Reintegrarea Sociala A Fostilor Detinuti PDF [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ

Metodologia elaborării proiectelor -Problema socialăReintegrarea socială a foştilor deţinuţi

Profesor: Asist. Drd. Palaghia Carmen Student: Iulian Bişoc

IAŞI, 2010

REINTEGRAREA 1

SOCIALĂ A FOŞTILOR DETINUŢI

CUPRINS

1.

Identificarea cauzelor care au dus la apariţia problemei.......p. 3

2.

Efectele nerezolvării problemelor asupra grupului ţintă, asupra comunităţii, asupra societăţii..........................p. 6

3.

Teorii care explică problema socială identificată.......p. 7

4.

Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei.......p. 8

5.

Argumente pentru necesitatea intervenţiei...........p. 9

6.

Tipuri de intervenţie recomandate pentru rezolvarea problemei...p. 10

7.

Demersurile intreprinse pentru documentare bibliografice......................................p. 11

2

şi

sursele

1 Identificarea cauzelor care au dus la apariţia problemei

Pe perioada desfăşurării practicii de vară în Danemarca, am avut ocazia să lucrez cu persoane cu probleme de natură socio-integrativă, în special cu persoane care îndepliniseră o perioadă de detenţie; şi care până în acel moment nu au ajuns la stadiul în care să depăşească fenomenul de excluzinue pe care societatea şi de asemenea şi el îl implementase pentru sine. Am putut observa cu bucurie că în instituţia în care îmi desfăşuram perioada de practică se pune accentul pe integrarea socială a foştilor deţinuţi, pe respectul de sine şi respectul pentru deciziile şi acţiunile personale, şi în acelaşi timp pe respectul faţă de aproapele, pe interacţiuni bayate pe incredere şi întrajutorare. Desigur această experienţă m-a făcut să incerc să trasez în linii mari aspectele pe care România le are în comun cu cele întâlnite în Danemarca, plus situaţiile foştilor deţinuţi din Romania şi modalitatea de integrare a acestora în societate. Problema integrării a foştilor deţinuţi este un subiect oarecum tabu, care are lacune legate de metode de integrare, acţiuni propriu zise şi pe indentificarea soluţiilor necesare pentru creearea posibilităţilor concrete de integrare, nu atât fizică, cât şi socială în sânul unui grup, al unei comunităţi, al unei societăţi a persoanelor care ,,sunt certate cu legea”. În reintegrarea deţinuţilor ar trebui să intervină societatea civilă. Din păcate asociaţiile care se ocupă de acest lucru sunt prea puţine şi nu satisfac decât în mica măsură nevoile deţinuţilor. Organizaţiile nonguvernamentale care încearcă să ofere soluţii pentru reabilitarea socială a persoanelor liberate din penitenciare sunt în număr extrem de redus la noi în ţară, şi ele lucrează în special cu deţinuţii, lăsând înafară informarea şi educarea populaţiei. Punctul de pornire în reintegrarea fostului deţinut în societate este acela că nu trebuie realizat mai mult control decât strictul necesar şi ca fostul infractor să fie susţinut şi motivat să trăiască o viaţă fără infracţiuni prin ajutorul acordat în dezvoltarea lui personală, socială, profesională şi educaţională: control şi securitate contra sprijin şi motivare. Este bine de a oferi foştilor deţinuţi mai mult sprijin neîntrerupt şi eficient, grijă Şi servicii pentru reabilitare. Sarcina principală este de a creşte siguranţa publică şi de a promova binele comun prin avansarea, recunoaşterea şi utilizarea sancţiunilor şi

