Igiena Apei [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”

Referat Igiena Apei

Student:Bîtcă Diana Grupa S1801

Cuprins

 NECESARUL DE APĂ ȘI MODUL DE ACOPERIRE

 Circuitul apei în natură

 PATOLOGIA INFECȚIOASĂ TRANSMISĂ PRIN APĂ  PATOLOGIA NEINFCȚIOASĂ PRODUSĂ PRIN APĂ

 Excesul de flour în apa potabilă

 CONDIȚIILE DE POTABILITATE A APEI

NECESARUL DE APĂ ȘI MODUL DE ACOPERIRE Apa este constituient esențial al materiei vii, cu rol în desfășurarea tuturor proceselor vitale. În organismul adult apa reprezintă 60-65%, mai mult la organismele tinere: 90% la nou născut, 70% la adolescent. Apa este indispensabilă în procesele de:absorbție,difuziune și excreție,osmoză,în menținerea echilibrului acido-bazic, în termoreglare, în metabolismul intermediar,etc.Fiind elemental principal al biosferei ,fără apă nu există viaţă.Unde există viaţă ,numaidecât există şi apă,sub orice formă.Nici un process de importanţă vitală nu decurge fără apă.Nici o celulă a corpului nu poate exista fără de apă (Gr.Friptuleac 2012). Nevoia de apă pe 24 ore a unui adult este de aprox. 2,5 litri, din care 1,5 litri apă ca atare, restul fiind acoperit de apa care intră în compoziția diferitelor alimente.Organele şi ţesuturile conţin cantităţi diferite de apă:mai sărace în apă sunt ţesutul adipos şi osos 20-25% ,iar mai bogate lichidele biologice (plasma sanguină -90%). În mod obişnuit apa se găseşte în organism într-un echilibru stabil:pierderile şi aportul de apă sunt echivalente.Apa se pierde în permanenţă din organism. Eliminarea apei din organism este de 2,5l/zi astfel: - 1,5 litri prin urină - 0,5 litri prin transpirație - 0,3 litri prin respirație - 0,2 litri prin dejecții. Înnafară de asigurarea necesităţilor fiozologice ,o cantitate considerabilă de apă este consumată pentru necestăţi igienice ,menajere şi de trai:pentru menţinerea curăţeniei corporale ,pentru spălat(5-10l pe zi) ,duş igienic (25 -30 l),pentru prepararea hranei şi spălatul veselei (5-10 l pe zi pentru o persoană). Cantitatea de apă necesară pentru o persoană în 24 ore depinde de condiţiile climaterice ale localitatilor ,de nivelul de cultură al populaţiei ,de gradul de amenajare a oraşelor şi fondului locative ,şi de alte condiţii locale în conformitate cu cerintele “Regulamentul igienic nr.06.6.3.16 din 31 octombrie 1995. În localităţile ,unde populaţia consumă apă de la cismele ,normativele pe zi pentru o persoană constituie 40-50 l.Aşadar ,nevoile de apă ale unei localităţi depind de gradul de dezvoltare ,de industria localitat ,fiind mult mai mari in orasele cu un grad de dezvoltare mai inalt sau in cele industrial. Consumul de apă variază şi în funcţie de anotimp ,fiind mare vara ,şi de perioada zilei.

Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură (numit și ciclul hidrologic sau ciclul apei) este procesul de circulație continuă a apei în cadrul hidrosferei Pământului. Acest proces este pus în mișcare de radiația solară și de gravitație. În cursul parcurgerii acestui circuit, apa își schimbă starea de agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea. Nu se poate găsi un punct în care începe sau se termină ciclul natural al apei. Moleculele de apă se mișcă în mod continuu de la un compartiment sau rezervor al hidrosferei la altul, prin diferite procese fizice. În principiu, ciclul apei constă din următoarele procese: 

Evaporarea este procesul prin care apa se transferă de la suprafața oceanelor și a altor corpuri de apă în atmosferă. Acest transfer implică o schimbare de stare de agregare a apei, din stare lichidă în stare gazoasă. Sursa de energie a acestui proces o constituie energia solară. Pe lângă aceasta, apa se mai elimină în atmosferă prin transpirația solului, plantelor și, în mult mai mică măsură, cea a animalelor, numită evapotranspirație. Aproximativ 90% din apa din atmosferă provine din evaporație și numai 10% din evapotranspirație.



Advecția este procesul de transfer al unei proprietăți atmosferice (căldură, frig, umiditate, vorticitate) prin mișcarea orizontală a masei de aer. În cazul circuitului apei este vorba despre procesul de mișcare a apei în stare solidă, lichidă sau gazoasă prin atmosferă. Fără advecție, apa evaporată de pe suprafața oceanelor nu s-ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului unde să producă precipitații.



Condensarea este procesul prin care vaporii de apă din aer se transformă în picături lichide de apă, formând nori sau ceață.

Precipitațiile sunt constituite din apa care s-a condensat în atmosferă și cade pe suprafața pământului. Forma de precipitații care apare cel mai frecvent este ploaia, alte forme fiind zăpada, grindina, chiciura, lapovița și prelingerea de apă din ceață. 

