Scena Otravirii Lui Alexandru Lapusneanu [PDF]

Zitiervorschau

Scena otravirii lui Alexandru Lapusneanu prezinta deznodamantul nuvelei. Aceasta este o scena semnificativa ce expune sfaristul luptei dintre domn si boieri. Domnitorul se trezeste amenintandu-i pe toti cu uciderea, inclusiv pe fiul sau Bogdan. « dar de mă voi îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu! » replica lui Alexandru Lapusneanu, ii inspaimanta pe toti prezenti. Stroici si Spancioc gasesc o oportunitate in urma fricii tuturor si ii propun Ruxandei sa il otraveasca pe sotul ei. Domnitorul un tiran care se razbuna cu cruzime se afla in antiteza cu Ruxanda care este gingasa si o mama iubitoare. De aceea, sotia lui A.L dupa incurajarea mitropolitului il otraveste pe sotul sau. Astfel, gestul otravirii apare motivat, chiar daca iertarea mitropolului este facuta de frica acestuia. Imediat dupa otravirea acestuia, sotia regreta fapta facuta fiind coplesita de sentimente de tristete « Oh! părinte, ce mă făcuşi să fac! zise doamna cătră mitropolitul şi se duse cu el plîngînd. ». Domnitorul se reintalneste cu boierii tradatori Stroici si Spancioc. A.L este infuriat cand aude ca a fost tradat din nou. Efectele otravei devin din ce in ce mai puternice, iar boierii il privesc pe domnitor cum sufera. Domnitorul se sfarseste intre-o durere cumplita ca rasplata pentru toate faptele tiranice. Stroci si Spanioc isi respecta promisiunea de a se vedea cu el inainte de a muri. Naratorul accentueaza caraterul domnului prin remarca subiectiva « Nenorocitul domn se zvîrcolea în spasmele agoniei ». Opera se termina cu o scena semnificativa, ce subliniaza caracterul despotic al lui A.L, si cum este rasplatit, fiind tradat pana si de propia lui sotie. Opera se termina cu o scena semnificativa, ce subliniaza modul prin care este rasplatit A.L, fiind tradat pana si de propia lui sotie.