Alexandru Cel Mare [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Alexandrul cel Mare

Alexandru cel Mare sau Alexandru al III lea al Macedoniei, rege al Macedoniei (336 î. Hr. - 323 î. Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie. Tatăl lui Alexandrul cel Mare a fost vestitul rege Filip al II lea. Macedonia era un ținut aspru, situat în nordul Greciei, locuit de un popor viteaz. Copilăria lui Alexandru cel Mare În compania viitorilor paji din familiile aristocratice, copilul învață luptele, aruncarea cu lancea, salturile, poezia și muzica. Mai târziu, va deprinde scrisul și matematica, precum și tradițiile familiale și aristocratice. Astfel, învață cum strămoșul său, Alexandru I, le-a adus perșilor tribut de pământ și apă, cum a fost acesta constrâns să își silească armatele să lupte împotriva fraților eleni, cum templele și mormintele le-au fost profanate de perși. Alexandru a crescut, din păcate, cu gândul de a ră răzbuna jignirea adusă adusă stră strămoş moşilor să săi.

În adolescenţă, Alexandru deprinde totodată totodată echitaţ echitaţia şi arta de a îngriji caii. Se spune că la curtea lui Filip a fost adus un cal numit Bucefal (cu un cap enorm), pe care stă stăpânul lui voia să să îl vândă vândă pe treisprezece talanţ talanţi. Calul fiind să sălbatic, de nestă nestăpânit, Filip nu a vrut să să-l cumpere. Tână Tânărul Alexandru s-a angajat să să îl încalece, şi, sub privirile îngrijorate şi uimite ale tată tatălui să său şi ale curtenilor, a reuş reuşit să să-l strunească strunească, fapt care l-a determinat pe regele Filip să să exclame că că Macedonia este prea mică mică pentru cineva cu asemenea merite. Din acest moment, Filip decide să să-l educe ca pe un viitor rege şi ră războinic. Între anii 343 şi 340 î.e.n., regele se interesează direct de educaţ educaţia lui Alexandru, încredinţ încredinţându-l unei Academii la conducerea că căreia îl va aduce pe filosoful grec Aristotel. Aici maestrul Aristotel, ajutat de asistenţi, îi învaţă câte puţ puţin din toate disciplinele pe Alexandru şi pe colegii să ceii aprofundează săi. Învăţă Învăţăceii aprofundează ştiinţ tiinţele morale şi politice, deprind elemente de medicină medicină, botanică botanică, ştiinţ tiinţe naturale, la care se adaugă adaugă literatura greacă greacă, filosofia, geografia, astronomia şi geometria; mai cu seamă seamă însă însă, ei urmează urmează o temeinică temeinică pregă pregătire sportivă sportivă şi militară militară. Alexandru nu va ră rămâne decât trei ani sub tutela filosofului Aristotel, de la care va deprinde gustul pentru preocupă preocupările intelectuale şi pentru scrierile lui Herodot. Regele Alexandru cel Mare

Alexandru cel Mare a ajuns rege la doar 20 ani ( 336 î.Hr.). Ambiţia regelui Alexandru cel Mare era de a cuceri cea mai mare împă împărăţie ăţie a acelor vremuri, Imperiul Persan. Acest imperiu se întindea pe un vast teritoriu, de la Marea Mediterană Mediterană până până în India. Campania de cucerire La doi ani după ce a luat domnia, a început marea expedi ţie de cucerire a Imperiului Persan. A câştigat bătălie după bătălie şi cele mai vestite oraşe din acea vreme au intrat rând pe rând în stă stăpânirea sa. În zece ani a ajuns cel mai puternic rege al timpului să său.

Imperiul lui Alexandru

Şi-a instalat cetatea de scaun în vestitul oraş al Babilonului. Babilonul (din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) Zeilor) este unul dintre cele mai importante oraş oraşe ale lumii antice (în Irakul Irakul de astăzi) astăzi). Toate oraşele întemeiate de el purtau numele de Alexandria. Alexandria. Cel mai vestit oraş cu numele de Alexandria, Alexandria, l-a înă înălţat în ţara Egiptului. Moartea lui Alexandru Alexandru cel Mare a murit în Babilon,tânăr, la 33 de ani ( 323 î.Hr.). După moarte a fost pus în miere într-un sicriu de aur şi a fost dus în Alexandria ( oraş din din Egipt). Alexandru cel Mare - erou A ajuns erou nu doar pentru faptele lui de vitejie, ci şi pentru faptul că că : - a fost un mare constructor de mari oraşe şi cetăţ i; cetăţi; - a dat dovadă de toleranţă şi înţelegere faţă faţă de tradiţ tradiţiile şi obiceiurile noilor cuceriţ cuceriţi ( sa însurat cu o foarte frumoasă frumoasă fată fată, Roxana, de origine persană persană şi nu de origine macedoneană macedoneană, ca a lui); - datorită cuceririlor sale a fost răspândită cea mai înaintată înaintată civilizaţ civilizaţie a acelui timp, civilizaţ civilizaţia greacă greacă.