Sublimarea este procesul prin care apa în stare solidă (gheață sau zăpadă) se transformă direct în vapori, fără a mai trece prin starea lichidă.



Intercepția prin foliaj este partea din precipitații care este interceptată de frunzișul plantelor și care, în timp, se evaporă fără a mai ajunge la suprafața solului. Cantitatea de apă interceptată depinde de

durata ploii, de viteza vântului, de temperatură, de densitatea frunzișului și de alți factori mai puțin însemna 

Infiltrația este procesul de pătrundere a apei de la suprafața solului în interiorul solului, prin umplerea golurilor dintre particulele de sol.



Topirea este procesul de transformare a apei din starea solidă (gheață sau zăpadă) în stare lichidă.



Scurgerea este procesul prin care apa se mișcă la suprafața sau sub suprafața solului. În această mișcare se poate face distincție între: o scurgerea de suprafață este scurgerea care are loc pe suprafața solului, având de obicei loc în straturi subțiri sau în șuvoaie, acoperind cea mai mare parte a solului; o scurgerea în albii este procesul care are loc în albii, în care se concentrează apa provenind din scurgerea de suprafață, formând pâraie, râuri și fluvii; o scurgerea subterană este scurgerea care are loc sub suprafața solului, fie prin stratele freatice, fie prin stratele acvifere de adâncime. Apa din stratele subterane se reîntoarce la suprafață fie prin izvoare, fie prin infiltrație în râuri, oceane sau alte rezervoare de suprafață.



Capilaritatea este mecanismul care asigură mișcarea verticală a apei subterane.

PATOLOGIA INFECȚIOASĂ TRANSMISĂ PRIN APĂ Cantitatea mare de apă folosită în comun de populație oferă mari posibilități ca în condițiile poluării apa să constituie factor de îmbolnăvire. În cadrul Patologiei Hidrice un loc important îl ocupă Patologia Infecțioasă. Sunt 3 condiții pentru apariția unei boli hidrice: 1. Existența unui eliminator de germeni( bolnav,purtător) 2. Viabilitatea în apă a germenilor patogeni un timp suficient 3. Existența unei populații receptive

FORME PATOLOGIE INFECȚIOASĂ HIDRICĂ 1)Forma

EPIDEMICĂ (epidemia hidrică) principale,obligatorii pentru o epidemie hidrică:

Caracteristici

-caracterul exploziv,cuprinderea unui număr mare de persoane în timp relativ scurt. -afectarea persoanelor receptive,care consumă apă contaminată,indiferent de sex, varstă,profesie,etc. -suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apă a populației din aceeași sursă (conductă,izvor,fantană) -apariția epidemiei în orice anotimp -încetarea epidemiei, ca urmare a măsurilor luate, tot atat de brusc cum a început Caracteristici secundare, nu sunt obligatorii dar întăresc diagnosticul: -epidemia este precedată de îmbolnăviri digestive -existența unor defecțiuni la sistemul de alimentare cu apă -rezultatul analizei apei poate fi negativ,germenele aflandu-se în mal. 2) Forma ENDEMICĂ ( endemia) cuprinde un număr redus de cazuri, dar care se găsesc într-o anumită zonă,localitate ( nivel de igienă scăzut, apă consumată direct din rauri sau lacuri fără tratare). 3) Forma SPORADICĂ, cazuri izolate între care nu se poate stabili o relație.

Exemple de boli cu transmisie hidrică: 1)HOLERA

-Afecțiune bacteriană digestivă produsă de vibrionul holerei -Vibrionul holerei germen care rezistă în apă 50-60 zile -Sensibil la dezinfectanții obișnuiți ai apei ( clor ) -Se manifestă prin diaree,grețuri, vărsături

2) FEBRA TIFOIDĂ -Produsă de bacilul tific ( Salmonela typhi ) cu rezistență de 20-21 zile în apă -Sursă:dejecte persoane bolnave sau purtătoare -Pătrundere în organism prin ingerare apă infestată -Măsuri:vaccinare antitifoidică, dezinfecția apei în uzinele ce folosesc apa de suprafață în scop potabil

VIROZE 1) POLIOMIELITA - Virusurile

poliomielitice au mare rezistență în mediu, în apă 150-180 zile, sensibile la dezinfectanții obișnuiți ai apei. - Măsuri: vaccin antipoliomielitic 2) HEPATITA VIRALĂ - Produsă de virusul hepatitei enterice, viabil 180-200 zile în apă, rezistent la clor și alți dezinfectanți uzuali ai apei 3) CONJUNCTIVITA DE BAZIN - Produsă de adenovirus ( bazinele de înot ); sursa-persoanele bolnave. PARAZITOZE În cazul transmiterii bolilor parazitare APA are rol dublu:-rol pasiv( ca la bolile bacteriene și virotice); rol activ=mediu obligatoriu de desăvarșire a ciclului evolutiv al parazitului. AMIBIAZA sau DIZENTERIA AMIBIANĂ - Cea mai răspandită parazitoză de natură hidrică - Sursa: omul bolnav, caine ,porc ,șobolan; parazitul se elimină sub formă de chist, rezistă în apă 90-100 zile ( apa rece favorizantă )

