Alexandru Lapusneanu - Comentariu [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi Geneza Nuvela apare in primul numar al revistei iesene Dacia literara din 1840, ca ecou al articolului program “Introductie”, semnat de Mihail Kogalniceanu, care propune istoria ca sursa de inspiratie. Nuvela istorica Nuvela este o specie epica in proza sau in versuri, cu o intindere mai mare decat povestirea, in care naratorul obiectiv pune mai mult accent pe caracterizarea personajelor decat pe actiune, iar faptele prezentate pot fi verosimile. 1. Izvoarele de inspiratie pot fi clasificate pe doua categorii; izvoare de natura istorica(domnia lui Alexandru Lapusneanul in Moldova) si livreasca (“Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche si culegerea de legende “O sama de cuvinte” de Ion Neculce). Cu toate ca este foarte bine informat din punct de vedere istoric, Costache Negruzzi recurge, cu buna stiinta la unele inadvertente. Astfel in timpul celei dea doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu, Motoc se afla in Polonia, unde urmase pe protectorul sau, Stefan Tomsa. Scriitorul il aduce in Moldova pentru a face din el tipul boierului lingusitor, lacom si tradator. Sfarsitul lui Motoc prilejuieste aducerea in scena a gloatei, de aceasta data sursa de inspiratie este un pasaj din Miron Costin. 2. Tema nuvelei este istorica: cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu in Moldova (15641569). 3. Chiar din incipitul operei exista trimiteri precise despre timp si spatiu, coordonate autentice (in apropiere de Tecuci, a doua jumatate a sec al XVI-lea, apoi cetatea de scaun a Sucevei si in ultimul capitol, oeste patru ani, Cetatea Hodinului). 4. Negruzzi construieste un personaj memorabil, recurgand la fictiune si parasind adevarul istoric. Spre deosebire de Grigore Ureche, mai apropiat de adevarul istoric prin cronica sa, care vedea in Alexandru Lapusneanu doar un domnitor crud, Negruzzi modern, intelege conflictul esential al epocii: Luptele dintre partidele boieresti, schimbarile dese de domnie, tendinta descentralizatoare. Compozitia Nuvela este dispusa pe patru capitole, fiecare avand cate un motto semnificativ care concentreaza conflictul dominant. 1. “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu” – preluarea puterii de catre domnitor si actele pedepsitoare impotriva boierilor tradatori. 2. “Ai sa dai sama, doamna!” – o jupaneasa o ameninta pe domnita Ruxanda, considerand-o complice la crimele sotului ei; domnita Ruxanda are curajul sa-l infrunte pe Lapusneanul, rugandu-l sa inceteze represaliile impotriva boierilor. 3. “Capul lui Motoc, vrem!” – dupa uciderea celor 47 de boieri, multimea cere capul lui Motoc, prilej pentru domnitor de a scapa de boierul tradator, fara a-si manji sabia de sangele lui, asa cum ii promisese. 4. “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!” – dupa patru ani de la leacul de frica, Alexandru Lapusneanu se limiteaza doar la a schilodi boierii si, bolnav, se calugareste, in speranta ca se va face bine.

1

Intr-un moment de luciditate ameninta cu moartea pe toti cei pe care ii considera vinovati pentru acest complot, de a-l fi indeparta de la domnie, uitand ca a devenit calugarul Paisie prin propria lui vointa. 1. 2. 3. 4.

Fiecare capitol reprezinta un moment al subiectului: expozitiunea intriga punctul culminant deznodamantul

Romantismul nuvelei Coexistenta elementelor romantice cu elementele clasice este o trasatura a literaturii pasoptiste. Fiind o nuvela istorica in contextul literaturii pasoptiste, Alexandru Lapusneanu este si o nuvela romantica prin respectarea principiului enuntat in “Introductie” la “Dacia literara” – inspiratia din istoria nationala, prin specie, tema personaje exceptionale, antiteza, culoarea epocii. Nuvela este romantica prin: 1. personaj exceptional in situatii exceptionale: venit in Moldova pentru a-si ocupa tronul a doua oara, cu ajutor turcesc, in ciuda avertismentului boierilor: Spancioc, Stroici, Motoc si Veverita, Alexandru Lapusneanul da dovada de o vointa inflexibila in a concentra puterea in mainile sale: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu… si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia ori fara voia voastra…” La cea mai mica greseala vinovatului i se taia capul, care era apoi spanzurat in poarta curtii “si nu apuca sa putrezeasca, cand un alt cap ii lua locul”. Dupa promisiunea facuta doamnei Ruxanda, patru ani se limiteaza doar la a schilodi/maltrata pe boieri (“pentru ca sa nu uite dorul lui cel tiranic de a vedea suferiri omenesti, nascoci feluri de schingiuiri: scotea ochi, taia maini, ciuntea…”). Disimulat, sesizeaza invitatia la ospatul de “impacare”, de fapt o cursa, de la alegerea locului si a momentului (liturghia de la mitropolie/ la integrarea frazelor biblice in discurs: “Bate-voi pastorul si se vor imprastia oile”” si pana la detaliile propriei vestimentatii “in ziua aceea era imbracat cu toata pompa domneasca”.

