Revista PPCT Finala 2 [PDF]

Zitiervorschau

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VASLUI ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRA NECHITA” VASLUI

,,PLANETA PĂMÂNT CASA TUTUROR” DIN CUPRINS:  Educația ecologică suntem noi

Revista proiectului regional de Educație Ecologică

Nr. 1 2016

 Proiectul Regional ”Planeta Pământ- casa tuturor”  Raportul proiectului  Simpozion pe teme ecologice ”Terra - trecut, prezent și viitor ”  Educația- componentă esențială a politicii de mediu  Subiecte- faza locală  Subiecte – faza interjudețeană  Idei verzi pentru planeta albastră Creații literare din concurs  Rebus  Citate, maxime, reflecţii despre natură

Motto: „Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.” (C. Mihăiescu)

Colectivul de redacție: Profesori coordonatori: Baban Vladimir – director Moraru Alina-Emanuela- director adjunct Gherasim Veronica Văleanu Ionica Ţarălungă Simona Obreja Silvia Revista a fost tipărită la S.C.Imprimate S.R.L Vaslui. Tel.0235 315205 E-mail : [email protected]

ISSN 2537 – 5881 ISSN-L 2537 - 5881

Educația ecologică suntem noi Suntem împreună la a III-a ediție a Proiectului Regional de educație ecologică ”Planeta Pământ- casa tuturor” pentru a face încă un pas spre viitor, pentru a crea atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător. Întotdeauna dascălul s-a respectat pe sine, căutând strategii ale permanentei depășiri, cu efecte profunde asupra calității și eficienței actului didactic propiu-zis. Avem încă o dată posibilitatea de a fi pe același drum: educatoare, învățători, profesori, părinți, elevi. Este întâlnirea cu devenirea constantă a omului de la catedră, cu eterna capacitate de a schimba opinii, de a fi purtători și creatori de valori. Nu trebuie uitați copiii care sunt un public important pentru educaţia de mediu, deoarece ei sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor naturale, iar în unele cazuri, chiar pot influenţa radical atitudinea părinţilor şi ai altor membri ai comunităţii faţă de problemele ecologice. Principiul progresului, frumusețea și complexitatea omului, stăpân al prezentului și deschis viitorului dăunează uneori naturii și atunci intervine educația ecologică care are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, motivaţiilor, valorilor şi angajamentelor necesare oamenilor pentru a administra eficient resursele naturale şi a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. Dacă dorim ca seminţele educaţiei ecologice să dea roade, atunci publicul ţintă trebuie să fie în primul rând copiii, deprinderea cea mai desăvârşită fiind aceea care începe a se forma în anii tinereţii. Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte sensibilizarea opiniei publice faţă de protecţia mediului, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice modul cum pot contribui la rezolvarea problemelor acestuia. Educaţia ecologică este şi una practică, în sensul învăţării unor deprinderi de viaţă care ar reduce impactul negativ asupra mediului accentuând abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la elaborarea unui proiect până la influenţarea deciziilor autorităţilor publice locale. Considerăm că Proiectul Regional de educație ecologică ”Planeta Pământ- casa tuturor” și-a dovedit viabilitatea formativă în timp. Deci, se cuvine să adresăm mulțumiri sincere participanților, celor ce n-au întârziat a înțelege că omul, ca ființă concretă realizează cel puțin idealul uman la care participă neîncetat în a-și conferi sieși sens, aspirând spre perfecțiune, dând sens vieții, proiectând speranțe, influenţând opţiunile şi deciziile referitoare la toate aspectele vieţii lor, inclusiv problemele de mediu. Organizatorii

PROIECTUL REGIONAL ,,PLANETA PĂMÂNT – CASA TUTUROR” Ediția a III-a, 9 aprilie 2016 După cum susţin unii cercetători, a educa înseamnă a-i face pe copii să-și însuşească prin experienţă un sistem de valori prin intermediul căruia să se integreze moral în societate. Dacă dorim ca seminţele educaţiei ecologice să dea roade, atunci publicul ţintă trebuie să fie în primul rând copiii, deprinderea cea mai desăvârşită este aceea care începe a se forma în anii tinereţii. Obiectivele educației de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii mediului. Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte sensibilizarea opiniei publice faţă de protecţia mediului, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice modul cum pot contribui la rezolvarea problemelor acestuia. Educaţia ecologică este şi una practică, în sensul învăţării unor deprinderi de viaţă care ar reduce impactul negativ asupra mediului accentuând abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la elaborarea unui proiect până la influenţarea deciziilor autorităţilor publice locale. Având în vedere aceste obiective ale educației ecologice, în școala noastră s-a născut proiectul ,,Planeta pământ – casa tuturor”, concurs regional de cultură generală din domeniul ecologiei și protecției mediului, destinat copiilor de grădiniță, elevilor de ciclu primar și gimnazial, aflat anul acesta la cea de-a III ediție. Obiectivele specifice ale proiectului au vizat următoarele aspecte: o dezvoltarea abilităţilor de cercetare şi de explorare a lumii vii prin observarea efectelor acţiunii omului asupra biodiversităţii; o conştientizarea problemelor generate de poluarea mediului înconjurător; o formarea şi exersarea deprinderilor şi comportamentelor ecologice; o stimularea gândirii critice şi creative; o modelarea simţului estetic al elevilor; o cultivarea spiritului de competiție; o antrenarea activă a colectivului didactic al şcolii

noastre şi al altor unităţi şcolare în

vederea implicării omului în rezolvarea problemelor de mediu; o

colaborarea dintre instituţii, pentru responsabilizarea opiniei publice asupra problemelor

de mediu. Concursul,,Planeta pământ – casa tuturor”, are următoarele secţiuni: I.

,,Mai mult verde, mai mult albastru” – creație plastică - pictură, colaj, desen, afiș, pliante,

tehnică mixtă - preșcolari, clasele pregătitoare, clasele I-VIII (participare indirectă):

,,Idei verzi pentru planeta albastră”- creație literară – clasele II-VIII –(participare

II.

indirectă) unde elevii pot participa cu creații literare (eseuri, compuneri, poezie, rebus, cu teme la alegere). Concurs machete, colaje – scrapbooking – în

III.

echipaje de 2 elevi + 2 părinți, pe suport A3 (foaie, polistiren sau orice alt material), cu materiale proprii, preferabil reciclate (participare directă);

Concurs cultură generală (transdisciplinar –

IV.

lb. română, matematică, ecologie -

clasele pregătitoare,

clasele I-IV, participare directă); V. Terra - trecut, prezent şi viitor – simpozion dedicat cadrelor didactice (participare directă sau indirectă): a. Referate, comunicări ştiinţifice; b. Proiecte educative extracurriculare; c. Exemple de bună practică.  Impactul asupra copiilor preşcolari, şcolari şi elevi a fost următorul: - formarea unor atitudini pozitive în relaţionarea cu mediul natural şi social, de toleranţă, de responsabilitate, de solidaritate, de protecţie; - formarea deprinderilor şi priceperilor de a valorifica materialele din natură şi diferite deşeuri în confecţionarea unor obiecte, machete ; - dezvoltarea capacităţilor de investigare a realităţii înconjurătoare în vederea formării conştiinţei ecologice; -

formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă

normele de comportament ecologic;  Impactul asupra cadrelor didactice: - colaborarea şi participarea tuturor cadrelor didactice şi a partenerilor implicaţi în realizarea obiectivelor proiectului; - asigurarea şi promovarea comunicării între instituţiile partenere - contribuţii personale (materiale şi financiare) pentru desfăşurarea activităţilor planificate; - motivare superioară pentru activităţile propuse şi desfăşurate; -

 Impactul asupra părinţilor: - conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea comportamentului propriilor copii; - creşterea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii în activitatea şcolii şi în crearea unui mediu sigur şi sănătos pentru toţi. - clarificări suplimentare privind rolul arcului educaţional: grădiniţă, şcoală, familie, comunitatea locală, în creşterea şi educarea copilului. Unul dintre scopurile programelor de educaţie ecologică este de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte capacitatea de a gândi, atât critic cât şi creativ. Un elev, care într-o bună zi ar putea face parte din consiliul local, trebuie să poată să cântărească bine opţiunile, să identifice alternativele, să comunice, să pună corect în discuţie problemele comunităţii, să analizeze sugestiile cetăţenilor şi să ia decizii. La fel şi un un elev care într-o bună zi ar putea deveni proprietar de pământ, trebuie să ştie să-şi administreze corect resursele funciare. Cu alte cuvinte, un bun program de educaţie ecologică trebuie să-i facă pe elevi să se simtă cetăţeni care pot să se implice în rezolvarea unei probleme ce afectează mediul şi comunitatea. Educaţia de mediu cultivă şi un sistem de valori care poate influenţa opţiunile şi deciziile elevilor referitoare la toate aspectele vieţii lor, inclusiv problemele de mediu. Educaţia ecologică nu constă numai în a face să se nască idei bune, adică prin cuvinte potrivite să se nască sentimente lăudabile. Nici ideile, nici sentimentele nu sunt îndeajuns, trebuie să urmeze acţiunea. Se ştie că omul învaţă mai repede din greşelile proprii decât din cele ale semenilor, însă când e vorba de „reparat”, de suportat consecinţele greşelilor altora, lucrurile se inversează. Astfel, acţiunile de igienizare organizate cu participarea elevilor le insuflă acestora un fel de dispreţ faţă de cei care au produs mizeria pe care o adună şi implicit un dispreţ faţă de atitudinea pe care au avut-o aceştia faţă de mediul înconjurător. Ei suportă de fapt «pedeapsa» care ar trebui aplicată celor care au generat deşeurile. Este cert că elevii, participanţi la o astfel de acţiune, îşi vor revizui atitudinea şi comportamentul faţă de mediu şi faţă de cei care nu-i valorifică resursele.

RAPORTUL PROIECTULUI ,,PLANETA PĂMÂNT - CASA TUTUROR”

Proiectul ,,Planeta Pământ – casa tuturor” (CAER poziția 1645) s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2015 - mai 2016 şi a implicat un număr de 671 de elevi şi 211 cadre didactice din 22 judeţe ale ţării: Alba, Argeş, Arad, Brașov, Buzău, Botoșani, Bihor, Caraș-Severin, Constanţa, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vrancea, Vâlcea, Vaslui. S-a desfășurat în patru secțiuni: 1) cea de-a III-a ediție a concursului de cultură generală ,,Planeta Pământ - casa tuturor” 09.04.2015 - direct;https://www.facebook.com/%C8%98coala-Gimnazial%C4%83-Alexandra-NechitaVaslui-692956317492582/photos/?tab=album&album_id=956511981137013 2) prima ediție a Simpozionului ,,Terra – trecut, prezent și viitor” în 22 aprilie 2016 - direct; https://www.facebook.com/%C8%98coala-Gimnazial%C4%83-Alexandra-Nechita-Vaslui692956317492582/photos/?tab=album&album_id=971532129634998 3) a III-a ediție a concursului de colaje în echipă cu părinții; 4) a III-a ediție a concursului de creație plastică și literară ,,Mai mult verde, mai mult albastru”. Partenerii noștri au fost Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Primăria Municipiului Vaslui, Asociația ,,Spirite Vii”, Casa Corpului Didactic Vaslui, Agenția Națională de Protecție a Mediului și Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie. Școlile din țară partenere în care s-a desfășurat concursul de cultură generală au fost: Liceul Teoretic ,,Decebal” București, Școala Gimnazială ,, Ștefan cel Mare” Putna, Școala Gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza” Câmpina, Școala Gimnazială ,,Anastasie Panu” Huși și Școala Gimnazială nr. 1 Gheramănești Vaslui. În acoperirea cheltuielior s-a implicat primăria, achitându-ne banerele și Asociația ,,Spirite Vii” acoperind cheltuieli cu diplome, revista și corespondența. Proiectul a fost promovat pe site-ul Inspectoratului Judeţean Vaslui, pe www.didactic.ro, pe grupuri ale cadrelor didactice din reţelele de socializare. S-au obținut următoarele premii: secțiunea directă premiul

I

II

III

Total înscriși

mențiune

clasa CP clasa I clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a

8 12 10 6 15

12 6 11 9 14

11 8 6 16 11

9 14 5 12 16

73 74 55 68 74 344

Concursul s-a bucurat de un real succes, participanții exprimându-și dorința de a mai participa și la următoarele ediții.

