28 0 119KB
Alexandru Lapusneanu
Introducere : Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti (“Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche). Nuvela de inspiratie istorica adduce in momentul aparitiei nu un model de patriotism ci un antimodel de conducator ca un avertisment adresat contemporanilor. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al revistei “Dacia Literara”, nuvela “Alexandru Lapusneanul” ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala (Evul Mediu). Nuvela este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a specie. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala (in Moldova secolului al XVIlea). Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecinetele detinerii puterii de un domn crud, tiran. Din punct de vedere structural, nuvela este alcatuita din patru capitole care realizeaza echilibrul compozitional, acestea fixand momentele subiectului. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituie replici memorabile ale personajelor. In primul capitol, “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...” este raspunsul dat de Lapusneanu soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca “norodul” nu il vrea. Acest capitol cuprinde expozitiunea, adica intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei in anul 1564, in fruntea unei armate turcesti, si intalnirea sa cu cei patru boieri trimisi de Tomsa : Veverita, Motoc, Stroici si Spancioc, si intriga, adica hotararea domnitorului de a relua tronul si a se razbuna fata de boierii tradatori. In capitolul al doilea “Ai sa dai seama, Doamna!” este avertismentul pe care vaduva unui boier decapitat ii adreseaza doamnei Ruxanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau. Capitolul acesta corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea domniei de catre Alexandru Lapusneanu: fuga lui Tomsa in Muntenia, incendierea cetatilor, uciderea unor boieri, interventia domnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si ii este promis un “leac de frica”. Cererea narodului care-l gaseste pe Motoc vinovat pentru toate multumirile “Capul lui Motoc vrem...” este motto-ul capitolului al treilea. Capitolul contine mai multe scene de factura romantica : participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa din metropolie,
ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre narodul revoltat si “leacul de frica” a doamnei Ruxanda, piramida din capetele boierilor, la vazul careia doamna Ruxanda lesina. In capitolul al patrulea este desfasurat deznodamantul “De ma voi scula, pre multi am sa povestesc si eu...”. Dupa patru ani de evenimente cumplite, Lapusneanu se retrage la cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiurile vremii. Dupa ce isi revine, ameninta cu moartea pe toata lumea, inclusiv pe propriul fiu, urmasul sau la tron, iar acest fapt o determina pe doamna Ruxanda sa accepte sfatul boierilor de-al otravii. Aspecte importante ale Nuvelei :
Timpul si spatial sunt precizate (Moldova, secolul al XVI-lea 1564-1569) Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantic : Personaje exceptionale in situatii exceptionale ( au calitatii si defecte iesite din comun), utilizarea antitezei ca si procedeu de caracterizare (Ruxanda, o femeie blanda si dragastoasa si Lapusneanul, omul dur, tiran), replici memorabile “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu...” Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (uciderea celor 47 de boieri, scena uciderii lui Motoc, scena otravirii domnului etc. ) Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. Este “un damnat” romantic (G. Calinescu) Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligemt, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, un personaj puternic individualizat si memorabil. Doamna Ruxanda este un personaj secundar, feminin, de tip romantic, construit prin antiteza cu Alexandru Lapusneanul : Blandete – cruzime, caracter slab- caracter puternic => pune prin contrast in lumina carcaterul sotului sau. Spancioc si Stroici = o sfatuiesc pe Ruxanda sa-l otraveasca pe Lapusneanul, adresandu-i domnitorului o replica sugestiva “invata a muri, tu care stiai numai a omori” Motoc = tipul boierului tradator si viclean care dupa venirea la tron a doua oara a lui Lapusneanu, acesta il linguseste “asemenea cainelui care in loc sa muste, linge mana care-l bate” Personajul colectiv apare pentru prima data in literature romana. “Motoc sa moara !Capul lui Motoc vrem! ” Naratorul suprinde gradat starile psihologice ale multimii prin notatii scurte : “Prostimea a ramas cu gura casca” “Toate glasurile facura glas si acest glas striga “Capul lui Motoc vrem” Limbajul personajelor este unu din principalele modalitati de caracterizare si reda trasaturi in mod indirect prin replici memorabile : “Daca voi nu ma vreti eu va vreu,*...+ si daca nu ma iubiti eu va iubesc pre voi” Naratiunea si descrierea sunt reduse, naratorul obiectiv limitandu-si intervenitiile Descrierile “au valoare documentara, nu valoare epica” (N. Manolescu)
Incheiere :
In concluzie, Alexandru Lapusneanu este o nuvela de inspiratie istorica, ce ilustreaza principiile ideologiei pasopostie si ale romantismului romanesc. Epoca surprinsa – a doua jumatate a secolului al XVI-lea, in Moldova- este reinviata prin valorizarea si trasfigurarea adevarului istoric. Din punctul meu de vedere, Costache Negruzzi face din Alexandru Lapusneanu un domnitor tiran, crud si nemilos, sugerand astfel caracterul exceptional al domniei sale, desi comportamentul sau nu a fost diferit de cel al altor domnitor in Evul Mediu.