Referat Igiena Alimentatiei [PDF]

Zitiervorschau

Igiena alimentatiei

Igiena alimentatiei este o ramura a stiintei igienice care elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si sanatoase. Igiena alimentatiei este partea igienei care urmareste doua obiective principale:  cunosterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra sanatatii  diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina factori daunatori pentru consumatori Sarcinile IA:         

de a cerceta componenta chimica si valoarea nutritiva a produselor alimentare si de a stabili normele alimentare atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ de a analiza regimul alimentar si specificul alimetar diferitor contingente de populatie de a analiza insuficienta alimentatiei, de a analiza traditiile nationale si particularitatile climato-geografice de a analiza cauzele intoxicatiilor alimentare de a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare de a elabora masuri de profilaxie a insuficientei de vitamine in organism de a stabili indici sanitaro-bacteriologici si sanitaro-chimici de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare si de a stabili regimul lor de functionare de a elabora lucrari privind educatia sanitara

Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ. Principiile alimentatie rationale: 1. alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare 2. prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru 3. produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive 4. sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict respectata 5. asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea culinara a alimentelor 6. asigurarea varietatii bucatelor 7. deplina digestie a alimentelor 8. propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor

consumatorului 9. sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime Necesarul energetic al organismului Avem nevoie de energie: pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului  pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii  pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede  pentru activitatea de secretie de excretie  pentru mentinerea temperaturii constante a corpului  pentru repararea uzurilor Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura – Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton. 1 kcal = 4184 kJ 1 kJ = 0,239 kcal 1 MJ = 239 kcal Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori: 1. valoarea calorica a alimentelor ingerate  metoda de calcul La oxidarea: 1 gr proteine = 4,1 kcal 1 gr lipide = 9 kcal 1 gr glucide = 4,1 kcal Exemple (100 gr): ulei vegetal – 929 kcal piinea – 239 kcal varza – 30 kcal castrevetii – 16 kcal 2. consumul de energie 

Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat – la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,51,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani – cu 30%. Activitatea dinamica specifica – folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu: Proteine – MB va creste cu 20-40% Glucide – MB va creste cu 7-8% Lipide - MB va creste cu 2-5% Hrana mixta – MB creste cu 10% - norma Norma – 1780 kcal – la alimentatie. Factorii care actioneaza asupra MB:  virsta (in tinerete MB este mai ridicat)  inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)  cresterea  grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat  febra creste MB

   

stresul creste MB temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB) malnutritia scade MB sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)

Afectiuni osoase metabolice Bolile oaselor sunt acelea care afecteaza scheletul, determina fragilitatea acestora si predispozitia catre fracturi. Oasele fragile nu sunt o parte naturala a procesului de imbatranire. Chiar daca oasele se consolideaza inca din timpul copilariei, oameni de toate varstele pot imbunatati, oricand, sanatatea oaselor lor. Cea mai comuna afectiune a oaselor este osteoporoza, caracterizata prin densitate osoasa scazuta si deteriorarea structurii osoase. Osteoporoza poate fi prevenita, diagnosticata si tratata. Densitatea osoasa scazuta apare atunci cand oasele au o deficienta de minerale (calciu, de exemplu) care le face puternice. Ca atare, fracturile osoase pot avea loc cu usurinta. Alte boli osoase includ boala Paget si osteogeneza imperfecta. Boala Paget afecteaza persoanele mai in vasta si cauzeaza deformarea scheletului si fracturi. Osteogeneza imperfecta este o tulburare mostenita care implica oase fragile si fracturi frecvente, la copii. Un sistem osos sanatos, cu oase puternice este esential pentru o viata sanatoasa. Oasele puternice sprijina organismul, protejeaza inima, plamanii si creierul de la diverse prejudicii si sustin muschii care permit miscarea. Oasele sunt si un depozit de minerale necesar unei vieti normale. Osteoporoza dar si alte boli osoase pot determina un declin al sanatatii fizice si al calitatii vietii si pot duce inclusiv la inabilitatea unei persoane de merge, a sta si a se imbraca. Unele dintre acestea pot declansa chiar si decesul prematur. Oasele slabe pot contribui la fracturi dureroase si debilitante. Cele mai frevcente sunt cele care afecteaza incheietura mainii, coloana vertebrala si soldul. Bolile osoase sunt costisitoare atat pentru societate cat si pentru bolnavi. Rahitismul si osteomalacia Rahitismul (la copil) reprezintă o mineralizare inadecvată a matricei osteoide datorată deficitului de vitamina D şi scăderea absorbţiei calciului, leziunea de bază fiind la nivelul cartilajelor de creştere; semnul caracteristic este osificarea endocondrală anormală. Cartilajul de creştere nu formează cordoane (cum se petrece la subiecţii normali), ci cuiburi şi este îngroşat; în plus, mai apare un exces de osteoid nemineralizat, cu trabecule osoase neregulate. Osteomalacia (la adult, frecvent femei) se caracterizeaza printr-o matrice osteoida buna, dar cu mineralizare neadecvata (centrul trabeculelor osoase este mineralizat, iar periferia nu). Clinic apar dureri osoase, cu microfracturi corticale (liniile Looser - Rx) si incurbarea oaselor (frecvent tibiile). Se datoreaza metabolismului anormal al vit. D: dieta inadecvata, sinteza inadecvata, malabsorbtie (boala Crohn, boala celiaca), boli renale (insuficienta renala cronica) Osteoporoza Reprezintă o diminuare a densităţii osoase a scheletului, cu remanierea matricei osoase, fără procese formative ale osului; cortexul şi trabeculele osoase sunt subţiri, dar normal mineralizate şi ca urmare, pot apare microfracturi (mineralizare adecvata cu matrice osteoida defectiva). Există 2 tipuri: • tipul I care apare mai frecvent la femei, după menopauză şi afectează oasele compacte cu fracturi de coaste şi vertebre, şi

• tipul II care apare la ambele sexe, o dată cu îmbătrânirea (osteoporoza senila), afectează ţesutul osos spongios, cu fracturi de şold. Bolnavii prezinta in timp tasari vertebrale cu microfracturi si cifoza Genetic: Mutatia punctiforma a genelor COL1A1 (17q) / COL1A2 (7q): G → T Polimorfismul genelor ce codifica receptorul pentru calcitonina (CALC-R) si receptorul pentru vit. D Osteoporoza mai apare in terapia cu corticosteroizi pentru PAR si in imobilizari pentru fracturi de membre sau paralizii (atrofie de imobilizare).