Secțiunea Indirectă Premiul Clasa Preşcolari

I

II

8

CP Cl. I Cl. a II-a Cl. a III-a C a IV-a Cl. a V-a Cl. a VI-a

11 9 8 6 8 7 8

6 6 8 7 9 7 7 5

Cl. a VII-a Cl. a VIII-a

9 9

6 8

III Mențiune

Total înscriși

4

2

38

4 3 2 4 5 3 2

3 1 2 3 2 1 3

24 37 35 42 32 39 32

2 3

4 5

20 28 327

SIMPOZIONUL INTERJUDEŢEAN “TERRA – TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR” EDIŢIA I – 22 APRILIE 2016

Motto: „Frumuseţea naturii este egalată numai de frumuseţea sufletului.” (Victor Hugo) Școala are menirea de a organiza și desfășura o activitate susținută de educație pentru mediu, astfel încât profesorii și elevii să fie convinși de necesitatea ocrotirii naturii și să devină participanți activi în acțiunea de conciliere a omului cu natura. Din dorința de a marca Ziua Internațională a Pământului, în data de 22 aprilie 2016 a avut loc la Şcoala Gimnazială ,,Alexandra Nechita” –Vaslui prima ediție a Simpozionului Interjudețean ”Terra – Trecut, prezent şi viitor”. Simpozionul Interjudețean „Terra- trecut, prezent și viitor”- ediţia I, din cadrul Proiectului Regional ,,Planeta Pământ – casa tuturor”, s-a adresat celor interesați de rezolvarea unor probleme de mediu prin formarea la elevi a unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător şi al unui comportament civic, de conservare şi protejare a mediului. Evenimentul s-a bucurat de înscrierea cadrelor didactice din douăzeci şi unu de județe ale țării, înregistrându-se un număr de 103 lucrări care au fost publicate în broşura simpozionului cu ISSN 25015214

ISSN-L 2501-5214. Temele abordate au fost variate de la “Educația ecologică la vârstă şcolară”, “Formarea spiritului

ecologic la elevi”, “Distrugerea stratului de ozon”, “ MEDIU-Mă EDuc Iubind Universul!”, “Viețuitoare dispărute”, la “Educaţia – componentă esenţială a politicii de mediu”, „Conservarea

diversităţii

biologice şi dezvoltarea durabilă” sau “Introducerea de noi specii ȋn ecosistem”.

Simpozionul s-a bucurat de susținerea Primariei Municipiului Vaslui reprezentată prin domnul primar ing. Vasile Pavăl, Inspectoratul Şcolar Județean Vaslui reprezentat prin doamna inspector şcolar Petronela Năstase, a Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui reprezentată prin doamna dr.ing. Mihaela Budianu, Casei Corpului Didactic Vaslui, Centrului Carpato-Danubian de Geoecologie.

E necesar ca omul de mâine să ştie ce este bine şi ce este rău în raporturile sale cu „natura mamă”, pentru ca mai târziu, tânărul, iar apoi adultul, să acţioneze în consecinţă. Considerăm că aceasta este o problemă de educaţie şi cultură. Este necesar ca fiecare dintre noi să se implice în rezolvarea problemelor specifice de mediu, pentru asigurarea dezvoltării durabile, dar şi pentru păstrarea sănătăţii noastre, a tuturor cetăţenilor.

EDUCAŢIA – COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A POLITICII DE MEDIU dr. ing. Mihaela Budianu Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui Educaţia şi activitatea de conştientizare a publicului privind problematica mediului înconjurător sunt componente cheie ale oricărei strategii de conservare a naturii. Astfel, se poate obţine o susţinere din partea publicului şi o promovare a dezvoltării durabile prin îmbunătăţirea gradului de cunoaştere şi înţelegere a problemelor de mediu. Prin dezvoltarea unor programe coordonate de educaţie ecologică şi a unor strategii de educaţie si conştientizare a publicului larg se pot promova valori care să susţină înţelegerea importanţei conservării naturii şi descurajarea activităţilor incompatibile cu dezvoltarea durabilă. Astfel, educaţia pentru dezvoltare durabilă aduce în acelaşi timp o nouă motivare a actului educaţional, dând posibilitate "actorilor" implicați în actele educaționale să participe creativ la găsirea variantelor şi evaluarea alternativelor pentru un viitor sustenabil. Ȋn mod obişnuit educaţia cu privire la mediu se ocupă de două aspecte: protecţia mediului şi folosirea resurselor. Paradoxal, cu cât o societate este mai educată şi mai înstărită cu atât impactul ei negativ asupra mediului este mai mare, necesităţile de consum sunt mai mari şi poluarea la fel. Ceea ce duce la concluzia că doar educarea cetăţenilor nu este suficientă pentru realizarea dezvoltării durabile. Provocarea este să educăm fără a creşte nevoia de consum a populaţiei, modificând modelele de consum şi limitând poluarea. Ȋn zonele cu educaţie redusă, în general, economia se reduce la agricultură şi extragerea resurselor. Cu cât nivelul de educaţie creşte, apar industrii din ce în ce mai sofisticate şi gradul de consum este ridicat, iar poluarea este mult mai mare. Astfel, putem observa că legătura dintre dezvoltarea durabilă şi educaţie este foarte complexă, ultimele cercetări ȋn domeniu oferindu-ne răspunsul la ȋntrebarea "De ce educaţia este cea care ajută ţările să îşi atingă obiectivele de dezvoltare durabilă ?". Educaţia, pe lângă faptul că este un drept al omului, este o premisă pentru obţinerea dezvoltării durabile şi un instrument esenţial pentru o bună administrare, pentru adoptarea unor decizii în cunoştinţă de cauză şi promovarea democraţiei. De aceea, educaţia pentru o dezvoltare durabilă poate ajuta să transforme perspectiva noastră în realitate. Educaţia pentru dezvoltare durabilă dezvoltă şi îmbunătăţeşte capacitatea indivizilor, a grupurilor, a comunităţilor, a organizaţiilor şi a ţărilor de a gândi şi a acţiona ȋn favoarea dezvoltării durabile. Ea poate genera o schimbare în mentalităţile oamenilor, potenţând capacitatea acestora de a crea o lume mai sigură, mai sănătoasă şi mult mai prosperă, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii. Educaţia pentru o dezvoltare durabilă oferă o abordare critică, un grad sporit de conştientizare şi puterea de a explora şi dezvolta noi concepte, viziuni, metode şi instrumente. Educaţia pentru dezvoltare durabilă impune o reorientare a sistemului curent, bazat exclusiv pe oferirea de informaţii, către unul bazat pe tratarea de probleme şi identificarea soluţiilor posibile. Instituţiile de învăţământ din sistemul formal joacă un rol important în dezvoltarea capacităţilor de la vârste fragede, oferind cunoştinţe şi influenţând atitudinile şi comportamentul. Este important să se asigure o bună cunoaştere în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă de către toţi elevii şi studenţii, iar aceştia trebuie să fie conştienţi de efectele deciziilor ce contravin unui proces de dezvoltare durabilă. O

instituţie de învăţământ, în întregul ei, inclusiv elevii, studenţii, profesorii, directorii şi părinţii, ar trebui să urmeze principiile de dezvoltare durabilă. Este importantă sprijinirea activităţilor de educaţie informală şi non-formală pentru dezvoltare durabilă, deoarece acestea sunt un complement esenţial al educaţiei formale, inclusiv în cazul formării adulţilor. Având la bază afirmația lui Albert Einstein "nu putem rezolva problemele de mâine folosind metodele de astăzi", strategia privind educaţia pentru dezvoltare durabilă aduce împreună elevii de diferite naţionalităţi, etnii şi medii socio-economice, promovând și dezvoltând parteneriate prin care să poată fi sprijinită cooperarea cu unitǎţile şcolare pentru a le ajuta în atingerea standardelor internaţionale de calitate a mediului. Educaţia ecologică (ocrotirea mediului înconjurător) constituie o componentă esenţială a efortului întreprins în diferite ţări pentru a imprima educaţiei o mai mare eficacitate şi pentru a o transforma într-un factor de educaţie naţională. Nu există modele universale pentru integrarea educaţiei privind mediul înconjurător în procesul educativ. Modalităţile acestei integrări sunt definite în funcţie de condiţiile, finalităţile şi structurile educative şi socio-economice specifice fiecărei ţări. In funcţie de vârsta elevilor, dar mai ales de nivelul iniţial, prealabil, se aplică practici pedagogice diferenţiate. Educaţia pentru ocrotirea mediului nu ignoră disciplinele clasice, dar propune un alt demers în şcoala şi în afara acesteia. Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni conştienţi şi preocupaţi de mediul natural şi de cel creat de om, care sa înteleagă şi să acţioneze cu responsabilitate pentru ocrotirea mediului. Obiectivele educaţiei de mediu în toată lumea sunt asemănătoare: să menţinem şi să îmbunătăţim calitatea mediului, să prevenim problemele mediului în viitor. Pe de o parte, educaţia de mediu înseamnă informarea şi sporirea cunoştinţelor elevilor despre mediul înconjurător. Elevii învaţă despre încălzirea globală, deşeuri solide şi alte probleme ale mediului, despre ecologie şi cum „funcţionează” pământul, despre urmările degradării mediului şi învaţă care este rolul lor în crearea şi prevenirea problemelor mediului. Pe de altă parte, educaţia de mediu sporeşte conştientizarea problemelor şi înţelegerea valorilor personale prin „descoperirea” atitudinii şi înţelegerii, ajutându-i pe elevi să-şi evalueze şi să-şi clarifice sentimentele în ceea ce priveşte mediul şi cum contribuie la problemele acestuia. Ajută fiecare persoană să înţeleagă faptul că oamenii au valori diferite, iar conflictele dintre acestea trebuie abordate pentru a preveni şi rezolva, în final, problemele de mediu. Educaţia de mediu este şi practică, în sensul învăţării unor lucruri cum ar fi plantarea unui copac până la reducerea consumului sau cum să trăim producând un impact negativ cât mai mic asupra mediului. Şi, în final, educaţia mediului accentuează abilităţile de a acţiona ca cetăţean – de la scrierea efectivă a unei scrisori până la influenţarea consiliilor locale sau a oamenilor politici de stat şi a instituţiilor internaţionale. În mod specific, educaţia de mediu accentuează aceste cinci obiective:

 Conştientizarea: ajută elevii să capete o înţelegere şi sensibilitate faţă de întreg mediul şi problemele lui; le dezvoltă abilitatea de a pricepe şi de a deosebi stimulentele, de a procesa, rafina şi extinde aceste percepţii; contribuie la folosirea acestor abilităţi noi în mai multe contexte.  Cunoaşterea: ajută elevii să capete o înţelegere de bază privind funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor cu mediul şi despre cum apar şi cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.  Atitudinea: ajută elevii să capete un set de valori şi sentimente de grijă pentru mediu, motivaţia şi devotamentul de a participa la menţinerea calităţii mediului.  Deprinderi: ajută elevii să capete abilităţile necesare identificării şi investigării problemelor mediului şi să contribuie la rezolvarea problemelor acestuia.  Participarea: ajută elevii să capete experienţă în utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite, în vederea unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului. Pregătirea copiilor ca viitori cetăţeni ai Uniunii Europene a devenit o provocare şi o necesitate prefigurată de un viitor previzibil, care îi va solicita să trăiască într-o permenentă stare de adaptare pentru a putea face faţă schimbărilor insidioase sau brutale şi oportunităţilor potenţiale. Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului, viaţa din afara şcolii să continue să completeze, să consolideze şi să desăvârşească opera educativă într-un adevărat comportament european. Ca educator, poţi avea un impact pe viaţă asupra elevilor tăi introducând strategiile educaţiei mediului în predare. Calitatea mediului se reflectă direct în vieţile elevilor şi a familiilor lor. Ajutându-i să-şi cunoască drepturile ca cetăţeni, dându-le puterea să acţioneze şi să simtă că ei contează, clarificând legăturile dintre sănătatea individuală sau familială şi mediu, arătând legătura dintre veniturile personale şi mediu, şi trezindu-le interesul faţă de lumea naturală, poţi aprinde o scânteie a proprietăţii personale în probleme de mediu. Şi nu-ţi face griji dacă nu poţi face totul, aprinderea unei scântei este un început bun.

Schimbarea mentalităţii este un proces de durată, dar rigozitatatea şi consecvenţa sunt argumente în susţinerea conceptului de dezvoltare durabilă în beneficiul contemporanilor noştri, şi mai ales, al generaţiilor viitoare.

SUBIECTE Faza locală - 22 martie 2016 CLASA PREGĂTITOARE 1. RECUNOAŞTE ,,PRIETENII NATURII”! DESENEAZĂ ÎN CERCULEŢ O FAŢĂ ZÂMBITOARE PENTRU PRIETENI ŞI O FAŢĂ TRISTĂ PENTRU DUŞMANI.

2. SCRIE ÎN CĂSUŢA DIN DREPTUL FIECĂRUI ANIMAL 1 DACĂ TRĂIEŞTE ÎN ŢARA NOASTRĂ ŞI 2 DACĂ TRĂIEŞTE ÎN ALTE ZONE ALE LUMII.

3.

EU, AZOR , AM DOAR 5 OASE. DE-MI MAI DĂ STĂPÂNA 2, CÂTE OASE VOI MÂNCA DISEARĂ LA MASA MEA?

EXERCIŢIUL PROBLEMEI-----------------------------------------------------------------------------4. ELEVII CLASEI PREGĂTITOARE ŞI-AU PROPUS SĂ MERGĂ ÎNTR-O EXCURSIE LA MUNTE ÎN LUNA IANUARIE. ÎN CE ANOTIMP VOR FACE EXCURSIA?

----------------

--------------------5. NUMEROTEAZĂ, ÎNCEPÂND CU 1, CASETELE DE SUB ILUSTRAŢIILE DE MAI

JOS, PENTRU A INDICA ETAPELE DE DEZVOLTARE ALE UNEI PLANTE.