3

masurilor comunitare, în felul acesta reducând nivelul recidivei. Prevenirea recidivei este punctul central, o dată cu integrarea/reintegrarea socială a celor care au intrat în conflict cu legea penală. Un alt scop pentru o reintegrare mai buna a persoanelor eliberate din locurile de detenţie este de a furniza asistenţă foştilor deţinuţi şi familiilor acestora în Perioada custodială, prin munca apropiată cu serviciile penitenciare facilitând utilizata detenţiei bazate ne romunitate şi deţinuţilor. Un alt scop este: informarea, încurajarea şi implicarea comunităţii în rezolvarea problemelor asociate cu infracţionafitatea. Principalele două ţinte sunt: protecţia societăţii prin acţiuni de evitare a recidivei şi iniţiative care să conducă infractorii către o viaţă decentă. Pentru o reintegrare mai uşoară în societate este necesar ca fostul deţinut să cunoască şi să înveţe regulile societăţii care tot nu sunt suficiente din motiv că este necesară înţelegerea şi respectarea legilor. Fiecare trebuie să înţeleagă că a respecta legile nu este uşor, dar este absolut necesar dacă vrea să trăiască printre ceilalţi oameni şj să nu fie pedepsit. Orice deţinut trebuie să înţeleagă că societatea încearcă să realizeze o împărţire dreaptă a bunurilor, a locurilor de muncă, a posibilităţilor de educaţie, a premiilor, a banilor. Depinde de tine să îţi construieşti o viaţă frumoasă învăţând, muncind, punând în valoare talentele. Oamenii se deosebesc unii faţă de alţii. Fiecare are anumite capacităţi, aptitudini, talente. Acestea nu sunt însă suficiente. Este nevoie de muncă şi perseverenţă pentru a ajunge la success.1

Persoanele care s-au aflat în detenţie o perioadă îndelungată de timp nu întotdeauna se pot orienta corect în libertate. Dar dacă se iau în calcul restricţiile de regim în penitenciare, reglementarea întregii vieţi şi termenele mari de pedeapsă, comportamentul normal şi orientarea condamnatului devine problematică.După eliberarea din instituţiile penitenciare persoanele în cauză se adaptează foarte greu la noul mediu, de cele mai multe ori nefiind ajutate de instituţiile abilitate.

Lipsa ajutorului din partea instituţiilor abilitate în vederea resocializării persoanelor liberate din detenţie, imposibilitatea de a se integra pe piaţa muncii, ca rezultat al lipsei unei meserii sau calificări îi determină pe aceştia să comită alte infracţiuni cu scopul reîntoarcerii lor în instituţiile penitenciare. Revenirea în instituţiile penitenciare reprezintă o soluţie pentru ei de a fi asiguraţi cu un adăpost sau cu hrana necesară, chiar dacă sunt privaţi de libertate.

Una dintre problemele pe care le putem identifica în sânul societăţii legate de apariţia pe ,,mapamondul” străzilor a foştilor deţinuţi poate fi identificată ca fiind: modalitatea de relaţionare a acestora cu societatea şi a reacţia societăţii la contactul cu un individ care a săvârşit o perioadă de detenţie.

O altă problemă ce aduce în faţă necesitatea analizei aprofundate a situaţiilor cu care se confruntă deţinuţii e legată de statutul lor social care este distrus de sistemul societăţii care pune accentul pe aspectul social şi fizic, şi nu pe abilităţi si calităţile unei persoane.

1

IRP, Raport: evaluarea necesităţilor în domeniul reintegrării sociale a persoanelor liberate din detenţie, Chişinău, 2007, loc.cit.

4

Desigur grupul ţintă este marginaliyat şi datorită faptului că după perioada de detenţie ajung să săvârşească din nou fapte de violenţă sau să incalce legea sub diferite aspecte prejudiciind bunăstarea socială şi procesul de relaţionare dintre indivizi. Pentru a putea ajunge la cunoaşterea aspectelor care stau la baza înfăptuirii actelor ilegale după perioada de detenţie, trebuie să ţinem cont de numeroase aspecte:

-

Mediu social în care se găsesc;

-

Situaţia financiară;

-

Educaţia;

-

Factorii care au stat la baza înfăpuirii primului act de încălcare a legii (act pentru care a fost pedepsit pentru prima dată)

Astfel că trebuie să luăm în cosiderare şi aspectele care determină o persoană, nu neapărat aflată după o perioadă de detenţie, să comită ilegalităţi de orice natură şi care aduce prejudicii persoanei, comunităţii şi/statului.

