Referat Furt [PDF]

Zitiervorschau

Planul I.Caracteristica criminalistica a infractiunilor de furt pag.1 II.Pornirea urmaririi penale, circumstanțele care necesita a fi stabilite la cercetarea infractiunilor de furt, situatiile tipice de urmarire penala pag 1-8 2.1Locul 2.2Timpul 2.3Obiecte ale atentarii criminate 2.4metoda de comitere 2.5 Infractorii ce comit furturi a)Infractori ocazinali b)Infractori calificat c)Infractori profesioniști 2.6Circumstantele ce necesita a fi stabilite la cercetarea furturilor 2.7situatii tipice existente la etapa initiala de cercetare a furturilor.

III. Particularitatile efectuarii actiunilor initiale de urmarire penala pag 8-13 3.1Audierea victimelor si persoanelor cu functie de raspundere responsabile in gestionarea carora s-au aflat bunurile sustrase 3.2Audierea martorilor. 3.3Perchezitia corporală, examinarea corporal, cercetarea hainelor banuitului 3.4Audierea banuitului

IV.Particularitatile efectuarii actiunilor ulterioare de urmarire penala pag 13-16 4.1 Perchezitia la domiciliul banuitului 4.2 Audierea invinuitului 4.3 Prezentarea spre recunoastere

4.4 Dispunerea expertizelor 4.5 Experimentul in urmarirea penala. 4.6 Verificarea declaratiilor la fata locului

V.Referințe bibliografice

pag 17

I . Caracteristica criminalistica a infractiunilor de

furt. Furtul este cea mai tipică şi fregventă formă de încălcare a relaţiilor sociale cu privire la patrimoniu.Pe lîngă faptul că este cea mai fregventă formă a sustragerii,furtul este şi cel mai puțin periculos din punct de vedere social faptuitorul tinde să ia bunurile fară a se întilni cu persoana care l-ar putea împiedica s-o facă. Obiectul juridic special-relaţiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. în cazul furtului comis cu pătrundere în locuinţă sunt vătămate în mod adiecent şi relaţiile sociale cu privire la inviolabilitatea domiciliului. Obiectul materia îl formează bunurile care au o existenţă materială,

sunt create prin munca omului, dispun de o valoare materială şi cost fiind bunuri mobile şi străine pentru făptuitor. Latura obiectivă a infracţiunii stabilite de art. 186 CP RM prezintă structura: 1 )fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea de luare ilegală şi gratuită 2)urmările prejudiciabile sub forma prejudiciului material efectiv3) legătura de cauzalitate între fapta prejudiciabilă şi urmări4)modul ascuns. Latura subiectivă-se manifestă în primul rînd prin vinovăţie sub formă de intenţie directă.Obligatorii pentru calificare este stabilirea scopului de cupiditate, de profit. Subiectul este persoana fiz. Resp. Care la moment. Comit. A atin 14 ani.

II.Pornirea urmaririi penale, circumstanțele care necesita a fi stabilite la cercetarea infractiunilor de furt, situatiile tipice de urmarire penala Particularitatile cercetarii furturilor se determine de caracteristica criminalistică a acestor genuri de infractiuni, care scoate in evidenta esenta faptului infractional, metodele de pregatire, comitere, camuflare, precum si aspecte ce tin de mecanismul de creare a urmelor, subiectii infractiunii, caracteristica victimelor. Legislatia in vigoare defineste furtul ca sustragerea pe ascuns a bunurilor. 2.1. Locul comiterii de furturi ale bunurilor private sint apartamentele, casele, caminele, incaperile de serviciu, garile auto, feroviare, strazile, locurile publice. Comiterea furturilor de bunuri apartinind statului se realizeaza la intreprinderi, institutii, organizati la legerea locului de comitere a furturilor se determine de infractori prin analiza gradului de accesibilitate, a posibilitatii de a le sustrage rapid si pe neobservate.

