.Introducerea documentului pe baza altor documente. Sistemul 1C oferă posibilitatea de a copia informația dintr-un document de un tip intr-un alt document de alt tip. În acest caz, pentru introducerea noilor documente putem introduce mecanismul Vvod na osnovanie. Pentru a introduce un document pe baza altui document urmează ca în timpul lucrului cu registru să fixăm indicatorul pe documentul de bază și să apăsăm combinația de taste Alt+F9 sau din meniul principal Deistvia să alegem Vesti na osnovanie, pe ecran va apărea lista tipurilor de documente, în ea este necesar să alegem denumirea tipului de document, apoi să apăsăm OK, va apărea fereastra de dialog pentru introducerea unui document nou de tipul necesar în care toate rechizitele vor fi completate cu informația copiată din documentul exemplu. Noului document i se va aloca nr de ordine consecutiv iar în calitate de dată a documentului va fi data de lucru fixată în parametrii generali. În sistemul 1C există documente ce conțin documente subordonate. Pentru vizualizarea documentelor subordonate, este necesar să deschidem documentul pentru redactare și din meniul principal Deistvia să alegem Podcinennîe dokumentî, pe ecran va apărea registrul care conține toate documentele subordonate documentului curent. Dacă documentul curent nu are documente subordonate, registrul respectiv va fi gol.