Factorii favorizanţi ai delicvenţei stabiliţi în 1990 la al VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea: 2

1. sărăcia, somajul, analfabetismul, absenţa locuintelor bune şi ieftine, sistem de învăţământ şi formare inadaptat;

2.

nr.crescînd

de

cetăţeni fără perspectivă de inserţie socială şi agravarea inegalităţilor sociale;

3. disocierea legăturilor sociale şi familiale agravată printr-o educaţie 2

Gheorghe Florian Psihologie judiciară - Suport de curs, Bucureşti 2007

5

parentală inadacvată, educaţie ce face deseori condiţiile de viaţă dificile;

4. condiţiile dificile pe care le cunosc oamenii ce migrează spre oras sau alte ţări;

5. distrugerea identităţii culturale de origine, rasismul şi discriminarea ce pot crea dezavantaje în plan social al sănătăţii şi al angajării în muncă;

6. degradarea mediului urban mai ales insuficienţa echipamentelor colective în anumite cartiere favorizând delicvenţa;

7. dificultăţile create de societatea modernă de a se insera corect în comunitate, în familie, în mediul de muncă şi în şcoală şi a se identifica cu o cultură;

8. abuzul de alcool, droguri şi a altor substanţe a căror dezvoltare e favorizată de factorii menţionaţi mai sus;

9. multiplicarea activităţilor legate de crimă organizată mai ales de trafic de droguri şi tăinuirea obiectelor furate;

10. provocarea mai ales prin mass-media a ideilor şi atitudinilor ce sunt surse ale violenţei, inegalităţii şi intoleranţei.

6

2 Efectele nerezolvării problemelor asupra grupului ţintă, asupra comunităţii, asupra societăţii

În societatea zilelor noastre aspectul fizic, statul social şi statul financiar au o relevanţă importantă în contactele inter-personale. Astfel că pentru un fost deţinut intervin probleme mari pe care acesta le rezolvă fără a ţine cont de moralitatea acţiunilor sale. În sânul societăţii, nerezolvarea problemelor pe care foştii deţinuţi le întâmpină duc la dezechilibre sociale, mai exact: -

Repetarea aceloraşi acte pe care le-au săvârşit înainte de perioada de detenţie;

-

Reintegrarea foştilor deţinuţi în aceleaşi cercuri vicioase, bande, grupări;

-

Etichetarea tuturor persoanelor care au săvârşit o perioadă de detenţie ca persoane anti-sociale, ,,mizerii ale societăţii”, devianţi ai bunului mers al societăţii, indivizi fără utilitate în societate.

-

Needucarea şi neinformarea foştilor deţinuţi referitoare la criteriile pe care societatea le are la bază, plus aspectele care permit o dezvoltare a personalităţii, pot duce la dezechilibre din punct de vedere uman: nebunie, stări de anxietate, frică, nesiguranţă, neîncredere, lipsă de respect, sentimentul de neapartenenţă la un grup, o comunitate, o societate;

-

Aceleaşi fapte săvârşite duc la înmulţirea de infracţiuni, şi la o decădere din ce în ce mai mare a grupului, comunităţii, societăţii.

-

Probleme legate de angajare a foştilor deţinuţi care pot ţine de: -

Probleme de discriminare salarială;

-

Restricţionarea în obţinerea unor posturi mai înalte;

-

Supravegherea excesivă din partea superiorilor;

-

Marginalizarea / izolarea de către colegi;

-

Nu se organizează cursuri de calificare profesională special pentru

persoanele liberate din locurile de detenţie în toate centrele raionale; În majoritatea cazurilor locurile de muncă oferite nu sunt acceptate; Autorităţile publice locale se implică puţin în angajarea persoanelor liberate din locurile de detenţie; Persoanele liberate din detenţie nu cunosc instituţiile administraţiei publice centrale şi locale la care ar putea să se adreseze pentru a obţine un sprijin sau au puţină încrederea în acestea că le-ar putea fi de ajutor; Sănătatea precară a persoanelor liberate din detenţie; Lipsa unei meserii sau a unei calificări; Reticenţa din partea agenţilor economici privind angajarea persoanelor deţinute.