6. CEL CARE ZILNIC TE TREZEŞTE, PĂMÂNTUL ÎL ÎNCĂLZEŞTE ŞI DESPARTE ZIUA DE NOAPTE ESTE………………….. 7. DIN LIVADĂ CULEGEM: a) LEGUME; b) CEREALE; c) FRUCTE. 8. DESENEAZĂ O PLANTĂ CU TOATE PĂRŢILE EI COMPONENTE: NU ARUNCA GUMA DE MESTECAT LA ÎNTÂMPLARE! PUNE-O ÎNTR-UN ŞERVEŢEL ŞI ARUNC-O LA GUNOI!

CLASA I 1. Scrie în casete denumirea fiecărei părţi a plantei:

2. Uneşte eticheta care indică rolul unei părţi a plantei, cu partea corespunzătoare: absoarbe apa

transporta apa

prepară hrana

3. Completează textul, folosind o parte din cuvintele din paranteză: Pământul primeşte ………………………………..şi …………………………….. de la Soare. Soarele este o sursă …………………….. de lumină şi căldură. Fără Soare, viaţa nu ar fi posibilă. Pentru a trăi, ………………………………, ……………………………. şi …………………………………. au nevoie de ……………………………………. . (Soare, căldură/ frig, oamenii, plantele, lumină, artificială/ naturală, animalele) 4. Daţi exemplu de 2 surse naturale de lumină şi 3 surse artificiale de lumină. ………………………………………………………………..……………………………………… ……………………………………..………………………………………………………………… 5. Completează enunţurile:  Azi este…………………… . Ieri a fost…………………., iar mâine va fi………………  Într-o săptămână sunt……… zile.  Un an are…………..luni.

 Într-o zi de miercuri, Andreea spune: “Peste 3 zile, adica în ziua de……………….va fi aniversarea mea”. 6. Priveşte tabelul şi răspunde cerinţelor de mai jos: Iarna Primăvara Vara februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septembrie

octombrie

noiembrie

decembrie

Iarna

ianuarie

Toamna

31

28/29

31

30

31

30

31

31

30

31

30

31

-

Fiecare anotimp durează ………………. luni. Lunile de vară sunt: ……………………………………………………………………… Prima lună de toamnă este ……………………………………………………. . Ultima lună de primăvară este ……………………………………………….. . Luna care este imediat înaintea lunii aprilie este ……………………………………….. . Anul începe cu luna …………………………………………………… .

7. Copiii enumeraţi s-au născut în acelaşi an, pe date diferite. Scrie numele lor, de la cel mai mic la cel mai mare: Mihai: 14 ianuarie; Ioana: 27 august; Mioara: 16 decembrie; Ana: 16 mai; Nicu: 31 iunie .……………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………….................................................. 8. Ciocănitoarea “Cioc”, “Doctorul Pădurii”, a vindecat într-o săptămână 89 de arbori. Dintre aceştia, 32 erau stejari, 25 castani, iar restul erau tei. Câţi tei a vindecat Cioc?

CLASA a II-a I. Citeşte textul cu atenţie: A fost odată…o ţară minunată, acoperită de un covor verde de păduri întinse, cu felurite specii de arbori, în care trăiau minunate vieţuitoare. Dar pădurile noastre s-au rărit, vietăţile au dispărut ca şi cum n-ar fi fost, iar ţara a devenit un mare teren de agricultură şi loc de exersat ascuţimea topoarelor. Vrem ca pădurile rămase să nu fie doar poveşti pentru copii, ci să fie locuri de care să ne bucurăm cu toţii până la adânci bătrâneţi.” 1.Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru cuvintele subliniate din text: _______________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ __________________ 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: a) s-au rărit ≠ __________________ b) au dispărut ≠ ________________ c) trăiau ≠ ____________________

3.Alcătuieşte câte un enunţ cu expresiile: covor verde, minunate vieţuitoare, ascuţimea topoarelor. _____________________________________________________________________________________ _____________________________________________________________________________________ 4.Completează tabelul cu câte trei nume de plante şi animale care trăiesc în pădurile din România. Nume de plante

Nume de animale

5.Scrie A (adevărat) sau F (fals): a)Teiul, mesteacănul şi fagul se găsesc în pădurile din zona de câmpie.____ b)Bradul, pinul şi molidul sunt arbori cu frunze căzătoare.____ c)Pădurile de brazi le întâlnim în zonele de deal. ____ 6. Completează enunţurile: a)Pădurea se poate reface prin plantare de___________________ . b)Pădurea oferă condiţii necesare pentru viaţa ________________ şi _______________. 7.Descoperă animalele: a) LUPEV → _____________ b) TIMSREŢ → ________________ c) ĂŢIREVEV → __________________ 8. Scrie ce crezi că trebuie să facem noi, oamenii, să ne păstrăm pădurile. (4 enunţuri) ____________________________________________________________________________________ 9. Rezolvă problema: Veveriţa Cici a depozitat câte 8 ghinde în fiecare dintre cele 5 scorburi, iar veveriţa Riţa a depozitat de 3 ori mai mult decât veveriţa Cici. Câte ghinde au depozitat cele două veveriţe? (Scrie rezolvarea completă.) NU RISIPI HÂRTIA ȘI COLECTEAZĂ MACULATURA!

CLASA a III-a I. Obosit de atâta umblat, Peter Pan s-a aşezat în hamacul oferit de ramurile împletite ale unui copac. N-a trecut mult timp şi a adormit buştean. A început să viseze...zbura peste ţinuturi minunate, care, dintr-o dată, s-au transformat în cele mai neprimitoare locuri cu copaci înalţi, cu crengi răsucite şi uscate, fără nicio frunză, cu ape tulburi, cu cer acoperit de fum negru. În văile adânci nu se vedea vreo urmă de verdeaţă. Aerul era irespirabil, apăsător ca o pătură grea de plumb. Peter Pan nu mai putea zbura. Ceva nevăzut parcă îl strângea de gât. Brusc, s-a trezit din somn tuşind, de parcă s-ar fi sufocat. A clipit des şi s-a uitat în jur. A văzut-o pe Tinkerbell şi astfel şi-a dat seama că, din fericire, a fost doar un coşmar.... 1. Ce a visat Peter Pan? ……………………………………………………………………………………………………………… 2. Care erau urmările poluării aerului? ………………………………………………………………………………………………………………

3. Alcătuiţi propoziţii cu următorele cuvinte: irespirabil, sufocat, coşmar. .......................................................................................................................................................................... 4. Scrieţi trei cuvinte din familia cuvântului aer:...................................... ................................................................................................................................ II. Citeşte informaţiile de mai jos şi răspunde întrebărilor: Sursele de poluare ale aerului pot fi: a) naturale (particule de praf provenite din sol, păr de animale, gazele rezutate din descompunerea plantelor şi animalelor, fumul incendiilor, gazele şi praful rezultate în urma erupţiei vulcanilor; b) artificiale – cele rezultate din activităţile omului (fumul de la sobele locuinţelor, gazele şi fumul emise de mijloacele de transport, fumul din coşurile fabricilor fără instalaţii de filtrare). Poluarea aerului provoacă oamenilor probleme de sănătate: boli pulmonare, alergii, greutate în respiraţie, tulburări de vedere etc. Ozonul este un strat de gaz din atmosferă care protejează Pământul de razele ultraviolete ale Soarelui. Acesta se poate distruge din cauza freonului, un gaz aflat în diferitele tuburile de spray. Prin distrugerea stratului de ozon, pământul se supraîncălzeşte, iar razele ultraviolete pot cauza efecte negative asupra planetei noastre. De aceea, vara trebuie să ne îmbrăcăm cu haine deschise la culoare şi să evităm expunerea la soare între orele 11-16. 1. Cel mai puternic poluant al aerul este: a) fumul din coşurile fabricilor fǎrǎ instalaţii de filtrare; b) fumul din ţigarǎ; c) fumul focului de tabǎrǎ. 2. Omul simte poluarea aerului prin: a) o stare de bine; b) poftă de mâncare; c) greutate în respiraţie. 3. Calitatea aerului poate fi îmbunǎtǎţitǎ prin: a) creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din oraşe; b) creşterea numǎrului de autoturisme din oraşe; c) creşterea numǎrului de fabrici fǎrǎ instalaţii de filtrare. III. Completează tabelul de mai jos, menţionând câte un avantaj pentru om şi câte un dezavantaj pentru natură. AVANTAJE PENTRU OM

DEZAVANTAJE PENTRU NATURĂ

Automobil Confecţii din blană Fabrică de mobilă IV. Distanţa dintre două localităţi este de 300 km. De câţi litri de benzină are nevoie un şofer pentru a face drumul dus-întors, ştiind că automobilul său consumă 12 litri de benzină la 100 de km? V. Scrieţi un text de 15-18 rânduri în care să prezentaţi un moment petrecut cu prietenii într-o drumeţie la munte sau la pădure. Daţi un titlu potrivit textului. Folosiţi 3-4 expresii frumoase şi subliniaţile.

CLASA a IV-a

I.

Citeşte textul cu atenţie!

Delta este acel miraculos pământ cuprins între braţele de vărsare ale Dunării şi Marea Neagră! Este unic loc de popas pentru mai mult de 300 de specii de păsări. Aici creşte cea mai compactă pădure de stuf de pe glob. Să facem o plimbare cu barca pe nenumăratele canale care taie pădurea de stuf! Pe neaşteptate, ţâşneşte în zbor o egretă albă, albă, pe sub verdele crud al sălciilor. Înaintăm în linişte..zbârr, zbârr..ţâşnesc din stuf lişiţe şi alte raţe sălbatice. Unele după altele, multe, cenuşii şi negre… Ce frumos! Uite cum vine spre noi o insuliță de stuf plutitor! Este plaurul. Acum este atât de aproape, încât poţi să-l atingi cu mâna. În marginea canalului, pelicanii mari şi înfoiaţi în penele lor albe îşi hrănesc din uriaşele pungi ale ciocurilor puişorii. Micuţi, înveliţi cu puf aproape negru, nici n-ai crede că atunci când se vor face mari vor deveni atât de albi, ca şi părinţii lor! Uite şi lebedele! Albe şi graţioase, înotând lângă puişorii lor cenuşii. Ce ciudat! De ce or fi atât de diferiţi de părinţii lor?! Ca să nu fie observaţi de duşmani! Câtă vreme sunt mici şi nu ştiu să se ascundă de răpitoare, culoarea închisă a penelor îi face aproape neobservaţi. Cormoranul mare apare şi el. Uite şi pelicanul creţ! I se spune aşa pentru că are penele cam ciufulite în dreptul urechilor. Uite şi stârcii albi, roşii, galbeni, şi lopătarii, şi berzele. Deasupra zboară egreta de stuf, vulturul codalb şi pescaruşul albastru. Delta este paradisul păsărilor! Într-un golf ascuns, oglinda verzuie a apei este înstelată de flori. Mulţi nuferi albi şi galbeni, zeci, sute de flori mai mari, mai mici, abia îmbobocite. Mai încolo se înalţă stuful, papura cu bastoanele ei maronii, feriga, cucuta de apă. În depărtare ni se arată sălcii rămuroase, plopi subţiri, arini şi frasini, stejari brumării, unii de peste 150 de ani, înalţi de peste 25 de m, monumente ale naturii, în pădurile de la Letea şi Caraorman. Dincolo de stuf se întind grindurile, acele împărăţii ale nisipurilor care se adună în dune ce ating uneori 7 m înălţime. Peisajele seamănă cu deşertul. Aici trăiesc broaşte ţestoase, şopârle verzi şi galbene, iar în înălţimi pândesc vulturii codalbi. Să ne continuăm drumul pe apa cu unduiri domoale, în care trăiesc peste 110 specii de peşti. Dintre cei mai cunoscuţi sunt: cega, morunul, nisetrul, păstruga, scrumbia, crapul, somnul, şalăul, ştiuca, mreana. În frunzişul de la marginea canalelor se aud triluri fermecătoare. Sunt privighetoarea, presura şi fluierarul. Răvăşind stuful, se înalţă o pereche de raţe mandarin. Acestea vin în Deltă tocmai din China. Şi ca ele mai sunt lebedele cântătoare, care vin din Siberia, vulturul pleşuv din îndepărtata Mongolie şi încă multe alte păsări ce vin doar pentru iernat. Pentru toate, Delta Dunării este o casă primitoare, o minune desăvârşită a naturii. Noi, oamenii, avem datoria sfântă s-o ocrotim, ferind-o de poluare. Numai aşa ne vom bucura de frumuseţea ei unică, noi şi urmaşii noştri. Fiți cu băgare de seamă! Un adevărat iubitor al naturii nu va strica nimic din ceea ce a creat ea! Ocrotiți natura, ea este casa noastră! Răspunde cerinţelor pe fișa de concurs! 1. Rațele mandarin vin din:

2. 3. 4.

