Rezolvare Subiect Titularizare [PDF]

Zitiervorschau

Rezolvare subiect titularizare 2021

Subiectul I: A. LIMBA ROMANA 1. Antonime: legati-dezlegati larga-ingusta. 2. Familia lexicala a verbului “a povesti”: povestitor, povestire. 3. Valori morfologice: astepta- verb predicative frateasca- adjective propriu zis salut- substantive comun. 4. Atribut substantival prepositional: de catifea Subiect: ochii. 5. Virgula este utilizata in secventa data pentru a desparti elementele unei enumeratii. 6. M-ai ajutat foarte mult cu proiectul. Inca mai am foarte multa treaba. L-a condus pana la aeroport. S-au intalnit la cinematograf. B. LITERATURA ROMANA I.L.Caragiale este alaturi de Eminescu si Creanga unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Este autorul a patru comedii (O scrisoare pierduta, O noapte furtunoasa, Conul Leonida fata cu reactiunea, D”ale carnavalelor) a unei drame (Napasta), a publicat nuvele (Doua loturi, O faclie de Paste, In vreme de razboi etc) si schite, adunate in volumul “Momente si schite”, aparut in 1901. Schita este o opera epica in proza de dimensiuni reduse, cu o actiune restransa la care participa un numar mic de personaje surpinse intr-un moment semnificativ al existentei lor. O prima trasatura a schitei o reprezinta nararea faptelor intr-o anumita ordine, determinata fiind doar de un singur moment semnificativ din viata personajului pricipal: calatoria tanarului Goe cu trenul pana la Bucuresti in compania celor trei doamne: mam-mare, mamitica si tanti Mita. O a doua trasatura a schitei o reprezinta numarul redus de personaje care participa la actiune. In aceasta opera avem 6 personaje: Goe, mam-mare, mamitica, tanti Mita, conductorul, uratul. Patru dintre elementele de constructie importante in aceasta opera sunt: tema, titlul, actiunea si momentele subiectului. Tema schitei prezinta efectele unei educatii gresite primate in familie.