2.2.Timpul de comitere a furturilor este un alt element al caracteristicii criminalistice. Cel mai frecvent furturi ale proprietatii private se comit in zilele cind cetatenii se afla la serviciu intre orele 8.00 - 18.00. In aceasta perioada marea majoritate a cetatenilor se afla la serviciu, functioneaza marea majoritate a intreprinderilor, institutiilor, in transportul public, in piete, strazi sint prezente mase considerabile de persoane. Aceasta situatie permite infractorilor de a circula de la un loc la altul, pentru a alege momentul propice de a comite infractiunea. 2.3.Obiecte ale atentarii criminate sint diverse: obiecte de vestimentatie, electrocasnice, bani, giuvaiere, automobile, produce alimentare etc) 2.4Dupa metoda de comitere, furturile pot fi divizate in doua categorii; 1. furturi realizate prin patrundere in incapere; 2. furturi realizate fara patrunderea in incapere. Prima modaliate de realizare a furturilor poate fi divizata in cîteva subgrupe: • furt realizat prin patrundere tainică in capere insotit de efracțieti . Metoda folosita la realizarea furturilor avutului privat din apartamente, case etc.; • furt comis prin patrunderea tainica in incaperi care nu este insotit de efractie; Aceste tipuri de realizare a furturilor se caracterizeaza prin patrunderea prin oberlihuri, ferestre deschise, folosirea cheilor prorietarulului gasite au sustrase de 1a e.

• comise prin patrunderea deschisa in incaperi (in prezenta sau cu consimtamintul victimei, at reprezentantului institutiei). Patrunderea se realizeaza prin inselarea copiilor minori, persoanelor in etate, infractorii folosind o entitate falsa (functionari ai SELurilor, functionari de politie etc.) Sint raspindite furturi ce nu sint insotite de patrunderea in încaperi, deoarece acestea nu solicită anumite abilitati de la infractori (cu exceptia furturilor de buzunare). Prin metode de genul respectiv se comit furturi de bagaje la gari auto, feroviare.

2.5Infractorii ce comit furturi pot fi clasificati in trei grupuri a.Infractori ocazinali care comit furturi in urma unei situati prielnice care nu se preatesc pentru această acțiune criminală , folosesc obiecte gasite la intimplare. b.Infractori calificati ca are deja s-au caracterizat prin savirsirea anterior a unor asemenea genuri de infractiuni posedă anmite dreprinderi în comitrea furturilor ,își prgătesc acțiunile din timp și dispun d un inventar pe care îl folosec. c.Infractori profesioniști sînt persoane care si-au ales un mod de viata antisocial. Ei sint specalizati in comiterea furturilor, anterior au fort judecati pentru infractiuni similare infractorii profesionisti posedă abilități și experiență criminală ,comit doar unele și aceliași tipuri de furturi,spre exemlu furturi de buzunare.

Ca temei de pornire a urmari penale pe cazurile de furt servește parvenirea informatiei care denota savirșirea furturilor, de obicei aceasta parvine de la cetateni sau persoane cu functii de raspundere. Pornirea urmaririi penale se realizeaza dupa desfasurarea cercetarii la fata locului și discutiilor prealabile cu persoanele cu functii de raspundere sau cu proprietarii bunurilor private. 2.6Circumstantele ce necesita a fi stabilite la cercetarea furturilor: • A avut loc un furt sau s-a realizat o inscenare, • Cine a săvîrțit infractiunea, • Personalitatea infractorului, virsta, a comis sau nu anterior infractiuni, • Dacă infractiunea a fost comisă in grup, • caracterul si componenta grupului, • gradul de organizare, distribuirea rolurilor si functiilor in grup, a fost savirsita infractiunea prin intelegere prealabila, • Cind in ce circumstante a avut loc intelegerea, • Carea fost obiectul intelegerii; • Ce obiecte au fost sustrase, • Volumul si cantitatea celor sustrase, • Unde si la cine s-au aflat cele sustrase,