5. 6.

a) Siberia; b) China; c) din țara noastră. În pădurea Letea se găsesc: a) arini și frasini; b) pinul; c) bradul. Cum se numește insula de stuf plutitor? a) pădure de stuf; b) plaur; c) păpuriș. În Delta Dunării trăiesc. a) scrumbia, mreana, somnul; b) șalăul, morunul, păstrăvul; c) cega, nisetrul, balena. Grindurile sunt. a) împărății ale nisipurilor; b) pășuni; c) stufărișuri. Delta Dunării prezintă o vegetaţie destul de bogată, formată îndeosebi din plante iubitoare de apă. Planta care nu se află printre acestea este: a) nufărul; b)stuful; c)măceşul; d)salcia.

II . Adevărat sau fals?

    

Mediul înconjurător poate fi afectat de unele acţiuni ale oamenilor. _________ Distrugerea mediului natural influenţează vieţuitoarele. _________ Aruncarea deşeurilor în ape nu dăunează mediului. _________ Ocrotind natura, omul îşi ocroteşte sănătatea. _________ Avem voie să tragem cu praştia în păsări, ca să ne distrăm._________

III. Ordonează etapele de dezvoltare ale broaştei denumind fiecare etapă şi numerotând casetele: _____________ ______________ _________ ____________ ______________

IV. Un pescar a prins 770 kg de peşte, crap, somn şi ştiucă. Cantitatea de crap este dublă faţă de cantitatea de somn şi cantitatea de ştiucă este jumătate din cantitatea de somn. Să se afle câte kg de peşte a prins pescarul de fiecare fel. V. Scrie un text de 15-20 de rânduri cu titlul ,,La pescuit” în care să redaţi întâmplări imaginate sau petrecute de voi pe malul unei ape, la pescuit. Folosiţi 3-4 expresii frumoase şi subliniaţile.

Faza interjudețeană - 09 aprilie 2016 CLASA PREGĂTITOARE 1) BIFEAZĂ CASETA CARE REPREZINTĂ UN COMPORTAMENT CORECT:

2) „AZI MIC, MÂINE COPAC VOINIC!‟ NUMEROTEAZĂ CASETELE ÎN ORDINEA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR.

3) SUNTEM ÎN ANOTIMPUL PRIMĂVARA. ALEGE PĂSĂRILE CARE SE ÎNTORC, PRIMĂVARA LA NOI ÎN ȚARĂ.

RAȚA SĂLBATICĂ

CIOARA

VRABIA

BARZA

RÂNDUNICA

PORUMBEL

4) LUNILE PRIMĂVERII SUNT: ( ÎNCERCUIEȘTE VARIANTA CORECTĂ) a) IANUARIE, FEBRUARIE, MARTIE; b) MARTIE, APRILIE, MAI; c) FEBRUARIE, MARTIE, APRILIE . 5) ÎNTR-UN COPAC SE JUCAU 7 VEVERIȚE. DACĂ MAI VIN DIN PĂDURE DOUĂ VEVERIȚE, CÂTE VEVERIȚE SUNT ACUM ÎN COPAC?

..............

................................................................................................... 6) GUNOAIELE TĂIATE AJUNG LA LOCUL POTRIVIT. CALCULEAZĂ CÂTE GUNOAIE RĂMÂN DE FIECARE FEL. 22

…………………

……………………………

…………………

7) COLOREAZĂ, DUPĂ COD, CERCUL CORESPUNZĂTOR PĂRȚILOR COMPONENTE ALE CALULUI:

8) FIECĂREI LITERE ÎI CORESPUNDE O CULOARE. SCRIE LITERA POTRIVITĂ RESPECTÂND CODUL DAT.

R

O

 

T





I



Â

 

Ţ

L





U

N



 

M



C

Ă

P

  

CLASA I 1. Citiţi cu atenţie următorul text şi răspundeţi la întrebări: Peştişorul Nemo a auzit că voi sunteţi prietenii naturii, că vă place să îngrijiţi plantele şi animalele. El a fost plecat într-o călătorie lungă în apa râurilor unde s-a întâlnit cu vieţuitoarele care trăiesc în apă, dar şi cu animalele pădurii. S-a întors foarte supărat pentru că plantele şi animalele i-au povestit despre neglijenţa oamenilor care poluează aerul şi apa. Voi ştiţi că gunoaiele nu trebuie aruncate în apă şi prin păduri. Ele trebuie puse în containere speciale pentru a putea fi refolosite. a) Unde a plecat peştişorul Nemo? ___________________________________________________________________ b) Cu cine s-a întâlnit în călătoria sa? ___________________________________________________________________ c) De ce peştişorul Nemo s-a întors supărat din călătorie? 23

___________________________________________________________________ d) Unde trebuie puse gunoaiele? ___________________________________________________________________ 2. Scrieţi cuvinte cu sens opus pentru: prieteni≠_______________ a plecat≠___________________ lungă≠_________________ trăiesc≠____________________ supărat≠_______________ aruncate≠__________________ 3.Scrie numele animalelor în ordine descrescătoare a numărului de ani pe care-l trăiesc. 25 ani

18 ani aniani

65 ani

40 ani

15 ani

4. Stabileşte, prin săgeţi, legătura dintre organele interne şi funcţiile lor: plămâni pomparea sângelui stomac şi ficat coordonarea activităţii organismului inimă respiraţie creier mişcarea organismului oase şi muşchi digestie 5. Completează enunţurile:  Azi este…………………… . Ieri a fost…………………., iar mâine va fi………………  Într-o săptămână sunt……… zile.  Un an are…………..luni.  Într-o zi de joi, Andrei spune: “Peste 3 zile, adica în ziua de………….va fi aniversarea mea”. 6. Matei, Ioana, Vlad şi Elena au plantat pomi. Urmăreşte graficul şi completează enunţurile: a) Matei a plantat …… pomi, Elena ….. pomi, Ioana …..pomi, iar Vlad ….. pomi. b) Câţi pomi au plantat împreună Matei şi Ioana? …………………………………………… c) Câţi pomi au plantat Ioana şi Vlad la un loc? …………………………………............…………… …………………………… d) Câţi pomi au plantat cei patru copii la un loc? …………………………………………… e) Cu câţi pomi a plantat mai mult Vlad decât Matei? 24

60 ani

…………………………………………………………………………………………… 7. Identifică în careul de mai jos cele două mesaje ecologice şi scriele mai jos: A M S A L V E Z I A S P L A N E T A Q L P R O T E J Â N D I A C I N A T U R A ! A L E G E Ţ I S I N S G H V I A Ţ A ! O

................................................................................................................. .............................................................................................................. CLASA

a II-a

Citeşte cu atenţie: “Deşertul este o zonă cu foarte puţine precipitaţii şi cu o vegetaţie aproape inexistentă. Deşerturile ocupă o treime din suprafaţa pământului. În aceste suprafeţe aride trăiesc plante cum este cactusul, şi animale care s-au adaptat lipsei de apă: reptile, scorpioni, păianjeni, dromaderi şi cămile. Clima este deosebit de fierbinte şi uscată, cu vânt uscat ce aduce ploi extrem de rar, însă, există variaţii foarte mari de temperatură între zi şi noapte. Aici există râuri subterane care ies uneori la suprafaţă formând oaze.” (https://www.manuale.edu.ro/) 1. Completează enunţurile: a) Deşerturile ocupă …………………………….. din suprafaţa pământului. b) În deşert trăiesc ……………………………….. care s-au adaptat lipsei de apă. c) Râurile subterane ies la suprafaţă şi formează ……………………………… 2. Alcătuieşte propoziţii folosind cuvintele subliniate: …………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………… 3. Ordonează cuvintele pentru a obține propoziții: a) aruncați, la, întâmplare, gunoaiele, Nu! ________________________________________________________________________ b) înconjurător, Poluarea, îmbolnăvește, mediul. ________________________________________________________________________ c) de a le arunca, Selectează, înainte, deșeurile. ________________________________________________________________________ 4. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri (A-adevărat sau F- fals):  Distrugerea mediului înconjurător influenţează vieţuitoarele. ( )  Copiii pot ajuta la păstrarea sănătăţii Pământului. ( )  Nu este necesar să folosim coşul de gunoi. Aruncăm gunoiul la întâmplare. ( )  Ocrotind natura, ne ocrotim sănătatea. ( ) 5. Grupează în tabel acţiunile dăunătoare şi pe cele de protejare a mediului natural:  plantarea copacilor;  aruncarea hârtiilor în pădure;  hrănirea animalelor; 25

    

colectarea deşeurilor; ruperea florilor; construirea unor căsuţe pentru păsărele; aruncarea gunoaielor în apă; tăierea pădurilor.

Acțiuni dăunătoare

Acțiuni de protejare a mediului

6. Formulează câte o propoziţie după fiecare din imaginile următoare:

7. Scrie două sfaturi adresate copiilor de pe întreg Pământul pentru a păstra planeta sănătoasă. a) _____________________________________________________________________ b) _____________________________________________________________________ 8. Completează rebusul: 1.Vorba unei văcuţe.... 2.Ele reprezintă sursa oxigenului nostru şi se numesc... 3.Animalele care cresc pe lângă casa omului sunt animale... 4.Prima lună din an este.... 5.Pasărea din casa omului care cântă la fiecare oră se numeşte... A 1 2 3 4 5 B 9. Rezolvă problema: Mihai şi tatăl său au plantat în grădină 123 pomi. În prima zi au plantat un număr de pomi egal cu produsul numerelor 5 şi 6, a doua zi au plantat 45, iar a treia zi au plantat restul de pomi. Câţi pomi au plantat a treia zi? (Scrie rezolvarea completă).

Plantarea unui copac azi, salvează vieți mâine! 26

CLASA I.

a III-a

Citeşte cu atenţie textul următor:

Într-o zi, în timp ce Mama Natură îşi vedea de treburi în grădină, a auzit voci nervoase. Erau doi dintre copiii ei: Soarele şi Ploaia, ce se certau care este cel mai important pe lume. − Eu sunt cel mai important! striga Soarele. − Fără mine nimic nu ar creşte! spunea Ploaia − Nu este adevărat, eu sunt cea mai importantă! striga Ploaia. −Fără mine nimic nu ar creşte! răspundea Soarele. Glasurile li se auzeau din ce în ce mai tare şi din ce în ce mai răstite, fiecare fiind sigur că el este cel mai important. La un moment dat, Mama Natură s-a săturat să-i vadă certându-se şi s-a gândit să le dea o lecţie. A trimis Soarele într-o parte a lumii şi Ploaia în cealaltă parte. Curând a fost pace şi linişte din nou, iar Mama Natură s-a întors la treburile ei. La început, Soarele şi Ploaia s-au supărat că au fost despărţiţi, dar au decis că aceasta este şansa prin care fiecare poate demonstra că este cel mai important. Zi după zi, Soarele strălucea pe o faţă a globului, în timp ce pe cealaltă, Ploaia continua să cadă. După o vreme, pe partea Soarelui totul era uscat, iar pe cea a Ploii totul era inundat. Când şi-au dat seama de greşeala făcută, Soarelui şi Ploii li s-a făcut ruşine. S-au dus înapoi la Mama Natură şi şi-au cerut scuze. − Ştim că nici unul nu este mai important decât celălalt, au spus. − Avem nevoie unul de celălalt, iar lumea are nevoie de noi amândoi pentru creşterea plantelor şi animalelor. Mama Natură era fericită că Soarele şi Ploaia şi-au învăţat lecţia. Pentru a sărbători, s-a gândit să ofere lumii un dar special. De-a lungul cerului a pictat un arc de cerc din culori minunate: roşu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo şi violet. −Lumea are nevoie de voi amândoi, copiii mei, a spus ea. De câte ori veţi vizita lumea, în acelaşi timp, acest arc de cerc va apare pe cer. Când lumea va vedea CURCUBEUL, va şti că voi sunteţi fericiţi să lucraţi împreună. 1. De ce se certau cei doi copii ai Naturii? …………………………………………………………………………………………… 2. Cum i-a pedepsit Mama Natură? …………………………………………………………………………………………… 3. Când şi-au dat seama de greşeala făcută? …………………………………………………………………………………………… 4. Cum a sărbătorit Mama Natură împăcarea dintre cei doi fii ai ei? …………………………………………………………………………………………… 5. Ce va şti lumea când va vedea curcubeul pe cer? …………………………………………………………………………………………… II. Completează corespunzător spaţiile punctate: 1. Apa bună de băut se numeşte apă ................................ Apa se găseşte peste tot, în natură: în .............., în ................., în corpul .................................... . Apa nu are.................., nu are................................ şi nici............................. . 2. Scriere denumirea corectă a trecerii apei dintr-o stare de agregare în alta: Trecerea apei

din stare gazoasă în stare lichidă din stare solidă în stare lichidă 27

………………………… …………………………..

din stare lichidă în stare gazoasă 3. Uneşte ce se potriveşte: lac râu fluviu baltă mare pârâu ocean

……………………………

apă stătătoare apă curgătoare

4. Enumeră trei întrebuinţări ale apei: ………………………………………… …………………………………………………………………………………………… … III. Pe un lac înotau 80 de lebede. Ştiind că numărul lebedelor albe este de 7 ori mai mare decât numărul celor negre, să se afle câte lebede sunt de fiecare fel. IV. Imaginează-ţi că eşti o picătură de apă pe vârful unei frunze. Scrie un text de 5 – 10 rânduri în care să explici ce ţi se poate întâmpla. ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… ……………………………………………………………… V. Reprezintă printr-un desen circuitul apei în natură, explicându-l în câteva enunţuri.