7

3 Teorii care explică problema socială identificată

Axarea pe care doresc să o realizez pentru a explica problema sociala a foştilor deţinuţi e legată de teoria lui J. Habermas legată de acţiunile sociale. El în ,,communicative action” trasează anumite directive legate de relaţiile dintre indivizi. Pentru el două aspecte sunt importante şi determinante pentru a stabili relaţiile între persoane. ,,Prin legitimarea Habermas înseamnă "sentimentul cetăţenilor că instituţiile în care trăiesc sunt doar, binevoitoare, în interesul lor cel mai bun, şi merită sprijinul lor, loialitate, şi aderenţă”3 Iar un fost deţinut are nevoie să simtă sprijinul oferit, să simtă că ceea ce i se oferă este oferit în interesul său. Primul e legat de cultura, pe care el îl numeşte ,,Lifeworld”, define;te aspectele cultural communicative pe care persoanele le stabilesc într-o societate ca fiind de comun acord. În acest aspect se poate vedea că necesitate integrării foştilor deţinuţi din punct de vedere cultural într-o societate este imperativă deoarece cultura oferă viziuni polilaterale, echilibru, siguranţă, deschidere, un stâlp de sprijin în lupta cu problemele pe care le întâmpină. Al doilea aspect e regăsit în lucrările sale sub denumirea de ,,Sistem” şi înclude aspecte precum: reguli, legi, poziţii sociale, bani, instrumente. Corelând acest aspect la problema în cauză putem deduce faptul că pentru a se putea stabili relaţii adevărate şi fireşti e nevoie ca foştii deţinuţi să fie sub acoperământul acelorlaşi legi ca toţi ceilalţi, să se folosească de aceleaşi instrumente ca toată lumea pentru dezvoltarea personală şi de asemenea să îşi asigure un statut social şi un nivel financiar adecvat spiritului social. Pentru o bună funcţionare a societăţii e nevoie ca atât ,,Lifeword-ul” cât şi ,,Sistemul” să fie într-o strânsă legătură. Astfel cu cât un fost deţinut ţine cont de ambele aspecte ale societăţii se va dezvolta din toate punctele de vedere şi va reuşi să îşi garanteze o integrare cât mai profundă şi durabilă în societate.

3

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en| ro&u=http://www.ucalgary.ca/~frank/habermas.html

8

4 Posibile soluţii pentru rezolvarea problemei Societatea oferă soluţii la toate problemele lumii actuale. Principalul responsabil pentru găsirea unor soluţii îi revine statului, prin care desigur întelegem: persoanele aflate la conducerea statului, comunităţilor si în aceeaşi măsură fiecărui cetăţean în parte. Ce ar putea face statul pentru a rezolva problema întâmpinată? Un prim pas ar fi să ofere sprijin pentru cursuri de calificare în domeniul muncii pentru fiecare persoană care are nevoie de acestea, fără discriminări. Un altul e să asigure o educaţie atât deţinuţilor cât şi întregii comunităţi, societăţi referitoare la statutul unui fost deţinut. Desigur ar mai fi multe aspecte, însă acestea sunt cele mai importante şi urgente pentru societatea română. Orice individ are nevoie de o atenţie sporită îndreptată spre nevoile semenilor săi, chiar dacă aceştia pot fi şi foşti deţinuţi, o încredere în îndreptarea fiecărui individ, să ofere încredere şi respect acestora, să fie imparţial, să îşi pună proprietăţile în adăpost pentru a nu oferi un motiv de săvârşire a infracţiunilor. Paşii ce trebuiesc efectuaţi pentru rezolvarea acestor probleme sunt destui de numeroşi şi cer în acelaşi timp o atenţie concentrată asupra fiecărui aspect personal, intim, social, economic, relational,statual şi desigur spiritual. Fiecare nevoie a unei persoane trebuie privită separat şi tratată separat deoarece implică confidenţialitate, încredere şi respect.

5 Argumente pentru necesitatea intervenţiei

Această intervenţie este necesară şi de interes maxim deoarece vizează un grup mare de benificiari, care pot influenţa în mod pozitiv sau negativ bunul mers al societăţii. Starea pe care sistemul le-o oferă lasă din toate punctele de dorit şi cere o schimbare imediată a coordonatelor şi a atenţiei în acest domeniu de maxim interes.