• Cum a fost vindut bunul sustras sau cum a fost planificat sa fie vindut, • Care actiuni au fost intreprinse pentru a crea dificultati in vederea descoperirii furtului; • Prin ce metoda a fost realizat accesul la locul de comitere a furtului, • Ce actiuni au fost intreprinse de infractori la locul furtului si dupa realizarea ei in vederea camuflarii infractiunii si a urmelor lor, • Ce conditii au contribuit la savirsirea furtului si ce masuri este necesar de intreprins in vederea preintimpinarii infractiunilor in cauza." După intentarea dosarului penal procesul ulterior de investigare a furtului se desfăsoară in functie de volumul de informatie cu privire la infractiune si personalitatea infractorului. Reesind din cele mentionate mai sus, putem delimita două

2.7situatii tipice existente la etapa initiala de cercetare a furturilor. Prima situatie: ofiterul de urmarire penala poseda informatia cu privire la infractiune, infractorul este retinut in flagrant sau imediat dupd savirirea infractiunii (spre exemplu, in timpul tentativei de a fugi cu cele furate, la momentul incercarii

de a vinde cele sustrase), precum si cind martorii sau partea vatamata cunosc infractorul. Datele initiale cu privire la infractiune in situatia nominalizata nu trezesc banuieli, actiunile de urmarire penala in situatia respectiva sînt indreptate spre acumularea și fixarea procesuala a probelor cu privire la vinovitia persoanei de comiterea infractitmii (stabilirea circumstantelor concrete, investigarea ți analiza acestora). In functie de situatiile tipice create la momentul desfășurarii investigatiilor se realizeaza cel mai eficient complex de acțiuni de urmărire penală și investigativ- operative. Pentru prima situatie acestea sint: • retinerea persoanei în calitate de banuit perchezitia corporarea si ridicara bunurilor sustrase cercetarea acestor bunuri si anexarea acestor buniri la dosar in calitate de probe materiale, • audierea bămitului in vederea stabilirii datelor cu privire la personalitatea sa, circumstantele furtului ; și retinerii in flagrant, • audierea persoanelor care au depistat și reținut in flagrant infractorui , • audierea martorilor oculari a martorilor infractitinii sau retinerii bănuitului, • cercetarea la fața locului,

• realizarea confruntrii în cazul existentei divergențelor intre depozitii, • perchezitia la domiciliul banuitului in scopul depistării celor sustrase n timpul infractiunii cercetate sau a altor infractiuni • prezentarea spre recunoastere a obietelor susrase. Situatia a doua se creeaza cind a avut loc furtul, personalitatea infractorului este cunoscuta dar el a reusit sa parasească locul infractiuni .În situatia respectiva actiunile ofiterului de urmarire penala sint indreptate spre cerectarea datelor care caracterizează personalitatea infractorului,stabilirea locului de aflare, retinerea și aduce lui.Actiunile initiale de urmarire penala in situatia respectiva sint: • cercetarea la fata locului, • audierea detaliată a victimilor audierea martorilor oculari si a altor persoane ce posedă informatii . Situatia a treia apare cind a fost comis furtul dar lipsesc informatii cu privire la infractor, In cazul respectiv la etapa initiala de desfășurare a urmaririi penale se atesta lipsa unei informatil minore cu care s-ar putea manipula in vederea depistarii infractiunii. Pentru realizarea cu succes a investigatiei in situatia respectivă este necesar de efectuat urmatoarele actiuni de urmarire penala și investigativ-operative: • cercetarea la fata locului,