Titlul schitei poarta numele personajului principal caruia autorul i-a adaugat apelativul “domnul” prin care anticipeaza intentiile sale ironice. Intamplarile narate intr-o succesiune logica se constituie in momente ale subiectului literar. Astfel, in expozitiune aflam ca “tanarul Goe” impreuna cu “cele trei doamne frumos gatite”, asteapta cu nerabdare pe peronul din Urbea X, trenul accelerat care trebuie sa le duca la Bucuresti. Autorul precizeaza inca de la inceput un amanunt semnificativ care arunca o lumina cruda asupra mentalitatii unor parinti si anume faptul ca Goe este dus la Bucuresti “ca sa nu m-ai ramana repetent si anul acesta”. Goe este imbracat intr-un frumos costum de marinar si este “imapacientat” si “incruntat” deoarece trenul nu soseste. Obisnuit sa i se indeplineasca orice dorinta, Goe ordona sa vina trenul: “eu vreau sa vie”. O discutie filologica vizand pronuntarea corecta a cuvantului “marinar” se incheie cu concluzia surprinzatoare prin oraznicie, dar categorica: “Vezi ca sunteti proaste amandoua.” Sosirea trenului si urcarea precipitata a celor patru distinsi pasageri constituie intriga actiunii. Cativa tineri politicosi le ofera locurile, dar Goe ramane pe coridor “cu barbatii”. Calatoria cu trenul este evenimentul datoria caruia ia nastere si se dezvolta actiunea schitei. Desfasurarea actiunii curpinde intamplarile din timpul calatoriei lui Goe si a insotitoarelor sale pana la Bucuresti admirabil gradate si desfasurate intr-un timp relativ scurt. Folosind ca principal mod de expunere dialogul, autorul ni-l arata pe Goe cum scoate capul pe fereastra, dar este apostrofat de un tanar care il “trage putin inapoi”, sfatuindu-l sa nu scoata capul pe fereastra. “Mititelul” se smuceste si, raspunzandu-I oraznic uratului, scoate capul pe fereastra. Urmarea neascultarii este pierderea palariei si a biletului de calatorie care era “in pamblica palariei” iar tipetele lui Goe, ca sa opreasca trenul, sunt zadarnice. Sosind conductorul si cerand biletele, femeile il scuza pe Goe, fiindca biletul “era in pamblica palariei” care a zburat. “Dupa lungi parlamentari”, cele trei cucoane sunt nevoite sa plateasca biletul puisorului, si o amenda “pe deasupra”. Afectoasa si nervoasa, mamitica il cearta pe Goe, mam-mare ii ia apararea si, din aceasta disputa, odorul, tras de mana de o parte si de alta “se reazama in nas de clanta usii de la cupeu” si incepe sa urle. Totul se termina cu bine, caci bunica, prevazatoare ca de obicei, aluat “un berec” pe care i-l ofera lui Goe in locul palariei. Dupa ce se preface ca este suparat, mamitica ii da o “ciucalata” si scena i-a sfarsit prin pupaturi. In timp ce cucoanele converseaza, Goe dispare de pe coridor. Mam-mare este disperat pana ce aude “bubuituri” in usa toaletei. Gratie interventiei conductorului, “captivul” este eliberat. Cucoanele rasufla usurate si il saruta pe Goe ca si cum l-ar vedea dupa o indelungata absenta. Mam-mare se hotareste sa stea pe culoar si sa-l pazeasca pe puisor asezandu-se “pe un geamantan strain”. Actiunea atinge punctul culminant, moment de maxima tensiune in desfasurarea actiunii, deoarece Goe trage semnalul de alarma, in ciuda sfaturilor lui mam-mare: “-Sezi binisor, puisorule, sa nu strici ceva”. Trenul se opreste, lumea se alarmeaza, personajul de serviciu “umpla forfota”, dar nimeni nu poate stii cine a tras semnalul, deoarece “mam-mare doarme in fundul pupeului cu puisoul in brate”. Se constata totusi ca ata rupta si manivela rasturnata era “tocmai in vagonul de unde zburase mai adineauri palaria marinelului”. Deznodamantul marcheaza sfarsitul actiunii. Trenul porneste, iar in scurt timp pasagerii ajung la Bucuresti. Cucoanele se urca cu puisorul in birja si pornesc in oras, carandu-I birjarului sa le duca ” la bulivar”.

Personajul principal al schitei este Goe, numele lui figurand si in titlul operei. El participa la toate momentele actiunii, savarsind cele mai importante fapte; in functie de nezbatiile sale, reactioneaza si celelalte personaje. I.L.Caragiale, autorul schitei ” D-l Goe “, urmareste un aspect social demn de luat in seama, cel referitor la educatia copiilor in familie. Comportamentul sau este extrem de asemanator cu cel al lui Ionel Popescu, personajul principal al schitei ” Vizita “. Pentru toti cei din jurul sau, exceptandu-le pe cele trei doamne, el este rasfatat si obraznic, needucat si lenes, nepoliticos sau prost crescut cu atat mai mult cu cat nu iubeste invatatura si ramane destul de usor repetent. Din pacate este obisnuit sa fie recompensat si cand nu este cazul, sa primeasca totul la comanda si neconditionat. Neastamparat si neascultator, profitand de dragostea exagerata si de inconsecventa celor trei dame, Goe nu este altceva decat un escroc in devenire, care speculeaza slabiciunile familiei in folosul sau. In literatura romana, Goe a ramas prototipul copilului rasfatat, numele sau devenind emblematic. Insesi relatiile pe care le are cu celelate personaje si replicile pe care le foloseste ne ajuta sa sesizam dezaprobarea si dispretul total al autorului fata de acest copil. Ridicolul care transpare din intreaga schita izvoraste mai ales din intentia personajelor de a crea impresia ca apartin celei mai inalte clase sociale, dar si din contrastul dintre esenta si aparenta, adica dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para aceasta familie.