2. seria de antiteze intre: - cruzimea lui Alexandru Lapusneanul si blandetea, firea slaba, sensibilitatea doamnei Ruxanda. - stapanirea de sine, ironia, sadismul domnitorului si ipocrizia, firea lamentabila a tradatorului Motoc. - oportunismul lui Alexandru Lapusneanul si consecventa boierilor patrioti Spancioc si Stroici. 3. spectacolul nuvelei care consta in: - ziceri memorabile: motto-urile (“prosti, dar multi”; “invata a muri tu care stiai numai a omori”). - gestul teatral/ elemtul surpriza: piramida celor 47 de capete. 4. sursele de inspiratie 5. tema 6. descrierea cetatii Hotinului: “cetatea era muta si pustie ca un mormant urias”. Alexandru Lapusneanul 2

~ personajul principal ~ Alexandu Lapusneanul intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, perfect integrat in mentalitatea epocii. El este alcatuit din contraste si are o psihologie complexa, calitati si defecte puternice, fiind un “damnat” romantic. Autorul ii marcheaza destinul prin cele patru replici memorabile, plasate in fruntea capitolelor si avand rol de motto. Trasatura de caracter dominanta careia i se subordoneaza toate celelalte trasaturi este dorinta de putere, care se afirma in antiteza cu dorinta boierilor de a faramita puterea. Cruzimea exacerbata, disimularea, abilitatea de a manipula, bun cunoscator al psihologiei umane, toate aceste trasaturi fac din Alexandru Lapusneanul un personaj memorabil, puternic individualizat. Procedee de caracterizare Naratorul realizeaza, in mod direct portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei specifice epocii: “Purta coroan Paleologilor, si pestea dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabanita turceasca”. De asemenea, inregistreaza gesturile si mimica personajului: “Spun ca in minutul acela era foarte galben la fata si racla sfantului ar fi tresarit”. Caracterizarea realizata de alte personaje este succinta: “Crud si cumplit este omul acesta”(mitropolitul Teofan); “sangele cel pangarit al unui tiran ca tine” (Spancioc); Caracterizarea indirecta se realizeaza prin: 1. faptele care evidentiaza in maniera romantica cruzimea personajului: uciderea si schingiuirea boierilor, arderea cetatilor; 2. replicile memorabile Perspectiva narativa (relatia narator - personaj) Viziunea este auctoriala (naratorul este detasat, omniscient, nu se amesteca in faptele prevazute), cu toate acestea exista unele abateri de la obiectivitate prin ironia care transpare in subiect: “sfarsind aceasta desantata cuvantare”, Lapusneanul “mediteaza vreo noua moarte”. Naratorul obiectiv recurge la o naratiune la persoana a III-a si de multe ori recurge la panze descriptive pentru a caracteriza direct personajele. Personaj memorabil cu o puternica individualitate, Alexandru Lapusneanul indreptateste afirmatiile lui G. Calinescu: “Lapusneanul apare simpatic ca orice om viu si intreg”. Romantismul Romantismul este un curent literar, care apare ca o vocatie a clasicismului in primele decenii ale secolului al XIX-lea in vestul Europei, impotriva rigorii clasicistilor. Programul estetic al romantismului este considerat a fi prefata la drama “Cromwell” de Victor Hugo. Trasaturi -

cultul eului si al subiectivitatii cultul sentimentului si al fanteziei creatoare plonjarea in trecut/viitor prin vis interesul pentru frumusetea si pitorescul naturii, pentru culoarea locala 3

-

interesul pentru creatie populara si pentru traditii nationale Opera romantica

-

teme: natura, iubirea, istoria, folclorul motive: visul, geniul, lacul, salcamul, luna, cadrul, izvorul procedeul artistic predominant: antiteza amestecul genurilor si speciilor literare Personajul romantic

-

erou exceptional in situatii exceptionale poate proveni din orice mediu social temperamental, razvratit, sentimental, contemplativ, meditativ nocturni, apartin cultului naturii

4