• audierea victimei sau persoanelor care au anuntat savirșirea infractiunii, • identificarea martorilor și audierea lor, • prezentarea persoanelor ce au văzut infractorul a albumelor cu infractori aflati la evidenta pentru savirșirea infractiunilor dispunerea inventarierii materialelor in cazul furtului averii publice, • dispunerea expertizelor in baza rezultatelor cercetarii la fata locului, • intocmirea fotorobotului persoanei care a savirit infractiunea, • verificarea in baza evidentelor criminalistice, darea dispozitiilor de identificare a persoanei prin surse investigativ-operative. III. Particularitatile efectuarii actiunilor initiale de urmarire penala 3.1Cercetarea la fata locului. Investigarea furturilor de obicei se incepe cu cercetarea la fata locului, sarcina actiunii respective de ur-marire penala este de a cerceta minutios si a fixa ambianta locului infractiunii, de a depista si ridica urmele si obiectele care pot serve ca probe materiale pe dosar. In cadrul cercetarii la fata locului ofiterul de urmarire penala trebuie sa stabileasca: prin ce metoda a pa.truns infractorul la fata locului, cu ce obiecte a intrat in contact, in ce directie a plecat infractorul, ce urme au fost lasate de infractor la locul

infractiunii, ce obiecte, urme a luat cu sine (obiecte sustrase, urme de destratificare de la fata locului, particule de sol, vopsea etc.), exista indici care ar indica meseria infractorului, exteriorul sau, personalitatea sa (infractorul profesionist nu ar lasa urme de mini pe suprafete lu-cioase). In cadrul cercetarii la fata locului se cerceteaza cu o deosebita atentie locurile de patrundere in incapere (ferestre, usi) sau locurile păstrare a valorilor (dulapuri metalice, safeuri) unde pot fi depistate urme de miini, urme de efractie, urme de incaltaminte, fire din hainele infractorului (in cazul furturilor din trenuri, nave, tiruri CFL se realizeaza pină la descarcarea mijlocului de transport, pentru ca sa fie pastrate intacte pozitia si amplasarea marfii caracterul urmelor aparute in urma furtului). In cadrul cercetarii la fata locului se recomandă de ridicat etichetele, pasapoartele, ambalajele marfurilor sustrase. Daca furtul este realizat din mijlocele de transport feroviar, naval, ti-ruri si este insotit de ruperea, schimbarea plombelor. Este necesar la cercetarea plombelor de acordat atentie: metodei de suspendare dupa rupere, loculu1i taierii plombei, pozitiei plombei fata de suport, dimensiunilor si caracterului orificiilor in plornba. Marfurile analogise se fotografiaza si se imprima color, fapt care faciliteaza activitatea de eautare. La comiterea furturilor se folosesc frecvent mijloacele de transport, aceasta impune cercetarea teritoriului adiacent in vederea depistarii urmelor mijloacelor de transport. In procesul-verbal al cer-cetarii la fata locului se descrie amănunțit caile de acces in incapere, mediul locului infractiunii, urmele si probele materiale depistate. De asemenea, in procesul-

verbal se fizează probele materiale ridicate in urma cercetarii la fata locului, modul lor de ridicare si ambalare. 3.2 Audierea victimelor si persoanelor cu functie de raspundere responsabile in gestionarea carora s-au aflat bunurile sustrase(poate fi efectuat in două etape) • La prima etapa este rational de obtinut informatia necesara cu privire la semnalmentele celor sustrase, ale personalitatii infractorului data el a fost observat, sau la banuielile victimelor, persoanelor cu functie de raspundere cu privire la persoanele care puteau săvîrși infractiunea cercetata. • La etapa ulterioara se elucideaza toate detaliile furtului care au valoare probanta. La audierea persoanei responsabile pentru gestionarea bunurilor sustrase este necesar de stabilit: • Cind a lost savirsita infractiunea? • Prin ce metoda, cu folosirea caror mijloace? • De cine si cind a fost depistata infractiunea? • În ce perioada de timp furtul putea sa ramină neidentificat si de ce (zile de sarbatoare sau de odihna)? • S-a realizat verificarea cantitatii bunurilor si valorilor pînă si după furt? • După informatiile preliminare a fost sustras prin furt?