SUBIECTUL al II-lea Psihologia defineste dezvoltarea ca fiind întregul traseu ontogenetic al unui individ de la naştere pana la moarte, incluzand totodata, modurile in care diferite aspecte ale functionarii umane evolueaza si se transforma pe parcursul vietii. Educabilitatea reprezinta capacitatea insului uman de a fi educat, de a se lasa supus actiunii educationale, de a beneficia de ea, in forma dezvoltarii sale fizice, psihice, comportamentale. In determinarea dezvoltarii psihofizice a copilului, rolul principal apartine interactiunii dintre : ereditate, mediu si educatie. Ereditatea reprezinta insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generatie la alta, sub forma codului genetic, informatii/mesaje de specificitate care privesc specia, grupul de apartenenta sau individul, constituindu-se in premisa biologica a dezvoltarii. Copilul devine om social numai prin educatie. Prin intermediul educatiei omul isi insuseste limbajul social, cultura generala si comportamentul moral-cetatenesc, isi formeaza conceptia despre lume, isi dezvolta potentialul creator si se pregateste pentru integrarea socioprofesionala. Structura mediului se prezinta astfel : in functie de momentul de referinta din viata omului, inainte de nasterea sa sau dupa, vorbim de influente ale mediului intern şi de influente ale mediului extern.

In faza prenatala, asupra copilului se exercita anumite influente interne determinate de ambianta intrauterina. Aceasta influenţa nu este atât de importantă, dar nici nu poate fi neglijata. Totalitatea influentelor externe care se exercita asupra omului de-a lungul intregii sale perioade postnatale, reprezinta mediul extern, in cadrul caruia se opereazs o distinctie intre influentele mediului fizic sau primar si influentele mediului social sau secundar. Mediul fizic-este cadrul natural in care omul isi desfasoara viata si cuprinde ansamblul conditiilor bioclimatice (relief, clima, flora,fauna), ce ii influenteaza dezvoltarea si maturizarea biologica (inaltime, culoarea pielii), precum si modul de a trai (meserii, vestimentatie, alimentatie specifica). Influentele sale asupra dezvoltarii psihice a omului sunt apreciate de specialisti ca nerelevante. Mediul fizic nu actioneaza si nu influenteaza direct dezvoltarea psihica a omului. Mediul social - omul este supus si determinarilor de ordin social care au un impact mult mai puternic asupra dezvoltarii sale psihoindividuale. Din punct de vedere al devenirii fiintei umane, definim mediul social ca fiind ansamblul influentelor ce decurg din interactiunea omului cu totalitatea conditiilor economice, politice si culturale, care isi impun amprenta asupra dezvoltarii psihice. Influenţele exercitate de mediul social asupra omului sunt : directe, prin: schemele de conduita oferite de ceilalti membrii ai colectivitatii careia ii aparţine. Omul aplica aceste reguli pe parcursul vietii; si limbaj, ca mijloc de comunicare si transmitere a capitalului de cultura si a intregii cunoasteri acumulate prin experienta grupului. indirecte, prin: membrii ai familiei care joaca rolul de factor mediu intre acesta si realitatea sociala si care, ei insisi, sunt influentati in comportamentul lor de cultura grupului caruia ii apartin. Mediul social actioneaza asupra dezvoltarii psihoindividuale a omului prin grupul social care determina o obisnuinta comuna. Caracteristica principala a mediului social este diversitatea, neuniformitatea. In functie de impactul si continutul lor, precum si de gradul lor de organizare, influentele mediului social sunt : - organizate,- spontane. Influentele cu specific organizat, institutionalizat din mediul social sunt exercitate de familie si scoala, dar si de diverse institutii socio-culturale, mass-media etc. Mediul social exercita insa, si influente spontane, neintentionat educative, ce rezulta din activitatile cotidiene, din intregul mediu de viata al copilului : civilizatia urbana, viata satului, grupurile de varsta, cercul de prieteni etc. In concluzie, mediul poate exercita atat influente positive cat si negative care trebuiesc contracarate de cel de-al treilea factor fundamental, educatia.