CLASA a IV-a I. Citește cu atenție textul următor și rezolvă cerințele. În fiecare an pe 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, o zi specială pentru protejarea mediului înconjurător. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în 1970 cu scopul de a atrage atenţia oamenilor politici asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării. E important ca fiecare dintre noi, mic sau mare, să își asume răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului şi conservarea naturii. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri, dar cu timpul oameni din întreaga lume au început să o sărbătorească. În 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ ca și ,,expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde”. Un mic gest, atunci când este făcut de milioane de oameni, are un impact mare asupra mediului înconjurător. În lumea întreagă sunt organizate tot felul de activităţi cu această ocazie, pentru a educa publicul cu privire la importanţa protejării mediului înconjurător. De exemplu, un grup de 28

voluntari va curăţa Marele Zid Chinezesc; ei vor urca în zona de vest a Zidului şi vor strânge gunoiul lăsat în urmă de alţi turiști. În Liban plajele vor fi curățate de liceeni, iar în Indonezia voluntarii vor încerca să protejeze peste 10.000 de hectare din pădurea tropicală. Ziua Pământului este sărbătorită şi în România. La Timişoara, de exemplu, copiii preşcolari vor realiza desene şi obiecte din materiale reciclabile, reunite mai apoi într-o expoziţie. La Cluj-Napoca, se organizează o ediţie specială a Marşului Bicicliştilor. În Bucureşti, în Parcul Kiseleff, se organizează ,,Zona verde”, unde ecologiştii pot semna un document lung de câţiva metri cu mâinile îmbibate în acuarelă. Şi tu ai putea ca, măcar pe 22 aprilie, să alegi bicicleta în locul maşinii şi să faci astfel chiar o plimbare spre şcoală. Ar putea fi ziua în care începi să selectezi deşeurile casnice, astfel încât data viitoare, când duci gunoiul, să pui hârtia, plasticul şi sticla în containerele special amenajate. Poţi să stingi lumina cel puţin o oră pe zi, să nu lasi apa să curgă când îţi speli dinţii, să plantezi un copăcel sau ai putea să te uiţi la un documentar dedicat evoluţiei şi frumuseţii Pământului. (Ziua Pământului – Un mic gest poate avea un impact mare asupra mediului înconjurător – text adaptat) 1. Completaţi spaţiile libere, folosind cuvintele potrivite. a) În fiecare an pe 22 aprilie se sărbătorește ……………..........…… b) În lumea întreagă se organizează manifestări dedicate ...............……………. înconjurător. c) Este important ca ……………...................... să își asume răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului şi conservarea naturii. d) ,,Ziua Pământului’’ a fost celebrată în primul an de circa .....……….....…. de cetățeni americani. e) În 2009, ………………............................................... a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ. 2.Răspundeţi la întrebările de mai jos: a) Cine a fondat ,,Ziua Pământului’’? ................................................................................................................................................. b) Ce se organizează în fiecare an de ,,Ziua Pământului’’? ................................................................................................................................................. c) De ce se sărbătoreste Ziua Pământului? ....................................................................................................................................................... 3. Scrie, în casete, denumirile oraşelor/ţărilor în care se desfăşoară activităţile menţionate cu ocazia Zilei Pământului. ORAŞUL / ŢARA

ACTIVITATEA Copiii preşcolari realizează desene şi obiecte din materiale reciclabile. Se organizează Zona Verde. Se organizează o ediţie specială a Marşului Bicicliştilor. Voluntarii vor încerca să protejeze peste 10.000 de hectare din pădurea tropicală. Un grup de voluntari vor urca în zona de vest a Zidului şi vor strânge gunoiul lăsat în urmă de alţi turiști. 29

Plajele vor fi curăţate de liceeni. II. Proverbe încurcate! Întregeşte proverbele cu ajutorul săgeţilor. Explică unul dintre ele. Unde nu intră soarele pe fereastră,...

mama sănătăţii.

Apa trece ...

intră doctorul pe uşă.

Curăţenia este...

pietrele rămân.

III. Rezolvaţi următoarea problemă: În diagrama de mai jos este reprezentat numărul de persoane ce au sărbătorit Ziua Pământului anul trecut în şcoala noastră:

Ziua Pământului

părinţi 25

profesori cu 14 mai multi decât părinţi

preşcolari de 3 ori mai multi decât profesori

elevi câti profesori și preşcolari la un loc

Află câte persoane au participat în total la sărbătoarea Zilei Pământului?

IV. Scrieţi un text de 12 – 16 rânduri în care să folosiţi următoarele cuvinte: activităţi, pădure, natură, voluntari, turişti, gunoaie, veselie, mulţumire. Daţi-i un titlu potrivit. În redactarea compunerii vei avea în vedere următoarele cerinţe: - respectarea părţilor unei compuneri: introducere, cuprins şi încheiere; - respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii; - folosirea şi sublinierea cuvintelor în conţinutul compunerii; - folosirea a cel puţin trei expresii artistice (expresivitate); - originalitate; - aspectul îngrijit al scrislui şi respectarea regulilor de scriere corectă.

30

Idei verzi pentru planeta albastră Din creațiile participanților Culorile unui mediu curat Văleanu Ecaterina, clasa a VI-a Școala Gimnazială”Alexandra Nechita”,Vaslui

Astrul de foc este pe cerul azuriu ...iarba verde, proaspătă și moale, plină de flori, cu mii de vietăți, în care se joacă copii ce surâd când văd albinele, fințele firave, cum zboară sprinten prin petalele multicolore ale florilor din grădinile ce sunt tablouri de culori pictate cu grijă de vară, învie peisajul plin de bucurie și gingășie. Familiile, ce inspiră atâta iubire, se plimbă prin parcuri, bucurându-se de această vreme caldă și plăcută. Stând în natură sunt întâmpinați de magicele peisaje ce ascund tot mai multe mistere. Zilele trec ...copacii se dezbracă de vășmânt, lăsând libere frunzele arămii, ce purtate de vânt zboară printre aleile, împodobite de crizanteme. Vântul își face apariția, jucându-se cu părul copilelor, ce, cu ghiozdanul în spate, merg la școală. Înaripatele cerului se pregătesc pentru lunga lor călătorie spre magicul tărâm. Toamna ce desenează frunzele copacilor, anotimpul roditor - a venit. Stropi jucăuși de sticlă, ce își îndeplinesc misiunea, cad pe pământul plin de covoare de frunze ori pe căciulițele elevilor ce se duc acasă după o zi de școală. Ploaia se oprește, dar vântul continuă să bată... Adierea lină este înlocuită de un vânt rece ... Copacii își îmbracă noua haină, o haină moale, de un alb curat...Copiii veseli ies cu săniuța și se joacă cu zăpada ce a acoperit totul. Lacurile ca niște oglinzi reflectă peisajele de neuitat, tărâmuri aflate sub vraja de gheață a iernii. Oameni de zăpadă zâmbesc voioși trecătorilor în timp ce, în toată liniștea nemăsurată, din depărtare se aud râsetele celor mici. Minunatele sărbători readuc bucurie în suflete și reunesc familiile. Dar încet, încet, de sub așternutul nesfârșit de zăpadă, un mic ghiocel firav și gingaș își face apariția. Soarele strălucește tot mai puternic, zăpada se topește, tărâmul prinzând iar culoare, fiind un grandios smarald plin de pete albe, mii de ghiocei, în timp ce copacii încep să înmugurească. Frumusețea celor patru anotimpuri se datorează unui mediu curat și îngrijit. Noi trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, ca să avem parte de aceste peisaje mirifice. Astfel, fiecare anotimp are de oferit ceea ce noi regăsim în fiecare an în propriul suflet, dar 31

puțini sunt cei care se opresc și privesc pur și simplu la ce ne oferă un mediu curat. Mereu îngrijorați de toate nu realizăm ce ne înconjoară, tărâmul rupt din basm, ce în timp îl vom pierde, din cauza poluării și a nepăsării. Noi trebuie să avem grijă de mediul înconjurător, căci dacă nu vom proteja ceea ce am primit nimeni nu o va face. Nu e greu!!! Trebuie doar să realizăm că fiecare element al acestui tablou are un simbol, țesut pe pânza eternității,ce nu va fi uitat dacă, cu adevărat, ne pasă.

Natura Atofanei-Iftime Ioana Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui

Cu ce ţi-a greşit natura

Îţi dă soarele şi luna

De o poluezi ȋntruna?

Care-ţi luminează calea,

Tu trebuie s-o-ngrijeşti, Nu s-o necăjeşti!

Îţi dă triluri minunate, Păduri şi păşuni curate.

Ea-ţi dă nopţile cu stele, Micii toporaşi, lalele,

Îţi dă tot ce ȋţi doreşti,

Apă ca să le udăm,

Dar tu trebuie s-o ocroteşti!

Nu să rupem, să stricăm.

Pentru toate ce ţi-a dat Totul trebuie respectat.

Gânduri verzi pentru o

Planetă Albastră Coatu Aura Lorena, clasa a VI-a Școala Gimnazială “ Alexandra Nechita” ,Vaslui

E dimineața unei zile senine de primăvară, de fapt sunt Floriile, iar pomii parcă încearcă să își îmbrace hainele de sărbătoare, să își desfacă boboceii de floare, dar aerul rece parcă nu prea vrea să îi lase. Din pământul negru și umed răsar vesele florile delicate ale primăverii. Îmi întorc privirea de la acest peisaj mirific și încerc să mă concentrez asupra lecției de geografie: citesc cu atenție lecția din caiet, din carte, apoi mă uit pe atlas dar și pe globul geografic. Rotesc cu entuziasm globul pământesc și prin fața ochilor mei se desfășoară peisaje divers colorate, divers populate și mă gândesc la frumusețile acestei lumi dar și la minunile ei.

32

Am fost creați în locuri deosebite, pe care din păcate civilizațiile actuale nu mai știu să le respecte și să le ocrotească în totalitate. Mediul înconjurător, planeta albastră, este tot mai poluat și din culoarea pură pe care o are se transformă în nor de praf și cenușă. Noi singuri distrugem mediul în inconștiența noastră și singuri ne autodistrugem. Pădurile sunt defrișate, aerul devine tot mai greu de respirat, apele sunt tot mai murdare. Chiar și ceea ce mâncăm nu mai este foarte sănătos. Sunt un copil acum dar îmi doresc extrem de mult să trăiesc întrun mediu cât mai favorabil mie și generațiilor următoare. Îmi place să mă joc afară, să respir aerul curat al pădurilor, îmi place apa curată a mărilor albastre, îmi place rodul dulce al fructelor coapte în bătaia soarelui, îmi place iarba verde din curtea bunicilor, îmi plac lebedele albe de pe iazul din fața casei lor. Tot ce este natură este încântător și mirific, mă liniștește și mă încarcă de energie. Vă spun tuturor că iubesc natura și frumusețile ei, că ar trebui ca fiecare dintre noi să respectăm prin acțiunile noastre mediul și resursele lui aturale, să nu le exploatăm până la epuizare. Mizeria și ignoranța nu sunt bune. Respectul față de tot ceea ce este frumos și valoros trebuie să fie deviza noastră pentru totdeauna. Aveți grijă de acest “Miracol Albastru” pe care trăiți !

Codrul Dărângă Emanuela, clasa a IV-a Şcoala Gimnzială ,,Mihai Eminescu”Vaslui

Dintr-o creangă mică tare,

De frig şi de ger mare-

A crescut un codru mare;

Ne face şi de mâncare.

Codru mare şi fălos,

De nu ai o păturică,

Darnic şi mereu umbros!

Pui pe foc şi o surcică

Tuturor ne foloseşte

Şi îţi ţine de căldură

De poluare ne păzeşte,

Ţie şi la-ntreaga natură.

33

Iarna în pădure Luca Mădălina, Clasa a III-a Şcoala Gimnazială Nr.1-sat.Văleni

E iarnă. Ninge cu fulgi de catifea din înaltul cerului. În pădure, copacii parcă sunt împodobiţi cu beteală argintie. Pe jos, s-a aşternut ca un covor neaua moale şi strălucitoare. Pădurea pare un palat de cristal. Este atâta lumină şi linişte! Toate vietăţile pădurii s-au pregătit pentru iarnă de mult. Acum, ursul cel morocănos s-a ascuns cu nasul în frunze, în bârlogul ce-l va încălzi până la primăvară. Vulpea cea şireată doarme în vizuina ei, scoţând, din când în când, botul pe afară. Lupii şi-au îmbrăcat haina de iarnă şi pleacă după pradă la stânele de oi. Plantele trăiesc şi ele în linişte. Sub cojocul de omăt, ghioceii, toporaşii, brânduşele se pregătesc să iasă la lumină imediat ce se topeşte zăpada. Acum dorm sub aripa ocrotitoare a iernii. Ce frumoasă este iarna !