• Au ramas la fata locului obiecte mai valoroase decit cele sustrase? • Unde s-au aflat obiectele respective? • Care sunt semnalmentele individuale ale obiectelor sustrase (denumirea, destinatia, local producerii, timpul producerii, sigiliul, marcajul marfii, numerele, ambalajul etc.)? • Care este costul celor sustrase (este necesar de mentionat ca frecvent persoanele cu functie de raspundere majoreaza costul celor sustrase, iar in unele cazuri nu cunosc semnalmentele individuale ale celor sustrase, fapt care solicita audierea colegilor de serviciu sau a altor membri ai familiei)? • Care este regimul de lucru al institutiei? • Cine are acces la depozite? • Cum se asigura paza imobilului, se verifiea incaperile inainte de finalizarea zilei de munca? • Cum se asigura regimul de paza a institutiei? • Cine este responsabil pentru securitatea intreprinderii? • Au fost sesizate anterior in procesul de organizare a pazei si sistemului de alarma? • Au fost anterior furturi la intreprindere sau tentative de a realiza? • De cine au fost comise?

• Ce anume si in ce circumstance a sustras infractorul? • Pe cine banuieste persoana ca putea comite infractiunea? care conditii au facilitat comiterea furturilor? La audierea victimelor pe cazurile de furt al averii personale este necesar de stabilit: • cind si de cine a fost depistata infractiunea, • cind in opinia victimei a fost savirsita infractiunea, ce obiecte au fost sustrase, • care sint semnalmentele individuale ale acestora, • au ramas la victima obiecte analogice cu cele sustrase, sau pasapoartele, alte acte ale celor sustrase Obiectele sustrase trebuie sa fie descrise detaliat pentru a putea folosi datele la cautarea si identificarea celor furate. De asemenea, este necesar de stabilit unde s-au aflat obiectele sustrase, cine stia despre locul aflarii lor, in ce circumstante in opinia victimei a fost comis furtul, ce conditii au facilitat comiterea infractiunii si cine putea sti despre ele, pe cine victima banuieste ca putea comite infractiunea. La audierea persoanelor cu functie de raspundere care gestoneaza bunurile materiale si a victimelor este necesar de folosit re-zultatele cercetarii la fata locului, precum si datele explicatiilor care au fost oferite ping la cercetarea la fata locului si in cadrul actiunii nominalizate.

3.3.Audierea martorilor. In cazul audierii martorilor oculari ofiterul de urmarire penala trebuie indrepte eforturile spre obtinerea datelor ce caracterizeaza furtul (locul, timpul, metoda de patrundere in incapere), stabilirea semnalmentelor infractorului si altor circumstance importante pentru urmarirea penala. La alta categorie de martori se acumuleaza date cu privire la personalitatea victimei, la relatiile sale, la hobbyuri si la modul de viata. Audierea categoriei respective de martori permite de a verifica depozitiile victimelor, precum si de a obtine alte date care ar permite identificarea infractorului. Din a treia grupa de martori fac parte cunostintele banuitului care pot fi vecinii, amicii, rudele si alte persoane ce it inconjoard in viata de zi cu zi. La audierea categoriei respective de persoane este important de a obtine date cu privire la personalitatea infractorului care a comis infractiunea, la modul lui de viata, la relatiile sale, la deprinderi si la existenta unor viziuni antisociale (ele persista de obicei la infractorii inraiti, stabilirea elementului in cauza este importnta cind infractiunea a fost comisa de minori). 3.4Perchezitia corporală, examinarea corporală, cercetarea hainelor banuitului. Se acorda atentie in vederea depistarii obiectelor sustrase, ambalajelor lor, armelor folosite la spargere, schemelor incaperilor (unde a avut loc infractiunea). Se cerceteaza hainele in vederea depistarii particulelor urmelor de destrafificare (a substantelor sol, vopsea, var etc. de la locul infractiunii ce puteau ramine pe suprafata lor). La examinarea corporal si a hainelor pot fi depistate particule de praf (in cazul