SUBIECTUL al III-lea

1.Povestirea este una dintre cele mai indragite activitati dirijate din grădinita care satisfice nevoia de cunoastere si de afectivitate a copiilor, le stimuleaza imaginatia si le creeaza cadrul optim de comunicare.Ca activitate specifica invatamantului prescolar si scolar, povestirea dezvolta urmatoarele procese psihice: gandirea logica, memoria voluntara, imaginatia, limbajul, atentia. In gradinita si in clasele primare se utilizeaza doua tipuri de povestiri: povestirile educatoarei si povestirile copiilor. Povestirile educatoarei sunt expuneri ale unor opere literare (povesti, povestiri) realizate de catre educatoare cu intreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul jocurilor sau activitatilor alese de catre copii. Ele contribuie la familiarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea ei; prin intermediul lor copiii isi insusesc cuvinte si expresii noi, plastice, constructii ritmate si rimate, zicale, proverbe si structuri gramaticale corecte. Povestile si basmele povestite copiilor au valoare formativ -educativa, contribuind la formarea unor trasaturi etice si morale. Copiii isi aleg modele de comportament si de viata, cunosc intruchiparile binelui si ale raului. Pentru a desfasura activitate de povestire, prescolarii vor fi asezati in semicerc, pregatindu-se climatul psiho-afectic necesar desfasurarii activitatii. Apoi, atentia copiilor va fi captata printr-o poezie despre semafor: “Chiar la colt, pe strada mea, /Semaforul zice-asa: /E pe verde, Treci baiete,/Galben soare, Ai rabdare,/Rosu foc stai pe loc”. Apoi copiii vor fi informati ca vor asculta o poveste ce are ca personaj principal o fetita care, desi stie regulile de circulatie, greseste. Povestea se numeste “Greseala cuminticai”. Continutul povestii va fi prezentat de catre educatoare clar, coerent, corect si expresiv, cu un ton si o mimica adecvata. Povestea se va desfasura respectand cateva secvente care corespund fiecarei planse. Pentru inceput este prezentat personajul principal, o fetita cu parul legat strans in doua codite pe care o chema Cumintica. Chiar daca o chema asa, ea se juca, alerga, canta si chiar se certa cu copiii de varsta ei. Apoi facem cunostinta cu una dintre prietenele fetitei care nu sta de vorba cu ea deoarece se grabeste la Alimentara, unde a trimis-o mama ei. Desi este mustrata de Cumintica sa nu se grabeasca, deoarece poate lovi pe cineva pe trotuar, prietena fetitei nu o asculta si isi continua drumul in graba, ajungand in strada. Ea nu vede masina ce venea din spate, care este nevoita sa franeze brusc. Cumintica o ia de mana si pornesc mai departe, ajutand si alte fetite. In dorinta ei de a ajuta, Cumintica a facut si ea o greseala. A uitat ca pe trotuar copiii merg doi cate doi pentru a nu-i incurca pe ceilalti oameni. Expunerea trebuie adaptata nivelului de intelegere al copiilor, scopul fiind mentinerea interesului pe tot parcursul activitatii prin: ton, mimica, intrebari retorice, etc, principalele metode folosite fiind: conversatia, problematizarea, explicatia, , expunerea si observarea In timpul expunerii se explica cuvintele necunoscute. Pentru a se fixa continutul povestirii se vor pune intrebari pe baza planselor. In incheierea activitatii se fac aprecieri asupra modului in care s-au comportat copiii.