O comoară albastră Ciurușniuc Diana,Clasa a III-a Şcoala Gimnazială Nr.1-sat.Văleni

Privesc harta României şi îmi imaginez un buchet imens de flori aşezat într-o vază albastră - Marea Neagră. Priveşti în depărtare şi întinderea nu are margini! În fiecare anotimp Marea Neagră are farmecul ei. Iarna gerul năprasnic o transformă într-o broderie de gheaţă şi ai impresia că eşti într-o lume de basm! Odată cu sosirea primăverii apa mării se întrece în valuri uriaşe. Pescăruşii şi vuietul ei dau un adevărat concert. Anotimpul care te atrage cel mai mult la malul mării este vara. Soarele îşi scaldă razele strălucitoare în apa cristalină a mării. Nisipul fierbinte şi auriu este furat de valurile înspumate şi dus în adâncuri. Imaginea dintre cer şi apă este plină de diamante strălucitoare. Intrarea toamnei în drepturi lasă marea singură şi supărată. Se risipeşte şi colierul multicolor al verii, peisajul fantastic dispare iar talazurile îşi fac de cap. E o plăcere să stai pe malul mării şi să priveşti orizontul îndepărtat indiferent de anotimp.Totdeauna te gândeşti, de este iarnă, primăvară, vară sau toamnă, să revezi ceea ce eu numesc o comoară albastră!

34

Idei verzi pentru Planeta Albastră Negru Maria Laura,Clasa a IV-a Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Localitatea Putna, jud. Suceava

Mă tot gândesc privind în sus Despre Pământ câte s-au spus…

Ce mulțumire să-i aducem?

Și cum se mișcă printre aștrii

Ce fapte bune să mai facem?

Un glob rotund cu ochi albaștri.

Să ne mai rabde de-ar putea, Că vrem să mai trăim pe ea.

Pe ea, planeta mea cea dragă, Aș duce-o-n spate-ntr-o desagă,

Cu fapte bune s-o-mblânzim,

Să n-o mai las să obosească

Cu răutăți să n-o rănim,

Căci a pornit demult la drum să tot

S-o ajutăm să dăinuiască

călătorească.

Pe scumpa mea Planetă Albastră!

PĂMÂNTUL Cozma Ecaterina - Clasa a IV-a Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui

Avem un singur Pământ,

Nu e cu putinţă!...

O singură planetă

Fără străduinţă

Verde şi albastră.

N-o vom ajuta. Fără poluare

Deci s-o ȋngrijim

Apa-i mai curată,

Căci pe ea trăim!

Aeru-i mai pur

Şi să nu lăsăm

Şi pădurea-i deasă.

Ca din nepăsare

„Mai mult verde,

Să fie distrusă!

Mai mult albastru”

Să trăim pe alta

E deviza noastră.

35

Copacul Croitoru Alexandra, Clasa a II-a Şcoala Gimnazială ,,Vasile Alecsandri” Vaslui

Am plantat un copăcel Şi-s tare mândră de el. Îl admir şi-l îngrijesc, Îl mângâi şi îi vorbesc.

Azi mi-a zâmbit înfiorat

Parcă soarele zâmbeşte

Pentru că-n zori s-a îmbrăcat

Şi pământu-ntinereşte,

Cu haina albă de floare

Când în parcuri şi grădini

Ca de mare sărbătoare.

Înfloresc copaci minuni.

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Carp Daniela, CLASA a VII-a Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești - Vaslui

De pui apă la o floare

Și de vrei râuri curate,

Se numește IRIGARE.

Tu să fii atent în toate!

De arunci gunoiu-n vânt

Orice sticlă aruncată

Plantele cad la pământ.

Strică chiar natura toată.

Toți se plâng acum de toate

De gândim în viitor,

Că avem păduri uscate,

Trebuie să muncim cu spor

Însă nimeni nu gândește

Pentru-al nostru

Cum poluarea o sporește.

Mediu înconjurător.

36

Salvați Planeta Albastră! Matcaşu Miriam Mălina, clasa a VII-a Şcoala Gimnazială „Constantin Parfene” Vaslui

Sunt o mlădiţă tânără a omenirii şi de la voi, Oameni Mari, am învăţat că un tânăr este viitorul planetei, speranţa zilei de mâine, un răsărit de soare şi o aripă de înger ce începe acum să zboare spre a cunoaşte lumea şi a se bucura de tot ceea ce este frumos în ea. Dar aripile noastre sunt firave, încât avem nevoie de căldură, dăruire şi protecţie din partea voastră, a Celor Mari, pentru a creşte într-o lume în care nu există pericole, în care să ne putem bucura de razele soarelui, de aer curat, de încântarea naturii. Voi ne puteţi colora viaţa. Ne puteţi învăţa ce înseamnă frumusețe, ce înseamnă armonie, ce înseamnă protejarea mediului înconjurator, având în vedere faptul că Pământul nu are resurse inepuizabile. Ne puteţi învăţa să luăm atitudine și apoi îi vom determina și pe ceilalți să păstreze și să respecte natura, paradisul culorilor și al prospețimii. Ea poate trăi fără noi, dar noi fără ea nu putem… Îndrumaţi-ne spre cunoaştere, spre descoperirea frumuseţilor naturii, spre sădirea unui pom, spre plantarea unei flori, spre economisirea apei, spre folosirea produselor biodegradabile de curțare a casei și a produselor ecologice de întreținere personală! Fiți modele pentru noi! Toate acestea ne vor schimba viaţa. Vom putea privi cu încredere viitorul. Tinerii sunt suflete calde ce simt pericolul ce planeaza asupra Terrei. Știu că Soarele, regele cerului, cel ce se strecoară în sufletele oamenilor și le încălzește ungherele umede și ascunse, cel care se scurge în crăpăturile din asfalt pentru a încălzi pustietatea pământului, poate deveni dușmanul omului dacă acesta nu stopează poluarea. Dar, dacă nu sunt ajutaţi, tinerii pot adopta modele greşite, pot cădea pradă tentaţiilor care au adesea consecinţe negative asupra destinului lumii. Atunci când, datorită necunoaşterii, aceştia se îndreaptă spre nicăieri, trebuie să fie ajutaţi să vadă consecințele purtării iresponsabile față de mediu, să vadă suferința pe care o produc planetei. Pentru a nu mai exista suferinţă în natură, Oameni Mari, trebuie să fiţi alături de noi pentru a

37

trăi într-o lume curată, o lume din care să nu ne lipsească florile, parfumul lor, veselia micilor viețuitoare ale pământului! În această lume, tinerii înfrumuseţează viaţa, de aceea trebuie să credeţi în noi şi în bucuria noastră de fiecare zi, să vegheaţi la dezvoltarea noastră, să ne asiguraţi un mediu curat. Un tânăr este cea mai frumoasă floare a lumii. Să apăraţi dreptul acestei flori încă nedeschise de a privi cu încântare şi fără teamă spre ziua de mâine. Dacă nu va fi protejată, se va ofili. Dacă vreți să se deschidă în toată splendoarea şi să rodească, trebuie să o ocrotiți pentru a crește într-un mediu curat și sănătos. Rugămintea animăluţelor Lepărdă Daria, Clasa a III-a A Şcoala Gimnazială. „ Alexandra Nechita” Vaslui Copii suntem şi noi,

Şi fiindcă suntem mici

Avem părinţi ca voi,

Avem şi noi bunici,

Şi fraţi, surori avem,

Ce poveşti ne spun

Cu toţii ne jucăm.

Cu glas duios şi bun. Ne sfătuiesc mereu Ce-i bine și ce-i rău. Iubiţi-ne, copii! Aveţi prieteni, mii!

REGATUL FRUMUSEȚILOR Chirilă Daniel-Valentin, Clasa a VII-a Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești - Vaslui

Astăzi, la munte, vremea e frumoasă de dimineață. Primăvara a înveselit întreaga natură, care a fost adormită de iarna geroasă. Acum totul e verde; brazii măreți au acoperit munții, aceștia fiind stăpânii locurilor. Printre nenumărații brazi se vede o mică potecă, care se împarte în două; una te conduce până în vârful muntelui, iar cealaltă, care e mult mai scurtă, te ghidează către un lac liniștit. Adierea călduță aduce în zbor câteva frunzulițe uscate, rătăcite, care se așază domol pe suprafața cristalină a apei.

38

Pe bolta senină se văd doar câțiva norișori pufoși, cu forme diferite și interesante. Soarele e din ce în ce mai sclipitor. Acesta se bucură de venirea primăverii, deoarece începe să își recapete puterea. Natura are multe frumuseți de oferit; trebuie doar să știi să le apreciezi, să le ocrotești și să trăiești, din plin, sentimentele de bucurie și de uimire, care te străbat în astfel de momente.

Idei verzi pentru planeta albastră Aruxandei Carolina Elena, Clasa a IV-a Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” Oșești - Vaslui

Mă-întrebam și eu ce este

Multe am învățat și eu

O planetă? O poveste!

Și nu este deloc greu.

Am să îți explic și ție

Dragi copii și oameni mari,

Din mica enciclopedie.

Vreți să fim noi gospodari?

Am citit și am aflat

Să plantăm un pom și-o floare,

Că pământul nu e lat,

Să-ngrijim păduri, izvoare?

E rotund, o bilă mare

Munți, mare și pădure

Care strălucește la soare.

Tot ce e frumos în lume

Peste tot trăiesc copii,

Nu mai aruncați copii,

Veseli și spun poezii

Peturi, reziduuri și hârtii!

Pământul- casa noastră Grădinaru Dorina Adelina , Clasa a VI-a Şcoala Gimnazială Greci - Tulcea

Să ocrotim natura, e multă viaţă-n ea Şi fără apă, iarbă şi flori n-am exista. Să învelim Pământul în mantia iubirii, Pentru ca el mereu să poate să respire. Să-i oferim respectul şi Terra va trăi Să fim atenţi la toate pentru că-i suntem fii. Nu-i consumaţi resursa, n-o sufocaţi copii, 39

Cu pungi, peturi, gunoaie şi tone de hârtii ! Pădurile întinse inundă în culoare Şi apele întinse dau omului răcoarea Haideţi, acum cu toţii, Planeta s-o iubim Şi cu mai multă grijă noi, toţi s-o preţuim!

Rândunica Antip Cristina Florentina, Clasa a IV-a Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” Oșești - Vaslui

Într-o bună dimineață,

Și-a făcut un cuibușor.

Totul se trezea la viață.

După o săptămână-două,

Și era călduț afară,

Au apărut niște ouă;

Căci un vânt de primăvară,

Iar din ele, ați ghicit

Adia pe la fereastră

Puișorii au ieșit.

Ca o pasăre măiastră.

Rândunica i-a-ngrijit, I-a crescut și ocrotit.

Când de-odată-o rândunică A așezat o surcică,

Și-apoi într-o zi cu soare,

Sub streașina casei mele

Ei au învățat să zboare.

Și-a adus de toate cele:

De-atunci, în fiecare an,

Paie, pene, puf, mohor,

Avem musafiri la geam.

40

SĂ PROTEJĂM NATURA! Balan Mihaela, Clasa a VI-a Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești - Vaslui

 Te-ai trezit, fetiță mică? Spune soarele uimit, Mângâindu-mă pe față Și zâmbind nefericit. Să zâmbesc acum mi-e frică  Ce-ai pățit de-ți ascunzi fața?

Și nici nu mă pot uita.

Și te-ascunzi după un nor?

Oare tu, fetiță mică,

Nu te bucuri de verdeață

N-ai putea să faci ceva?

Și de păsări albe-n zbor?  Aș putea s-o rog pe buna  Uite, astăzi în poiană

Și pe mama, și-o vecină

Vrând să mângâi florile,

Să ieșim cu toate-n curte

Am văzut cum pungi și sticle

Și-n poiană, și-n grădină.

Colindau cărările. S-adunăm cu mic, cu mare, Vântu-n zbor ducea departe

Tot ce este de prisos

În grădini și pe câmpii.

Și în orice dimineață

Ambalaje și hârtii

Soare, să zâmbești frumos!

Și le așeza pe toate

Planeta Pământ – casa tuturor Cojocaru Despina , Clasa a VII-a Școala Profesională ,,Sf. Ap. Andrei” Smîrdan - Botoșani

„De câte ori călcăm pe pământ, pământul ne sărută tălpile. E fericit că nu-l părăsim.” Lucian Blaga Poate că pentru fiecare om de pe planeta Pământ cuvântul ,,acasă” are un înţeles diferit şi poate că reprezintă un loc sau un spaţiu diferit, însă un adevăr fundamental adesea ignorat este

41

faptul că noi toţi cei aproximativ 6 miliarde de oameni trăim pe o singură planetă, într-o singură ,,casă”. Din păcate în ultinii ani, simultan cu dezvoltarea sindromului tehnologic, am început să adoptăm o oarecare atitudine de neglijenţă faţă de această casă a noastră a tuturor şi suntem pe cale să devenim un pericol major în tulburarea echilibrului ecologic al propriului nostru cămin, uitând ca viaţa nostră, calitatea aerului, a apei şi a hranei vitale ocroteşte aceste rezervoare de oxigen care iţi dau sănătate pentru că pădurile sunt uriaşii plămâni ai planetei și mențin verde Pământul. Fără îndoială că trebuie să ai înţelepciunea să opreşti la timp distrugerea pădurii şi să îţi pui întreaga capacitate în slujba binelui comun, ocrotind acest colţ minunat al Universului care este Pădurea. Sărăcirea globului de materiile prime ne ameninţă oameni buni! Dar nu doar un colţ de lume sau doar o populaţie, ci întreaga omenire. De aceea trebuie să înţelegem că formăm o mare familie, că avem o casă comună – TERRA, pe care trebuie să o îngrijim şi să o apărăm. În mintea şi în forţa noastră stă posibilitatea să utilizăm raţional ceea ce avem, dar depind de felul în care noi avem grjjă şi respectăm dreptul la viaţă Terrei. Planeta noastră a ajuns în această situaţie datorită tendinţei ființei umane de cucerire, de exploatare nelimitată a resurselor naturale, de nerespectarea celor mai elementare legi ale firii. Subţierea stratului de ozon şi încălzirea climei globului datorate creșterii dramatice a nivelului de dioxid de carbon în aer, sunt consecinţele consumului exagerat de resurse naturale și a procesului de despădurire masivă .Verdele Pămantului ne ține pe noi în viaţă, iar pe Terra, presiunea umană asupra acestui verde este pe deplin ilustrată şi de impactul asupra pădurilor, prin defrişări masive. Protecţia biosferei este de o importanţă capitală pentru umanitate. Pentru ca pământul să rămână o planetă verde, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii! Efectele încălzirii globale include lipsa apei şi secetă, inundaţii catastrofale, uragane şi incendii.