patrunderii prin efractie prin perete sau pod), fire de material ramase pe incaltaminte de la covoarele din apartarnentele victimelor etc. 3.5Audierea banuitului. Tactica audierii banuitului se determine de situatia concrete existente in functie de faptul dacă banuitul recunoaste sau nu savirsirea infractiuni daca banuitul recunoaste comiterea furtului, este necesar de stabilit urmatoarele date: • Unde, cind si in ce circumstante, • La cine a comis furtul, • Ce s-a furat, unde se afla cele sustrase, • Ce a facilitat comiterea infractiunii etc. In cazul in care banuitul nu recunoaste faptul infractiunii, este rational de a fixa orice date pe care le ofera, de a stabili unde a fost si ce a facut in perioada pină la infractiune si cind s-a comis furtul. Toate acestea sint importante pentru controlul ulterior al depozitiilor. In situatia respective pot fi folosite procedee tactice de audiere precum: detalierea depozitiilor, folosirea divergentelor in depozitii, prezentarea probelor ce confirmă vinovatia. O importanta majorăin confirmarea vinovatiei banuitului si infringerii rezistentei sale o are rezultatele perchezitiei la domiciliul sau, la locul de munca.

IV.Particularitatile efectuarii actiunilor ulterioare de urmarire penala

4.1Perchezitia la domiciliul banuitului. Scopul principal al actiunii respective de urmarire penala este de a depista și ridica obiectele sustrase, armele folosite la infractiune, precum și alte probe, depistarea obiectelor interzise circuitului civil. Perchezitiei pot fi supuse, nu numai încaperile locuibile, ci și podurile, subsolurile, deoarece in asemenea locuri frecvent sint ascunse lucrurile sustrase, armele folosite la infractiune, ambalajele obiectelor. In cadrul perchezitiei poate fi depistata doar o parte din obiectul sustras, ea se ridica in vederea solutionarii intrebarii daca reprezinta o parte intreaga cu cea depistata in cadrul cercetarii la fata locului. 4.2 Audierea invinuitului. La audierea invinuitului este necesar de stabilit cind, sub influenta caror circumstante a aparut intentia de a comite furtul, ce a contribuit is fortificarea intentiei, cind a fost courts furtul, prin ce metoda, ce s-a sustras, unde se afla cele sustrase, tine si cu ce a contribuit la savirsirea infractiunii. Datele obtinute is audie-rea invinuitului se raporteaza la datele obtinute in cadrul cercetarii la fats locului, probele materiale existente, depozitiile rnartorilor, datele oferite de experti. Divergentele aparute se elimina prin audieri suplimentare si alte actiuni de urmarire penala. Frecvent invinuitii afirma ca obiectele au fost lasate is pastrare de alte persoane, aceste informatii este necesar de verificat si daca nu corespund realitatii, de confirmat prin probe. In cazul recunoasterii partiale a vinovatiei sale este necesar de stabilit care episoade si circumstante sint recunoscute de invinuit si care sint negate.

4.3Prezentarea spre recunoastere. In calitate de obiecte prezentate spre recunoastere pe cazurile de furt pot figura: persoane banuite de comiterea infractiunii, obiectele sustrase, armele folosite is spargere, animalele furate. Obiectele prezentate spre recunoastere este rational a le fotografia, iar pozele a le anexa is procesul-verb al at prezentarii spre recunoastere. Pozele persoanelor cautate sau ale obiectelor se prezinta spre recunoastere cind recunoasterea obiectului este extrem de dificila (spre exemplu, victimele se afla la distante mari de is locul unde s-a retinut banuitul). 4.4Dispunerea expertizelor. Expertizele au un rol important la cercetarea furturilor. Cele mai des dispuse expertize la cercetarea furturilor sint: expertiza dactiloscopica in cazul prezentei urmelor de miini. In fata expertului pot fi puse urmatoarele intrebari: • Sint lasate urmele de miini la fata locului de careva din banuiti amprentele carora sau fisele dactiloscopice ale carora sint prezentate la expertiza, • Cu ce mina si cu ce degete au fost lasate urmele, • Care este mecanismul de manipulare a obiectelor cu mina. Expertiza traseologica se dispune in cazul depistarii urmelor de efractie, lacatelor deteriorate, urmelor de inaltaminte si mijloacelor de transport. Solutionarea expertizei traseologice se pun urmatoarele intrebari:A fost lasata urma depistata la fata