9

De asemenea, analizând societatea zilelor noastre vedem cum, cu precădere adolescenţii şi tinerii tind spre a avea o viaţă aventurioasă, cu multe pericole şi obstacole. Dar în acelaşi timp putem observa cum termenul de ,,libertate” este cofundat cu cel de ,,libertinaj” şi cum în unanimitate se prezintă persoanei umane o cale care are ca model de trăire falsitatea, câştigul personal, indiferenţa, neîncrederea şi o lipsă totală a iubirii. Pentru a putea redirecţiona adolescenţii şi tinerii zilelor noastre pe adevăratele căi este necesar să scoatem din sfera lor de influenţă tipurile greşite de modele, sau să facem din acele tipuri de modele adevărate modele de trăire prin transformarea completă a acestora. Sunt zilnic zeci de cazuri de furt, viol, tâlhărie şi multe alte infracţiuni care atrag atenţia asupra sănătăţii societăţii contemporane şi a ideilor propuse de aceasta. Consider că, prin intervenirea în rândul persoanelor care au săvârşit o perioadă de detenţie se poate readuce la suflul autentic societatea cu tot ceea ce implică ea. Apoi, deşi foşti deţinuţi, deşi oameni care nu prezintă încredere, ei sunt oameni. Iar acest lucru le conferă drepturi egale, posibilităţi egale, responsabilităţi egale şi o viaţă care să nu fie un chin nici pentru sine şi nici pentru cel din jurul său, dar să fie o viaţă trăită după concepte pure şi de încredere, şi desigur după legile pe care societatea le impune. Este necesară o intervenţie rapidă şi eficace deoarece aceşti foşti deţinuţi vor fi cândva taţii de mâine şi de ei va depinde toată educaţia copiilor lor şi tot viitorul acestora. Şi desigur, nu numai copiilor lor, dar şi copiilor noştrii, a societăţii de mâine.

6 Tipuri de intervenţie recomandate pentru rezolvarea problemei

Pentru rezolvarea acestei probleme se cer intervenţii de natură: materială, psihologică, educatională, spirituală. Intervenţiile de natură materială pot consta în: îmbrăcăminte, produse alimentare, de curăţenie, masa gătită, ajutorarea în efectuarea anumitor acţiuni ce necesită o cantitate mare de material ( în genere de construcţie); se propune a nu se oferi sume de bani pentru a putea evita creierea de dependenţă economică, sau stare de leneveală şi de neimplicare în acţiunile societăţii, pe piaţa muncii.

10

Intervenţiile de natură psihologice pot consta în intâlniri cu beneficiarul şi discuţii şi analize pe tema problemelor întâmpinate de acesta pe o perioadă de timp. Cele legate de latura educaţională pot fi: cursuri de instruire pentru o meserie, cursuri pentru cei ce nu au terminat o şcoală, nu au o diplomă, excursiii educative şi de formare profesională, cursuri de pregătire parentală şi socio-relationare. Referitor la intervenţiile de natură spirituală putem avea în vedere partea morală şi religioasă a fiecărei persoane, stabilirea unei relaţii cu ceea ce înseamnă mesajul şi credinţa, oferindui-se acestuia posibilitatea să găsească în aceste practici o concretizare şi un scop al formării sale.

7 Demersurile intreprinse pentru documentare şi sursele bibliografice

Singurele modalităţi de documentare au fost: observaţia (efectuată pe o perioadă de 3 luni într-o instituţie care avea ca şi ţintă ajutorarea foştilor deţinuţi în lupta lor pentru reintegrare în societate), plus, desigur, câteva surse bibliografice care au venit în ajutorarea mea în întocmirea acestui proiect.

Acestea sunt: 1. IRP, Raport: evaluarea necesităţilor în domeniul reintegrării sociale a persoanelor liberate din detenţie, Chişinău, 2007, loc.cit. 2.

Gheorghe Florian Psihologie judiciară - Suport de curs, Bucureşti 2007

3.http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|

ro&u=http://www.ucalgary.ca/~frank/habermas.html

11