Să nu uităm că

sănătatea noastră, viitorul Planetei, depind de noi, de gradul nostru de implicare directă sau indirectă, prin conduita pe care o avem faţă de problemele de mediu. Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de materii regenerabile în cantități si ritmuri ce depașesc posibilitățile de refacere a acestora pe cale naturală, au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Dar și poluarea este o mare problemă: gunoaiele, poluarea aerului de autovehicule, a apei prin diferite forme, au depășit limitele și de aceea trebuie să luăm măsuri. Și cum altfel dacă nu cu ajutorul elevilor conștiincioși. Ei sunt viitorul lumii și noi am învăţat aceste lucruri importante prin diferite activităţi atât la scoală, cat

42

şi extraşcolar, prin activităţi în aer liber. Toţi elevii școlii noastre au învăţat să fie mai puternici, mai uniţi cu natura dar şi între noi, ne-am împrietenit cu plantele, izvoarele, animalele, Natura şi aerul Planetei Verzi, am făcut împreună un pas hotărâtor pentru un PAMÂNT mai verde. Tu, omule, trebuie să devii conştient de rolul tău şi trebuie să ştii că depinzi de natură şi nu poţi trăi fără ea! Trebuie să înveţi să respecţi natura, să o ocroteşti, să ai grijă de sol, de apă şi de aer, de plante şi animale, pentru că atunci când spui natură să vezi o mare de verdeaţă presărată cu flori, să simţi atingerea duioasă a soarelui şi adierea vântului, să auzi zgomotul cristalin al apelor şi cântecul fermecător al păsărilor. Este timpul să învăţăm să trăim în armonie cu natura, să o protejăm şi să o iubim cu toată fiinţă noastră, să nu rămânem indiferenţi văzând cum „marele glob verde” se stinge din cauza atitudinilor noastre. Pământul nu este numai al noastru şi nu putem dispune de el aşa cum dorim pentru că îl avem în păstrare, ci trebuie să-l păstrăm verde şi pentru generaţiile viitoare. Să iubim şi să protejăm Pământul, să economisim resursele prin reciclarea materialelor, să îngrijim plantele, să-l păstrăm curat, sănătos şi verde!

MEDIUL – COMOARA NOASTRĂ Chiriac Paula-Oana, Clasa a VI-a Școala Gimnazială Nr.1 Blăgești - Vaslui

Dragi copii, mediul să-l iubiți, Căsuțe pentru păsări mereu să construiți! Reciclați deșeuri, hârtie colectați; O floare, un copac oriunde să plantați! Tot aerul curat, trebuie să-l păstrăm, În mijlocul naturii să ne bucurăm. Tot binele TERREI depinde doar de noi, În coșuri să puneți deșeuri și gunoi! Nu mai distrugeți iarbă și copaci! Acest paradis verde să îl păstrați! Terra ne roagă să o protejăm, Uniți să fim, putere să îi dăm! Râuri poluate, o natură frumoasă – Aceasta este sursa noastră La o viață sănătoasă. 43

PLANETA DE POVESTE Belean Denisa, Clasa a III-a Şcoala Gimnazială Iernut - Mureş

Planeta Pământ este

Zâne bune, salvatoare,

O planetă de poveste.

Sunt mări, oceane şi izvoare,

Feţi-Frumoşi, munţii înalţi

Iar alaiul împărătesc

Vegheaţi de brazi catifelaţi.

Sunt vieţuitoarele ce aici trăiesc. Dragi copii, mereu hoinari, Haideţi să fim gospodari! Să ocrotim planeta noastră, Minunata împărăţie albastră.

La pădure Luca Alin, clasa a II- a Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu”, Oșești-Vaslui

În pădure, ziua toată

Pădurea ne dăruiește

Am plecat și noi odată.

O împărăție de poveste

La cules de ghiocei

Păsărelele ne-ndeamnă

Să ne bucurăm de ei.

Să colindăm pădurea- ntreagă.

O ÎNTÂLNIRE MAGICĂ Râpă Maria, clasa a IV-a Școala Gimnazială ” Mihail Sadoveanu ”, Vaslui

Este primavară. Eu mă plimbam prin dumbravă. Deodată s-a văzut o lumină, m-am apropiat de ea. De acolo a ieșit o fetiță micuță, îngrijită și foarte bucuroasă. Eu însă eram supărată, așa că i-am zis:  Bună! Eu sunt Maria. Tu cine ești?

44

 Bună! Eu sunt Amalia și am venit din altă dimensiune. De ce ești așa supărată?  Pentru că mediul înconjurător este atât de poluat. Îmi este și frică să mă joc pentru că pot lua o bacterie din aerul poluat.  Îmi pare rău pentru tine...cum de s-a ajuns la asta?  Din cauza oamenilor, fiindcă taie copacii, aruncă deșeuri pe jos și în apă, merg prea mult cu mașina, aruncă uleiul folosit în canalizare, și multe alte lucruri. În dimensiunea din care vii, cum e?  În dimensiunea cealaltă, planeta este curată și verde. Nu se aruncă deșeuri la întâmplare, nu aruncă substanțe chimice în apă, nu sunt mașini, nu se face risipă

se

de apă, de curent electric. Nouă ne place lumina naturală ,nu există aparatură electronică. Plantăm foarte mulți copaci, avem fabrici puține care nu scot mult fum. Oamenii din dimensiunea mea au foarte mare grijă de planetă, noi suntem foarte sănătoși și inspirăm aer curat. Eu eram foarte uimită de ce îmi spunea Amalia pentru că nu credeam că există o planeta așa curată și verde. Păcat, totul a fost doar un vis...dar noi, copiii de astăzi, vom face pe Terra o "Țară a poveștilor".

Aerul și sănătatea Popa Cosmin, clasa a II-a Școala Gimnazială ,, Mihai Eminescu”,Oșești-Vaslui

Atâta-i de frumos afară

Noi ieșim la alergat

Soarele strălucește iară.

Și aerul curat l-am inspirat.

Pământul îl încălzește

Natura o protejăm

Și grădina ne zâmbește.

Sănătate să avem.

45

Terra Iancu Nicola, Clasa a II a A Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”- Vaslui

Nu ești galbenă ca Marte,

Apele îți sunt albastre

Nici inele tu nu ai,

Și pământul ți-e pietros,

Ai o frumusețe aparte,

Munții ți se văd din astre.

Ești albastră ca un rai!

Terra, te iubim frumos!

Copăcelul Parfene Andra, Clasa a III-a Şcoala Gimnazială. „ Alexandra Nechita” Vaslui Am sădit un copăcel

Peste câţiva ani de zile

Mic, gingaş şi frumuşel.

Ce să vezi, mi-a dat în dar

L-am udat, l-am îngrijit

Un coş plin cu poame bune

Şi el mare s-a făcut.

Pentru iarnă să le am.  Copăcel frumos şi bun, Ce-aş putea să-ţi dau, ca om?  Nu vreau o altă răsplată, Decât să sădeşti alt pom.

Idei verzi pentru planeta albastră Stamate-Ivan Vlad ,Clasa a VI-a Școala Gimnazială Greci - Tulcea

Ne întrebăm adesea: Este omul un prădător prin excelență? Indiferent dacă răspundem cu Da sau Nu trebuie să admitem că ecologia modernă ne-a dat mijloace de salvare a echilibrului naturii. Noi suntem conștienți azi că exodul rural și exploatarea anarhică a pământului ne-au făcut existența vulnerabilă.

46

Sloganul Mai mult verde, mai mult albastru! îl auzim tot mai des. Poate vă întrebați ce înseamnă acest îndemn și o să vă răspund. Verde este culoarea naturii, a sănătății și poate însemna să fii ECO. Gândește-te! Dacă ești ECO te bucuri de natură și dacă te bucuri de natură, mănânci natural ești și sănătos. Nu e așa? Albastru înseamnă culoarea păcii, prosperității și a liniștii. Gândește-te! Dacă stai lângă mare, nu te cufunzi într-o stare de liniște? Pentru mine unul, da. Nu ați vrea să fiți Verzi cu sensul de sănătoși și protectori de natură și Albaștri, adică calmi? Oamenii se străduiesc să asezoneze aceste culori care reprezintă un echilibru. Trebuie să fim recunoscători oamenilor care trudesc pământul. Aceștia sunt nemuritorii țărani. Țăranii sunt vulnerabilii cultivatori ai pământului, singurii care susțin scara geografică. Munca lor răbdătoare a stabilit cu minuțiozitate mare parte din peisajele pe care ne odihnim privirea. Făcând acestea, cu siguranță, ei nu au fost conduși de grija artistică, deși ei au știut mereu să admire frumusețea naturii. „Natura este deasupra artei, câtă vreme avem păduri nu vom picta copaci”. În trecut aceștia nu aveau alte mijloace decât brațele lor, câteva unelte rudimentare și câteva animale domestice. Astfel au trebuit să lase înălțimile vegetației sălbatice sau goliciunea, cultivarea plantelor nerespectând hărțile cu curbe, amenajarea văilor în funcție de cursul apelor. În concluzie pământul și cerul deveneau stăpânii lor. „Ocean să fii să păstrezi amintiri din toate izvoarele”. Ei se fereau să distrugă, știind din experiență că toată distrugerea aduce catastrofe. Rezultatul acestei înțelepciuni i-a obligat să conserve peisajele, esențialul ordinii și armoniei care se datorau marilor forțe ale creației. Abia dacă culturile, sacrificând mari suprafețe de pădure, au adus câteva atingeri baroce în grava diversitate de câmpii și de versanți. „Natura a făcut fructele dulci, dar sâmburii lor - ștafeta vieții - sunt amari, pentru a fi scuipați în noroiul fertil al altui început”. Orașele și satele, ele însele își alegeau locul lor, la intersecția drumurilor și a apelor. Trebuie să învățăm din munca înaintașilor noștri și să îmbinăm noul cu tradiționalul. Acesta este scopul pentru care v-am scris. Am vrut să vă explic ce înseamnă Mai mult verde, mai mult albastu . Nu uitați că la rândul vostru cu cât sunteți mai mult Verzi și Albaștri salvați Pământul. Bucurați-vă la rândul vostru! Este îngrozitor că trebuie să ne luptăm cu propriile noastre guvernări pentru a salva mediul. Noi, copiii, suntem niște fire de iarbă. Dar noi, firele de iarbă, dacă ne vom coaliza nu vom forma decât o pajiște. Îmi doresc să cred că voi, adulții să fiți arborii, pădurea care absoarbe dioxidul de carbon și emană oxigenul. Nu uitați să fiți voi înșivă, originali având ca motto: ”Mai multe flori cresc în mărăcini, decât la umbra pădurii.” 47

REBUS ECOLOGIC1

1

Propus de Gherasim Veronica pe www.didactic.ro

48

49

(apa, sol, soare, ozon, aer, plante, animale, poluare, defrişare, mediului, reciclare, încălzire globală, terra, plastic, metal, sticlă, hârtie, ecosistem, resurse naturale, lanţ trofic, epurare, reducere, biodegradare, energie)

REBUS ECOLOGIC2

(azot, toxică, dioxid, gaze, atmosferă, ozon)

2

Propus de Gherasim Veronica pe www.didactic.ro

50

Ştiaţi că… • O familie obişnuită poate economisi până la 68.000 de litri de apă pe an dacă nu lasă apa să curgă în continuu atunci când spală vasele, când foloseşte apă pentru igienă personală sau când spală maşina? • Mai puţin de 2% din rezerva de apă de pe glob este de apă dulce? • O cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani? Pungile din plastic dispar în aproape 30 de ani. • Sticlele din plastic nu se biodegradează complet niciodată? Ele se descompun în granule care sunt mâncate de diverse vietăţi ca peşti, păsări sau viermi şi rămân în stomacul loc până când acestea mor. • Hârtia este reciclabilă, dar un funcţionar obişnuit aruncă la gunoi 55 – 70 de kilograme de hârtie pe an? • Este nevoie de 200 de ani pentru că un scutec de unică folosinţă să se descompună? • În perioada de 30 de luni în care un copil poartă scutece se folosesc 4.500 de scutece de unică folosinţă? • Pungile din plastic şi alte deşeuri din acelaşi material, aruncate în ocean, omoară 1.000.000 de exemplare din speciile acvatice, în fiecare an? • Un monitor PC lăsat aprins toată noaptea foloseşte energia electrică suficientă pentru a imprimă cu laser 800 de pagini A4? • Un bec care economiseşte curent electric reduce consumul de electricitate cu 80% faţă de un bec normal? • TV-ul, imprimantă, computerul sau orice alt aparat electronic lăsat în stand-by consumă între 40% şi 70% din energia pe care ar consumă-o dacă ar fi aprins, ceea ce înseamnă o cheltuiala inutilă în plus şi o risipă de energie? • O maşină de spălat îşi reduce consumul de electricitate cu o treime dacă spală la 40 de grade C în loc de 60 de grade C? • Casele izolate termic necesită mai puţină căldură pe timp de iarnă. Pereţii neizolaţi fac să se piardă 35% din căldură, în timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unui acoperiş neizolat. • Reducerea temperaturii cu doar un grad Celsius poate micşora factură la căldură cu 10%. • 50% din energia folosită de încărcătoarele de telefoane mobile este risipită prin lăsarea acestora în priză fără că telefonul să fie conectat la ele? • O maşină obişnuită produce într-un an 3 tone de dioxid de carbon care se evaporă în atmosferă?