locului de obiectul prezentat la expertiza, spre exemplu, incaltaminte, obiect. Expertiza merceologica se preocupd de marfurile industriale și alimentare, preturi, arribalajele acestora. Expertiza merceologica decide apartenenta obiectelor la un anumit gen de marfuri, calitatea acestora, costul, locul, timpul producerii, corespunderii standardelor. Expertiza chimica permite de stabilit caracterul islentic al substant.elor sustrase (vopsele, produse) depistate labanuit și a mostrelor indicate in cadrul cercetarii la fata locului si ridicare. 4.5 Experimentul in urmarirea penala. Actiunea in cauza de urmărire penala se realizeaza in vederea verificarii metodei de scoatere a obiectelor de la locul de pastrare, a conditiilor si metodei de patrundere in incapere, verificarii posibilitatii de vizibilitate, audibilitate si percepere a persoanei, mijlocului de transport etc. 4.6 Verificarea declaratiilor la fata locului. Actiunea nominalizata permite de a verifica depozitiile invinuitului la locul infractiunii, precum și de a elucida alte circumstante ale furtului. La desfașurarea actiunii de umărire in cauza este necesar ca invinuitul de sine statător, fără indicații din partea participantilor, să arate locul unde s-a efectuat furtul, traseul pină la locul respectiv si modul de parasire a locului infractiunii. in unele cazuri se realizeaza concomitent repetat cercetarea la fata locului a sectoarelor de teren indicate de banuit si care au legatura cauzala cu furtul. La realizarea actiunilor in cauza se

pot depista probe materiale, spre exemplu, arme folosite la efractie sau obiecte sustrase. Locul depistarii lor se descrie in procesul-verbal si se fotografiaza, obiectele depistate se descriu si se anexeaza in calitate de probe materiale. In unele cazuri exista tentative de a inscena furtul. Pentru aceasta se perturbeaza ambianta in magazin, apartament, depozit, se deterioreaza lacatele, se sparg ferestre, creînd o ambianta similara unui furt. De regula, persoana care insceneaza nu este in stare sa insceneze suta la suta un furt real. Elementele care nu corespund cauzei si modului de realizare a furtului sint numite circumstante negative. Semnalmente ale inscenarii pot servi necorespunderea intre dimensiunile obiectelor sustrase dimensiunile orificiilor prin care se presupune ca au fost scoase, deterioarea excesiva a lacatelor, usilor, ferestrelor ce nu au o logica, lipsa urmelor lasate in urma furtului acolo unde ar trebui sa fie prezente.

Referinte Bibliografice • Iurie Odagiu Sergiu Nestor Iurie Bulai Academia ,,Ștefan cel Mare” METODICA INVESTIGĂRII UNOR GENURI DE INFRACTIUNI /NOTE DE CURS. • Emilian Stancu, Tratat de criminalistică ,Editura Universul Gîndirii,București 2002

• A.Ciopraga, Criminalistica- tratat de metodică,Editura Gama Iași,1997 • Gheorghe Golubenco Criminalistică Obiect Sistem,Istorie studio monografic Chișinău ,2008

• Gabriel Ion Olteanu Marin Ruiu Tactica Criminalistică Editura Alait Laboratorius 2009 • H.H. Benxux, KpumuricinucmuKa, 143,4. flex, MocKna, 1996. 2. 14.(1). l'epacmmoB, KpumunanuanuKa, • Ilawrenees, H.A. CermBauoB, Kpumwicurticmuica, I43g. K)pvtg,wiecxam inrepaTypa, MocxBa, 1988. 5.