2. a. Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, prin care omul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară ce şi-o creează singur. Jocul este o forma de activitate specifica pentru copil si hotaratoare pentru dezvoltarea lui.

b. Jocul contribuie decisiv la asigurarea starii de bine, a sanatatii si fericirii copiilor, acestea fiind trei dintre conditiile unei invatari de durata. Prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc, copilul insuseste unele cunostinte si face primii pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala. Prin joc se achizitioneaza : autoreglajul emotional, complexitatea limbajului si fluxul conexiunilor logice, gandirea logico- matematica, nivelul de rafinament al motricitatii fine si grosiere, pofta de viata, ascultarea active, atentia voluntara, receptivitatea fata de nou si flexibilitatea, toate acestea contribuind decisiv la dezvoltarea unei personalitati depline. Jocul, invatarea si dezvoltarea se afla in relatie de interdependenta deoarece jocul sprijina invatarea si dezvoltarea, invatarea se produce in contextul jocului, iar dezvoltarea constituie un sprijin important pentru joc. Pentru a exemplifica aceasta interdependenta vom analiza un joc de rol desfasurat la grupa mare, “De-a aprozarul” Tema anuala: Cand, cum si de ce se întampla? Tema saptamanala: „Bogatiile toamnei Tema proiectului,,:Toamna cea bogata!” Tipul activitatii: de verificare si sistematizare a cunostintelor Scopul activitatii: verificarea, sistematizarea cunostintelor si perfectionarea deprinderilor de a transpune experiente cognitive in ipostaze ale vietii sociale. Obiective operationale: O1: sa descrie corect rolul vanzatorului si al cumparatorului O2: sa participe activ la jocul de rol O3: sa respecte reguli de comportare civilizata in societate O4: sa cântărească fructele,legumele Metode si procedee: jocul de rol, conversatia, explicatia Mijloace didactice: plansa cu aprozar, jucarii potrivite: fructe, legume, casa de marcat, cantar, cosuri, bani, bacnote. Sarcina didactica : sa foloseasca corect formulele de politete de la intrarea pana la plecarea din aprozar. Regulile jocului: copilul comparator trebuie sa salute politicos, sa priveasca marfa atent expusa, sa ceara informatii cu un ton adecvat, sa indeplineasca toate formalitatile pana la achizitionarea produselor. Daca unul din ei (vanzator/cumparator) incalca regulile nu se mai face vanzarea. Organizarea si desfasurarea jocului

Copiii desemnati merg la sectorul ,,joc de rol” acolo unde au asezate pe masute cantarul, casa de marcat si vitrina cu produse de toamna. Tot acolo au cosulete pentru a pune produsele cumparate . Intr-o cutie sunt bani: monede si bancnote. Educatoarea pune în discutie tema „Cum ne comportam intr-un magazin?”. Apoi sunt alese câteva fructe si legume care constituie marfa ce va fi „vanduta” in timpul jocului. Se trage la sorti un jucator-vanzator, care ia in primire vitrina in care sunt expuse fructele si legumele care sunt frumos asezate în ladite.. Educatoarea desemneaza un copil cumparator. Acesta ii descrie vanzatorului leguma sau fructul pe care si-l doreste (culoare, marime) folosind formulele de politete adecvate. Daca vanzatorul ghiceste despre ce fruct/leguma este vorba,vanzatorul cantareste fructul/leguma,o ambaleaza, iar cumparatorul plateste.Vanzatorul ii multumeste si numara banii. Se face jocul de proba in fata clasei, dupa care se trece la desfasurarea propriu-zisa. Complicarea jocului. Cumparatorul ii spune o ghicitoare vânzătorului despre un fruct/o leguma din raft. Daca acesta din urma nu ghiceste, primeste o porunca amuzanta, iar jocul continua prin tragerea la sorti a unui alt vanzator. Incheierea jocului: se va face analiza jocului si se vor face aprecieri privind participarea copiilor la joc, respectarea regulilor, a ordinii si a disciplinei in timpul activitatii.