PATOLOGIA NEINFCȚIOASĂ PRODUSĂ PRIN APĂ Determinată de compoziția chimică a apei, numită și PATOLOGIE CHIMICĂ DE NATURĂ HIDRICĂ. În apă substanțele minerale sunt dizolvate, deci se absorb mai ușor, așa încat variații mici ale elementelor minerale din apă pot avea aceleași efecte ca unele variații mari ale acelorași elemente din alimente. GUȘA ENDEMICĂ -cauza este lipsa sau carența IODULUI , scăderea concentrației din apă sub 5 micrograme/dm³ -gușa are un caracter grav, pană la forme de cretinism și surdo-mutitate la concentrații ale iodului în apa potabilă sub 2-3 µg/dm³ -profilaxia gușei endemice constă în administrare de iod. CARIA DENTARĂ -sunt implicați factori multiplii:alimentația defectuoasă,mai ales în săruri de calciu și fosfor,vitamine,consumul exagerat de dulciuri, lipsa de igienă a cavității bucale,etc. , dar și concentrațiile scăzute de fluor în apă -concentrația de fluor în apă sub 0,5mg/dm³ favorizează caria dentară care devine gravă la scăderea conc. sub 0,3mg/dm³ -fluorul este factor cariopreventiv -metode de profilaxie a cariei dentare cu fluor:badijonări cu fluorură de sodiu glicerinată, pastă de dinți fluorizată,comprimate de fluorură de sodiu admin în perioada de dezvoltare a dentiției definitive,fluorinarea apei potabile( aprox 1mg/dm³ )

Excesul de flour în apa potabilă Republica Moldova este considerată zonă biogeochimică în privinţa unor elemente chimice din mediul ambiant inclusiv conţinutul fluorului în sol, ape subterane, ulterior produse alimentare. Fluorul este o substanţă naturală, minerală ce se găseşte în sol şi în alimente doar în combinaţii chimice. Utilizat pe scara largă pentru menţinerea sănătăţii dentare, fluorul protejează dinţi. Contribuie la dezvoltarea şi creşterea structurilor osoase la copii şi întăreşte smalţul .

Problemele afectiunilor stomatologice la copiii din localităţi cu concentraţii marite de fluor în apa potabilă sunt pîna in prezent în atenţia cercetătorilor datorită frecvenţei înalte a florozei . Conform unor date, fluoroza apare ca rezultat al acţiunii fluorului asupra calciului, magneziului, manganului şi altor elemente ale ţesuturilor dure dentare, provocând dereglarea activităţii biologice ale acestor elemente şi în consecinţă duce la afectarea smalţului în proces de formare. Se formează astfel un smalţ hipomineralizat, poros. Aceste leziuni afectează întreaga dentiţie, avansează până în profunzime, producând astfel fracturi de smalţ. În Republica Moldova este cunoscut faptul, că sunt zone endemice unde conţinutul fluorului în apa potabilă depăşeşte valorile maximal admisibile (1,5 mg/l), acestea sunt raioanele: Făleşti, Glodeni, Rîşcani, Ungheni câte 7,0-10 mg/l, Nisporeni 3-5 mg/l, Străşeni, Călăraşi câte 3-4 mg/l, CiadîrLunga, Taraclia, Basarabeasca 2-4 mg/l. Impactul este mai pronunţat în mediul rural, unde populaţia preponderent se alimentează cu apă din fântâni de mină, cele mai puţin protejate de poluare [9]. Cele mai multe cazuri de fluoroză dentară se înregistrează în or. Făleştii, unde sunt afectaţi 70% din copii. Factorii de risc pentru apariţia fluorozei dentare la copii sunt: consumul apei cu concentraţie ce depăşeşte 1,5 mg/l F pînă la vîrsta de 12 ani; luna naşterii (decembrie- ianuarie şi august), numărul de copii în familie, naşterea prematură, alimentaţia cu substituenţi ai laptelui matern, patologia gravidităţii, numărul maladiilor somatice. CONDIȚIILE DE POTABILITATE A APEI

Apa potabilă este apa consumată cu plăcere și care odată consumată nu are efecte nocive asupra consumatorilor. Condițiile de potabilitate ale apei se împart în grupe: a. Condiții organoleptice b. Condiții fizice c. Condiții chimice d. Condiții bacteriologice

Bibliografie: 1)https://sanitarabucuresti.spiruharet.ro/images/scoalasanitara/1617/bfk/curs_3_igiena_apei.pdf 2)Igiena apei volumul 1 ,Chisinau 2016 ,GH.Ostrofeţ,Elena Ciobanu,Ovidiu Tafuni 3)https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/21.Exces ul%20fluorului%20apa%20potabila.pdf 4)https://ro.wikipedia.org/wiki/Circuitul_apei_%C3%AEn_natur %C4%83