51

CITATE, MAXIME, REFLECŢII DESPRE NATURĂ3 ,,Cea mai importantă învăţătură pe care o poţi transmite copiilor e că viaţa nu e o petrecere fără sfârşit. Cea mai mare învăţătură pe care le-o putem da este să le spunem adevărul.” (Goldie Hawn) ,,Doar după ce ultimul copac a fost doborât, Doar după ce ultimul râu a fost otrăvit, Doar după ce ultimul peşte a fost prins, Doar atunci veţi realiza că banii nu pot fi mâncaţi.” (Profeţia indienilor Cree) “Totul a ieşit bun din mâinile naturii pentru a degenera în mâinile omului” (J.J. Rousseau.) „Natura nu face salturi.” „Natura întâi prepară materia şi apoi îi dă forma” „Natura nu-şi pierde cumpătul în lucrările sale.” „Natura nu încetează până nu-şi termină lucrul” „Natura nu se grăbeşte, ci înaintează încet.” „Natura nu produce nimic al cărui folos să nu se vadă vreodată.” „Natura nu face nimic fără temelie sau rădăcină.” „Natura aşază rădăcinile în adâncime.” „Natura se însufleţeşte şi se împuterniceşte printr-o neîncitată mişcare.” „Natura e într-un continuu progres” (J.A. Comenius, Didactica magna) „Natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura.” (Democrit) ,,Este vorba mai ales de apărarea ansamblului resurselor naturale ale lumii întregi şi de asigurarea unei producţii care să-i îngăduie omului să supravieţuiască. În felul acesta se vor salva, totodată, şi vieţuitoarele care constituie ansamblul biosferei, de care omul depinde în mod direct. Omul şi natura vor fi salvate împreună într-o fericită armonie; în caz contrar, specia noastră va dispărea odată cu ultimele rămăşiţe ale unui echilibru care nu a fost creat pentru a contracara dezvoltarea omenirii, ci pentru a-i servi drept cadru” (Jean Dorst – Înainte ca natura să moară, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1970, pag. 26) ,,Omul este deopotrivă creatura şi creatorul mediului său care-i asigură existenţa fizică şi îi oferă posibilitatea unei dezvoltări intelectuale, morale, sociale si spirituale. In lunga şi laborioasa evoluţie a rasei umane pe pământ a sosit momentul în care, graţie proceselor mereu mai rapide ale ştiinţei şi tehnicii, omul a căpătat puterea de a transforma mediul său în diverse feluri şi de o manieră fără precedent. Cele două elemente ale mediului său, elementul natural şi cel pe care el singur şi l-a creat, sunt indispensabile fericirii sale şi folosirii drepturilor sale fundamentale, inclusiv dreptul la viaţă.” (Declaraţia asupra mediului. Conferinţa ONU 0 Stockholm, 1972). 3

www.didactic.ro

52

,,Legile, oricare ar fi ele, nu-şi au explicarea decât în lipsurile educaţiei omeneşti. Insistând în toate chipurile în educaţia copiilor ca să înţeleagă natura şi să o iubească, contribuim la modelarea sufletului omenesc.” (Ion Simionescu – Din ale naturii) ,,...sufletul omenesc este legat, parcă, tot mai mult de biografia Pământului, pe care ne-am născut cu toţii şi despre care ştim încă atât de puţin” (Thor Heyerdahl) ,,Societatea umană este dependentă de natură în ceea ce priveşte prevenirea si tratarea bolilor. De-a lungul istoriei, medicina şi-a construit fundaţiile pe plantele şi animalele pe care le-a folosit ca tratamente. De aceea, trebuie să luăm măsuri urgente pentru a salva biodiversitatea” (Achim Steiner) ,,Dacă Omul reuşeşte să elimine Eul, va fi capabil să asculte bătaia inimii naturii şi şoaptele ei.”(C. Brancuşi, 1949) “ ,,De câte ori, în mijlocul arborilor muţi şi neclintiţi ne-am simţit ca în tovărăşia unor vechi prieteni guralivi! De câte ori nu le-am destăinuit lor durerile noastre şi de câte ori, mai cu seamă, nu ne-au alinat ei aceste dureri.” (Calistrat Hogaş) „Omul trebuie să se uite la lemn ca la aur, să-l doară inima când taie un pom, căci fiecare pom e un om”. (Ioan Grigorescu - Ascultă şi uită-te bine) ,,Mă priveşti cu ironie, tot ceea ce îţi spun ţi se pare perimat şi neserios, dar când trec pe lângă o pădure pe care am salvat-o de la depădurire, sau când aud glasul unei păduri tinere pe care am plantat-o cu propriile-mi mâini, simt că însăşi clima se află în parte sub stăpânirea mea şi, că dacă peste o mie de ani omul va reuşi să fie fericit, acest lucru mi se va datora întrucâtva şi mie.” (A. Cehov- 1890) „Pădurea este o podoabă a naturii; ea reprezintă viaţă şi bogăţie şi prin toate calităţile ei merită să fie cunoscută, curăţată şi îngrijită.”(Mihai A. Ionescu) „Dacă n-ar exista animalele, natura omenească ar fi şi mai de neînţeles.”(G. L.L. De Buffon1895) „Dacă nu vom gospodări cu înţelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne ăn cele din urmă singuri, pe o planetă pustie.” (Ştefan Milcu) „Nici o putere din lume nu poate opri şi ameliora forţele distrugătoare ale poluării pe glob, aşa cum o face vegetaţia forestieră.” (KP Wentzel) „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea omenirii” (Eugen A.Pora) „Toată lumea vorbeşte despre vreme, dar nimeni nu face nimic în acest sens!” (În această celebră frază, Mark Twain ar fi putut foarte bine să vorbească despre încălzirea globală a planetei) „.Iubiţi arborii! Cu frunza lor putrezită au dospit lutul din care s-a făcut omul. Ei sunt izvorul, ocrotirea si poezia vieţii”. (Alexandru Vlahuţă) „Nu distruge ceea ce nu tu ai creat.”Jean Dorst „Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul.” (Rabindranath Tagore) 53

„Natura este sufletul artei.” (William Hazlitt) „Veniţi, ai codrilor prieteni, Veniţi la ei, cu suflet viu, Veniţi cât brazii mai au cetini, Veniţi cât nu e prea târziu! Pădurea e izvor de viaţă Şi-n ea strămoşii-au mers mereu Ca-ntr-o biserică măreaţă, În care cântă Dumnezeu!” (Vasile Militaru - Ne cheamă pădurea ) „Dacă te gândeşti la anul următor- însămânţează pământul Dacă te gândeşti la următorii zece ani- plantează un copac. Dacă te gândeşti la următorii o sută de ani- educă oamenii.” (Proverb chinezesc) „Dacă albinele ar dispare de pe Terra, omenirea ar avea aceeaşi soartă în patru ani; cu cât există mai multă polenizare, cu atât iarba este mai multă, sunt mai multe animale, mai mulţi oameni” (Albert Eistein, referindu-se la importanţa albinelor ca polenizator al culturilor entomofile.) „Este imposibil ca insecticidele şi pesticidele să nu aibă niciun impact asupra albinelor. În mod evident, insecticidele se află în polen şi în nectar. Albinele nu le pot evita şi de aceea le consuma. Totuşi, pesticidele nu sunt singura cauză.”(Bernard Vaissiere, om de ştiinta francez care studiază fenomenul dispariţiei albinelor) „Conservarea naturii va deveni eficientă şi reală numai atunci când va face parte integrantă din filozofia şi comportamentul tuturor” (Stockholm, 5 – 16. VI. 1972) „La fel cum Alfred Nobel nu s-a aşteptat ca dinamita să fie folosită în scopuri distructive, nici noi nu ne-am gândit că ne va dăuna arderea carbonului”... „Când adevărurile nu ne convin, societăţile pot să le ignore.” (Al Gore) „Întregul univers este o singură familie.” (Pachauri) „Populaţia creşte în progresie geometrică, iar masa mijloacelor de subzistenţă în progresie aritmetică; dezechilibrul creat face necesară intervenţia obstacolelor regresive pentru reglementarea raportului dintre populaţie şi mijloacele de subzistenţă”. (T.R. Malthus -1798) „Călătorim împreună, pasageri pe o mică navă spaţială, depinzând de rezervele ei vulnerabile de aer şi sol… conservate de la anihilare numai de grija, munca şi aş spune dragostea pe care le dăruim fragilei noastre nave.” (Adlai E. Stevenson) „Păstraţi în inima voastră un colţ de verdeaţă şi tinereţe, un colţ unde n-aţi recoltat nimic, unde să semănaţi o plantă oarecare.” (M. J. Guyau) „Dacă nu vom gospodări cu înţelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne ăn cele din urmă singuri, pe o planetă pustie.” (Ştefan Milcu) „Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar răutatea de la oameni” (N. Iorga) „ Învăţaţi-i pe copiii voştri ce i-am învăţat pe ai noştri: că pământul este mama noastră. Tot ce i se întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui însuşi.” (Sieux Seattle)

54

„Omule, nu te mândri cu superioritatea faţă de animale; ele nu au păcat, dar tu, cu măreţia ta, pângăreşti pământul prin existenţa ta şi îţi laşi urmele prostiei după tine - aceasta, e adevărată pentru aproape fiecare dintre noi!” (Fiodor Dostoevski) „Pământul ne sărută picioarele de fiecare dată când călcăm pe el. E bucuros pentru că ştie că nu îl vom părăsi niciodată.” – (T.Arghezi) „Existăm vremelnic prin ceea ce luăm din jur, dar vom trăi veşnic prin ceea ce dăruim.” (Douglas M. Lawson) „Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr.” (Goethe) „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el însuşi face din sine.” (Immanuel Kant) „Stăpânim natura prin a ne supune ei” (Francis Bacon) „Pământul e singurul loc unde se poate crea Paradisul.” (Octavian Paler) „Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu şi lăcomia lui” (Mahatma Gandhi) „Ne oferim zi de zi iluzia că totul este bine, iar tot ceea ce facem este să devenim din ce în ce mai bogaţi. Însă efectele acestor acţiuni le vor suferi copiii şi nepoţii nostri...totul în numele ştiinţei. Deşi pare radicală, o măsură necesară o reprezintă atenuarea dezvoltării industriei şi a economiei. Mediul este cel pentru care trebuie să luptăm indiferent de costuri” (David Suzuki - cercetator canadian si activist GreenPeace) „Nu vom fi niciodată recunoscători faţă de pământul care ne-a dat totul” (C. Brâncuşi) „Florile sunt plăpânde, şi neştiutoare, se apără şi ele cum pot, se cred nemaipomenite cu spinii lor.” (Antoine de Saint Exupery) „Florile sunt simbolurile frumoase ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte.” (Goethe) „Florile nu sunt altceva decât modul în care natura ne zâmbeşte.” (Anca Daniela Hut) „Cerul sărută pământul prin ploaie, pâmântul cerul prin flori.” (R. Tagore) „Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul” (R. Tagore) „Natura nu-ţi iartă nici un pas peste inconştienţa ei şi-ţi urmăreşte cărările orgoliului, împânzindu-le de regrete.” (Emil Cioran) „Este îngrozitor că trebuie să ne luptăm cu propriile noastre guvernări pentru a salva mediul.” (Ansel Adams) „Mai întâi iubeşti natura, abia mult mai târziu ajungi la om.” (Jules Renard) „Păşeşte înainte în lumina lucrurilor, lasă Natura să-ţi fie profesor.” (W. Wordsworth) „Natura ne aseamănă, educaţia ne deosebeşte” (Confucius) 55